Construcție europeană proiect - Dragos Andrei Preutescu

5/10/2018 Constructie europeană proiect - Dragos Andrei Preutescu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/construcie-europeana-proiect-dragos-andrei-preutescu 1/9

Construcție europeană

Europa de ieri și de azi

Autor: Dragoş-Andrei Preutescu

Universitatea din Konstanz, Specializarea Ştiinţe Politice şi Administraţie Publică

Introducere

Pentru a vorbi despre Europa și despre construcția europeană, avem nevoie de răbdare și

un background de cunoștințe care să ne pună în poziția de a intui anumite acțiuni ale acestei

instituții, să înțelegi în acest ansamblu “colos” cum intervin statele membre, încă suverane și de

ce Europa are nevoie să fie unită într -o perioadă când multe alte țări devin puteri economice,militare, politice, iar europenii rămân în urmă, chiar dacă încă ne mai aflăm în topurile mondiale.

Joseph Nye1 se întreabă care este “Viitorul Europei”2, atâta timp cât europenii nu pot lua

decizii comune și nu pot ajunge la înțelegeri care să pună Europa pe scena mondială a celor mai

influiente zone. Tot ce are de făcut Europa în acest moment este să rezolve problemele

economice și să reintre “în joc”.

Însă noi nu vom aborda doar problema economică a Europei. Proiectul nostru are

obiectivul de a identifica acele probleme, înțelegeri, viitoare predicții pe care foarte puțină lume

le cunoaște, cum ar fi proiectul “Cultura” ce are menirea să pregătească un adevărat “spirit

european”, nu unul “steril”, f ără niciun fel de substanță și adevăr, așa cum preciza Edgar Morin3.

Mai mult, continentul european prin Uniunea Europeană se află acum în cele mai dificile poziții,

ce necesită poziționări ferme.

Uniunea Europeană poate fi înțeleasă și dacă urmărim unele discursuri ale diferitelor

personalități, dacă analizăm aspecte istorice importante, unele chiar foarte recente. Atențiatrebuie acordată și orientată in mai multe direcții, pentru că totul se intersectează, fie că se

dorește acest lucru, fie că nu.

1 Fost secretar adjunct în probleme de Apărare al SUA, este profesor la Universitatea Harvard şi autor al cărţii Soft

Power: The Means to Success in World Politics 2 http://www.project-syndicate.org/commentary/nye83/English

3 Edgar Morin, “Gândind Europa”, Institutul European, Iași 2008

http://www.project-syndicate.org/commentary/nye83/English






Europa socialistă a lui Bukovski

Istoria antagonică între două centre de putere care au existat în Europa înainte de 1990,

Vestul Occidental și Estul comunist au afectat și încă afectează logica gândirii unei Europe unite.

Știm foarte bine că tovarășul Gorbaciov a avut o proprie viziune, aceea a unei Uniuni Europene

Socialiste sau “Casa Comună Europeană ”. O ideea interesantă, dar însă pe atât de periculoasă,

nu doar pentru cetățenii europeni, dar mai mult, la acel moment pentru statele din Vest. Autorul

Vladimir Bokovski ne atrage atenția că Uniunea Europeană nu are o identitate anume și care nu

dorește altceva decât să apropie teritorii noi.

Face o comparație foarte interesantă, aceea că pe vremea URSS-ului, oficial republicile

erau egale în drepturi, dar Rusia, deținea rolul permanent. Dacă e să ne gândim la cum a evoluat

construcția europeană de la Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO), atuncicând Franța și Germania au luat inițiativa de a coordona totul, sau astăzi când știm că toate

deciziile sunt luate numai având în plan și ideile marilor puteri, e posibil să fie un sâmbure de

adevăr în comparația făcută de autor. Chiar se face o remarcă interesantă la adresa Franței:

“ Franța știe că doar menținând un parteneriat apropiat cu Germania poate să joace în

continuare un rol dominant în Europa.”4

Este clar că cele două țări lucrează foarte bine împreună. Ultima întâlnire dintre Nicolas

Sarkozy și Angela Merkel, atunci când cei doi ai vrut să repună în discuție Tratatul de la

Lisabona, pentru a “rezolva” problemele economice ale Europei, pun câteva semne de întrebare

asupra viitorului Europei. “Puciul Sarkozy - Merkel”5 așa cum l-au numit cei de la The

Guardian, aduce acuze la adresa celor doi lideri mondiali că încearcă să destabilizeze Europa

pentru a-și crea avantaje economice.

