Motivatia lucrarii : DACA DESCOPERIM CA VIATA NU ARE NICI UN INTELES , NU NE RAMANE ALTCEVA DE FACUT DECAT SA-I DAM UN INTELES

(Lucian Blaga)

Scurt istoric al afectiunii :Eliminarea, reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa substantele nefolositoare,

vatamatoare, rezultate din metabolism.Am ales lucrarea de practica cu tema 'Constipatia' in dorinta de a aprofunda cunostintele

pe parcursul efectuarii stagiilor de practica.Constipatia este un sindrom caracterizat prin eliminarea la interval de 2-3 zile a unui scaun,

de obicei de volum redus si consistenta crescuta, ca urmare a incetinirii tranzitului intestinal.Doresc ca prin cunostintele aprofundate si realizarea acestei lucrari sa stiu sa educ

preventiv persoanele si dupa externare .Pentru documentare am consultat o bibliografie mai ampla, am facut uz de cunostintele

acumulate la orele de nursing si in timpul practicii efectuate in Unitatile spitalicesti .

CAPITOLUL I

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

Notiuni de anatomie si fiziologie

Tubul digestiv este alcatuit din urmatoarele segmente: gura, faringe (cu dubla apartenenta), esofag, stomac, intestinul subtire si intestinul gros.

Gura este portiunea initiala a aparatului digestiv, alcatuita din organe si diverse tesuturi. Superior este limitata de bolta paltina, inferior de planseul bucal, lateral de obraji, anterior de buze si posterior se continua cu faringele. Cavitatea bucala este captusita cu mucoasa bucala.

Functiile pe care le indeplineste gura sunt: functia de masticatie pentru formarea bolului alimentar, inceputul digestiei glucidelor sub actiunea ptialinei salivare, functia de fonatie, functia receptoare, functia de aparare si functia fizionomica.

Faringele este un organ care apartine atat aparatului digestiv, cat si aparatului respirator. El se afla situat in partea posterioara a cavitatii bucale si se continua cu esofagul. Captusit cu o mucoasa, este bogat in tesut limfoid. In faringe se gasesc amigdalele palatine, amigdala faringiana pe peretele posterior si amigdala linguala la radacina limbii, legate intre ele prin numeroase vase limfatice si formand inelul limfatic Waldeyer.

Esofagul este un organ musculo-membranos, tubular, care face legatura intre faringe si stomac. El incepe la nivelul vertebrei a 7-a cervicala (C7) in dreptul cartilajului cricoid, si se termina in dreptul vertebrei a 11-a toracale la cardia; este lung de 25 – 32 cm si are un calibru care variaza intre 10 si 22 cm. Are trei stramtori fiziologice: stramtoarea cricoidiana, stramtoarea de la nivelul incrucisarii cu artera aorta si cea de la nivelul cardiei.

Fiziologic, esofagul reprezinta un organ menit sa faca legatura dintre faringe si stomac. Prin reflexul de deglutitie, bolul alimentar trece din faringe in esofag; prin coordonare nervoasa, musculatura formeaza unde contractile care imping bolul spre esofag.

Stomacul, organ cavitar musculo-glandular, este segmentul tubului digestiv situat intre esofag si intestinul subtire. Forma lui este asemanatoare cu a unei pere, cu varful usor indoit si

indreptat in sus: la examenul radiologic apare ca litera „J” sau ca un carlig. Forma lui este variabila in functie de : continut, tonicitatea musculaturii proprii, tonicitatea peretului abdominal, pozitia individului si volumul organelor vecine.

Structural, stomacul este alcatuit din patru paturi : la interior se afla mucoasa, apoi submucoasa, musculoasa, iar la exterior este invelit de seroasa peritoneala. Mucoasa este alcatuita dintr-un epiteliu cilindric, care secreta mucus, si din glandele stomacului : glandele fundice, secretoare de acid clorhidric si pepsina, glandele pilorice si celulele mucipare, ambele secretoare de mucus.

Din punct de vedere fiziologic, stomacul primeste alimentele si, datorita functiei sale motorii, le framanta, le amesteca cu sucul gastric si apoi le evacueaza in duoden.

Intestinul subtire incepe la pilor si se termina la nivelul valvulei ileo-cecale. El are trei segmente : duoden, jejun si ileon. Duodenul are forma unei potcoave. I se descriu patru portiuni : prima portiune, bulbul duodenal, urmeaza imediat dupa pilor si este usor mobila ; portiunea a doua, descendenta, este situata in dreapta coloanei vertebrale si in ea se varsa secretia biliara si cea pancreatica ; portiunea a treia este orizontala, iar portiunea a patra este ascendenta si se continua cu jejunul, formand unghiul duodeno-jejunal.

Fiziologic, duodenul are doua functii principale : motorie si secretorie. Motilitatea duodenala impinge chimul alimentar foarte repede in jejun (in cateva secunde). Secretia duodenala elaboreaza secretina (cu rol in stimularea pancreasului si a intestinului), enterokinaza (care transforma tripsinogenul in tripsina) si mucus.

Jejuno-ileonul are un calibru mai mic si umple cea mai mare parte a cavitatii peritoneale. Este alcatuit tot din patru straturi : mucoasa, submucoasa, musculoasa si seroasa. Spre deosebire de duoden, seroasa inveleste intreaga circumferinta a jejuno-ileonului.

Intestinul gros este segmentul terminal al tubului digestiv ; el incepe de la valva ileo-cecala si se termina cu anusul. Se distinge de intestinul subtire prin volumul lui mult mai mare si prin cele trei benzi musculare longitudinale taenia coli. Lungimea lui variaza intre1,5 si 3 metri. Intestinul gros este impartit in urmatoarele segmente : cecul, colonul ascendent, colonul transvers, colonul descendent, colonul sigmoid si rectul.

Cecul este situat in fosa iliaca dreapta ; legatura dintre ileon si cec se realizeaza prin sfincterul ileo-cecal (formatiune musculara). Pe partea interna a cecului se afla apendicele, a carui pozitie este variabila. Cecul are un grad de mobilitate.

Colonul ascendent este situat in flancul drept si continua cecul, urcand vertical la fata inferioara a ficatului, prin unghiul hepatic (unghiul drept), se continua cu colonul transvers. Este fixat de peretele posterior al abdomenului prin peritoneu.

Colonul transvers se intinde de la unghiul hepatic pana la unghiul splenic (unghiul stang) si este situat orizontal sau in forma literei « V ».

Colonul descendent este situat in flancul stang si se intinde de la unghiul splenic pana la nivelul crestei iliace, unde se continua prin colonul sigmoid.

Colonul sigmoid, in continuarea precedentului, situat in fosa iliaca stanga si in pelvis, are forma unui « S “ si se intinde pana la unghiul recto-sigmoidian.

Rectul este portiunea terminala : se intinde de la unghiul recto-sigmoidian pana la anus si este situat in pelvis. Rectul comunica cu exteriorul prin canalul anal, care, continua ampula rectala.

Structural, intestinul gros este alcatuit din patru straturi : mucoasa, submucoasa, musculoasa si seroasa.

Fiziologic, intestinul gros are functii de motricitate, secretie si absorbtie. Motricitatea

asigura progresia bolului fecal prin contractii peristaltice, segmentare, si prin contractii masive. Bolul fecal se aduna in sigmoid ; trecerea materiilor fecale in rect duce la expulzarea lor prin actul fiziologic al defecatiei.

Secretia intestinului gros se rezuma la mucus. Functia de absorbtie este mai redusa si se exercita, mai ales, la nivelul cecului si al ascendentului ; se absorb apa, sarurile, vitaminele, glucoza.

SEMIOLOGIA INTESTINULUI

Interogatoriul : varsta si sexul sunt primele elemente care trebuie avute in vedere. Ocupatia si modul de viata pot influenta patologia intestinala: sedentarismul, schimbarea modului de viata, profesiile cu tensiune nervoasa sau cu noxe toxice (plumb, mercur etc.). Felul alimentatiei, orarul dezordonat al meselor, abuzul de cruditati sau creme, abuzul de alcool sau de tutun, starea danturii pot orienta directia investigatiilor. Nu trebuie pierdut din vedere faptul ca se fac abuzuri de medicamente, care pot fi responsabile de tulburari intestinale: laxative, antibiotice (mai ales cele din grupa „ciclinelor”).

Simptomele functionale sunt reprezentate de dureri, tulburari ale tranzitului, cu modificari ale scaunului si tulburari in emisia gazelor.

Durerile intestinale sunt frecvente, insa nu obligatorii. De multe ori, durerile au caracterul unor crampe, torsiuni sau sfasieri si sunt numite colici intestinale. Apar de obicei spontan si, spre deosebire de durerile peritoneale, nu se exarcebeaza la presiune. Pe de alta parte, sunt insotite de fenomene care indica originea lor : diaree, constipatie, meteorism, ghioraituri. Alteori, durerile pot fi vagi sau sa aiba grade de intensitate variabila – de la simpla jena, pana la colica.

Tenesmele constau intr-o senzatie imperioasa de defecare, insotita de arsura si tensiune dureroasa la nivelul rectului. Sunt caracteristice bolilor recto-sigmoidiene sau proceselor inflamatorii care intereseaza regiunea perirectala.

Caracterul scaunelor trebuie analizat cu mare atentie: numar, frecventa, orar, volum, consistenta, miros.

Constipatia este un sindrom caracterizat printr-o eliminare intarziata a scaunelor, la 2 – 3 zile si mai mult dupa ingerarea pranzului respectiv. Scaunele sunt de obicei dure si in cantitate mica. In caz de constipatie, bolnavul poate sa nu aiba nici un simptom sau sa prezinte o serie de tulburari : cefalee, indispozitie, astenie, inapetenta. De multe ori constipatia este de natura functionala (constipatie habituala), dar poate avea si cauze organice : cancer, stenoza, megacolon, afectiuni pelviene, boli gastro-intestinale, boli endocrine. Exista si constipatii provocate de unele medicamente.

Examenul obiectiv. Inspectia generala poate arata o toleranta buna a afectiunii sau, dimpotriva, o alterare a starii generale. Se vor cerceta constitutia pacientului, faciesul, culoarea tegumentelor, starea tesutului adipos subcutanat, temperature, aspectul limbii. Se va proceda apoi la inspectia abdomenului, urmarindu-se volumul, forma, aspectul, precum si faptul daca se observa miscari peristaltice ale intestinului.

Palparea va depista sensibilitatea abdominala, punctele dureroase (duodenal, apendicular, sigmoidian, mezenteric) si se va executa superficial si profund.

Examene complementare. Examenul coprologic are o importanta covarsitoare pentru diagnosticul tulburarilor de ordin digestiv. Examinarea materiilor fecale se face din punctele de vedere : macroscopic, microscopic, chimic, bacteriologic, parazitologic, precum si din acela al vitezei tranzitului intestinal.

Examenul se face din scaunul obisnuit al bolnavului, insa pentru a capata informatii exacte asupra digestiei este necesar ca acesta sa fie precedat de un regim alimentar de proba. In acest scop se foloseste regimul Schmidt-Strass-burger, care se da timp de 3 zile, bolnavul ingerand obligatoriu, in fiecare zi, 250 g carne de vita, fiarta sau fripta, 50 – 80 g unt si 400 g fainoase (paine, macaroane, cartofi) ; in plus, se mai pot lua supe, ceaiuri, cafea, un ou, evitand alimentele bogate in celuloza. Pentru examen vom folosi scaunele eliminate in zilele a III-a si a IV-a.

