Curs Complet Consti

36
Cursuri constitutional STATUL ROMÂN - Statul român este organizat după niște reguli esențiale - Constituția este legea fundamentală a unui stat Caracteristicile statului român: România este stat național -ideea de stat național a apărut în Franța la sfârșitul secolului al XIX-lea, începutul secolului XX România este stat suveran (= stat care ia singur deciziile în ceea ce îl privește) România este stat independent România este stat unitar -statele unitare sunt opuse statelor federale (=uniuni de state care au o înțelegere între ele și formează o entitate statală superioară; stat format din mai multe state) România este Republică (= este condusă de un șef de stat ales) România este stat democrat - puterea într-un stat este exercitată de populația statului respectiv -democrațiile sunt reprezentative (=sunt aleși reprezentanți care conduc statul) România este stat social (=statul trebuie să aibă grijă de populația sa) România este stat organizat după principiul separării puterilor în stat (idee franceza, introdusă la sfârșitul secolului al XVIII-lea de Montesquieu) -statul american a fost primul care s-a organizat după principiul separării puterilor în stat -principiul separării puterilor în stat prezentat de Montesquieu presupunea că puterea se împarte în mod egal la trei: puterea executivă , puterea legislativă și puterea judecătorească -în România puterea executivă este deținută de guvern (administrează averea statului și aplică legile date de puterea legislativă), puterea legislativă este deținută de parlament (emite legi), iar puterea judecătorească este deținută de instanțele de judecată (verifică modul în care se aplică legile) -în realitate, cea mai mare putere o deține executivul -în prezent, fiecare instituție a statului are anumite competențe și nicio altă instituție nu poate interveni asupra acestora

Transcript of Curs Complet Consti

Cursuri constitutional

STATUL ROMÂN- Statul român este organizat după niște reguli esențiale- Constituția este legea fundamentală a unui stat

Caracteristicile statului român: România este stat național

-ideea de stat național a apărut în Franța la sfârșitul secolului al XIX-lea, începutul secolului XX România este stat suveran (= stat care ia singur deciziile în ceea ce îl privește) România este stat independent România este stat unitar

-statele unitare sunt opuse statelor federale (=uniuni de state care au o înțelegere între ele și formează o entitate statală superioară; stat format din mai multe state)

România este Republică (= este condusă de un șef de stat ales) România este stat democrat

- puterea într-un stat este exercitată de populația statului respectiv-democrațiile sunt reprezentative (=sunt aleși reprezentanți care conduc statul)

România este stat social (=statul trebuie să aibă grijă de populația sa) România este stat organizat după principiul separării puterilor în stat (idee franceza,

introdusă la sfârșitul secolului al XVIII-lea de Montesquieu)-statul american a fost primul care s-a organizat după principiul separării puterilor în stat-principiul separării puterilor în stat prezentat de Montesquieu presupunea că puterea se împarte în mod egal la trei: puterea executivă , puterea legislativă și puterea judecătorească-în România puterea executivă este deținută de guvern (administrează averea statului și aplică legile date de puterea legislativă), puterea legislativă este deținută de parlament (emite legi), iar puterea judecătorească este deținută de instanțele de judecată (verifică modul în care se aplică legile)-în realitate, cea mai mare putere o deține executivul-în prezent, fiecare instituție a statului are anumite competențe și nicio altă instituție nu poate interveni asupra acestora

România este stat de drept (=stat în care regulile sunt stabilite prin lege și nu ca urmare a voinței unei alte persoane)

-statul de drept asigură domnia legii-legea este mai puternică decât orice om/instituție-într-un stat de drept există obligația să se asigure executarea hotărârilor judecătorești, iar orice litigiu (=conflict juridic) trebuie să poată fi rezolvat de o instanță de judecată Elementele statului roman:1. teritoriul2. populația3. jurisdicția (=a-ți face regulile proprii)

Statul = un teritoriu cu o populație care își face propriile reguli.1.TERITORIUL STATULUI ROMÂN-este important pentru a vedea până unde se întinde jurisdicția României-teritoriul statului român se întinde între frontierele politice ale României stabilite prin tratate bilaterale cu statele vecine

-România are jurisdicție internă: în apele maritime interioare (între țărm și cele mai avansate 2 puncte din larg) și

marea teritorială (12 mile marine după cele 2 puncte) în aer până la limita atmosferei în subsol până la limita la care se poate ajunge

-România are jurisdicție extrateritorială: asupra navelor și aeronavelor înmatriculate în România, aflate în tranzit în altă țară asupra sediilor Ambasadelor și Consulatelor române din alte țări asupra bazelor militare române aflate în străinătate (la momentul actual, România

are 2 baze militare aflate în străinătate, în Irak și Afganistan)-imunitate de jurisdicție (=excepții de la jurisdicție)

o navele și aeronavele străine aflate în tranzit pe teritoriul Românieio sediile Ambasadelor și Consulatelor statelor străine în Româniao bazele militare străine în România

2.POPULAȚIA ROMÂNIEICetățenii României-într-o lume ideală, fiecare om ar trebui să aibă o singură cetățenie-în realitate există posibilitatea ca un om să aibă mai multe cetățenii (cetățenie multiplă); statele încearcă să evite acest lucru, datorită obligațiilor pe care le au față de cetățeanul respectiv -există și persoane fără cetățenie = apatrid (nu au cnp, buletin...)

CETĂȚENIA ROMÂNĂ (=raport juridic între o persoană și un stat care implică dreptul și obligații de ambele părți)-modalități de obținere a cetățeniei:

prin naștere - există două reguli prin care se poate acorda cetățenia prin naștere: ius sangvinis = prin sânge; un copil dobândește cetățenia părinților, indiferent de

locul în care se naște; dacă părinții au cetățenii diferite, iar statele din care provin acordă cetățenia pe principiul ius sangvinis, atunci copilul va dobândi ambele cetățenii (ex: România, Franța)

ius loci = locul în care se naște copilul (ex: S.U.A., Canada) prin adopție (=integrarea unui copil într-o familie adoptivă, diferită de cea în care s-a

născut)-în cazul adopției internaționale copilul este pus în situația similară cu cea în cazul în care s-a născut în familia adoptivă-în general, prin adopție copiii își pierd cetățenia primită la naștere-un copil abandonat și găsit pe teritoriul României, va primi cetățenie română

la cerere – o persoană care nu este cetățean român, dorește să devină cetățean român

-persoana respectivă trebuie să îndeplinească câteva condiții: să fie majoră

trebuie să fi avut domiciliul pe teritoriul României pe o perioadă de cel puțin 8 ani, iar în cazul în care este căsătorit cu un cetățean român, de cel puțin 5 ani

să cunoască limba română, cultura și civilizația României, imnul trebuie să aibă asigurate mijloace legale de existență să nu fi fost condamnat pentru vreo infracțiune care îl face nedemn de calitatea de

cetățean român să cunoască prevederile Constituției

-există 4 categorii de cetățeni străini în cazul cărora termnele în care trebuie să locuiască în România se reduce la jumătate:1.cetățenii unui stat membru al U.E.2.persoanele care au investit în România cel puțin 1 milion de euro3.persoanele recunoascute pe plan internațional4.persoanele care au statutul de refugiat pe teritoriul României-dacă solicitantul cetățeniei române pleacă din România pe o perioadă mai lungă de 6 luni, anul respectiv nu se ia în considerare în calculul perioadei de domiciliu în România-persoana care îndeplinește condițiile trebuie să formuleze o cerere care este soluționată de Președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie; dacă cererea este admisă, cetățeanul străin va fi invitat să depună un jurământ și va deveni cetățean român la depunerea jurământului; dacă cererea este respinsă, decizia Președintelui ANC poate fi atacată în termen de 15 zile la Curtea de Apel București