Extinderea Uniunii Europene în Estul Europei a vrut să aducă la aceleași standarde, la fel

de bune ca cele din Vest, țările care au stat multă vreme sub dominația comunistă. Însă perioada

scurtă pe care au avut-o aceste țări pentru a se stabiliza și a pierde în urmă totalitarismul, sau

modelul său au pus și încă pun semne de întrebare. Aderarea statelor baltice, a României și

4Vladimir Bukovski - “Uniunea Europeană...o nouă URSS?”, Editura Vremea, București 2006, pag. 13

5 http://www.presseurop.eu/ro/content/article/366801-puciul-merkel-sarkozy

http://www.presseurop.eu/ro/content/article/366801-puciul-merkel-sarkozy






Bulgariei, Ungariei, Poloniei, nu “ sunt altceva decât recunoașterea Uniunii Sovietice sub forma

Uniunii Europene” și vorbește despre un traumatism care în viitor doar se va cicatriza.

În accepțiunea autorului, construcția europeană se desfășoară în mare parte sub

conducerea unor oameni care au aderat în trecut doctrine socialiste și totalitare. Dacă e să negândim doar la cazul României, unde nici până acum nu am reușit să diferențiem o clasă politică

care să nu fi venit de pe filiera de tip sovietică a anilor ’70 sau ’80, atunci problema rămâne una

valabilă. Dar, putem aduce un contraargument. În Parlamentul European, cei care au un statut

majoritar ca și grup politic sunt cei din PPE (Partidul Popular European), care, acum se pare va

duce o politică mai liberală cu o economie de piață mai deschisă. Însă PSE (Partidul Socialiștilor

Europeni) sunt aproape de a fi din nou majoritari și au șansa aceasta la următoarele alegeri. Deja

se organizează întâlniri la nivel internațional între liderii partidelor social -democrate din Europa

pentru a pune la punct un plan de acțiune care să revigoreze situația Europei. 6

Politica europeană se face acum la nivelul partidelor europene, la care aderă liderii țărilor

suverane, dar nu trebuie pierdut din vedere că sunt anumite țări care iau decizii importante prin

Uniunea Europeană, însă corupția de la nivel înalt sau atitudinile eurodeputaților lasă de dorit în

cele mai importante momente. “Una dintre principalele formule ale ideologiei europene este

aceea ce se cheamă <corectitudine politică>, de la care, dacă te abții, riști ostracizarea .”7 Dacă

URSS era clar o dictatură, Uniunea Europeană este mai mult o înțelegere pragmatică întredemocrații, sau așa numitele democrații.

Se conturează o dispută între un model social și un model liberal , în special pentru

Comisia Europeană, care are acum un președinte cu atribuții din ce în ce mai importante.

“ Preocuparea Comisiei Barosso pentru o <mai bună reglementare> să nu slujească un scop mai

politic, acela de a încetini sau chiar de a întrerupe pur și simplu consolidarea europeană și, de

fapt, de a pregăti locul pentru viziunea anglo- saxonă a unei Europe modeste sau chiar

liberale.”8

6 http://www.ziare.com/psd/stiri-psd/lideri-socialisti-din-romania-si-alte-tari-critica-politicile-lui-viktor-orban-

1087193 7

Vladimir Bukovski - “Uniunea Europeană...o nouă URSS?”, Editura Vremea, București 2006, pag. 50 8

Alomar Bruno, Sebastien Daziano, Christophe Garat – “Marile problem europene”, Editura Institutul European,

Iași 2010, pag. 69

http://www.ziare.com/psd/stiri-psd/lideri-socialisti-din-romania-si-alte-tari-critica-politicile-lui-viktor-orban-1087193








În acest tip de politică europeană între democrații se pun în joc și viitoarele membre ale

Uniunii Europene, sau candidatele pentru începerea negocierilor de integrare europeană, iar

ideea că “ Europa nu este o identitate anume. Ea este o promisiune. Și este destinată deschiderii:

mâine pentru Ucraina, poimâine pentru Maghreb”9, devine o realitate, chiar dacă în joc intră și

Croația, acum sub “protecția” Ungariei, care este la conducerea Consiliului Uniunii Europene,

Macedonia și de ce să nu punem în față și jocul dur al Turciei.