Examenul macroscopic cerceteaza cantitatea, consistenta, forma, culoarea, mirosul si prezenta elementelor patologice : mucus, puroi, sange, paraziti.

Sangele de culoare rosie, care preceda sau urmeaza scaunul fara sa se amestece cu el, are originea rectala (hemoroizi, rectite, polipi, cancere). Sangele rosu amestecat cu fecale provine din portiunea colon transvers – sigmoid. Cand sangerarea are o cauza superioara (de la colonul ascendent in sus), apare melena. Pentru sangerarile in cantitati mai mici se cerceteaza prezenta sangelui prin reactii chimice : Adler, Weber, Gregersen.

Puroiul este gasit in scaun in afectiunile organice ale segmentului terminal : rectosigmoidite, rectocolita ulceroasa, cancer sau in cazul deschiderii unui abces in intestin (de origine perigenitala la femei, apendiculara).

Examenul chimic poate decela modificari ale reactiei : reactie intens alcalina, in putrefactia exagerata ; reactie acida, in fermentatia amilolitica foarte pronuntata.

Examenul microscopic poate arata cum au fost digerate grasimile, fibrele musculare, tesutul conjunctiv, amidonul, celuloza.

Examenul bacteriologic se face cu ajutorul coproculturilor si poate pune in evidenta prezenta diferitelor bacterii.

Examenul radiologic al intestinului se face cu ajutorul sulfatului de bariu. Pentru intestinul subtire se practica metoda Pansdorf, cu pranz baritat fractionat in cantitati mici si cu examinari repetate in faza de umplere, de semievacuare si de evacuare.

Pentru examenul radiologic al intestinului gros sunt preferate irigoscopia si irigografia prin clisma si bariu, dupa ce s-a facut o clisma evacuatoare.

Rectosigmoidoscopia este o metoda foarte utila, care permite explorarea rectului si a sigmoidului pana la 30 – 35 cm departare de orificiul anal. Se foloseste rectoscopul, aparat care permite si efectuarea unor biopsii. Bolnavul va fi pregatit pentru examen prin evacuarea intestinului cu ajutorul laxativelor si al clismei. Examinarea cu rectoscopul va fi neaparat precedata de tactul rectal.

CAPITOLUL II

CONSTIPATIA

Fiziologia constipatieiConstipatia este una dintre cele mai frecvente tulburari, care apare la un numar mare de

pacienti, in special la varstnici. In Franta, aproximativ 10 milioane de persoane sufera de constipatie, iar in Germania aproximativ 30 % din populatie.

In ultimii ani, medicii au raportat o crestere a numarului persoanelor suferind de constipatie. Convingerea ca este necesara eliminarea scaunului in fiecare zi este inradacinata in mintea oamenilor inca din antichitate. Din aceasta cauza, unele persoane complet sanatoase, incep tratamente pentru constipatie si abuzeaza de laxative deoarece nu au o eliminare zilnica a bolului fecal. Totusi frecventa scaunelor la pacientii sanatosi poate fi foarte variata. O eliminare zilnica a bolului fecal nu este obligatoriu o dovada a bunei functionari a intestinului. In prezent este larg acceptat ca frecventa normala a defecatiei variaza de la de 3 ori/zi la de 3 ori/saptamana.

Constipatia este definita ca eliminarea mult prea lenta a scaunului (defecatiei cu dificultate sau cantitati sistematic insuficiente).

Pentru majoritatea populatiei, imposibilitatea de a elimina scaunul pentru mai mult de 24 de ore, este considerata constipatie. Cantitati mici de scaun, duritate si uscaciune excesiva si de asemenea senzatie de eliminare incompleta a bolului, sunt elemente tipice ale constipatiei. Toate aceste simptome sunt prezente la majoritatea pacientilor care sufera de constipatie. Totusi, uneori lipsesc unele simptome. Prezenta unui singur simptom este o dovada a constipatiei. Modificari ale obiceiurilor proprii fiecarei persoane (privind frecventa si ritmul eliminarii bolului fecal) constituie de asemenea o dovada a constipatiei.

Cauzele constipatieiConstipatia este cauzata de tulburari in formarea scaunului si in tranzitul bolului. Cauzele

principale sunt tulburari ale motilitatii bolului, slabirea reflexului de defecatie, modificari in structura intestinului sau ale organelor invecinate, care pot modifica transferul continutului bolului catre rect. Cauzele constipatiei in detaliu

In general, intestinul este divizat in doua parti – intestinul subtire si intestinul gros. Intestinul gros are urmatoarele segmente:

1.      cecum-ul si apendicele vermiform2.      colonul (care este divizat in ascendent, transversal si descendent)3.      sigmoidul (parte a intestinului gros denumita astfel datorita formei de litera „S”4.      rectulIn conditii normale, o medie de 1-2 litri/zi de continut lichid intra in primaparte a

intestinului gros (cecum si colon ascendent) unde este amestecat pentru a se asigura contactul optim intre continutul intestinal si suprafata mucoasei intestinale. Astfel, excesul de apa si anumite substante chimice (saruri anorganice) poate fi reabsorbit. Colonul este in principal un container in care scaunul este stocat, format si eventual eliminat, si prin absorbtia excesului de apa din scaun previne pierderea acesteia prin tractul gastrointestinal. Intestinul, antrenat cu stimuli electrici, executa miscari periodice. Se observa doua tipuri principale de miscari :

·        segmentare

·        peristalticeMiscarile segmentare (segmentarea) sunt contractii intermitente ale segmentelor

invecinate ale intestinului, care contribuie la o mai buna amestecare a continutului intestinal, permite absorbtia apei, care duce la formarea scaunului.

Peristaltismul reprezinta contractiile segmentelor consecutive adiacente ale intestinului care deplaseaza continutul intestinal in directia rectului si apoi in afara organismului.

Necesitatea defecatiei apare cand fecalele intra in rect, intinzand peretii acestora si stimuland receptorii (terminatile nervoase) ale mucoasei. Odata cu varsta, sensibilitatea acestor receptori scade si este necesara o contributie mai mare a muschilor din peretele abdominal, pentru eliminarea scaunului.

Defecatia este o functie care partial nu este dependenta de vointa, dar totusi, partial, poate fi constient controlata. In general, dimineata, in momentul trecerii la pozitia ortostatica, fecalele acumulate in timpul noptii incep sa preseze segmentele inferioare ale intestinului, ceea ce duce la necesitatea defecatiei. Acesta este cel mai fiziologic ritm al miscarilor intestinale.

Tulburarile in motilitatea intestinului, care duc la constipatie, pot avea la randul lor mai multe cauze. Cea mai comuna include : dieta, stilul de viata si diferiti factori de stres. Acestia tulbura asa numitul sistem nervos vegetativ, responsabil pentru functionarea organelor interne. Acest lucru este influentat de mai multe situatii psihologice dificile : conflicte, depresii, anxietate, orar neregulat de munca si odihna, dieta nesanatoasa si altele.

Reflexele cu origine in diferite organe (stomacul si sistemul biliar) sunt printre factorii care contribuie la dezvoltarea constipatiei bazata pe mecanism nervos.

Tulburarile endocrine (cele care intereseaza glanda tiroida, suprarenalele si altele), care pot fie slabi, fie stimula influenta hormonilor asupra intestinului, duc de asemenea la constipatie. Tulburarile fluxului sanguin, in vasele intestinale, datorate aterosclerozei si altor tulburari vasculare, afecteaza de asemenea peristaltismul intestinal si pot duce la constipatie.

Activitatea fizica redusa inhiba motilitatea intestinala si cauzeaza constipatie, in special la varstnici.

Medicamentele administrate pacientilor sunt un factor independent, de mare influenta asupra miscarilor intestinale : unele pot cauza constipatie, in special administrate pe termen lung. Aceasta se refera in special la atropina si la medicamentele cu activitate similara, diferite narcotice, unele spasmolitice, bicarbonatul de sodiu. Medicamentele psihotrope (tranchilizantele, diureticele, componentele de fier si hidroxidul de aluminiu, pot de asemenea determina constipatie.

Trezirea tarziu, graba dimineata, activitatea in ture neregulate, modificari in stilul de viata si munca obisnuita, pot contribui de asemenea la constipatie. Necesitatea defecatiei este inhibata de conditiile neigienice din toalete si uneori de rusine si altele.

Constipatia poate fi, de asemenea tulburata de tulburari organice ale intestinului, care duc la ingustarea lumenului.

Substantele organice implicate in aparitia constipatieiContinutul intestinal este influentat de dieta, continutul de substante nedigerabile si

capacitatea de absorbtie a apei si sarurilor minerale la nivel intestinal.Substantele organice pot fi clasificate grosier in compusi hidrocarbonati si restul. Prima

categorie include celuloza (fibre), mucus (polizaharide solubile i napa, continute in plante subtropicale), polimeri naturali continand pectine si altele. Cea mai importanta caracteristica este ca aceste plante nu constituie o sursa importanta de energie.

O dieta care contine cantitati mari de produse bogate in substantele mentionate mai sus are ca efect marirea volumului si a masei scaunului, ceea ce stimuleaza peristaltismul intestinal. Schimbari ale dietei obisnuite, ingerarea de cantitati mari de alimente prelucrate, cu continut mic de substante organice, sunt considerate cauze ale constipatiei.

CLASIFICAREA CONSTIPATIEIConstipatia poate sa fie :

1.      Simptomatica.2.      Primitiva.1.      Constipatia simptomaticaO intalnim in nenumarate afectiuni in cadrul carora ocupa un loc mai mult sau mai putin

intins.a) Obstacole mecanice pe intestinul gros dau fenomene de obstructie, din tabloul careia

face parte si constipatia.b) inflamatiile abdominale sunt aproape intotdeauna insotite de constipatie. Astfel :

colecistitele, afectiuni genitale feminine, veziculitele etc. produc constipatie fie prin compresie mecanica, reflex sau prin intermediul temperaturii.

c) afectiunile sistemului nervos, central (tulburari psihice) sau periferic (hemiplegii nevrite) sunt insotite de constipatii.

d) in starile de denutritie si casexie putem avea si constipatii. Aceasta este data de lipsa alimentelor in intestine, care sunt cel mai important excitant al peretelui intestinal si de comprimarea tesuturilor si in special a muschilor abdominali.

e) in afectiunile tubului digestiv intalnim constipatia destul de des. f) afectiuni cardio-renale cu staza abdominala precum si cirozele cu sindrom de

hipertensiune totala, dau de cele mai multe ori constipatie.g) parazitii intestinali dau constipatie sau alternative de constipatie si diaree.h) intoxicatii cronice opiu saturnism, tabagism sunt cauze de constipatie.i) in afectiunile glandelor cu secretie interna intalnim destul de des constipatia.2.      Constipatia primitiva numita si constipatie obisnuita, este considerata in general,

de natura functionala.a)      ereditatea se pare ca joaca un rol important faptul ca apare mai ales la femei si dupa

varsta de 20 ani ;b)      viciile alimentare sunt cauze destul de dese ale constipatiei. Regimurile prea sarace

in celuloza cu putine lichide, regimurile de subnutritie (fainos sau numai cu carne si lapte), painea prea alba sau din contra, alimentatia prea abundenta cu supraincarcarea intestinului gros de materii fecale, sunt la originea celor mai multe cazuri de constipatii.

c)      ocupatiile sedentare, nerespectarea obisnuita a orei de defecatie, lipsa de miscari corporale, preocuparile psihice, necazurile, pot fi invocate de asemeni drept cauze ale constipatiei.

d)      atonia musculaturii la batrani si la femeile ce au avut multe sarcini, slabirea muschilor perineali, pot fi cauza constipatiei obisnuite.