-cetățenia dobândită prin naștere nu se poate retrage (în perioada comunistă, România a retras cetățenia câtorva sute de oameni)-există o procedură de redobândire a cetățeniei române la cerere; persoanele care au fost cetățeni români și au pierdut cetățenia fără voia lor, precum și descendenții acestora până la gradul II, pot cere redobândirea cetățeniei române și dacă nu îndeplinesc condițiile de domiciliu sau reședință în România-dacă ambii părinți ai unui copil devin cetățeni români la cerere, minorul va primi cetățenia română automat; dacă doar unul dintre părinți devine cetățean român, cetățenia copilului va fi stabilită de către părinți, prin acord, iar dacă nu reușesc să se înțeleagă, va fi stabilită de către o instanță de judecată, în funcție de interesele copilului-calitatea de cetățean român se materializează printr-un act (certificat de naștere, carte de identitate, pașaport)

Exercitarea cetățeniei române (drepturi speciale ale cetățenilor români) dreptul de a dobândi terenuri în proprietate – cetățenii străini pot dobândi doar

imobile, nu și terenuri-acest drept a suferit o oarecare diminuare odată cu aderarea României la U.E.; potrivit negocierilor de aderare, interdicția trebuia să dispară pentru cetățenii statelor membre U.E. în condiții de reciprocitate la 1 ianuarie 2012, însă s-a amânat pentru 1 ianuarie 2014

dreptul de a nu fi extrădați sau expulzați

-extrădarea = predarea unei persoane de către un stat către alt stat, în vederea judecării unei infracțiuni sau a executării unei pedepse-expulzarea = scoaterea unei persoane în afara unui teritoriu al unui stat din motive de securitate națională-extrădarea este cerută de un alt stat, iar expulzarea nu-niciun stat din lume nu își poate expulza sau extrăda proprii cetățeni-prin excepții, România își poate extrăda cetățenii (în situații speciale)

dreptul de vot-doar cetățenii români pot vota/candida la alegeri-în cazul alegerilor locale, au drept de vot și cetățenii statelor membre U.E. care au reședința în România

dreptul la protecție diplomatică-cetățenii români au dreptul de a fi protejați de Ambasadele și Consulatele Române din străinătate, atunci când se află acolo (protecție juridică etc.)-în acele state în care nu există reprezentanță diplomatică, cetățenii români vor fi protejați de Ambasadele/Consulatele oricărui stat membru al U.E.

Obligațiile cetățenilor români în România fidelitate față de țară apărare a țării (în caz de război, etc.) contribuirea la bugetul României respectarea drepturilor și libertăților altora

Situații în care cetățenia română poate fi pierdută la cerere

-solicitantul trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să aibă minim 18 ani împliniți să nu fie urmărit penal și să nu aibă de executat vreo pedeapsă să nu aibe datorii față de stat sau față de terțe să fi dobândit cetățenia altui stat sau să fie pe punctul să o dobândească (evitarea

apatridismului)-cererea se aprobă de către Președintele ANC; solicitantul își pierde cetățenia de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial

prin retragere – nu poate viza o persoană care a dobândit cetățenia prin naștere-este o sancțiune-intervine în una din următoarele 4 situații:

dacă a fost obținută fraudulos (s-au prezentat documente false) dacă persoana respectivă se înrolează în forțele armate ale unui stat cu care România

se află în stare de război dacă persoana în cauză face parte dintr-o organizație teroristă sau sprijină activitatea

unei asemenea organizații

dacă persoana respectivă, aflată în străinătate, afectează interesele României sau lezează imaginea României

prin adopție internațională pierderea cetățeniei române a părinților nu produce niciun efect asupra cetățeniei

copiilor minori; totuși, în cazul în care ambii părinți renunță la cetățenia română și părăsesc România pentru a locui în străinătate, iar copilul minor părăsește țara pentru a locui împreună cu părinții săi, minorul pierde cetățenia română la data părăsirii României

Cetățenii străini și apatrizii-cetățenii străini sunt de 4 categorii:1.azilați (solicitanți de azil)2.refugiați3.cetățeni comunitari 4.cetățeni extracomunitari

1.Azilații = cetățeni extracomunitari, care au primit drept de azil pe teritoriul României, datorită unui pericol real și concret pentru viața sau integritatea lor fizică în statul de origine-drept de azil = protecție oferită de stat în scopuri umanitare-în principiu, azilații au toate drepturile cetățenilor români-dreptul de azil este temporar2.Refugiații = cetățeni străini, aduși în România în baza unor acorduri internaționale pe o perioadă limitată de timp din considerente umanitare-refugiații sunt aduși organizat, capătă protecție din partea statului român ca grup; sunt ținuți într-o ”tabără”3.Cetățenii comunitari = cetățeni ai unui stat membru U.E.-sunt tratați în mod egal cu cetățenii români-au, în mare, aceleași drepturi cu cetățenii români, cu mici excepții-au drept de vot, nu ai nevoie de viză4.Cetățenii extracomunitari = cetățeni ai unui stat care nu e membru U.E.-nu au dreptul să intre în România decât cu acordul statului român (viză)-refuzarea vizei nu trebuie justificatăExpulzarea cetățenilor extracomunitari:-cetățenii extracomunitari care intră pe teritoriul României fără viză sunt expulzați (expulzare administrativă – se pune în practică de către poliție)-drepturi în caz de expulzare:

persoana expulzată are dreptul să conteste în fața unei instanțe măsura expulzării are dreptul să nu se pună în aplicare expulzarea până când nu se judecă contestarea

pe care a formulat-o are dreptul sa i se comunice motivele expulzării

-cetățenii extracomunitari nu au drept de muncă pe teritoriul României decât după obținerea unui permis de muncă (angajatorul trebuie să facă dpvada că nu a găsit niciun cetățean român sau cetățean comunitar care să presteze acea muncă)-nu au drept să aibă reședința pe teritoriul României decât după obținerea unui permis de reședință (cetățeanul extracomunitar trebuie să dovedească că are resurse licite de trai: fie că e student, fie că are drept de muncă)-unii cetățeni străini pot fi declarațide către SRI indezirabili pe teritoriul României

3.JURISDICȚIA ROMÂNIEIPersoane asupra cărora România are jurisdicție

cetățenii români, oriunde s-ar afla cetățenii străini, atât timp cât se află pe teritoriul României sau în situațiile când se

plică jurisdicția extrateritorialăImunități de jurisdicție

șefii de stat străini diplomații străini militarii străini aflați în misiune pe teritoriul României cu acordul statului român personalul organizațiilor internaționale statele străine organizațiile internaționale

-în caz de încălcare a legii se ridică imunitatea, individul se trimite pe teritoriul statului a cărui cetățean este și se judecă acolo-apatrizii sunt asimilați cetățenilor statului în care își au domiciliul, cu excepția dreptului de vot

EXERCITAREA PUTERII ÎN STATUL ROMÂN1. REFERENDUMUL2. ALEGERILE

1.REFERENDUMUL-constă în exercițiul electoral în cursul căruia persoanele cu drept de vot li se pune o intrebare la care trebuie să răspundă cu DA sau NU-este, în linii mari, cam ultima formă de exercitare a democrației directePersoanele care au drept de vot trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

Să fie cetățeni români Să aibă 18 ani împliniți cel târziu până la data referendumului Să aibă discernământ (să nu fie persoană interzisă judecătoresc - persoana aflată într-

o astfel de situație este lipsită de capacitatea de exercițiu, i se instituie tutela și se numește interzis judecătoresc)