Chiar dacă, după războiul din Irak, generat de SUA, a creat o axă Paris-Berlin-Moscova

și a născut un soi de antiamericanism, țările din Europa, o parte dintre acestea adepte a politicii

de tip american, sau altele care preferă încă Rusia, sau de ce să nu spunem, și China, îngreunează

procesul decizional la nivel european. ” În realitate, sunt convins că accelelrarea dezvoltării

construcției europene, cu frenezia ei expansionistă și mersul neabătut către unirea politică

forțată, se datorează mult mai puțin legilor evoluției sau hazardului, cât unor rațiuni precise

legate de situația geopolitică a planetei de la mijlocul anilor ’80.”10

Uniunea Europeană – o balenă cu prea multe organe vitale

Dacă plecăm de la sintagma lui Jacques Chirac de “Federația statelor națiune”11 ne dăm

seama cât de imprecisă poate fi la prima vedere ideea de Uniune Europeană. O entitate care să

conducă state care deja se conduc dupa propriile lor principii, devine cu adevărat pentru alte

continente o idee unică și originală și greu de accesat.

În cadrul Uniunii Europene, prin institutțiile sale, deciziile vor fi din ce în ce mai greu de

luat. Parlamentul European câștigă tot mai multe drepturi, provocând o aliniere clară cu Comisia

Europeană și Consiliul Uniunii Europene.

Unirea pentru o perspectivă mondială capătă astăzi mai puțin înțeles, după ce alte două

obiective au fost atinse în mare parte, pacea și reconstrucția Europei. Pentru a înțelege unele

manifestări de afiliere, de dominare e bine să analizăm și ceea ce au spus cei care au început

9IDEM, pag. 45

10Vladimir Bukovski - “Uniunea Europeană...o nouă URSS?”, Editura Vremea, București 2006, pag. 59

11Apud. Jacques Chirac, Alomar Bruno, Sebastien Daziano, Christophe Garat – “Marile problem europene”, Editura

Institutul European, Iași 2010



făurirea Europei Unite. Din declarația lui Robert Schuman putem face câteva remarci și anume

că Franța este cea care trebuie să preia comanda, dar să accepte și Germania ca partener: “ Franța

a avut întotdeauna drept obiectiv esențial pe acela de a sluji pacea (...)”12, dar ideea de

perspectivă mondială apare încă de atunci: “ Această producție (a cărbunelui și oțelului) va fi

oferită întregii lumi fără distincție, nici excepție, pentru a contribui la ridicarea nivelului și la

dezvoltarea operelor dedicate păcii (...)”13

Poziționarea ministrului francez a venit după multe negocieri, dar înainte de asta,

discursul de la Harvard a generalului Marshall a fost cel care a pus pe “picioare” ideea că e

nevoie de o reconstrucție: “(…) Statele Unite se angajează să ajute Europa cu condiția ca

europenii să se unească.”14 SUA erau conștiente că un viitor cu alte conflicte era sigur pentru

continentaâul european dacă nu ar fi venit presiuni de la cea mai puternică țară în momentul

respectiv de a uni Europa, singurul loc de unde putea izbucni un război mondial oricând.

America era sigură că asigurarea păcii și îmbunătățirea economiilor europene îi va asigur a chiar

ei un loc sigur de a fi pe primul loc ca putere economică. Acum e și normal să înțelegem de ce

SUA au o atât de mare influiență pe cum poate o are și Rusia în unele țări europene.

