GRILE CONSTITUTIONAL

1. In cuprinsul dreptului public se regasesc urmatoarele ramuri ale dreptului:- DREPTUL ADMINISTRATIV- DREPTUL CONSTITUTIONAL - DREPTUL PENAL

2. Potrivit lui HANS KELSEN, statul poate fi caracterizat ca ORDINE DE CONDUITA A OAMENILOR, O ORDINE JURIDICA DE CONSTRAGERE.

3. Din punct de vedere al momentului de aparitie al statului si dreptului, STATUL SI DREPTUL AU APARUT DEODATA SI DIN ACELEASI CAUZE.

4. Dreptul subiectiv este puterea unei persoane in temeiul careia aceasta poate avea o conduita si poate cere celorlalti sa i-o respecte.

5. Dreptul constitutional poate fi definit ca acea ramura de DREPT PUBLIC care cuprinde norme juridice ce reglementeaza RELATIILE SOCIALE fundamentale ce apar in procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii de stat.

6. Factorii ideologici care stau la baza societatii umane presupun existenta unui SISTEM DE VALORI, structurat pentru respectiva comunitate umana.

7. Prin institutie politica, in sens restrans, se intelege o INSTITUTIE DE DREPT care se refera la PUTERE.

8. Dreptul obiectiv reprezinta TOTALITATEA REGULILOR DE CONDUITA instituite sau sanctionate de stat, reguli ce exprima vointa poporului ridicata la rangul de lege, a caror aplicare este relizata de bunavoie si, in ultima instanta prin forta coercitiva a statului.

9. Dreptul privat cuprinde TOTALITATEA NORMELOR JURIDICE aplicabile persoanelor particulare, fizice sau juridice si raporturile dintre ele.

10. Referirile la ipostazele morale din Constitutia Romaniei iau forma BUNELOR MORAVURI, BUNEI CREDINTE, MORALEI PUBLICE.

11. Raporturile juridice de drept constitutional sunt acele RELATII SOCIALE, care apar in PROCESUL DE INSTAURARE, MENTINERE si EXERCITARE A PUTERII DE STAT.

12. Bazele puterii de stat sunt ELEMENTE EXTERIOARE STATULUI, care presupun adoptarea unor reguli care sa asigure atingerea scopurilor sociale.

13. Activitatea de exercitare a puterii in stat se realizeaza de catre PARLAMENT.

14. Trasaturile subiectelor de drept constitutional sunt urmatoarele: unul din subiecte este intotdeauna numai DETINATORUL PUTERII DE STAT (politice) si subiectele actioneaza in mod necesar in raporturile juridice ce apar in procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii in stat.

15. Subiectele raporturilor de drept constitutional sunt OAMENII luati individual sau grupati in forme organizate , dar cu conditia ca STATUL SA LE RECUNOASCA ACEASTA CALITATE.

16. Strainii si apatrizii pot aparea ca subiecte ale raporturilor de drept constitutional in raporturile ce se nasc cu privire la ACORDAREA CETATENIEI ROMANE SI A AZILULUI POLITIC.

17. Normele de drept constitutional sunt acele REGULI DE DREPT care reglementeaza conduita oamenilor in relatiile sociale ce apar in PROCESUL DE INSTAURARE, MENTINERE si EXERCITARE a puterii in stat.

18. Trasaturile sanctiunii normei de drept constitutional sunt: - poate exista O SINGURA sanctiune pentru MAI MULTE asemenea norme- are caracter specific - ea trebuie raportata, uneori, la intregul sistem de drept

19. Normele de drept constitutional se clasifica in: - cele cu aplicare mijlocita (de emiterea unei legi)- cele cu aplicare nemijlocita (ex. Principiul egalitatii)

20. Izvoarele formale ale dreptului constitutional sunt identificate in functie de ORGANUL EMINTENT si de CONTINUTUL NORMATIV AL ACTULUI (izvorului).

21. Obiceiul poate fi considerat IZVOR DE DREPT.

22. Sunt considerate trasaturi ale constitutiei urmatoarele: - legea fundamentala - priveste puterea de stat- reglementeaza relatiile sociale fundamentale si esentiale pentru instaurare, mentinere si exercitarea puterii in stat- forta juridica suprema (regula conformitatii)- solemnitatea adoptarii

23. Constitutia poate fi definita ca fiind LEGEA DE BAZA a unui stat, care contine norme juridice cu forta juridica suprema, adoptate potrivit unei proceduri secifice si care reglementeaza relatii sociale fundamentale si esentiale pentru instaurare, mentinere si exercitarea puterii in stat.