Să nu fi fost condamnată penal la interzicerea dreptului de a alege (odată cu condamnarea penală la o pedeapsă privativă de libertate, de regulă, persoana aflată în stare de detenție nu are drept de vot)

Validitatea referendumului, raportat la numărul de participanți:-un referendum, ca să fie valid, trebuie să strângă la vot 50% + 1 din persoanele cu drept de vot

Tipuri de referendum:A. 1.referendum național 2.referendum localB.1.referendum obligatoriu 2.referendum consultativ

A. 1.Referendumul național-în România se poate organiza referendum național în următoarele situații:

Pentru adoptarea/modificarea Constituției Pentru demiterea Președintelui – după suspendarea din funcție, Președintele poate fi

demis (referendum național și obligatoriu) Referendum consultativ pentru probleme de interes național – îl organizează

Președintele pentru a întreba poporul cu privire la probleme de interes național2. Referendumul local-poate să intervină în 2 situații:

referendum obligatoriu necesar pentru validarea unei decizii de modificare a limitelor unei localități

referendum consultativ care poate fi organizat de primar pentru consultarea populației cu privire la problemele de interes local

2. ALEGERILE-alegerile reprezintă exercițiul electoral în cursul căruia populația își desemnează candidații prin vot pentru ocuparea unui mandat de reprezentare în diverse funcții-mandat de reprezentare = un mandatar (cel care primește mandatul) nu încheie contracte în numele și voința lui, ci în numele și voința celui care i-a dat mandatul; mandatul este întotdeauna revocabil (exemplu de mandatar: impresarul); mandatul de parlamentar, consilier local etc. nu sunt mandate în adevăratul sens al cuvântului, deoarece nu pot fi revocate-condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană să poată candida:

Persoana trebuie să aibă drept de vot Pentru unele funcții, candidatul trebuie să aibă o vârstă minimă la data alegerilor; ex:

35 ani – președinte; 33 ani – senator; 23 ani – deputați

Pentru unele funcții depunerea candidaturii trebuie să fie însoțită de o listă de susținători; ex: 200.000 persoane – pentru președinte; 20.000 persoane – pentru senator

-pentru alte funcții condiția numărului de susținători este înlocuită sau alternativă cu ea, de susținerea unui partid politic; ex: parlamanetar

Tipuri de alegeria) alegeri uninominale – se cere electorilor să aleagă între mai multe nume de persoaneb)alegeri pe liste – se cere electorilor să aleagă o listă de persoane (un partid)

1.alegeri într-un singur tur de scrutin – candidatul care este primul câștigă2.alegeri în 2 tururi de scrutin – dacă la primul tur nimeni nu obține 50% + 1 din voturi, primii 2 candidați vor participa la turul 2

-în România se fac alegeri: Alegerea președintelui – după vot uninominal, în 2 tururi de scrutin Alegeri parlamentare – într-un singur tur de scrutin

-în vederea alegerilor parlamentare, România se împarte în 41 de circumscripții electorale, apoi fiecare circumscripție în mai multe colegii electorale (se fac colegii electorale diferite pentru deputații și pentru senatori, deoarece numărul lor este diferit: 1 senator la 150.000 locuitori și 1 deputat la 70.0000 locuitori)

Alegeri pentru Parlamentul Europei – alegeri pe liste, într-un singur tur de scrutinEx: fiecare partid își formează o listă cu 10 posibili europarlamentari; din 10 mandate de europarlamentari, partidul care obține 60% din voturi va avea 6 mandate de europarlamentari

Alegeri pentru Președintele Consiliului Județean și primarul – alegeri uninominale, într-un singur tur de scrutin

Alegeri pentru consilierii locali și județeni – alegeri pe liste, într-un singur tur de scrutin

Partidele politice-sunt factorul esențial al alegerilor; în principiu, majoritatea candidaților sunt susținuți de câte un partid politicCerințe pentru înființarea unui partid politic:

La momentul înființării un partid politic trebuie să aibă cel puțin 20.000 de susținători (aderenți) – nu trebuie neapărat să fie membrii

Instanța de judecată va respinge înființarea unui partid politic dacă acel partid promovează principii contrare Constituției

-partidele se înregistrează în urma unei sentințe a Tribunalului București, care poate fi atacată cu recurs de către orice persoană interesată, recursul urmând să fie judecat de către Curtea de Apel București

-partidele politice a căror constituționalitate este contestată ulterior înființării lor, pot fi desființate de către Curtea de Apel București

-partidele politice se pot asocia în 2 tipuri de asocieri: Alianțe electorale = alianță temporară pe perioada campaniei electorale și are ca

scop susținerea unor candidați comuni, alianța încetând automat la data alegerilor Alianțe politice = uniuni de partide, constituite în scopul promovării acelorași principii

politice și sunt supuse unei proceduri de înregistrare la Tribunalul București; ex: UDMR

INSTITUȚIILE STATUL ROMÂN1.PARLAMENTUL

-are 2 camere: Senatul și Camera DeputațilorStatutul Parlamentarilor. Caracteristicile mandatului de Parnamentar

a) durata calității de parlamentar este, în principiu, de 4 anib) mandatul incepe la momentul in care parlamentarul depune juramantul in cadrul

procedurii de organizare a unui nou parlament. Aceasta procedura are loc dupa fiecare alegere parlamentara si are urmatoarele etape:

dupa publicarea rezultatelor definitive ale alegerilor in termen de 20 de zile, Presedintele Romaniei are obligatia de a convoca noii parlamntari astfel cum au reiesit din alegeri

in prima sedinta a Parlamentului in noua compunere se organizeaza o comisie de validare a mandatelor care verifica daca dosarele fiecarui parlamentare sunt comlete

dupa verificarea dosarelor, comisia va propune validarea mandatelor celor care au depus toate documentele, iar plenul parlamentarilor va vota validarea

cei validati depun pe rand jurmantul, iar de la momentul depunerii juramanrului, primesc calitatea de parlamentar

Parlamentul este legal constituit la momentul in care 2/3 din parlamentari au depus juramantul

cei care nu sunt validati sau nu depun juramantul in prima sedinta, vor fi validati si vor depune juramantul la o sedinta ulterioara

-sunt totuși situații în care mandatul de parlamentar poate fi mai scurt sau mai lung:1 – in caz de razboi – se prelungeste2 – in caz de dizolvare a Parlamentului - dizolvarea Parlamentului se poate dispune de către Președinte, după consultarea grupurilor parlamentare, atunci când, în interval de 60 de zile Parlamentul respinge de cel puțin 2 ori propunerile Președintelui pentru funcția de prim-

ministru. Consecinta dizolvării Parlamentului este organizarea de alegeri anticipate în termen de 60 de zile

c) mandatul de parlamentar este reprezentativ si nu imperativ (odata ales, parlamentarul are obligatia de a reprezenta intreaga natiune si nu doar oe cei care l-au votat/cei din circumscriptia in care a candidat)

d) mandatul da nastere unor incompatibilitati, functia de parlamntar fiind incompatibila cu orice alta functie sau calitate cu urmatoarele exceptii: - ministru, actionar la o societate comerciala, membru a unei asociatii/fundatii, cadru didactic univ, avocat.

e) mandatul de parlamentar da nastere unor imunitati de fond(substantiale) – nu se aplica legi care sanctioneaza/interzic – si de procedura – conduc la ridicarea anumitor legi privind legile de procedura

- parlamentarii au imunitate de fond cu privire la afirmatiile/opiniile de natura politica, sustinuta in cadrul activitatilor Parlamentului; privind votul in Parlament.