SIMPTOMESimptomele care acompaniaza constipatia sunt variabile si depind intr-o mare masura de

afectiunea de baza. In unele cazuri, constipatia este singurul simptom, in alte cazuri pacientii au

si alte simptome.Frecventa miscarilor intestinale poate fi variabila : de la una la fiecare 2-3 zile, pana la de

2 ori/saptamana sau chiar mai rar. Scaunul este foarte tare, uscat, separat in mai multe fragmente lipite, asemanator cu cel al ovinelor. Uneori poate fi separat ca o pastaie de fasole sau o franghie sau alta impletitura.

Unii pacienti au asa numita constipatie diareica, care apare dupa o lunga perioada de constipatie, cand scaunul este in sfarsit dizolvat in mucus secretat de peretele intestinal ca urmare a iritarii acestuia.

Uneori pacientii se plang de durere si senzatia de prea plin, care dispar odata cu eliminarea fecalelor sau a gazelor.

Distensia abdominala este un alt simptom suparator, cauzat de acumularea de gaze, produse de bacteriile intestinale si care nu pot fi eliminate datorita obstruarii intestinului prin fecale.

Pacientii cu constipatie pot prezenta si o scadere a apetitului sau regurgitatii si greata. Durerile de cap apar, uneori, impreuna cu iritabilitate, proasta dispozitie si modificari de somn.

Constipatiile cronice pot da modificari la nivelul tegumentelor – acestea devin palide, uneori chiar cu otenta galbuie, flasce, fara elasticitate. Unul din cinci pacienti cu ileita terminala sufera de constipatie si jumatate din pacientii cu colita ulcerativa au si constipatie.

·        Simptomatologia generalaIn descrierea noastra vom avea in vedere mai ales constipatia primitiva, deoarece putem

separa simptomele ce tin numai de ea. In formele simptomatice, fenomenele morbide se amesteca cu simptomele bolii cauzale.

Inceputul constipatiei obisnuite poate fi situat in adolescenta ; am vazut ca la femei incepe in jurul varstei de 20 ani. Uneori ea apare chiar de la sugar ca o consecinta a unei alimentatii necorespunzatoare si poate continua toata viata sau sa dispara o data cu alimentatia mixta. Alteori, constipatia apare in varstele inaintate fara o cauza bine determinata ; instalarea ei se face progresiv.

1.      Semne subiectiveMulti dintre constipati nu se plang de nici un fel de neplacere. Singurul lucru ce-l pot

spune este ca materiile fecale sunt prea dure.Alteori, bolnavii sunt mult mai ingrijorati de scaun decat sa poata spune ca au un fel de

tulburare. Astfel, vedem indivizi, care ani de-a randul se servesc de diferite purgative si duc o viata absolut normala.

Semnele subiective le putem imparti in : a)      semne locale ;b)      semne generale.Semnele locale sunt datorate evacuarii unor materii fecale intarite. Defecarea din cauza

aceasta este dureroasa, se pot produce plesnituri anale, se pot rupe hemoroizii preexistenti pot lua nastere mai ales la copii, prolapsuri rectale. Din cauza efortului prea mare pe care il necesita evacuarea unor materii prea dure, cardiacii, hipertensivii, emfizematosii pot avea accidente uneori mortale. Dupa scaun, mucoasa rectala ramane iritata si musculatura peretelui excitata, incat timp de o jumatate de ora pacientul are senzatia ca nu si-a golit complet rectul. Uneori, bolnavii au senzatia de plenitudine rectala sau tensiune abdominala.

Multi se plang de gaze abdominale mai ales in formele de constipatie dreapta. Alteori, colonul este sediul unor dureri foarte vii.

Semnele generale difera foarte mult de la un bolnav la altul. Cum vom vedea, scaunele

constipatilor nu sunt nici de putrefactie nici de fermentatie ; reactia lor este neutra. Starea generala a bolnavilor poate fi foarte buna, unii sunt obezi. Alteori avem slabiciune mare cu anemie, oboseala.

In multe cazuri sistemul nervos prezinta o serie de tulburari care uneori sunt datorita autointoxicatiei intestinale, alteori sunt de origine reflexa care variaza paralel cu constipatia. Astfel putem avea oboseala permanenta si in special dimineata, cefalee, ameteli, aprinderi la fata, maini reci, stari lipotimice. La batrani scaunul este o necessitate mai mult psihica decat fizica.

2.      Semne obiectiveScaunele sunt de consistenta dura-constipatie calitativa-in cantitate mica-constipatie

cantitativa-sunt eliminate rar-constipatie orara. Vom vedea la formele clinice cum uneori materiile fecale sunt retinute in rect timp indelungat ; aceasta se intampla cateodata cand avem evacuari zilnice, insa insuficiente. Cantitatea materiilor fecale din 24 ore este scazuta din cauza supradigestiei alimentare in intestin sau din cauza retentiei lor prea indelungate in colon cu resorbtia prea mare a apei.

Suprafata materiilor fecale poate fi acoperita cu mucus. Acesta trebuie interpretat cao reactie mecanica a organismului pentru a apara mucoasa la evacuarea scaunului si nu ca o iritatie a acestei mucoase. Cand exista iritatie atunci este mai repede cauzata de intrebuintarea excesiva a purgativelor si clismelor.

Forme cliniceDupa cum am vazut la patogenie, deosebim trei forme clinice de constipatie:

§         Dischenezia sau staza pelvi-rectala ;§         Constipatia dreapta sau staza ceco-ascendenta ;§         Constipatia stanga sau hipochinetica.

Constipatia rectalaConstipatia rectala se recunoaste prin tactul rectal. Rectul contine in permanenta materii

fecale si nu intermitent ca in mod normal. Prin examenul radioscopic constatam un tranzit normal sau accelerat in intreg colonul pana la sigmoid. La acest nivel si in rect, materiile fecale se acumuleaza. Bolnavul poate sa nu aiba scaun cu saptamanile sau sa aiba zilnic in cantitati mici. Masa de materii fecale adunate in rect si ansa sigmoida se poate simti la palparea abdominala cao tumora in fosa iliaca stanga. Uneori bolnavii se plang de o stare de plenitudine cu apasare in regiunea perineala. Durerile pot sa iradieze in coapsa stanga in fosa iliaca si in vezica urinara, dand tenesme vezicale. Cand evacuarile sunt foarte rare, se pot forma tumori fecale sau fecaloame.

Materiile fecale pot lua cu timpul o consistenta pietroasa. Cauza acestei constipatii este slabirea reflexului defecatiei care are punct de plecare in mucoasa rectala. Constipatia colonului drept

Intre constipatia colonului drept care reprezinta forma toxica si dureroasa si intre cea a colonului stang care este mai mult mecanica exista nenumarate varietati ce difera de la individ la individ. Constipatia poate fi mai mult dreapta sau mai mult stanga, dupa cum poate fi mai mult prin atonie sau prin spasme, prin hiper sau hipokinezie. De obicei constipatia dreapta si stanga sunt rare.

Constipatia colonului drept a fost izolata de autorii englezi in frunte cu Herty si de catre Stierlin. Acesta a gasit la radioscopie staza ce merge de la 24-48 ore si care cuprinde cecul, colonul ascendent si treimea dreapta a transversului (colonul priximal embriologic). Staza in colonul drept poate fi data de atonia acestui segment intestinal sau de spazmele prelungite ale transversului si descendentului.

La inceput colonul drept lupta contra acestui obstacol functional, cu timpul el slabeste, devine aton si se lasa destins.

Simptomatologia este determinata de fenomenele de auto intoxicatie, date de resorbtia prelungita a continutului cecoascendentului.

Am vazut cat de activa este flora microbiana la acest nivel. Din cauza aceasta, bolnavii se plang de dureri de cap, migrene, gura amara cu miros fetid, limba incarcata, stare de depresiune sau excitatie, tulburari psihice, maini reci, transpiratii urat mirositoare, stare de anemie ; uneori avem perioade febrile. Acesta este tabloul auto intoxicatiei intestinale a lui Pauchet.

Scaunele pot fi numai tari sau sa se prezinte ca o falsa diaree. Aceasta din urma coincide cu perioadele febrile si este data de o stare de inflamatie a mucoasei colonului drept. Diareea falsa este produsa, cum am vazut la examenul coprologic, de colonul stang, in special de ansa sigmoida. Aceasta inseamna, ca pe langa staza dreapta avem si una stanga. Cand scaunele sunt tari reactia lor este neutra ;

Uneori aceasta forma de constipatie este insotita de dureri. Ele sunt localizate in fosa iliaca, pe colonul drept si la unghiul splenic. Cand durerile sunt la nivelul cecului, este greu sa le deosebim de durerea apendiculara. Durerile in constipatie se pot exagera in picioare, la eforturi si uneori dupa miezul noptii.

Constipatia colonului stangEa este vechea constipatie atona. Stim de la examenul coprologic, ca la acest nivel

resorbtia este determinata si flora microbiana foarte mult redusa. Din cauza aceasta in constipatia colonului stang nu vom observa fenomene de intoxicatie. Starea generala a acestor bolnavi este foarte buna. Fenomenele nervoase care se pot observa in astfel de cazuri sunt datorita unei stari nervoase concomitente, sau participari intr-o masura mai mica a unei atoni a colonului drept. Bolnavul, in general nu se plange decat de lipsa scaunelor. La palpare putem simti colonulca o coarda. In acest caz se adauga spasme intestinale. Cum am vazut la examenul radiologic, trecerea pastei baritate este mult incetinita in colonul descendent, iar materiile fecale ne par segmentate.

COMPLICATIILE CONSTIPATIEIEle sunt datorate resorbtiilor toxice, fenomenelor mecanice si reactiei mucoasei

intestinului gros.1. Am vorbit despre autointoxicatia intestinala a lui Pauchet, din cauza careia am avea

depresii, stari nervoase, pierderea memoriei, gera amara, stare generala proasta, migrene cefalee, maini reci.

Sindromul entero-renal al lui Heitz-Boyer este de foarte multe ori datorat constipatiei. Microbi din colonul drept, in special colibacilul si mai rar enterocolul, din cauza stazei prelungite, patrund prin epiteliul intestinal si sunt eliminati pe cale renala, unde au loc fenomenele de pielo-nefrita si de cistita.

Aceeasi microbi sunt eliminati prin ficat, unde pot da o serie de leziuni ce constituie sindromul enterohepatic. Astfel putem avea colecistite, angiocolite, stari de subicter. Masa de materii fecale poate fi uneori de consistenta dura chiar pietroasa si atunci poarta numele de copriliti. Ei sunt de dimensiuni mai mici decat fecaloamele de la o nuca pana la un ou.