Singura soluție la acel moment era o unitate între Franța și Germania. Momentul s-a

repetat după 1989, unde actorii au fost din nou Franța și Germania. Tratatul de la Maastricht este

de asemenea o înțelegere fr anco-germană (Franța fiind de acord cu unirea Germaniei, numaidacă aceasta renunța la marca germană), iar acum ne dăm seama de ce noua monedă euro este

atât de importantă pentru cele două țări, și asigurarea continuității acesteia depinde de deciziile

celor două puteri.

Elitele intelectuale ale Europei au avut o mare atracție față de cultura democrată de timp

American, iar influiența lor a fost la fel de reușită. Germania “ provocată de Statele Unite, a

impus politica concurenței, în vreme ce Franța antrena, în ceea ce o privea, la stabilirea politicii

agricole comune”15

și astfel era prezent un risc, pe care Germania și-l putea asuma de o orientarea construcției europene într -o direcție exclusiv comercială. Astăzi se dă o luptă tot mai dură între ,

12 http://europa.eu/abc/symbols/9-may/decl_ro.htm

13 http://europa.eu/abc/symbols/9-may/decl_ro.htm

14 http://www.europainfo.ro/uniuneaeuropeana/documente_de_referinta/discursul_generalului_marshall.html

15Alomar Bruno, Sebastien Daziano, Christophe Garat – “Marile problem europene”, Editura Institutul European,

Iași 2010, pag. 34

http://europa.eu/abc/symbols/9-may/decl_ro.htm






http://www.europainfo.ro/uniuneaeuropeana/documente_de_referinta/discursul_generalului_marshall.html








fie realizarea unei solidarități concrete, fie prin crearea unei economii de piață. Una dintre ele va

pierde, important este să știm ce i se potrivește Europei.

Astfel se face o schimbare de ideologii de tip european, iar “dispariția progresivă a

acelei generații rănite de conflictele secolului al XX -lea și înlocuită de o generație a cărei percepție asupra Europei se analizează mai mult în termeni de costuri și avantaje.”16 Un conflict

de idei între comisari, care au nevoie de o formă de manifestare neutră, eurodeputați ce

reprezintă cetățenii Europei, și Consiliul, unde nu știm niciodată cum reacționează, cu

schimbarea conducerii odată la 6 luni.

Europa, are multe “organe vitale”, și îi este greu să le înțrețină. State suverane, instituții

europene din ce în ce mai independente, presiuni globale, pun continentul European pe o scenă

unde negocierea și răbdarea vor fi factori esențiali, dacă nu chiar obsesivi.

Se manifestă astăzi la nivelul decizional al Uniunii Europene o dualitate între pragmatism

și idealism. Spre ce direcție tindem mai mult, tind să cred că spre pragmatism. Dar este unul

forțat, poate de context și circumstanțe, dar și “isteria” unor țări care se văd întotdeauna perdante.

Europa construită prin cultură

Există unele proiecte și programe comunitare care au ca principal obiectiv o construcție

europeană cu ajutorul culturii. Muzica, artele, dansul au intrat în sfera de idee europeană unită.

Totul a plecat de la premisa că statele mici vedeau în dezvoltarea unei acțiuni culturale

europene riscul unui “imperialism” al țăr ilor mari într-un domeniu strâns legat de identitățile

naționale. Un exemplu ar fi crearea unui Muzeu de Istorie Europeană, care nu dorește “ să

suprapună istoria celor 27 de țări membre”17, ci să ofere o imagine clară a ceea ce s -a petrecut

pe continentul european.

Putem să ne amintim aici și de o propunere venită din partea președintelui francez

Nicolas Sarkozy la Consiliul European din anul 2007, când a propus înființarea unui “Comitet al


Iași 2010, pag. 35 17

http://www.intactnews.ro/arta-cultura/muzee/muzeu-de-istorie-europeana-la-bruxelles.html?74;7110







Înțelepților”, iar șef al acestui grup a fost numit fostul premier socialist Felipe Gonzalez. El

avea misiunea de a răspunde la două întrebări esențiale: Cine suntem în calitate de europeni? Ce

să facem împreună? Programul a fost oprit datorită crizei, dar nu trebuie să nu facem aluzie și la

ideile autorului Vladimir Bukovski, că socialiștii au idei interesante.