- imunitatea de procedura – un parlamentar nu poate fi retinut, arestat sau perchezitionat, decat cu acordul Camerei din care face parte

Procedura de ridicare a imunitatii parlamentare se face cu acordul Camerei, in urma unei cereri prin care procurorul care

cerceteaza o anumita cauza penala o trimite Procurorului General, care o trimite Ministrului Justitiei, care otrimite Biroului Parlamentului al camerei din care face parte parlamentarul

va fi discutata de catre comisia judiciara a camerei, dupa audierea parlamentarului acuzat; raportul comisiei juridice este supus votului camerei pentru ridicarea imunitatii, fiind necesar un vot cu majoritate absoluta

f) mandatul este irevocabil si netransmisibilg) se poate pierde inainte de expirarea celor 4 ani prin demisie, deces, pierderea

dreptului de vot, sau ca urmare a unei stari de incompatibilitate, caz in care se vor organiza alegeri partiale, numai in colegiul in care a candidat parlamentarul care isi pierde mandatul. La alegerile partiale mandatul este acordat celui care a obtinut mai multe voturi. Acest mandat va avea o durata egala cu restul ramas din mandatul pierdut.

Organizarea Parlamentului in fiecare dintre camere exista grupuri politice/parlamentare – regrupeaza

parlamentarii aceluiasi partid gruparile isi aleg un lider, iar rolul grupurilo este un rol consultativ in anumite

probleme de ordine organizatorii (ex. sesiune in perioada vacantei) acestea voteaza in bloc in fiecare dintre camere exista comisii de specialitate; comisii in care sunt reprentate

toate gruparile si care recruteaza specialisti din diverse domenii legile trec inainte prin comisiile de specialitate (au un rol important in adoptarea lor)

in fiecare dintre camere exista un birou permanent care se alege la inceputul fiecarei sesiuni parlamentare; trebuie sa reflecte competenta politica a camerei

biroul permanent asigura managementul activitatii camerei respective si primeste actele care trebuie trimise la Parlament – proiectele de legi

fiecare camera are un presedinte ales pe o durata de 4 ani si are rolul de a conduce sedintele si de a reprezenta camera in relatiile altor institutii

presedintele Senatului conduce sedintele comune

Procedurile Parlamentare1. Procedura legislativa

Procedura legislativa standard Initiativa legislativa

-drept de initiere legislativa au: Guvernul (majoritatea legilor sunt propuse de Guvern)

-initiativa legislativa a Guvernului se numeste ”proiect de lege”; acestea sunt inaintate Parlamentului

unul sau mai multi parlamentari-initiativă legislativa a parlamentarilor se numeste ”propunere legislativa”

populatia (niciodata din cauza numarului mare de oameni care trebuie să sustina) propunerea se depune la biroul permanent al camerei care are competenta sa

analizele legea prima data Proiectul/propunerea de lege se trimite la Consiliul legislativ (=organizatie de

specialitate care functioneaza în cadrul Parlamentului și care tine evidenta oficiala a legislatiei nationale si cuprinde specialisti în tehnica legislativa). Consiliul legislativ trebuie sa dea un aviz cu privire la orice propunere/proiect de lege

Dezbaterea legii in prima camera sesizata-biroul permanent al Camerei va trimite legea la comisiile de specialitate carora le va da un termen sa-si prezinte raportul-raportul comisiei/comisiilor (in cazul in care legea cuprinde mai multe domenii) este prezentat plenului Camerei însotit de o propunere-plenul Camerei votează asupra raportului comisiei; daca votul este favorabil, atunci recomandarea din raport este considerata a fi adoptata; daca votul este impotriva raportului, atunci exista 2 variante: fie se decide trimiterea propunerii inapoi la comisii pentru modificarea raportului, fie se voteaza fiecare articol al legii in parte-in cadrul acestei proceduri, orice parlamentar poate trimite comisiei de specialitate amendamente (cereri de modificare a raportului), iar raportul comisiei va cuprinde si recomandarile parlamentarilor cu privire la amendamente-la Camera de reflectie exista si posibilitatea adoptarii tacite a legii – dacă nu se pronunta in termen de 45 de zile asupra unui proiect/propunere legislativa, se considera adoptat

dezbaterea proiectului in cea de-a doua camera (camera decizionala) – art. 75 C

-proiectul de lege se inainteaza Camerei de Specialitate, care va redacta un raport cu privire la acel proiect; in plenul camerei se voteaza rapoartele Comisiei; daca este votata respins raportul Comisiei, atunci proiectul de lege se va vota articol cu articol-legi organice – o lista a domeniilor in care ele intervin este prezentata la art. 73 C-legi ordinare – reglementeaza alte domenii decat cele prezentate la art. 73 C - ambele au aceeasi forta juridica, neputand sa contravina-legile organice trebuie sa fie adoptate cu majoritate absoluta – 50% + 1 din numarul total de membriilegile ordinare treuie adoptate cu majoritate simpla – 50% + 1 din numarul celor prezenti

etapa intoarcerii legii-daca a doua camera voteaza cea parte a legii care intra in competenta decizionala a celeilalte camere, intr-o alta forma, legea se intoarce la prima camera sesizata, care se va pronunta definitiv asupra bucatii din lege care intra in competenta sa decizionala

sesizarea Curtii Constitutionale (verificarea constitutionalitatii legii)-o lege, odata ce a fost adoptata de catre Parlament, se comunica catre Presedinte, Guvern, ICCJ si Avocatul Poporului, si se asteapta 10 zile pentru ca institutiile si persoanele abilitate sa formulele o eventuala obiectie de neconstitutionalitate-daca vreuna dintre institutii/persoane formuleaza o eventuala obiectie de neconstitutionalitate, proiectul legisltiv se adopta-daca CC admite obiectia si stabileste ca legea sau unele prevederi ale legii contravin constitutiei, proiectul de lege se intoarce la prima camera sesizata, iar procedura legislativa se reia din acel moment, Parlamentul fiind obligat sa respecte decizia CC-daca CC respinge obiectia, procedura legislativa se reia

promulgarea legii-atribut al sefului de stat-Presedintele, odata ce primeste legea spre promulgare, are dreptul o singura data sa refuze promulgarea si sa trimita legea inapoi in Parl. pentru reexaminare-daca Parlamentul adopta a doua oara legea in aceeasi forma, Presedintele este obligat sa o promulge in termen de 20 de zile

publicarea legii in Monitorul Oficial al Romaniei-legea intra in vigoare in termen de 30 de zile de la publizarea acesteia in M.O., daca legea nu cuprinde alta data-orice termene sunt: substantiale(cele care vizeaza exercitarea unor drepturi sau obligatii de fond) si procedurale(cele care vizeaza exercitarea unor actiuni in fata instantelor de judecata sau a altor organe).-termenul pe zile – se socoteste incluzand ziua la care incepe si la care se termina termentultermentul procedural – se socoteste fara a numara ziua in care incepe si ziua in care se termina termenul, iar daca ultima zi cade intr-o zi nelucratoare, termenul se considera implinit in prima zi lucratoare care urmeaza-termenul de intrare in vigoare a legii este un termen substantial

Proceduri legislative speciale

1) Procedura OUG- acte care au forta juridica a unei legi- acte prin care Guvernul legifereazaConditiile indeplinirii OUG:- trebuie sa existe o situatie absolut exceptionala, imprevizibila si care nu suporta

amanare- urgenta sa fie motivata in preambulul ordonantei- ordonanta sa nu intervina in una din urmatoarele situatii: legi constitutionale; legi

electorale; masuri de expropriere (trecerea unui bun din patrimoniu privat in cel al statului); nu se pot limita drepturile si libertatile persoanei; nu poate fi afectat regimul fundamental al statului