Unele medicamente ca bismutul, bariul etc. pot de asemeni da astfel de tumori. Bolnavii se plang de senzatie de corps train in corp, uneori efortul de defecatie apare in anus. Destul de des ei sunt mobili in rect si se pot ridica in sigmoid.

Din cauza stazei prelungite, mucoasa intestinului gros se inflameaza si avem colite. Este foarte important sa ne dam seama daca a fost intai constipatia si inflamatia este secundara, sau

constipatia este urmare a inflamatiei. Masele fecale pot eroda mucoasa intestinala si duce la abces al peretelui, gangrena lui, inflamatia intregului perete intestinal cu colite ulceroase. Chiar colitele mai usoare pot da diaree ; aceasta este uneori mai trecatoare si urmeaza o noua perioada de constipatie. In fine putem avea falsa diaree (Mathieu). Persoanele care abuzeaza de clisme pot avea colite mucoase sau chiar muco-membranoase. Inainte, cand clismele se intrebuintau pe o scara mai mare, aceasta afectiune era mult mai des intalnita.

DIAGNOSTIC:De cele mai multe ori diagnosticul de constipatie nu pune probleme deosebite el

impunandu-se evident. Intr-adevar din anamneza se afla ca pacientul are scaune la 2-3 zile, de obicei in cantitate mica si dura. Aceasta forma, numita de Rachet si Busson constipatie orara, este cea mai frecventa si totodata cea mai evidenta. Aceiasi autori denumesc constipatie cantitativa aceea in care bolnavul are 1-2 scaune pe zi, insa in cantitate mica si uscata. Aceste cazuri necesita ca, in afara de anamneza, diagnosticul de constipatie sa fie completat prin examen coprologic si un studiu al tranzitului intestinal (tranzit baritat). Diagnosticul de simptom trebuie facut in special la indivizii anxiosi, preocupati si obsedati de evacuarile lor intestinale, ca si la persoanele cu un regim alimentar defectuos.

Falsa diaree este in fond singura problema diagnostica a constipatiei. Diagnosticul acesta se face pe caracterul heterogen al scaunului – portiuni dure, sciabile, in mijlocul unei evacuari lichide. Scaunul de falsa diaree apare de obicei dupa 2, 3 zile de constipatie ; staza materiilor in colonul distal determina o iritatie locala cu raspuns secretol – care duce la o redisolutie a scaunului – si motor in sensul unui peristaltism violent, dureros, cu evacuare brusca. Rareori in scaunul de falsa diaree se mai observa si mucus in cantitate crescuta. In cazul acestei false diaree omogene, diagnosticul nu este posibil decat prin examene complementare : studiul coprologic (care arata o hiperdigestie) si tranzitul intestinal.

Studiul tranzitului intestinal se poate face :- administrand la o anumita ora, preferabil l masa de pranz, un caset de carmin si se

urmareste aparitia coloratiei caracteristice in scaun, care in mod normal se produce aproximativ la 24 ore ;

- examenul radiologic prin pranz baritat, care in plus permite urmarirea tranzitului in diferite segmente ale colonului, permitand precizarea asa numitelor constipatii segmentale.

Constipatia cronica obisnuita « constipatia – boala » va trebui deosebita de « constipatia – simptom » in cursul unei afectiuni digestive sau extradigestive.

Constipatia obisnuita rezulta dintr-o tulburare functionala care duce la intarzierea tranzitului si la evacuarea insuficienta a intestinului gros. Din punct de vedere clinic aceasta afectiune se poate manifesta doar prin tulburarea evacuarii colonului, constipatia compensata sau la aceasta se adauga o serie de fenomene patologice locale si generale, constipatia decompensata.

Constipatia obisnuita are in special la femei si dateaza de cele mai multe ori din copilarie. Perfect tolerata mult timp, uneori zeci de ani ea nu este in constiinta bolnavei decat prin faptul ca are un scaun la 2 -3 zile si in cantitate insuficienta, obtinut dupa un efort de defecare. Din cauza scaunului dur, nu rareori atentia este atrasa de complicatiile locale : dureri la defecatie, hemoroizi, fisura anala. Toate aceste tulburari dispar odata cu evacuarea materiilor fecale si a gazelor. Dupa un timp variabil, constipatia cronica obisnuita devine din ce in ce mai prost tolerata.

La examenul obiectiv se constata un miros rau al gurii, limba, limba saburala, abdomen balonat, colonul se palpeaza uneori plin cu materii fecale. Palparea unui fecalom poate crea

confuzia cu o formatiune tumorala, care insa dispare dupa clisma.Examenul coprologic are rolul de a afirma diagnosticul de constipatie, precizand o falsa

diaree, de a aduce informatii in diagnosticul diferential al constipatiei simptomatice, cat si rolul de a descoperi eventualele elemente inflamatoare, expresie a unei colite, complicatie a constipatiei cronice.

Anamneza va pune in evidenta eventualele greseli de regim alimentar. Persoanele a caror alimentatie este saraca in resturi nedigerabile – provenite mai ales din zarzavaturi, fructe, paine neagra – sunt predispuse la constipatie cronica, in special cand acest regim se prelungeste pe perioade indelungate. Tot prin anamneza se pot scoate in evidenta retinerile repetate de la defecatie, atat de frecvente in conditiile vietii moderne, acestea ducand cu timpul la stergerea reflexului de defecatie.

O forma clinica deosebita a constipatiei cronice o constituie diskezia sau constipatia proctogena. Constipatia din diskezie este in general bine tolerata, dupa o perioada mai indelungata bolnavii avand doar o senzatie de distensie, care rareori merge pana la durere in pelvis. Cao particularitate se noteaza reactii ale organelor de vecinatate : tulburari de mictiune, congestii uteroanexiale sau prostatice : de asemenea, episoade hemoroidale acute, fisuri anale etc. Un examen pretios il constituie si determinarea sensibilitatii la presiune a mucoasei rectale.

Diagnosticul etiologic se face prin tact rectal, ca si prin rectesigmoidoscopie si radiologic, care vor preciza tulburari in redresarea unghiului recto-sigmoidian determinate de o ginecopatie sau o cauza sigmoidiana. Diskezia functionala va fi luata in considerare numai dupa eliminarea unei cauze organice ano-rectale sau neurologice.

Constipatia simptomatica se poate intalni, fie in cadrul unei afectiuni digestive sau generale cu un tablou clinic bine caracterizat, in care tulburarea de tranzit apare pe planul al doilea, fie in cadrul unui tablou clinic dominat de constipatie, celelalte semne trebuind sa fie cautate.

Afectiunile sau starile care duc la o slabire a musculaturii abdominale cum sunt slabirea accentuata, obezitatea, emfizemul pulmonar insotesc constipatia.

Constipatia din boala ulceroasa este citata clasic printre simptomele acestei boli.Administrarea indelungata a unor medicamente, ca : beladona si derivatele sale, opiacee,

pansamente gastrice, bismuth, fier, determina constipatia care va trebui combatuta din vreme.Intr-un numar de cazuri constipatia este primul simptom care apare si care domina tabloul

clinic. Cauza, boala de baza, declansatoare a sindromului ramane pe planul al doilea. Tulburarea de tranzit poate aparea mult inaintea oricarei manifestari generale sau chiar locale la examenul fizic. Tumorile abdominale paracolice pot duce la constipatie, fie prin reflex inhibitor al motilitatii intestinului gros, fie prin compresiune. De cele mai multe ori aceste tumori tin de organele genitale : cancer sau fibrom uterin, cancer de prostata care sunt descoperite de tactul vaginal, respectiv rectal.

Stenozele intestinale, in special cele tuberculoase, pot sta la baza unor constipatii tenace. Tratamentele cu strptomicina care duc la vindecarea rapida a leziunilor tuberculoase intestinale, cu formarea de cicatrice retractile, au facut ca numarul acestora sa fie ceva mai mare in ultimii ani.

La examenul radiologic al tubului digestiv urmarirea tranzitului barital va trebui sa se faca la intervalle apropiate pentru a sesiza locul obstacolului.

TRATAMENTConstipatia simptomatica impune in primul rand un tratament al bolii cauzale. In unele

boli purgativele sunt periculoase (apendicitele, strangularile intestinale, febra tifoida etc). Alteori purgativele sunt un bun ajutor al tratamentului bolii ce produce constipatia. La copii unele stari febrile pot fi scurtate printr-un pergativ.

Constipatia obisnuita ,vom cauta sa modificam starea functionala a intestinului gros prin :

a)      Igieno- dietetic regim alimentar ;b)      tratament cu agenti fizici, fizioterapic ;c)      tratament medicamentos ;d)      tratament chirurgical ;e)      tratament hidro-mineral ;f)        psihoterapie.

Tratamentul igieno-dietetic.Regimul alimentar bine conceput este de multe ori suficient pentru a modifica starea de constipatie. Am vazut la capitolul alimentatie ca din punct de vedere al actiunii asupra tranzitului asupra intestinului gros, alimentele se impart in constipante si laxative.

In constipatia colonului stang regimul va cuprinde alimente cu multe resturi celulozice ca : paine neagra, mamaliga, legume verzi, iaurt din ziua a doua, cartofi, untdelemn si in salate, multe fructe, carne putina.

In diskezia rectala vom da alimente bogate in celuloza.Tratamentul prin agenti chimici , fizioterapic :a) masajul abdominal va fi facut de un om experimentat. El trebuie prelungit 4 – 6

saptamani si fiecare sedinta va dura 10-20 minute, nu vom recomanda masaj in formele dureroase decat in formele atone. Va fi inceput din fosa iliaca dreapta pe traiectul colonului si in directia normala de evacuare.

b) hidroterapia este intrebuintata in toate formele de constipatie.c) electroterapia o vom folosi in aplicatiuni de curenti galvanici si faradici.d) clismele produc contractii intestinale in mod reflex prin distensia rectului si

asimoidului.Tratament medicamentos : supozitoare cu glicerina si ulei de parafina, dulcolax

papaverina suprima spasmul fibrelor musculare netede, magneziu si potasiu,Vit. B12,Vit. ATratamentul chirurgical este inevitabil in starile generatoare de constipatii rebele la

orice tratament conservator, de exemplu ocluzie intestinala, perforatii ale tubului digestiv, peritonite, apendicita ori colecistita supuratia, tumori, neoplasme, aderente, stenoze foarte stranse si in orice caz de obstacol mecanic in tranzitul intestinal.

Psihoterapia, aceasta este o metoda care are efecte bune in constipatie si este din ce in ce mai mult intrebuintata. Psihoterapia se face in grup sau individual.

CAPITOLUL III

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU CONSTIPATIE

·              Pacientul sa aiba tranzit intestinal in limite fiziologice

- In constiptie determin pacientul sa ingere o cantitate suficienta de lichide- recomand alimente bogate in reziduuri- stabilirea impreuna cu pacientul a unui orar regulat de eliminari in functie de activitatile sale;- determina pacientul sa faca exercitii fizice cu regularitate- urmareste si noteaza in foaia de observatie consistenta si frecventa scaunelor- efectueaza ,la nevoie ,clisma evacuatoare simpla sau uleioasa - administreaza la indicatie, laxative

·        Pacientul sa fie echilibrat psihic - da dovada de intelegere si rabdare, menajind puduare pacientului - il linisteste si il incurajeaza sa-si exprime emotiile ai sentimentele in legatura cu starea sa.