24. Terminologic, cuvantul constitutie vine de la latinescu "CONSTITUTIO" (asezare cu temei, stare de lucru).

25. Intre constitutie si lege NU se poate pune semnul egalitatii (=) , ele fiind diferite datorita: - continutului- fortei juridice- procedurile de adoptare sau de modificare

26. Prima constitutie scrisa din lume a fost CEA AMERICANA FEDERALA.

27. Caracteristicile constitutiei scrise sunt CERTITUDINE, CLARITATE, PRECIZIE.

28. Constitutia scrisa apare ca o REACTIE IMPOTRIVA FEUDALISMULUI CUTUMIAR.

29. Puterea constituanta poate fi de doua feluri: - putere constituanta originara- putere constituanta instituita

30. Modurile de adoptare a constitutiei, intalnite de-a lungul timpului, sunt:- constitutia acordata- constitutia plebiscitara- pactul - constitutia conventie- constitutia parlamentara

31. Clasificarea constitutiilor in SUPLE sau RIGIDE se face in functie de PROCEDURA DE MODIFICARE.

32. Prin suspendarea constitutiei se intelege SCOATEREA DIN VIGOARE, in total sau in parte, pe o anumita perioada de timp determinata, a DISPOZITIILOR CONSTITUTIONALE.

33. Constitutiile flexibile sunt acelea care se MODIFICA dupa ACEEASI PROCEDURA care este folosita si pentru MODIFICAREA LEGILOR ORDINARE.

34. Pot initia revizuirea Constitutiei Romaniei Presedintele Romaniei la propunerea Guvernului, o patrime din deputati, 500.000 de cetateni cu drept de vot.

35. Autoritatea care are initiativa adoptarii constitutiei POATE FI MENTIONATA in constitutiile scrise.

36. Partea scrisa a constitutiei engleze este formata din DREPTUL STATUTAR (statute law) si CONVENTIA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI.

37. Necesitatea constitutiei scrise este explicata de urmatoarele teorii:- Ideea contractelor scrise- Teoria contractului social

38. Prin puterea constituanta se intelege INDIVIDUL SAU GRUPUL CARE INCARNEAZA, la un moment dat, IDEEA DE DREPT intr-un stat sau popor.

39. Conformitatea intregului drept cu constitutie, consecinta a suprematiei constitutiei presupune ca ORICE ABATERE de la aceasta concordanta este considerata o INCALCARE A CONSTITUTIEI si a SUPREMATIEI SALE, ducand la nulitatea dispozitiilor legate in cauza.

40. Suprematia constitutiei reprezinta o NOTIUNE COMPLEXA si un CONTINUT COMPLEX cuprinzand elemente care ASIGURA O POZITIE SUPREMA a constitutiei in intregul sistem statal.

41. Pentru fundamentarea stiintifica a suprematiei constitutiei s-au exprimat mai multe opinii in literatura juridica de specialitate. Dintre acestea mentionam:- principiul legalitatii- continutul si forma constitutiei- democratism

42. Exista doua categorii de consecinte juridice ale suprematiei constitutiei:- cele care privesc insasi constitutia- cele care privesc restul dreptului

43. Garantiile juridice ale suprematiei constitutiei sunt:- controlul general al aplicarii dreptului- controlul constitutionalitatii legilor - indatorirea fundamentala de respectare a constitutiei

44. Controlul constitutionalitatii legilor presupune VERIFICAREA conformitatii intregului DREPT cu CONSTITUTIA, autoritatile competente a efectua controlul, procedura de urmat si masurile ce pot fi luate dupa realizarea acestei proceduri.

45. In Romania pot forma obiectul controlului de constitutionalitate ORDONANTELE GUVERNULUI, LEGILE, REGULAMENTELE PARLAMENTARE, TRATATELE INTERNATIONALE.

46. Necorcondanta dintre legile obisnuite si Constitutie se datoreaza existenta unor CONTRADICTII dintre FORTELE SOCIALE care formeaza guvenantii.

47. In decizia Marbury vs. Madison, Curtea Suprema SUA a decis ca INSTANTA SUPREMA NU POATE ADRESA EXECUTIVULUI INJONCTIUNEA solicitata de Marbury, intrucat dispozitiile legii de organizare judecatoreasca sunt contrare constitutiei SUA.

48. Modelul european al controlului constitutionalitatii legilor presupune ca ACTIVITATEA DE VERIFICARE a conformitatii intregului drept cu constitutia SE REALIZEAZA de catre un ORGAN SPECIALIZAT , special creat in acest scop.

49. Multiplicarea normelor constitutionale se realizeaza prin COLECTAREA DE CATRE LEGEA FUNDAMENTALA A NORMELOR SI PRINCIPIILE SPECIFICE ALTOR NORME DE DREPT CARORA LE ACORDA VALOARE CONSTITUTIONALA.

50. Controlul constitutionalitatii legilor este inteles ca ACTIVITATE DE VERIFICARE A APLICARII PRINCIPIULUI CONFORMITATII LEGII CU CONSTITUTIA.