Etapele procedurii legislative speicalea) adoptarea ordonantei in sedinta de Guvern (semnarea ordonantei de catre prim-

ministru)b) depunerea ordonantei la Parlamentc) publicarea in M.O. – intra in vigoare la momentul publicariid) dezbaterea ordonantei in parlament, dupa procedura obisnuita

- in urma procedurii legislative, Parlamentul are 3 posibilitati: sa respinga ordonanta, caz in care orice efect al acesteia inceteaza de la data

intrarii in vigoare a legii de respingere; prin aceasta lege, Parlamentul este obligat sa transeze soarta ordonantei deja produse

de a aproba ordonanta, aceasta devenind lege de a aproba ordonanta cu modificari

2) Procedura ordonantelor simple - se bazeaza tot pe ideea de mandatEtapele procedurii legislative speciale

a) adoptarea de catre Parlament a unei legi prin care se permite Guvernului ca in perioada vacantelor parlamentare sa adopte acte cu valoare de lege, numite ordonante. O astfel de lege poarta denumirea de lege de abilitare. Initiativa poate sa apartina numai Guvernului.

- legea trebuie sa cuprinda obligatoriu urmatoarele elemente: perioada in care Guvernul este abilitat sa adopte ordonantele, perioada

cuprinsa obligatoriu in perioada vacantei parlamentare domeniile in care se pot emite oronantele, cu precizarea ca ordonantele nu

se pot emite in domenii pentru care se adopta legi organice legea de abilitare trebuie sa contina obligatoriu mentiunea daca ordonanta

va fi sau nu supusa Consiliului de aprobare de catre Parlamentb) adoptarea OG in sedinta de Guvern prin semnarea ei de catre primul-ministru,

urmata de depunerea acesteia la Parlament si publicarea in M.O., ordonanta intrand in vigoare la data publicarii in M.O.

c) daca prin legea de abilitare s-a stabili necesitatea aprobarii ulterioare a OG, OG se supune aprobarii in procedura obisnuita

3) Adoptarea unei legi prin asumarea raspunderii Guvernului Prima etapa consta intr-o declaratie verbala sau scrisa a primului ministru

insotita de un proiect de lege declarat si adresat parlamentului prin care afirma ca isi angajeaza raspunderea fata de acel proiect de lege .Parlamentarii au la dispozitie 3 zile sa formuleze motiunile de cenzura.(dispozitita prin care se demite guvernul)

Daca nu s-a formulat nici o motiune de cenzura sau daca motiunea formulata a fsot respinsa proiectul de lege se considera a fi adoptata de catre parlament si se tremite institutiilor abilitate sa formuleze obiectiile de neconstitutionalitate.

Daca se formuleaza obiectii de neconstitutionalitate care se admit sau daca presedintele cere reexaminarea legii ,legea va fi rediscutata in sedinta comuna a camerelor fara nici o procedura ,fara nici o comisie.

Daca se formuleaza o motiune de cenzura si motiunea este admisa guvernul este demis si proiectul de lege este respins.

4) Procedura de ratificare a tratatelor internationale - tratatele internationale sunt acorduri internationale in care participa si un stat.- tratatele internationale se retifica de catre parlament.

in cazul legii de ratificare nu exista o etapa de initiativa legislativa,aceasta etapa este inlocuita de semnarea tratatului international de catre presedinte ,ulterior unor eventuale negocieri purtate de catre guvern.

a doua particualritate a procedurii este faptul can u se pot formula amendamente,deoarece tratatul trebuie sa fie acelasi pentru toate statele,in consecinta parlamentul fie il retifica asa cum este fie il respinge,alta varianta neexistand.

5) Procedura legilor bugetare - bugetul este o lista cu veniturile estimate pe care statul urmeaza sa le incaseze intr-o

anumita perioada si respectiv cu cheltuielie estimate pe care statul le va face in acea perioada.

- legea bugetelor are urmatoarele trasaturi care o deosebessc de procedura legislativa obisnuita: initiativa poate sa apartina doar guvernului legea bugetelor se adopta in sedinta comuna a camerelor fara camera

decizionala. legea se adopta in fiecare an pentru anul viitor(sunt legi care sunt in vigoare un

an),consecinta faptului ca legea bugetelor trebuie adoptata pana in 31 decembrie a fiecarui an pentru anul viitor.

6) Procedura privind legea de natura economica

- este suplimentar fata de toate ,inainte ca proiectul sa ajunga la priam camera sesizata este necesar un aviz consultativ de la CONSILIUL ECONOMIC SI SOCIAL care este un organ de specialitate din structura parlamentului care regrupeaza (este format din) economisti ,reprezentanti ai sindicatelor si reprezentanti ai sindicatelor.

- joaca un rol de sfatuitor al parlamentului.7) Procedura privind legile justitiei - inainte ca proeictul sa ajugna la prima camera sesizata este obligatoriu un aviz

consultativ din partea CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII(CSM).8) Procedura de urgenta - se aplica pentru legile de aprobare a ordonantelor de urgenta, pentru reexaminare

legii la cererea presedintelui sau dupa admiterea unui obiect de neconstitutionalitate si ori de cate ori una dintre camere hotaraste sa aplice procedura de urgenta pentru un proiect de lege .

9) Procedura privind codurile - termenul de adoptare tacita este de 60 de zile- pentru coduri inaintea demararii proceduurii legislative sutn necesare studii de

impact.- principalele proceduri pe care le desfasuoara parlaemntul sunt procedurile

legislative.

PROCEDURI PARLAMENARE DE CONTROL1) Procedura de numire in functie a Guvernului

a) Presedintele desemneaza o persoana pentru functia de prim-ministru . - daca exista o alianta politica sau un partid care se aiba majoritatea absoluta in

parlament presedintele va desemna un candidat din partea acelei formatiuni.- daca nu exista o astfel de situatie presedintele poate desemna pe oricine cu functia

de prim-ministru dupa consultarea cu partidele parlamentare .b) Primul ministru desemnat alcatuieste lista memebrilor guvernului ,adica a

ministrilor si redacteaza planul de guvernare.c) ministrii sunt audiati in comisiile de specialitate ale camerelor unite ale

parlamentului dupa care lista guvernului si planul de guvernare se supune votului in camerele unite.Pentru numirea in functia guvernului este nevoie de majoritatea absoluta a voturilor,pentru numire se voteaza in bloc.

d) daca propunerea este admisa cu majoritatea absoluta atunci in ultima etapa a procedurii ministrii sunt numiti in functie prin decret al presedintelui si isi incep mandatul dupa ce depun juramntul.Presedintele nu poate sa refuze numirea in functie odata ce parlamentul a aprobat guvernul.