ROLUL ASISTENTEI IN EDUCATIA PENTRU SANATATEO persoana sanatoasa are control liber asupra mediului inconjurator, sau se poate

indeparta, sau schimba daca devine periculos. Boala il poate priva de aceasta libertate. Ignoranta poate fi de asemenea cauza fricii nejustificate atat in caz de boala dar si in caz de sanatate. Pacientul poate avea anumite tabuuri pe care personalul sanitar nu le cunoaste si acestea il pot face sa sufere teribil. In functie de casta, obiceiuri sau crez religios, unele persoane pot face uz de anumite obiecte pe care altii nu le folosesc. In final, sunt persoane de o extrema delicatete ce traiesc intr-un mediu inconjurator ce-i protejeaza. Aceste persoane nu vor accepta cu bucurie orice forma de coabitare in comun.

In cazul persoanelor cu delir, sau psihopate, problema protectiei devine o problema majora. Prevenirea suicidului si protejarea pacientului de a se autodistruge, prevenirea lezarii celor din jur, reprezinta exemple care scot in evidenta aceasta functie protectoare cu rol esential in ingrijirile de baza. Cand pacientul sufera de o boala foarte contagioasa, atat protectia celor din jur cat si a acestuia consuma un numar important de ore, ceea ce se intampla in serviciile de boli contagioase.

Protejarea pacientului de lezare de natura mecanica cum este caderea, de pericolele de natura fizica, ca focul, de substante chimice, toxice, de animale si insecte periculoase, de microbii prezenti continuu in mediul inconjurator intr-un serviciu de pacienti, face parte din ingrijirile de baza.

Predarea masurilor de prevenire si de securitate trebuie sa faca parte din programul de pregatire al oricarei asistente medicale. Indiferent ca ea lucreaza la domiciliu, in scoli sau in servicii de sanatate, ea se afla in masura de a contribui la prevenirea accidentelor. Programul de prevenire a accidentelor de la domiciliu, a fost mai eficient cand asistentele au conlucrat in acest sens cu ingineri, educatori si cu publicul.

Conducatorii administrativi competenti reduc substantial pericolul de accidente in institutiile respective. Totodata, chiar si in serviciile care dispun de cele mai bune servicii de mecanici, de intretinere, o mare parte din responsabilitate in ceea ce priveste asigurarea

securitatii, revine asistentei medicale. De fapt, asistentele medicale sunt cel mai mult timp in preajma pacientilor. O mare parte din observatiile acestora sunt utilizate de medici pentru prescrierea masurilor de protectie, a mijloacelor de constrangere sau supraveghere constanta a pacientului cu tentativa de suicid. Cu cat mai mult vor fi acordate ingrijiri de calitate, cu atat va fi nevoie in mai mica masura de recurgerea la mijloace de contentie, lucru care de altfel trebuie evitat la maximum.

Asistenta medicala se afla adesea in postura de a participa la constructia cladirilor, achizitionarea materialelor si organizarea serviciului de intretinere ce vizeaza reducerea la minim a riscului de accidente. Asistentele medicale vad in aprovizionarea, pastrarea medicamentelor si cooperarea cu alti membrii ai echipei din care fac parte, modul de a controla infectiile.

In multe tari, asistenta medicala initiaza punerea in aplicare, daca nu chiar stabilirea masurilor de sanitatie si a procesului de sterilizare, ceea ce asigura inlaturarea pericolului de infectare a tuturor celor care inconjoara pacientul si care il servesc. Fiind convinse de superioritatea procedeelor fizice asupra mijloacelor chimice de dezinfectie si sterilizare, persoanele informate in acest sens se asteapta ca vesela, articolele de toaleta, rufaria oferita, sa fie expuse in prealabil temperaturilor ridicate sau radiatiilor. Ele pot, de asemenea, sa solicite ca orice vine in contact cu o plaga sa fie sterilizat prin vapori sub presiune, expuse la o caldura intensa si prelungita, sau la radiatii, cu exceptia anumitor circumstante.

In toate comunitatile, fiecare persoana reprezinta mai mult sau mai putin un pericol latent. Spalarea pe maini a asistentei medicale, utilizarea mastii, a manusilor, a halatului, cand este necesar un material dezinfectant, steril sau cu utilizare unica, reprezinta aspecte ale protectiei pacientului.

DESCRIEREA A DOUA TEHNICI

1. EFECTUAREA CLISMEI

Clisma =introducerea prin anus in rect si in colon a unor lichide pentru indepartarea materiilor fecale sau efectuarea unor tratamente.

Clismele pot fi: evacuatoare, medicamentoase sau alimentare Scop: -evacuator: pregatirea bolnavului pentru anumite examinari(rectoscopie, irigoscopie) sau interventii chirurgicale asupra rectului sau terapeutic in introducerea de medicamente sau alimente.Materiale necesare :·        irigator Esdmarch cu untub de cauciuc cu calibrul de 10 mm si 1,5-2 cm lungime, prevazut

cu robinet sau pensa Mohr·        canula rectala din ebonit sterilizata·        tavita renala·        bazinet·        musama si traversa·        invelitoare de flanela sau cearceaf pentru acoperirea bolnavului·        substanta lubrifianta(vaselina boricata)·        casoleta cu comprese sterile·        stativ pentru irigator·        apa calda 35-37 grade C(500-1000ml pentru adulti, 250ml pentru adolescenti, 150 ml

pentru copii, 50-60 ml pentru sugari)

·        sare( o lingurita la un litru de apa) sau ulei(4 linguri la 1 l) sau glicerina(40g la 500 ml),sapun(1 lingurita rasa la un litru)

ETAPE DE EXECUTIE TIMPI DE EXECUTIE

1. Pregatirea instrumentelor si materialelor necesare.

1    Se pregatesc materialele si instrumentele necesare.2    Se racordeza tubul de cauciuc la irigator, se fixeaza canula

rectala pe tubul irigatorului si se inchide robinetul.3    Se aseata irigatorul pe stativ la o inaltime de 0,5m.4    Se verifica temperatura solutiei sau substantei

medicamentoase prescrise de medic(35-37 °C)si se umple irigatorul.

5     Se verifica permeabilitatea canulei si se evacueaza aerul si prima coloana de apa captand-o intr-o tavita renala.

6     Se lubrifiaza canula folosind o compresa sterila.7     Se fixeaza extremitatea tubului de cauciuc impreuna cu

canula pe stativ, fara sa se atinga de obiectele din jur.2. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului

1 Se anunta bolnabvul si i se explica in ce consta tehnica.2 daca in momentul introducerii canulei in rect bolnabvul are senzatia necesitatii de defecatie, va fi solicitat, sa inpiedice miscarile reflexe de contractie ale rectului prin inspiratii adanci pe gura si relaxarea musculaturii peretelui abdominal si sa nu evacueze sonda.3 Se izoleaza patul cu un paravan de restul salonului.4 Se inpatureste patura si se aseaza la picioarele bolnavului, apoi acesta se dezbraca si se aseaza in decubit lateral stang cu membrul inferior stang intins si dreptul flectat.5 Se aseaza sub bazinul bolnavului traversa si musamaua.In situatia de decubit dorsal se flecteaza usor membrele inferioare.6 Se aseaza bazinetul sub regiunea sacrala si se acopera bolnavul cu o invelitoare.

3. Efectuarea tehnicii 1 Spalare pe maini cu apa curenta si sapun.2 Se indeparteaza fesele bolnavului cu mana stanga, si se introduce canula prin anus in rect, perpendicular pe suprafasa subiacenta, cu varful indreptat putin inainte, in directia vezicii urinare, prin miscari de rotatie, pana se invinge rezistenta sfincterului.3 Se ridica extremitatea externa a canulei, imediat cev varful a trecut prin sfinter si se indreapta varful in axa ampulei rectale.4 Se introduce canula pana la o distanta de 10-12 cm.5 Se deschide robinetul si se regleaza viteza de scurgere a apei din irigator in colon prin ridicarea irigatorului cu mana stanga la aproximativ 50 cm deasupra patului bolnavului.6 Se indica bolnavului sa inspire adanc.7 Se inchide robinetul in momentul cand nivelul apei din irigator se apropie de nivelul tubului de scurgere.8 Se indeparteaza canula si se aseaza in tavita renala.9 Se solicita bolnavului sa retina solutia timp de 10-15 min.

10 Bolnavul este adus in decubit lateral drept si peste cateva min in decubit dorsal .11 Daca bolnavul se poate deplasa va merge la toaleta, in caz contrar scaunul se capteaza la pat.12Spalarea pe maini cu apa curenta si sapun.

b.Clisma inalta 1 Se introduce o canula flexibila la 30-40 cm inaltime, in colon.2 Se ridica irigatorul la 1,5 m pentru a realiza o presiune mai mare a apei.In rest se procedeaza ca la clisma evacuatoare.

c. Clisma -medicamentoasa(terapeutica)

Se pt administra medicamente ( digitala, clorura de calciu, tnctura de opiu, chinina), care se absorb prin mucoasa rectala, sau cele cu efect local(solutii izotonice) in microclisme sau clisme picatura cu picatura(la 1-1,5 ora dupa clisma evacuatoare), cu un ritm de 60 picaturi pe minut.

-microclisma 10-15 ml apa, ser fiziologic, solutie izotonica de glucoza sau substanta medicamentoasa, care se introduc cu o seringa adaptata la canula rectala.

-clisma picatura cu picatura Pentru mentinerea temperaturii solutiei de introdus se intrebuinteaza rezerve termostat; irigatorul se inveleste intr-un material moale sau vata, perna electrica.

d.Clisme uleioase 200ml ulei vegetal incalzit la 37°C in baie de apa se injecteaza profund.Se indica in constipatii cronice, fecalom.

4.Ingrijirea bolnavului dupa tehnica

1 Se efectuiaza toaleta regiunii anale pe un bazinet curat.2 Se indeparteaza bazinetul, musamaua si traversa.3 Se aseaza lenjeria de pat in ordine, bolnavul in piozitie comoda,se acopera si se indeparteaza paravanul.4 Se deschid ferestrele pentru aerisirea salonului.

5.Reorganizarea locului de munca

1 Se indeparteaza materialele cu care s-a efectuat tehnica2 Se spala instrumentele utilizate, se dezinfecteaza si se folosesc

pentru sterilizare.

3 Efectuarea clismei se noteaza in foaia de observatie.Incidente :·        canula intampina rezistenta – in acest caz se retrage cativa cm sau se va da drumul la apa

din irigator pentru ca aceasta sa permita inaintarea canulei in continuare, prin intinderea si largirea rectului precum si prin dizolvarea si dislocarea materiilor fecale

·        daca in fata canulei se aseaza schibale care ingreuneaza trecerea apei se va ridica irigatorul care va mari presiunea de scurgere, restabiland curentul normal.

Accidente·        dureri,crampe intestinale – in acest caz se opreste curentul de apa pentru cateva minute

pana ce se linisteste musculatura colonului.