51. Sunt supuse controlului constitutionalitatii:- legea, ca act juridic al parlamentului- actele normative cu forta juridica egala cu cea a legii

52. Controlul constitutional realizat prin intermediul opiniei publice prezinta urmatoarele caracteristici:- elementar - reactie populara in fata violarii constitutiei- este o insurectie violenta situata in afara dreptului

53. Controlul jurisdictional, realizat prin alte organe decat cele judecatoresti este cunoscut sub denumirea de MODEL EUROPEAN.

54. Clasificarea controlului constitutionalitatii legilor in control explicit si control implicit se face in functie de INSCRIERE SAU NU IN CONSTITUTIE.

55. Constitutionalizarea dreptului se manifesta prin RIDICARE IN RANG CONSTITUTIONAL a unor norme din alte ramuri de drept.

56. Statutul lui Cuza incredinta puterea de stat DOMITORULUI si REPREZENTANTEI NATIONALE, care avea o structura bicadermala (adunarea ponderatoarelor si adunarea electiva).

57. In primul articol al Constitutiei romane din 29.iunie.1866 se arata ca "PRINCIPATELE UNITE ROMANE CONSTITUIE UN SINGUR STAT INDIVIZIBIL, SUB DENUMIREA DE ROMANIA"

58. Constitutia din 1923 stabileste in ce priveste puterile statului ca puterea legislatuva se exercita COLECTIV DE REGE SI REPREZENTANTA NATIONALA.

59. Dispozitiile constitutiei de la 1938 consacra DICTATURA REGALA SI REGLEMENTEAZA RESTRANGEREA DREPTURILOR SI LIBERTATILOR FUNDAMENTALE.

60. Prin Legea nr. 363 din 20.decembrie.1947 se instituie "CA FORMA DE STAT" REPUPLICA POPULARA.

61. Actele cu caracter constitutional adoptate dupa 22.decembrie.1989 au avut CARACTER TRANZITORIU, LA MOMENTUL ADOPTARII LOR STABILINDU-SE O PERIOADA FIXA IN CARE ELE ERAU IN VIGOARE.

62. Cetatenia romana constituie LEGATURA CE SE STABILESTE INTRE O PERSOANA FIZICA SAU JURIDICA SI STATUL ROMAN.

63. Din punctul de vedere al naturii juridice, cetatenia reprezinta UN ELEMENT AL CAPACITATII JURIDICE CERUTE SUBIECTELOR RAPORTURILOR JURIDICE DE DREPT CONSTITUTIONAL.

64. Schimbarea cetateniei romane a unui dintre soti NU PRODUCE nici un efect juridic cetateniei romane a celuilalt sot.

65. Conform sistemului jus sangvinis, copilul dobandeste cetatenia unui stat daca SE NASTE DIN PARINTI CARE, AMANDOI SAU NUMAI UNUL, AU CETATENIE STATULUI RESPECTIV.

66. Potrivit legii romane, dobandirea cetateniei romane are la baza principiul JUS SANGVINIS.

67. Legea cetateniei romane prevede ca aprobarea cererilor de acordare a cetateniei romane la cerere se face prin ordin al presedintelui ANC la propunerea COMISIEI PENTRU CETATENIE.

68. Retragerea cetateniei romane apare ca o SACNCTIUNE FATA DE SAVARSIREA UNEI FAPTE PENALE.

69. Potrivit principiului constitutional prevazut de art. 16 alin. 3 din Constitutia Romaniei, functiile si demnitatile publice pot fi ocupate de persoanele care AU CETATENIE ROMANA SI DOMICILIUL IN TARA.

70. In functie de continutul lor drepturile si libertatile cetatenesti sunt clasificate astfel:- inviolabilitatile- drepturile si libertatile social - economice si culturale- drepturile si libertatile social - politice

71. Dreptul de asociere presupune ASOCIEREA LIBERA A CETATENILOR IN PARTIDE POLITICE , SINDICATE SI IN ALTE FORME DE ASOCIERE.

72. Drept de vot au cetatenii de la varsta de 18 ani, impliniti pana in ziua alegerilor si care NU SUNT EXCEPTATI DE CONSTITUTIE.

73. Dreptul la greva are drept scop APARAREA INTERESELOR PROFESIONALE, ECONOMICE SI SOCIALE ALE SALARIATILOR.

74. Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans in urmatoarele conditii: NUMAI PRIN LEGE si numai daca se impune, dupa caz, pentru: - apararea sigurantei nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor - desfasurarea instructiei penale- prevenirea consecintelor unei calamnitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav

75. Principiul universalitatii drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale presupune ca toti cetatenii sa beneficieze de TOATE DREPTURILE SI LIBERTATILE FUNDAMENTALE consacrate prin constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de catre acestea.