- Guvernul este investit in functie de la data publicarii in monitorul oficial a decretelor presedintelui de numire in functie

- decretele presedintelui care nu sunt publicate in monitorul oficial sunt inexistente2) Motiunea de cenzura

- reprezintă procedura parlamentară prin care se demite Guvernul - poate fi inițiată de un număr de cel puțin ¼ din parlamentari - odată încheiată, ea se comunică Guvernului, urmând să fie supusă dezbaterii în

Camerele reunite ale Parlamentului în termen de 3 zile - la dezbaterea moțiunii, prim-ministrul sau un alt reprezentant are dreptul să ia

cuvântul și să dea explicații, după care se supune la vot - se adoptă cu majoritate absolută în urma unui vot cu bile - dacă este admisă, Guvernul este demis și se demarează procedura de numire a unui

alt Guvern - dacă este respinsă, Guvernul rămâne în funcție iar senatorii și deputații care au inițiat

moțiunea nu mai pot formula o nouă moțiune în acea sesiune parlamentară, cu excepția cazului în care Guvernul își asumă răspunderea

3) Procedura de suspendare a Presedintelui - poate fi inițiată atunci când președintele încalcă grav prevederile Constituției - trebuie să fie inițiată de cel puțin 1/3 din numărul parlamentărilor - după inițierea procedurii, este nevoie de un aviz consultativ al Curții Constituționale - apoi cererea se dezbate în ședința comună a Camerelor, la ședință fiind invitat și

președintele care are dreptul să dea explicații - președintele poate fi suspendat din funcție cu votul cu majoritate absolută - dacă se adoptă hotărârea, se va stabili și data organizării referendumului pentru

demitere în termen de maxim 30 de zile de la data hotărârii - dacă se respinge hotărârea, președintele rămâne în funcție - în cazul în care se adoptă hotărârea de suspendare, suspendarea președintelui

durează până la data validării rezultatului referendumului; dacă la referendum se votează în favoarea demiterii, președintele este demis de la data validării rezultatelor, iar dacă la referendum se votează împotrivă sau nu este validat, suspendarea președintelui încetează iar acesta revine în funcție

4) Punerea sub acuzare a Presedintelui - trebuie să fie inițiată de jumătate din numărul de parlamentari - se supune la vot în ședință comună a celor 2 Camere - hotărârea de punere sub acuzare pentru înaltă trădare trebuie să fie aprobată de 1/3

din numărul de parlamentari - fapta va fi judecată de către ÎCCJ - pe durata procesului, președintele este automat suspendat din funcție, iar în cazul

condamnării sale, el este automat demis5) Procedura de revizuire/modificare a Constitutiei - inițiativa de modificare poate să vină de la următoarele categorii de oameni și instituții :

a) Președintele, la propunerea Guvernuluib) Un număr de cel puțin 500 000 de persoane, din cel puțin jumătate din județele țării c) Cel puțin 1/3 din numarul de senatori și deputați

- proiectul de lege pentru revizuire astfel inițiat, se dezbate în ambele camere și trebuie adoptat cu majoritate de 2/3 în fiecare dintre cele 2 Camere; dacă într-una din Camere nu strânge 2/3 din voturi, proiectul este respins - anterior dezbaterii proiectului, trebuie obținut un aviz consultativ al Curții Constituționale - dacă proiectul este adoptat în ambele Camere cu 2/3 din voturi în aceeași formă, se va organiza referendumul pentru adoptarea legii - dacă proiectul este adoptat în ambele Camere cu majoritate de 2/3, dar în forme diferite, se va organiza o ședință comună a celor 2 Camere în cadrul căreia este necesar votul a 3/4 din numărul de parlamentari pentru adoptarea proiectului de lege și demararea procedurii referendumului; dacă nu se votează cu 3/4, proiectul este respins - dacă proiectul merge la referendum și este aprobat, legea de modificare a Constituției va fi publicată în Monitorul Oficial după validarea rezultatelor referendumului, iar dacă legea nu este aprobată prin referendum, proiectul se consideră respins

Puterea judecătorească

Se realizează pe calea instanțelor de judecată. Se organizează pe patru nivele: 1. Judecătoriile – se înființează și desființează prin

lege de regulă în orașe si municipii. 2.Tribunale – se află în fiecare județ și în municipiul București și se înființeaza ș desființeaza prin lege. 3.Curțile de Apel – în circumscripția cărora intră mai multe județe ( în total în România sunt 13 Curți de Apel) 4.Înalta Curte de Casație și Justiție.

Rolul puterii judecătorești este acela de a rezolva litigiile indiferent de calitatea părților cu excepția celor care sunt date în competența altor organe.

Statutul judecătoriloro Pentru a fi judecator trebuie: a) sa fie licentiate al unei facultati de drept;

b) sa fi absolvit cursurile INM (Institutul National al Magistraturii); c) sa se bucure de o buna reputatie.

o Judecatorii sunt numiti in functie prin decret al presedintelui la propunerea CSM pe perioada nedeterminata.

o Pe perioada exercitiului functiei calitatea de judecator este incompatibila cu oricare alta functie cu doua exceptii: cea de organ de conducere intr-o asociatie nonguvernamentala si cea de cadru didactic universitar.

o Referitor la mandate judecatorii sunt inamovabili ( nu pot fi promovati sau transferati decat cu acordul lor).

o Pe perioada mandatului judecatorii trebuie sa fie independent => sa nu existe nicio forma de dependent sau de influienta fata de orice alta putere a statului mai ales puterea executive.

o Judecatorul trebuie sa fie impartial.o Judecatorul nu trebuie sa aiba nici direct nici indirect vreun interes cu privire la

modul in care se rezolva un litigiu si nici sa nu aiba vreo legatura cu partile.o Presedintii de instanta sunt numiti de CSM in urma unor concursuri cu exceptia

presedintelui ICCJ, care este numit de presedinte la propunerea CSM; presedintele are dreptul sa refuse propunerea.

o Presedintele ICCJ: judeca la recursurile celor mai importante dosare penale ale magistratiilor, parlamentarilor, ministrilor, etc., numeste completul care judeca toate cazurile importante format din 4 judecatori din ICCJ si insusi presedintele ICCJ.

Actele puterii judecatoresti Judecatorii adopta trei tipuri de hotarati: 1. Incheieri

2. sentinte 3. decizii

1. Incheieriile sunt hotararile prin care se decide asupra unor aspect care intervin in cursul procesului.

2. Sentintele sunt hotararile prin care se finalizeaza un process in prima instanta ( in find ).

3. Deciziile sunt hotararile prin care se finalizeaza judecata in caile de atac.

Ministerul Public Au sub autoritate parchetele din Romania; Nu rezolva litigii; Functioneaza sub autoritatea Ministerului Justitiei; Este format din procurori; Este format din parchetele care se organizeaza pe langa instantele de judecata; DNA si DIICOT sunt parchete care nu sunt organizate pe langa instante.

DNA- este principalul organism de lupta impotriva coruptiei (ipotetic) -singurii care pot ancheta fapte de coruptie sunt procurorii DNA.

Statutul procurorilor Activitatea lor este controlate de 3 principii:

1. Stabilitatea functiei = procurorul nu poate fi demis decat de CSM;2. Subordonarii ierarhice = procurorii sunt subordonati sefului parchetului

din care fac parte care le poate da dispozitii obligatorii cu privire la dosarele care le au in curs

3. Controlului ierarhic = controlul activitatii parchetelor se face de catre parchetele superioare care pot prelua oricand un dosar de la un parchet inferior.

Sefii de parchete sunt numiti in functie in urma unor concursuri organizate de CSM. Procurorul sef de la ICCJ (procurer general), procurorul sef al DNA si procurorul sef al

DIICOT se numesc in functie de presedinte la propunerea ministrului justitiei si cu avizul CSM.