2. PERFUZIA INTRAVENOASA Perfuzie = introducerea pe cale parenterala (intravenoasa), picatura cu picatura, a solutiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionica si volumica a organismului.

Introducerea lichidelor se poate face prin ace metalice fixate direct in vena, prin canule de material plastic ce se introduc transcutant prin lumenul acelor (acestea apoi se retrag) sau

chirurgical, prin evidentierea venei in care se fixeaza o canula de plastic ce se mentine chiar cateva saptamani (denudare venoasa).

Scop : hidratarea si mineralizarea organismului; administrarea medicamentelor la care se urmareste un efect prelungit; depurativ-diluand si favorizand excretia din organism a produsilor toxici; completarea proteinelor sau a altor componente sanguine; alimentatie pe cale parenterala.

Materiale necesare : tava medicala acoperita cu un camp steril; trusa pentru perfuzat solutii ambalata steril; solutiile hidratante in sticle RCT inchise cu dop de cauciuc si armatura metalica sau in pungi originale din material plastic, riguros sterilizate si incalzite la temperatura corpului; garou de cauciuc; tavita renala; stativ prevazut cu bratari si cleme pentru fixarea flacoanelor; 1-2 seringi Record sau Luer de 5-10 cm cu ace pentru injectii intravenoase si intramuscular sterilizate (seringile si acele Record nu se mai utilizeaza); o perna tare, musama; 1-2 perne sterile; o perna hemostatica; casoleta cu campuri sterile; casoleta cu comprese sterile; substante dezinfectante : alcool, tinctura de iod, benzina iodata, romplast, foarfece, vata.

Etape de executie Timpi de executie

1. Pregatirea materialelor,

instrumentelor si aparatului de

perfuzie

1       se pregatesc instrumentele si materialele necesare;2       se scoate tifonul sau celofanul steril de pe flacon, se desprinde sau se topeste la flacara parafina de pe suprafata dopului care se dezinfecteaza cu alcool; 3        se desface aparatul de perfuzie si se inchide prestubul; 4        se indeparteaza teaca protectoare de pe trocar si se patrunde cu el prin dop in flacon;5       se inchide cu pensa hemostatica imediat sub ac, tubul de aer, se indeparteaza teaca protectoare de pe ac si se patrunde cu acesta in flacon, prin dopul de cauciuc, fara sa se atinga trocarul;6       se suspenda flaconul pe suport;7       se fixeaza tubul de aer la baza flaconului cu o banda de romplast avand grija sa depaseasca nivelul solutiei sau a substantei medicamentoase;8       se indeparteaza pensa hemostatica, deschizand drumul aerului in flacon;9       se indeparteaza teaca protectoare de pe capatul portac al tubului, se ridica deasupra nivelului substantei medicamentoase din flacon si se deschide usor prestubul, lasand sa curga lichidul in dispozitivul de perfuzie, picuratorul fiind orizontal;10     se coboara progresiv portacul, pana cand tubul se umple cu lichid fiind eliminate complet bulele de aer;11     se ridica picuratorul in pozitie verticala si se inchide prestubul, aparatul ramanand atarnat pe stativ;

Amboul nu trebuie sa se atinga de nimic din jur (pentru a nu se desteriliza).

2. Pregatirea fizica si psihica a bolnavului

1       se anunta bolnavul convingandu-l de importanta tehnicii;2       se aseaza bolnavul in pat, in decubit dorsal cat mai comod cu antebratul in extensie si pronatie;3       subratul ales se aseaza o perna tare, acoperita cu musama si un camp steril;

4       se acopera bolnavul cu o invelitoare de flanela.

3. Efectuarea perfuziei

1       spalarea pe maini cu apa curenta si sapun; se examineaza calitatea si starea venelor;2       se aplica garoul de cauciuc la nivelul bratului;3       se dezinfecteaza plica cotului cu alcool, se badijoneaza cu tinctura de iod; se cere bolnavului sa inchida pumnul si se efectueaza punctia venei alese; de preferinta se incepe cat mai periferic;4       se verifica pozitia acului in vena, se indeparteaza amboul aparatului de perfuzie;5       se deschide imediat prestubul, pentru a permite scurgerea lichidului in vena si se regleaza viteza de scurgere a lichidului de perfuzat, cu ajutorul prestubului la 60 picaturi/min sau in functie de necesitate;6       se fixeaza cu benzile de leocoplast acul si portiunea tubului invecinata acestuia, pe pielea bolnavului;7       se supravegheaza permanent starea bolnavului si modul de functionare a aparatului;8       se pregateste (daca este necesar) cel de-al doilea flacon cu substanta medicamentoasa, incalzindu-l la temperatura corpului;9       inainte ca flaconul sa se goleasca complet, se inchide prestubul pentru a impiedica patrunderea aerului in perfuzor si se racordeaza aparatul la noul flacon;10     se deschide imediat prestubul pentru a permite sa curga; operatia trebuie sa se petreaca cat mai repede, pentru ca sangele regulat prin ac sa nu se cuaguleze si se regleaza din nou viteza de scurgere a lichidului de perfuzat (la 60 picaturi pe minut, de exemplu);11     inainte ca flaconul sa se goleasca, se inchide prestubul, se aplica o pensa hemostatica intre ambou si tubul de control, se exercita o presiune asupra venei punctionate cu un tampon imbibat intr-o solutie dezinfectanta si printr-o miscare brusca, in directia axului vasului, se extrage acul din vena;12     se dezinfecteaza locul punctiei cu tinctura de iod, se aplica un pansament steril si se fixeaza cu un plasture.

4. Ingrijirea bolnavului dupa

tehnica

1       se aseaza bolnavul confortabil in patul sau;2       se administreaza bolnavului lichide caldute (daca este permis);3       se supravegheaza bolnavul.

5. Reorganizarea locului de munca

1       se spala imediat la jet de apa rece seringa, acele (aparatul de perfuzat din material plastic se arunca), se dezinfecteaza si se pregateste pentru sterilizare;2       se noteaza in foaia de temperatura data, cantitatea de lichid perfuzat, cine a efectuat perfuzia.

Accidente-     hiperhidratarea prin perfuzie in exces, la cardiaci poate determina edem pulmonar acut : tuse,

expectoratie, polipnee, cresterea TA. Se reduce ritmul perfuziei sau chiar se intrerupe complet, se injecteaza cardiatorice.

-  embolie gazoasa prin patrunderea aerului prin curentul circular. Se previne prin eliminarea aerului din tub inainte de instalarea perfuziei si intreruperea ei inainte de golirea completa a flaconului si prin neutralizarea perfuziilor cu presiune

Atentie!-      nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectarea si aparitia de frisoane.

Instalarea perfuziei se face in conditii de asepsie completa.Inlocuirea rezervorului sau intreruperea perfuziei se va face ca aceasta sa se goleasca

complet, pentru a impiedica patrunderea aerului in perfuzor. De obicei aerul nu patrunde in vena (fara pompare cu para) in afara unor defecte ale perfuzorului.

CAPITOLUL IV

STUDIU DE CAZ

UNITATEA SANITARA: SPITALUL JUDETEAN JUDET:BRASOVSECTIA: INTERNE

CULEGEREA DATEORINFORMATII SOCIALE :  NUME: POPA PRENUME: CRISTIAN SEX : MVARSTA : 52 aniNATIONALITATEA :romanDATA INTERNARII: 15.07.2012DATA EXTERNARII: 19.07.2012SITUATIA FAMILIALA: necasatorit.DOMICILIUL: BRASOVOCUPATIA: salariat.MOTIVUL INTERNARII: burelete hemoroidale, procidente ulcerate sangerande, dureri anorectale, constipatie.ISTORICUL BOLII: debut insidios cu dureri anorectale si aparitia unor burelete hemoroidale care in timp au devenit ulcerate.DIAGNOSTIC LA INTERNARE: hemoroizi sangeranzi , constipatieANTECEDENTE FIZIOLOGICE:

Ø      neaga boli infecto-contagioase: TBCANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:

Ø      fara importanta.ANTECEDENTE PERSONALE, FIZIOLOGICE SI PATOLOGICE:

Ø      neaga alte afectiuni.IMPRESII DE LA SPITALIZARILE ANTERIOARE: pacientul a fost multumit de modul cum a fost tratat in perioadele anterioare de spitalizare.INFORMATII FIZICE GREUTATE: 80 kgINALTIME: 1.65 m

CAPULAspectul si culoarea tegumentelor: normale.Aspectul gurii: normala.Aspectul buzelor: normal colorate.Aspectul ochilor: incercanati.Aspectul nasului: normal.Aspectul dintilor: ingrijiti.Aspectul limbii: normal.Probleme vizuale: nu prezinta.Probleme auditive: nu prezinta.TRUNCHIULSemne particulare: nu are.Aspectul si culoarea tegumentelor: normala.Sistem muscular: normoton, normochinetic.Sistem ganglionar: nepalpabil.Sistem osteo-articular: clinic normal.Aparat respirator: torace simetric normal conformat.R=17r/min.Aparat cardiovascular: AV 84 / `, T.A. 120/80mmHgAparat digestiv: abdomen suplu nedureros, dureri anorectale.Bureletele hemoroidale, procidentele ulcerate sangerande la ora 11 si 7 in pozitie genu-pectorala.Aparat uro-genital: rinichi nepalpabili, mictiuni fiziologice.Sistem nervos, endocrin, organe de simt: normale.MEMBRESemne particulare : nu prezinta.Aspectul si culoarea tegumentelor: normale.Mobilitatea articulatiilor: mobile.COMPORTAMENTIi place sa fie singur: nu.Evolutia comportamentului cu anturajul: pacientul este comunicativ, a prezentat intelegere si a cooperat cu asistenta.Isi intelege starea actuala si urmeaza cu strictete recomandarile medicale.Atitudinea personalului fata de bolnav: adecvata.OBISNUINTE PRIVIND ALIMENTATIAAlimentatia : deficit alimentar.Apetit: prezent.Numar mese: 2-3 pe zi.Alimente preferate: carne si preparate din carne, pizzaLichide preferate: Coca – Cola,Pepsi, berea.Alte probleme: alimente pe care nu le poate consuma: nu are.Regim hidric: (hidric, hipocaloric, hipoglucidic, hiperproteic) serveste masa singur.OBICEIURI IN LEGATURA CU ELIMINARILEScaun: wc; aspect: pastos, omogen, 1 la 3 zile=constipatie.Urina : wc; aspect clar, transparent, culoare galben deschis, miros caracteristic, nr. 6-7 pe zi.OBISNUINTE DE IGIENA INDIVIDUALASe spala si se piaptana singur. Se imbraca si se dezbraca singur.

Se spala pe dinti singur.Isi realizeaza toaleta singur.OBISNUINTE PRIVIND ODIHNAProbleme privind somnul: nu are.Activitatea fizica: nu are pe durata spitalizarii.Preocupari: cititul.INFORMATII MEDICALEAlergii: nu prezinta.Tratamentul actual: algocalmin , fenobarbital ,Proctolog , Detralex:, Perfuzie cu solutie Ringer . Glucoza 10%. DIAGNOSTICE DE NURSING

1. Alterarea starii de confort cauzata de procesul inflamator manifestat prin facies crispat, gemete, iritabilitate, vaicareli.