În tratatul de la Maastricht se fac câteva precizări clare asupra acestei idei de Europe a

culturii: “înflorirea culturilor statelor membre, respectându- se în același timp diversitatea

națională și regională și punându- se în evidență simultan moștenirea comună ( ... )”,

“ameliorarea cunoașterii și difuzării culturii și istoriei popoarelor europene, conservarea și

salvgardarea patrimoniului cultural de importanță europeană, schimburi cuturale necomerciale,

creație artistică și literară, inclusiv în sectorul audiovizualului.”18

Putem da un exemplu foarte elocvent. EUROPAFest19, un Festival organizat la București,unde timp de o săptămână, 300 de muzicieni din Europa vor susține concerte de muzică Jazz,

blues, pop&clasic, ceea ce arată că această politică culturală prinde contur și antrenează

cetățenii Europei la ea.

Pentru perioada 2007-2013 programul are mai mai multe obiective cum ar fi o promovare

a mobilității transnaționale a profesioniștilor din sectorul cultural, o facilitare a circulației a

operelor de artă, a proceselor culturale sau artistice și de promovare a dialoglui intercultural.20 Pe

lângă toate acestea se oferă burse de studiu, se organizează colocvii internaționale, școli de vară

etc. Cine are acces în mod prioritar la aceste evenimente și fonduri? Noi, tinerii, pentru că noi

suntem cei care ar trebui să stabilească o logică a Europei Unite în viitor, luată atât in context

european cât și mondial. Suntem pregătiți să devenim cetățeni europeni, să credem în acest lucru,

dar aici intervin statele suverane și politicile lor de implementare și înțelegere. Campaniile

interne și relațiile cu alte state.

18 http://circa.europa.eu/irc/opoce/fact_sheets/info/data/policies/culture/article_7317_ro.htm

19 http://www.jmevents.ro/sectiune.php?s=16


Iași 2010, pag. 485

http://circa.europa.eu/irc/opoce/fact_sheets/info/data/policies/culture/article_7317_ro.htm



http://www.jmevents.ro/sectiune.php?s=16







Concluzii

Putem porni concluziile noastre de la o remarcă celebră a lui Walter Hallstein, dintr -un

discurs personal numit “ Europa neterminată” unde menționa că “vom continua să recunoaștem

ca singur element care garantează o unitate durabilă puterea dreptului , maiestatea dreptului, și să ridicăm edificiul european pe această solidă fundație (...)”21. Oare a fost o remarcă ce poate

face o asemănare cu ceea ce a însemnat Imperiul Roman? Rămâne să aflăm.

21Apud. Walter Hallstein, Alomar Bruno, Sebastien Daziano, Christophe Garat – “Marile probleme europene”,

Editura Institutul European, Iași 2010, pag. 31



BIBLIOGRAFIE

1. http://europa.eu/legislation_summaries/culture/cu0007_en.htm

2. Alomar Bruno, Sebastien Daziano, Christophe Garat – “Marile probleme europene”,

Editura Institutul European, Iași 2010

3. Iordan Gheorghe Barbulescu – “Procesul decizional în Uniunea Europeană”, Editura

Polirom, Iași 2008

4. Pascal Fointaine – “Construcția europeană de la 1945 până în zilele noastre”, Editura

Institutul European, Iași 1998

5. Vladimir Bukovski - “Uniunea Europeană...o nouă URSS?”, Editura Vremea, București

2006

6. http://www.cer.org.uk/index.html

7. http://www.project-syndicate.org/commentary/nye83/English

8. http://europa.eu/abc/symbols/9-may/decl_ro.htm

9. http://www.europainfo.ro/uniuneaeuropeana/documente_de_referinta/discursul_generalul

ui_marshall.html

http://europa.eu/legislation_summaries/culture/cu0007_en.htm


http://www.cer.org.uk/index.html















Construcție europeană proiect - Dragos Andrei Preutescu

Documents

Transcript of Construcție europeană proiect - Dragos Andrei Preutescu