Consiliul Suprem al Magistraturii Este compus din 19 membrii:

- 9 judecatori alesi din randul tuturor instantelor de judecata: 2 de la judecatorii, 3 de la Curtile de Apel, 2 de la ICCJ, 2 de la tribunal;

- 5 procurori alesi de colegii lor;- Presedintele ICCJ;- Procurorul genera;l- Ministrul justitiei;- 2 reprezentanti ai societatii civile (juristi propusi de catre o

asociatie nonguvernamentala si desemnati de senat). Are trei atributii importante:

1) CSM joaca rolul de instanta disciplinara in cazul judecatorilor si procurorilor (orice sesizare face obiectul unei anchete realizata de catre inspectia judiciara din cadrul CSM). Inspectia judiciara poate sa decida plasarea sesizarii atunci cand acuzatiile nu se confirma sau demararea cercetarii disciplinare. In al II-lea caz, va redacta un raport care se va inainta judecatorului care il va audia pe magistratul in cauza. Sanctiuni posibile: advertisement, reducerea salariului cu 10 % pe trei luni sau demiterea. Hotararile prin care se sanctioneaza un magistrate pot fi atacate cu recurs, judecate de ICCJ. Incepand din 2011 CSM poate fi sesizat in vederea cercetarii disciplinare se de Mministrul justitiei.

2) CSM are rolul de aparare a sistemului judiciar si am magistratilor.3) CSM are rolul de a decide asupra carierei si a independentei

magistratilor. CSM ridica imunitatea judecatorilor si procurorilor printr-un aviz.

CSM organizeaza toate concursurile de promovere si de sef de instant.Curtea Constitutionala (C.C.)

Este institutia care apara Constitutia Romaniei; Este formata din 9 judecatori ,cu mandate de 9 ani care nu pot si prelungite, care

sunt personae licentiate in studii juridice care nu este membru al partidelor politice si care are o buna reputatie in material dreptului;

Judecatorii sunt numiti: 3 de presedinte, 3 de Senat si 3 de Camera Deputatilor; Unul dintre ei este ales ca presedinte pentru 3 ani. C.C. isi exercita atributiile in plen, sedintele de judecata sunt publice si se desfasoara

cu citarea partilor si participarea unui procurer. Atributile C.C. sunt:

1. C.C. are atributia de a judeca exceptiile de neconstitutionalitate;2. C.C. are atributia de a judeca obiectiile de neconstitutionalitate;3. C.C. are atributia de a judeca conflictele juridice de natura

constitutional intre institutiile central ale statului.I. Exceptia de neconstitutionalitate este o cerere formulate de una dintre

partile unui process prin care se cere sa se constate ca un text de lege incident in acea cauza este neconstitutional. Judecarea exceptiei se face in 2 etape privint admisibilitatea ei si fondul. Prima etapa se desfasoara in fata unei instante obisnuite. Conditiile de admisibilitate sunt: exceptia sa fie ridicata in fata unei instante de judecata sau a unei instante de arbitraj, litigiul sa se afle in stare de judecata, exceptia sa fie ridicata de una dintre parti (exceptia poate fi ridicata din oficiu de instant), textul legal care face obiectul exceptiei sa fie in vigoare si sa fie text din lege sau oronanta, textul care face obiectul exceptiei sa influienteze modul de solutionare a litigiului.

Daca instanta in fata careia se ridica exceptia de neconstitutionaliatate constata ca aceste conditii sunt indeplinite ca pronunta o incheiere prin care va dispune sesizarea C.C. cu judecarea exceptiei si va trimite exceptia catre C.C. insotita de opinia celorlalte parti ale procesului si de opinia instantei. Aceasta incheiere de admitere a exceptiei este definitive si nu poate fi atacata. Daca instant constata ca una dintre conditii a fonst incalcata va pronunta o incheiere prin care o va respinge ca fiind inadmisibila cererea. Aceasta incheiere paote fi atacata cu recurs in 3 zile de la incheieri de partea care a inaintat cererea.A doua etapa se desfasoara in fata C.C. care judeca fondul exceptiei. C.C. judeca exceptiile in sedinta publica cu prezenta obligatorie a unui procurer, cu citarea partilor, dupa care se solicita punctual de vedere a Guvernului, Parlamentului si al avocatului poporului. C.C. decide asupra exceptiei cu majoritate simpla. Solutia poate fi de: a) respingere ca nefondata-> decizia se publica in Monitorul Oficial, hotaratea nu produce niciun efect.

b)admitere, caz in care decizia produce mai multe efecte doar pentru viitor, incepand odata cu publicarea ei in Monitorul Oficial. Efectele produse de admiterea exceptiei in procesul in care s-a stabilit exceptia, textul neconstitutional nu mai poate fi aplicat, iar daca procesul a fost incheiat, partea care a ridicat exceptia poate cere revizuirea sentintei si rejudecarea cauzei fara a se mai aplica textul neconstitutional. Daca procesul este inca pe rol, iar textul a fost deja aplicat, instanta va reveni in temeiul decizie C.C. Cu privire la alte procese decezia C.C. va

produce efecte doar daca procesele sunt inca pe rol-> textul nu mai poate fi aplicat. Efectele C.C. asupra legii de la data in care se publica legea in Monitorul Oficial, textul neconstitutional isi inceteaza orice efect juridic.Exceptia poate fi ridicata direct de avocatul poporului si merge direct de C.C.

II. Obiectia de neconstitutionalitate este o cerere adresata C.C prin care se care verificarea constitutionalitatii unei legi adoptate de Parlament, anterior promulgarii. Pot formula obiectia de neconstitutionalitate: presedintele, Guvernul, ICCJ, avocatul poporului, Presedintii celor doua camera ale Parlamentului c un numar de cel putin 25 de senatori sau 50 de deputati. C.C se pronunta asupra obiectiei cu majoritate absoluta, Daca C.C. respinge obiectia , procedura legislative se reia, iar legea merge la promulgare, iar daca C.C. admite obiectia legea se intoarce la prima camera sesizata, Parlamentul avand obligatia sa respecte decizia C.C. Si in cazul obiectiei si in cazul exceptiei daca C.C. admite, ea poate din oficiu sa constate neconstitutionalitatea altor texte strans legate de cel neconstitutional.

III. Judecare conflictelor juridice de natura constitutional intre institutiile central ale statului C.C. poate fi sesizata de: presedinte, prim-ministru, presedintii celor doua camera si presedintele CSM. Decizia C.C. se publica in Monitorul Oficial se este obligatorie pentru toate institutiile statului.

Statutul procurorilor• activitatea lor este reglata de 3 principii:1. Principiul stabilitatii in functie – un procuror nu poate fi demis decat de catre CSM2. Principiul subordonarii ierarhice – procurorii sunt subordonati sefului Parchetului din care fac parte, care le poate da dispozitii obligatorii cu privire la dosarele pe care le au in rol3. Principiul controlului ierarhic – controlul activitatii Parchetelor se face de catre Parchetele superioare, care pot oricand sa preia un dosar de la Parchetele inferioare• sefii de Parchete sunt numiti in functie (la fel ca si sefii de Instante) in urma unor concursuri organizate de CSM, avand 3 exceptii:1. procurorul sef de pe langa ICCJ2. procurorul sef al DNA3. procurorul sef al DIICOT→acestia se numesc in functie de Presedintele Romaniei la propunerea Ministrului Justitiei si cu aviz consultativ al CSM

Consiliul Superior al Magistraturii – CSM-infiintat in 2005; asigura siguranta justitiei-compus din 19 membrii:• 9 judecători aleși din rândul judecătorilor din țară: 2 de la Judecătorii, 2 de la Tribunale, 3 de la Curți de Apel și 2 de la ICCJ• 5 procurori aleși de către colegii lor

• Președintele ICCJ• Procurorul general• Ministrul justiției• 2 reprezentanți ai societății civile, de profesie juriști, propuși de către asociații nonguvernamentale și desemnați de către Senat-CSM s-a înființat în 2005

Atribuții:1. are rol de instanță disciplinară în cazul procurorilor și judecătorilor