2. Alterarea functiei de eliminare a scaunului cauzata de alimentatia neadecvata manifestata prin absenta scaunului de mai multe zile, dificultate in a defeca, scaune tari si rare.

3. Sentiment de tensiune si de inconfort resimtit de pacient cauzat de durere si de neadaptare la rolul de pacient manifestat prin agitatie, neliniste, insomnie, nervozitate.

4. Alterarea modului de somn cauzata de durere manifestata prin treziri frecvente, timpurii, somn agitat.

5. Alterarea tegumentelor si a mucoaselor datorita procesului inflamator cauzat de lipsa de cunoastere a ingrijirilor preventive si curative a leziunilor pielii manifestate prin hemoroizi, fisuri anale, roseata, ulceratie.

6. Alterarea starii de nutritie cauzata de lipsa cunoastere a nevoilor de hidratare a organismului , singuratate manifestata prin consumarea de alimente si bauturi interzise,omisiuni ale meselor, mese neechilibrate.

7. Alterarea confortului, din cauza durerii manifestata prin incapacitatea de a indeplini pe deplin o activitate .Dialog la externare:Data externarii: 19 .07 .2012Luat de familie: pacientul Popa Cristian este luat acasa de catre rudeDestinatia la externare: BrasovMijloc de transport: masina nepotului.Situatia de acasa: satisfacatoareCapacitatea de a se ingriji: pacientul se poate ingriji singurRecomandari la externare:

- evitarea efortului fizic ;- prezentare la controale periodice;- respectarea regimului igieno-dietetic;- evitarea alcoolului si tutunului.

S-a discutat cu familia: am purtat discutie atat cu sotia privind perioada imediat urmatoare si de durata a ingrijirilor pacientului.Impresia pacientului despre spitalizare: relativ bunaAu fost atinse scopurile: da.

EVALUAREA CAZULUIPacientul Popa Cristian in varsta de 52 ani se prezinta in data de 15. 07. 2012 la serviciul

de urgenta a Spitalului Judetean acuzand dureri anorectale,si aparitia unor burelete hemoroidale, care in timp au devenit ulceratii insuportabile , constipatie, crampe abdominale.

In urma unui examen clinic se hotaraste internarea pacientului in sectia de chirurgie I Pe perioada spitalizarii se fac multiple investigatii: analize de sange, urina ,tuseu rectal,

clismaPe perioada spitalizarii se face tratament cu: algocalmin , fenobarbital ,Proctalog ,

Detralex:, Perfuzie cu solutie Ringer . Glucoza 10%. Dupa efectuarea investigatiilor si tratamentului starea generala a pacientului s-a ameliorat, se externeaza cu urmatoarele recomandari : - respectarea tratamentului medicamentos - regim de viata si de munca organizat - prezentarea periodica la control medical

- evitarea efortului fizic ;- respectarea regimului igieno-dietetic;

PLAN DE INGRIJIRE HEMOROIZI SANGERANZI - CAUZA A CONSTIPATIEI

NEVOIA

PROBLEM

A

ETIOLOGIE SCOP

INTERVENTII

EVALUAREPROPRII DELEGATE

1. Nevoia de a evita pericolele.Durere

Alterarea starii de confort cauzata de procesul inflamator manifestat prin facies crispat, gemete, iritabilitate, vaicareli.

Pacientul sa-si diminueze

semnele durerii in

termen 12 ore.Pacientul sa demonstreze

absenta durerii in

termen de 2 zile.

- amplasez pacientul intr-un salon aerisit , linistit cu pacienti in salon

care au o evolutie favorabila.- evaluez caracterele durerii: intensa

cu sediul anorectal.- arat pacientului ca ma ocup de el ca un tot unitar si nu numai de durerea

sa- informez pacientul ca-i este permis

sa-si exprime durerea- ajut pacientul sa descrie corect

durerea si sa sesizeze momentele de remisie sau exacerbare

- asigur confortul pacientului: asez pacientul in pozitie de

d.v.;d.l.s.;d.l.d- urmaresc si apreciez corect

potentialul inflamator si aplic masurile de prevenire a surselor de

infectie.- aleg procedurile de investigare si tratament cu risc minim de infectie.- informez si stabilesc impreuna cu

pacientul planul de recuperare a starii de sanatate.

- aerisesc salonul pacientului.- Pregatesc materialul si

instrumentarul necesar administrarii tratamentului medicamentos

- masor si notez functiile vitale in F.O.

La indicatia medicului administram:algocalmin D.T. = 2f D.U. = 1fCale = i.v.

supozitoare Proctolog D.T. = 2 sp/zi D.U. = 1 sp

Ketonal D.T. = 2f D.U. = 1f

Cale = i.m.Detralex

D.T. = 2tb D.U. = 1tb Ritm= D,S Cale = i.m.

15.07.2012Pacientul prezinta dureri anorectale

puternice.16.07.2012

Pacientul prezinta o usoara

ameliorare a semnelor durerii.

17.07.2012Durerea a fost

combatuta.

2. Nevoia

de a elimina.Constip

atie

Alterarea functiei de eliminare a scaunului cauzata de alimentatia neadecvata

manifestata prin absenta

scaunului de mai multe zile,

dificultate in a defeca, scaune

tari si rare.

Pacientul sa elimine un

scaun moale in termen de 2

zile.Pacientul sa aiba scaun

fara dificultate in termen de 3

zile.Pacientul sa

prezinte absenta

constipatiei in termen de 4

zile.Pacientul sa

- determin pacientul sa ingere o cantitate de lichide suficienta.

- stabilesc impreuna cu pacientul un orar regulat de eliminare.

- urmaresc si notez in F.O. consistenta si frecventa scaunelor.

- pregatesc materialul si instrumentarul pentru clisma

evacuatoare- fac pregatirea psihica si fizica a pacientului in vederea efectuarii

tehnicii- efectuez clisma evacuatoare.

- curat si usuc regiunea anala dupa fiecare scaun.

- aplic creme protectoare.- fac toaleta anusului de mai multe ori

La indicatia medicului administram:.

Proctolog D.T. = 2 sp/zi D.U. = 1 sp

Ketonal D.T. = 2f D.U. = 1f

Cale = i.m.Detralex

D.T. = 2tb D.U. = 1tb Ritm= D,S Cale = i.m.

Institui la indicatia medicului o perfuzie endo-venoasa cu :

Solutie de

15.07.2012Pacientul prezinta constipatie.17.07.2012Pacientul prezinta scaun moale.18.07.2012Pacientul prezinta scaune normale fara dificultate.19.07.2012Constipatia a fost combatuta

aiba tranzit intestinal in

limite fiziologice.

pe zi si dezinfectez cu acid boric 2-3%.

- determin pacientul sa ingere o cantitate de 3000 ml/zi lichide

- recomand pacientului sa consume alimente bogate in reziduri

- determin pacientul sa faca exercitii fizice cu regularitate

NaCl 10%.Ringer, Glucoza 5%

D.T. =1500ml/ziD.U.=500 ml

Ritm=60pic/min

3.Nevoia de a evita

pericolele.

Anxietate

Sentiment de tensiune si de

inconfort resimtit de pacient cauzat

de durere si de neadaptare la

rolul de pacient manifestat prin

agitatie, neliniste, insomnie,

nervozitate.

Pacientul sa-si exprime diminuarea anxietatii in termen de 2

zile.Pacientul sa demonstreze

absenta semnelor de anxietate in termen de 4

zile.Pacientul sa

beneficieze de siguranta

psihologica pentru

inlaturarea starii de

anxietate.

- observ manifestarile psihice ale pacientului: apatie, lipsa de interes pentru evolutia bolii cat si pentru

tratament.- identific cauza anxietatii si a

factorilor care au declansat anxietatea.

- Incerc sa conving pacientul de importanta urmarii tratamentului si a

respectarii regimului hidric pentru evolutia bolii.

- sfatuiesc familia sa sustina moral pacientul pe perioada anxietatii.

- asigur un mediu de protectie psihica adecvat starii de boala a pacientului.- incurajez pacientul sa comunice cu

cei din jur, sa-si exprime emotii, nevoi.

La indicatia medicului administram:

DiazepamD.T. = 1f/ziCale = i.m.

15.07.2012Pacientul prezinta anxietate moderata.17.07.2012 Pacientul prezinta o diminuare a anxietatii.19.07.2012Pacientul prezinta o stare de bine in urma evolutiei favorabile a bolii si a sustinerii celor din jur

4. Nevoia

de a dormi si a se odihni. Insomni

e

Alterarea modului de somn cauzata de durere manifestata prin treziri frecvente, timpurii, somn

agitat.

Pacientul sa doarma fara treziri si fara intreruperi in termen de 24

ore.Pacientul sa doarma 8 ore

in fiecare noapte in

termen de 3 zile.

Pacientul sa beneficieze de

somn corespunzator cantitativ si calitativ pe

durata spitalizarii.

- invat pacientul sa practice tehnici de relaxare, exercitii respiratorii cateva

minute inainte de culcare.- observ si notez calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere a

celorlalte nevoi.- intocmesc un program de odihna

corespunzator organismului.- sfatuiesc pacientul sa bea o cana de

lapte inainte de culcare- administrez tratamentul

medicamentos.- observ efectul acestuia asupra

organismului.

La indicatia medicului administram:

Diazepam D.T. = 1fD.U.= 1f

Cale = i.m.

15.07.2012Pacientul prezinta ore insuficiente de somn.16.07.2012Pacientul prezinta somn linistit si fara intreruperi.18.07.2012Pacientul prezinta ore de somn suficiente calitativ si cantitativ

5. Nevoia de a fi

curat si de a

proteja

Alterarea tegumentelor si a

mucoaselor datorita

procesului inflamator cauzat

Pacientul sa-si diminueze roseata in

termen de 2 zile.

Pacientul sa-

- sfatuiesc pacientul in legatura cu importanta mentinerii curate a

tegumentelor si mucoaselor pentru prevenirea complicatiilor

- sfatuiesc pacientul sa ingere 1000 ml ceai antihemoroidal, legume,

La indicatia medicului realizez toaleta regiunii anale cu:

solutie de betadinacloramina 5%.

apa oxigenata 3%.rivanol 1%.

15.07.2012 pacientul se interneaza cu :hemoroizi sangeranzi, fisuri anale,ulceratie.

tegumentele.

Alterarea

tegumentelor si

a mucoas

elor

de lipsa de cunoastere a ingrijirilor

preventive si curative a

leziunilor pielii manifestate prin hemoroizi, fisuri anale, roseata,

ulceratie.

si diminueze leziunea in termen de 3

zile.Pacientul sa

prezinte tegumentele si

mucoasele curate si integre in

termen de 4 zile.

fructe, fainoase, zarzavaturi- incurajez in permanenta pacientul si

ii explic necesitatea realizarii interventiilor

- pansamentul se va face cu blandete pentru a favoriza procesul de

vindecare

tamponarea plagii cu comprese si tampoane de tifon

sterile.Medicul efectueaza ligatura si

rezectia bureletelor hemoroidale.

16.07.2012pacientului i se efectueaza rezectia si ligaturarea bureletelor hemoroidale.Din data de 17.07.2012pacientul prezinta o evolutie favorabila a leziunilor din regiunea anorectala.

6. Nevoia

de a bea si a manca. Refuz de a urma dieta .

Alterarea starii de nutritie

cauzata de lipsa cunoastere a nevoilor de hidratare a

organismului , singuratate

manifestata prin consumarea de

alimente si bauturi

interzise,omisiuni ale meselor,

mese neechilibrate.

Pacientul sa-si urmeze regimul

indicat in fiecare zi.

Pacientul sa fie echilibrat

hidro-electrolitic pe

durata spitalizarii.

- explorez preferintele alimentare ale pacientului asupra alimentelor

permise(legume, fructe, zarzavaturi si fainoase) si

interzise(condimente,prajeli,conserve,afumaturi,alcool)

- fac bilantul lichidelor eliminate si ingerate

- constientizez pacientul de importanta respectarii regimului alimentar in mentinerea sanatatii

- servesc pacientul cu alimente la o temperatura moderata, la ore regulate

si prezentate atragator- las pacientul sa aleaga alimentele

dupa gusturile sale, respectand contraindicatiile regimului- cantaresc zilnic pacientul

- constientizez pacientul de importanta activitatilor fizice modera- stabilesc un program de activitati

in functie de gusturi si capacitate, impreuna cu pacientul

Institui la indicatia medicului o perfuzie endo-venoasa cu :

Solutie de NaCl 10%.Ringer, Glucoza

5%D.T. =1500ml/zi

D.U.=500 mlRitm=60pic/min

15.07.2012 pacientul urmeaza regimul indicat.Pacientul este

echilibrat hidroelectrolitic pe durata spitalizarii.

7. Nevoia de a se

recreea.Dificultatea de

a efectua activitat

i recreati

ve

Alterarea confortului, din cauza durerii manifestata prin incapacitatea de a indeplini pe deplin o activitate .

Pacienta sa prezinte confort fizic si psihic nealterat pe timpul spitalizarii si o stare de buna dispozitie.

- aerisesc salonul si asigur un mediu calm si de securitate in care

pacientul sa se simta bine ;- linistesc pacientul, si il ajut in satisfacerea nevoilor fundamentale;- invat pacientul sa comunice cu

semenii sai;- stimulez increderea pacientului in fortele proprii si in cei care il

sustin, in personalul medical.

Psihoterapie Pacientul a prezentat confort fizic si psihic nealterat pe timpul spitalizarii.

CONCLUZII FINALE

CONCLUZII TEORETICE

Pacientul Popa Cristian in varsta de 52 ani se prezinta in data de 15. 07. 2012 la serviciul de urgenta a Spitalului Judetean acuzand dureri anorectale,si aparitia unor burelete hemoroidale, care in timp au devenit ulceratii insuportabile , constipatie, crampe abdominale.

In urma unui examen clinic se hotaraste internarea pacientului in sectia de chirurgie I

Pe perioada spitalizarii se fac multiple investigatii: analize de sange, urina ,tuseu rectal.

Pe perioada spitalizarii se face tratament cu: algocalmin , fenobarbital ,Proctolog , Detralex:, Perfuzie cu solutie Ringer . Glucoza 10%. Dupa efectuarea investigatiilor si tratamentului starea generala a pacientului s-a ameliorat, se externeaza cu urmatoarele recomandari : - respectarea tratamentului medicamentos - regim de viata si de munca organizat - prezentarea periodica la control medical

- evitarea efortului fizic ;- respectarea regimului igieno-dietetic;

Eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de substantele nefolositoare, vatamatoarem rezultate din metabolism.Organismul trebuie deasemenea sa se debaraseze de deseurile rezultate in urma digestiei (fibre celulozice, pigmenti biliari, celule descuamate de la nivelul tubului digestiv) si alte substante nefolositoare trebuie eliminate.

Scaunul = reprezinta resturile alimentare supuse procesului de digestie, eliminate din organism prin actul defecatiei.

Scaunul este alcatuit din : reziduuri ramase in urma digestiei alimentelor, celulele descuamate de pe suprafata tubului digestiv si a glandelor digestive, produsele de excretie a tubului digestiv si a glandelor anexe, numar mare de microbi. Scaunul este, pana la un punct, un indicator al starii de sanatate a unei persoane.

Defecatia = eliminarea materiilor fecale prin anus. Deplasarea materiilor fecale in intestin se termina prin evacuarea lor prin actul defecatiei. Chemarea la scaun se produce in momentul in care continutul sigmoidului patrunde in rect. Rectul este totdeauna gol in afara de timpul in care se face defecatia.

Declansarea defecatiei se face prin reflexul de defecatie. Acesta poate fi modificat prin vointa : el poate fi favorizat si atunci efortul de evacuare este eficient sau moderat in care caz evacuarea este aminata sau chiar suprimata.

Constipatia este un sindrom, ce se defineste ca o tulburare a defecatiei. Evacuarea intestinala difera de la o persoana la alta de la 3 scaune pe zi la un scaun la 3 zile, variind in functie de varsta, cantitatea si felul alimentatiei, de starea fizica si psihics.

O buna digestie este urmata de evacuarea regulata si completa a intestinului. Starea altor organe si modul in care ele functioneaza se reflecta si asupra tubului digestiv,

iar o tulburare a acestora poate determina tulburari ale functiilor tubului digestiv, manifestate intre altele prin rarirea evacuarii intestinale. O perturbare a functiilor intestinului poate influenta la randul sau functiile altor organe, ceea ce are rasunet, in cele din urma asupra starii generale.

Cauzele cele mai frecvente ale constipatiei sunt: -Insuficiente fibre alimentare in dieta  -Alimentatie cu prea putine lichide-Lipsa de exercitiu fizic -Medicamentele -Sindromul intestinului iritabil (SIB)

-Schimbarile din viata de zi cu zi - Abuzul de laxative

-Ignorarea nevoii de a merge la toaleta. -Afectiuni si boli tipice  

CLASIFICAREA CONSTIPATIILORConstipatia este produsa de diferite cauze si se manifesta variat. In raport cu

cauzele, cu modul de aparitie si cu manifestarile clinice s-au produs diverse clasificari: 1. - constipatia rectala·                    atona, produsa prin scaderea tonicitatii musculaturii intestinului;·                    spastica2. - constipatie a colonului drept;

-         una a colonului stang;-         alta a colonului transvers.

3. - constipatii secundare: - constipatia trecatoare sau intamplatoare - simptomatica sau organica.- constipatii aparent primitive, fara legatura cu o cauza evidenta sau cu o alta

cauza locala: - constipatie rectala sau dischezia -constipatie cronica, SIMPTOMATOLOGIE

Pacientii constipati, indiferent de cauza, pot acuza dureri vagi abdominale, balonare, flatulenta suparatoare, dureri de cap mergand pana la migrene chinuitoare, greturi, scaderea poftei de mancare, au limba incarcata cu depozit albicios, gust amar, respiratie urat mirositoare, insomnie, astenie fizica, depresie, chiar anxietate.

Tulburarile locale sunt mai ales urmatoarele : in primul rand peretii rectului se irita ; mucoasa rectala inflamata secreta un lichid care dizolva un strat subtire de la suprafata bolului fecal, bolnavul are in permanenta senzatia de chemare la scaun, dar nu poate evacua materii ci o cantitate de obicei mica de lichid fecaloid pe care alteori il pierde spontan.

TRATAMENTUL CONSTIPATIEITratamentul igieno-dietetic. Regimul alimentar are rol important in tratarea

bolii. Acesta trebuie sa cuprinda in special alimente ce contin fibre, legume, fructe, prune uscate oparite, salata, putina varza acra, paine intermediara. Alimentele trebuie introduse in cantitati mici, progresiv, pentru a obtine tolerarea lor, iar la cei care nu le suporta ca

atare, sa le consume o perioada fierte, fara a renunta insa definitiv la cruditati, la tarate si grau incoltit.

Tratamentul cu medicamente il completeaza pe cel igieno-dietetic, incluzand:·        Magneziu si potasiu ,Vit. B12 , Bismut subnitric , Metronidazol , Tablete pentru

ameliorarea hipotiroidismului, prescrise de medic,Glicerina , Vitamina E si A .Tratamentul chirurgical este inevitabil in starile generatoare de constipatii

rebele la orice tratament conservator, de exemplu ocluzie intestinala, perforatii ale tubului digestiv, peritonite, apendicita ori colecistita supuratia, tumori, neoplasme, aderente, stenoze foarte stranse si in orice caz de obstacol mecanic in tranzitul intestinal.

Tratamentul fizioterapic apeleaza la raze ultra-scurte, diatermie, infra-rosii ori caldura moderata pe abdomen, masaje usoare si ape minerale.In cazurile de constipatie functionala, zisa habituala (dar nu si in cele organice), se poate apela si la remedii alternative: preso si acupunctura, homeopatie, radiestezie, bioenergie.        Complicatii produse de constipatie.

Uneori, constipatia poate duce la complicatii: -hemoroizi-fisuri anale-hernii abdominale

Ingrijiri acordate pacientului cu constipatie :·              Pacientul sa aiba tranzit intestinal in limite fiziologice

- In constiptie determin pacientul sa ingere o cantitate suficienta de lichide- recomand alimente bogate in reziduuri- stabilirea impreuna cu pacientul a unui orar regulat de eliminari in functie de activitatile sale;- determina pacientul sa faca exercitii fizice cu regularitate- urmareste si noteaza in foaia de observatie consistenta si frecventa scaunelor- efectueaza ,la nevoie ,clisma evacuatoare simpla sau uleioasa - administreaza la indicatie, laxative

·        Pacientul sa fie echilibrat psihic - da dovada de intelegere si rabdare, menajind puduare pacientului - il linisteste si il incurajeaza sa-si exprime emotiile ai sentimentele in legatura cu starea sa.

BIBLIOGRAFIA

1 GHID DE NURSING, Editia V, Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti 2001-LUCRETIA TITIRCA;

2 TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENTI MEDICALI - NURSING - LUCRETIA TITIRCA - Editura Viata Medicala Romaneasca, Noiembrie 2000;

3 TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI – Editia IV, Dr. CAROL MOZES, Bucuresti, 1978;

4 INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENTULUI DE CATRE ASISTENTELE MEDICALE, LUCRETIA TITIRCA - Editura Viata Medicala Romaneasca, Editia IV 2004;

5 MEDICINA INTERNA – Editura ALL, Bucuresti, 1996 CORNELIU BORUNDEL

6 SEMIOLOGIE MEDICALA – Editura Medicala, Bucuresti 2002, Ion I. Brukner

7 ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI – Editura Corint, Bucuresti 1997, Roxana Maria Albu

8 FIZIOPATOLOGIE – MANUAL PENTRU SCOLI SANITARE POSTLICEALE, Bucuresti 1995, T. Negru, M. G. Serban

9 DIAGNOSTIC CLINIC – Editura Medicala, Bucuresti, 1994, C.C. Dimitriu

10 TEHNICI SPECIALE DE INGRIJIRE A BOLNAVLOR - Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983

11 ATLAS DE ANATOMIE – Editura Aqvila, 2000, Oradea, Editor general – Thomas McCracken