-orice sesizare cu privire la nerespectarea obligațiilor profesionale ale procurorilor și udecătorilor face obiectul unei anchete, realizată de către Inspecția Judiciară din cadrul CSM-în urma anchetei, Inspecția Judiciară poate să decidă plasarea sesizării atunci când acuzarea nu se conformă sau demararea unei cercetări disciplinare (Instanța Judiciară va redacta un raport care se înaintează CSM-ului, care îl va audia pe magistratul în cauză, putând decide sancționarea lor; sancționari care pot fi aplicate sunt: avertisment, reducerea salariului cu 10% pe o perioadă de maxim 3 luni, demiterea; hotărârile prin care CSM decide sancționarea unui magistrat pot fi atacate cu recurs, care se judecă de către ICCJ)-începând din 2011, CSM poate fi sesizat în vederea cercetării disciplinare și de către Ministrul Justiției

2. Apărarea independenței sistemului judiciar și al magistraților3. Decide asupra carierei și asupra imunității magistraților

-CSM ridică imunitatea judecătorilor și procurorilor printr-un aviz-imunitatea magistraților constă în faptul că aceștia nu pot fi urmăriți penal, reținuți sau arestați decât cu avizul CSM-CSM coordonează și conduce INM (cursant la INM = auditor de justiție)-CSM organizează toate concursurile de promovare, desemnare de șef de instituție sau parchete etc.-CSM propune președintelui României un candidat pentru președintele ICCJ și avizează propunerea Ministrului Justiției privind procurorul general, procurorul șef al DNA și procurorul șef al DIICOT

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ-este formată din 9 judecători desemnați pe un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit-poate fi numit în funcție orice persoană licențiată în științe juridice, care nu este membru al vreunui partid politid și care se bucură de o înaltă reputație în domeniul dreptului-judecătorii sunt numiți: 3 de către președintele României, 3 de către Senat și 3 de către Camera Deputaților-la primele alegeri, președintele, Senatul și Camera Deputaților au ales 1 judecător pe o perioadă de 9 ani, 1 judecător de o perioadă de 6 ani și 1 judecător pe o perioadă de 3 ani, pentru ca la fiecare 3 ani aceștia să aleagă un altul-la fiecare schimbare, judecătorii își aleg unul dintre ei pentru a le fi președinte pentru următorii 3 ani

-Curtea Constituțională își exercită atribuțiile întotdeauna în plen, ședințele de judecată fiind valabile când sunt prezenți minim 7 judecători-ședințele de judecată sunt publice și se desfășoară întotdeauna cu citarea părților și participarea unui procuror

Atributiile Curtii ConstitutionaleI. Judeca exceptia de necostitutionalitate – o cerere formulata de una din partile unui proces

prin care se cere constatarea faptului ca textul legal incident in acea cauza, este contrat Constitutiei.

Judecarea acestor cereri se face printr-o procedura in 2 etape:1. Admisibilitatea

-exceptia de necostitutionalitate trebuie sa incheie anumite conditii de admisibilitate:• Exceptia sa fie ridicata in fata unei instante de judecata sau a unei instante de arbitraj• Litigiul sa se afle in stare de judecata• Excepria sa fie ridicata de catre una din patrile procesului• Exceptia poate fi ridicata si din oficiu de catre instanta de judecata• Textul legal care face obiectul exceptiei sa fie in vigoare si sa fie text dintr-o lege sau ordonanta• Textul care face obiectul exceptiei sa influnteze modul de solutionare al litigiului-daca instanta in fata careia se ridica exceptia constata ca aceste conditii sunt indeplinite va pronunta o incheiere prin care va dispune sesizarea CC cu judecarea excepriei, si va trimite exceptia catre instanta constituionala insotita de opinia celorlalte partia ale procesului si opinia instantei.-aceasta incheiere este definitiva si nu poate fi atacata-daca instanta va considera ca vreouna dintre conditiile de admisibilitate nu este indeplinita va pronunta o incheiere prin care respnge exceptia ca inadmisibila; aceasta incheiere poate fi atacata cu recurs in termen de 3 zile de la pronuntare, de catre partea care a ridicat exceptia.

2. Fondul-a doua etapa se judeca in fata CC care judeca in principiu fondul exceptiei-CC judeca exceptia in sedinta publica, cu prezenta obligatorie a unui procuror, cu citarea partilor, dupa solicitarea punctului de vedere al Guvernului, al celor oua camere ale Parlamentului si al Avocatului Poporului.-CC decide aspra exceptie cu majoritate simpla-CC poate adopta 2 tipuri de solutii:a) Poate sa respinga exceptia ca nefondata (nu si ca inadmisibila), decizie care nu prevede vreun efect; decizia se publica in M.O. al Romanieib) Poate sa admita exceptia; decizia produce efecte doar pentru viitor, incepand cu publicarea deciziei in M.O. al Romaniei

In procesele in care s-a ridicat excepia, daca procesul nu a fost finalizat textul neconstitutional nu mai poate fi aplicat, iar daca procesul a fost finalizat, partea care a ridicat excptia poate cere revizuirea deciziei pronuntata si rejudecarea cauzei, fata a se mai aplica textul neconstitutional. Daca procesul este inca pe rol, insa textul neconstituional, a fost deja aplicat, instanta va reveni asupra masurilor luate pe baza acelui text. Cu privire la alte procese, decizia CC produce efecte doar daca acestea sunt

inca pe rol → textul neconstitutional nu mai poate fi aplicat, insa daca a fost deja aplicat, deciziile nu se mai schimba.Efectele deciziei asupra legii in cauza De la data publicarii deciziei in M.O. al Romaniei, textul declarat neconstitutional isi inceteaza orice efect juridic. O lege obrogata printr-o OUG (care se constata e fi neconstituionala), va „reintra” in vigoare la data contatarii neconstitutitionalitatii OUG, iar din acel moment va produce efcte juridice. In perioada in care aceasta a fost abrogata, aplicadu-se OUG solutionarea faptelor nascute in acea peroada, va fi putin mai delicata.-exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicata in mod direct si de Avocatul Poporului, caz in care se va judeca direct in fata CC.

II. Judeca obiectia de neconstituionalitate – vizeara legile care nu au intrat in vigoare→ cerere adresata CC, prin care se cere verificarea constitutionalitatii unei Lego adoptatae de Parlament, anterior promulgarii→pot forma oa astfel de obiectie urmatoarele institutii: Presedintele Romaniei, Guvernul, Avocatu Poporului, presedintii celor doua camere ale Parlamentului, un numa de cel putin 50 de deputari sau 25 de senatori.-CC se pronunta asupra obiectiei cu majoritate aboluta-daca CC respinge abiectia, procedura legislativa se reia, iar legea merge spre promulgare-daca CC admite obiectia, legea se intoarce la prima camera sesizata, Parlamentul avand obligatia de a respecat deciaia CC• Atat in cazul obiectiilor ca si in cazul exceptiilor de neconstitutionalitate, daca CC admite obiectia sau exceptia cu privire la un text de lege, ea poate sa constate din oficiu si neconstitutionalitatea altor texte care sunt strans legate de cele neconstitutionale

III. Judecarea conflictelor juridice de natura constitutionala intre institutiile centrale ale statului

-CC judeca conflicte juridice, nu politice→ litigiul trebuie sa contina un conflict ce tine de prevederile Constitutiei-CC poate fi sesizata de: Presedintele Romaniei, Prim-ministru, presedintii celor doua camele ale Prlamentului si de catre presedintele CSM.-decizia CC se publica in M.O. al Romaniei si este obligatorie pentru toate institutiile statului