Constantin Dulcan
3
Dr. Constantin Dulcan: Avem nevoie de bucurie ca de pâinea cea zilnică În natură, departe de agitaţie "Gândul, cea mai puternică forţă din univers" - În "Inteligenţa materiei", prima dvs. carte, aţi demonstrat cu argumente ştiinţifice că, dincolo de toate lucrurile vizibile, concrete, există un câmp de energie şi lumină, coordonat de o minte inteligentă. Cu alte cuvinte, că nu suntem singuri în univers, că Dumnezeu chiar există. V-a afectat certitudinea aceasta modul în care vă trăiţi viaţa de zi cu zi? - Odată ce am înţeles că, de fapt, noi ne creăm propria realitate, felul în care priveam lumea s-a schimbat. Descoperirile fizicii cuantice au arătat că mintea noastră e cea care face să colapseze undele de energie şi le transformă în particule, adică în materie. A gândi înseamnă a transforma nevăzutul în văzut. Gândul e creator, e cea mai puternică forţă din univers. Iar Dumnezeu ne-a dat puterea ca, din milioanele de realităţi posibile, care există în stare latentă, să aducem pe pământ, cu gândurile noastre, doar una. Pe cea care seamănă cel mai mult cu gândurile noastre. - Vreţi să spuneţi că ceea ce ni se întâmplă e oglinda a ceea ce gândim şi simţim? - Exact. Când făceam cercetări pentru prima mea carte, am ajuns la concluzia că celulele au inteligenţa lor. Şi m-am speriat. Celulele reacţionau la gândurile şi sentimentele celui în cauză. S-a făcut şi un experiment în Occident, cu un eşantion de ADN, recoltat de la un individ şi dus la 1000 de km distanţă, într-un laborator. Persoana în cauză a fost pusă să privească un film frumos, cu imagini minunate, care stârneau bucurie. În acelaşi timp, la 1000 de km distanţă, măsurătorile arătau cum spirala de ADN se relaxează. Când imaginile au fost schimbate cu un film de groază, ADN-ul a început, brusc, să se restrângă, contractându-se. Aflând asta, m-a chinuit o întrebare: cum ştie corpul nostru ce e rău şi ce e bine? Dacă organismul nostru reacţionează pozitiv la bine şi negativ la rău, nu există decât o singură mare concluzie. Legea binelui - Care e aceea? - Înseamnă că universul întreg are ca fundament o lege morală, legea binelui. Abia acum vă pot răspunde la prima întrebare. Da, ca să fim fericiţi şi sănătoşi, nu e nevoie decât să ne construim viaţa după legea aceasta. Ads by InfoAd Options - Cu alte cuvinte, un stil de viaţă sănătos începe de la a gândi şi a făptui binele? - Când comit un act contrar acestei legi, îmi creez singur mecanismele biochimice care duc la boală. Cinci minute de mânie sau suferinţă imobilizează pentru 5, 6 ore celulele gardian ale sistemului imunitar. Timp de 5-6 ore, organismul nostru e lipsit de apărare, iar milioanele de celule moarte, viruşi şi bacterii circulă libere prin organism, se pot localiza undeva şi declanşa boala. - Se şi spune în popor că "a murit de inimă rea". La asta se referă oare? - Stresul, care azi a luat proporţii gigantice, ura, mânia, îndoiala, neîncrederea în ceilalţi, invidia, gelozia provoacă în corp un pH acid, favorabil bolii. Depresia are şi ea un efect nociv asupra organismu- lui, nu doar că împiedică vindecarea, dar poate favoriza debutul altor boli. Dar ştiaţi că şi frica ne face rău? Este bine cunoscut experimentul lui Avicenna. Într-o cuşcă s-a pus un miel şi într-o cuşcă alăturată s-a pus un lup. Mielul a murit în scurt timp de stresul provocat de frică. Orice dezechilibru emoţional aduce, mai devreme sau mai târziu, boala. - Cu emoţiile nu-i de glumit. Cum ne putem pro teja? - Eu am învăţat să le stăpânesc. Încerc să nu mă implic afectiv intens, să nu mă enervez. Dacă cineva îmi greşeşte, fac un efort să-l iert, gândindu-mă că poate într-o zi va înţelege şi el ceea ce înţe leg eu acum. Să iertăm, fiindcă iertarea face ca pH-ul corpului să vireze spre unul alcalin, favo rabil sănă tăţii. Sigur că sunt şi suferinţe care nu pot fi evitate. Dar e im portant să rămânem con ştienţi că fiecare minut de
-
Upload
madalina-visan -
Category
Documents
-
view
21 -
download
4
description
Constantin Dulcan
Transcript of Constantin Dulcan
Dr. Constantin Dulcan: Avem nevoie de bucurie ca de pinea cea zilnic
n natur, departe de agitaie"Gndul, cea mai puternic for din univers"
- n "Inteligena materiei", prima dvs.carte, ai demonstrat cu argumente tiinifice c, dincolo de toate lucrurile vizibile, concrete, exist un cmp de energie i lumin, coordonat de o minte inteligent. Cu alte cuvinte, c nu suntem singuri n univers, c Dumnezeu chiar exist. V-a afectat certitudinea aceasta modul ncarev trii viaa de zi cu zi?
- Odat ce am neles c, de fapt, noi ne crem propria realitate, felul n care priveam lumea s-a schimbat. Descoperirile fizicii cuantice au artat c mintea noastr e cea care face s colapseze undele de energie i le transform n particule, adic n materie. A gndi nseamn a transforma nevzutul n vzut. Gndul e creator, e cea mai puternic for din univers. Iar Dumnezeu ne-a dat puterea ca, din milioanele de realiti posibile, care exist n starelatent, s aducem pe pmnt, cu gndurile noastre,doaruna. Pe cea care seamn cel mai mult cu gndurile noastre.
- Vrei s spunei c ceea ce ni se ntmpl e oglinda a ceea ce gndim isimim?
- Exact. Cnd fceam cercetri pentru prima mea carte, am ajuns la concluzia c celulele au inteligena lor. i m-am speriat. Celulele reacionau la gndurile i sentimentele celui n cauz. S-a fcut i un experiment n Occident, cu un eantion de ADN, recoltat de la un individ i dus la 1000 de km distan, ntr-un laborator. Persoana n cauz a fost pus s priveasc un film frumos, cu imagini minunate, care strneau bucurie. n acelai timp, la 1000 de km distan, msurtorile artau cum spirala de ADN se relaxeaz. Cnd imaginile au fost schimbate cu un film de groaz, ADN-ul a nceput, brusc, s se restrng, contractndu-se. Aflnd asta, m-a chinuit o ntrebare: cum tie corpul nostru ce e ru i ce e bine? Dac organismul nostru reacioneaz pozitiv la bine inegativla ru, nu exist dect o singur mare concluzie.
Legea binelui
- Care e aceea?
- nseamn c universul ntreg arecafundament o legemoral, legea binelui. Abia acum v pot rspunde la prima ntrebare. Da, ca s fim fericii i sntoi, nu e nevoie dect s ne construim viaa dup legea aceasta.Adsby InfoAdOptions- Cu alte cuvinte, unstilde via sntos ncepe de la a gndi i a fptui binele?
- Cnd comit un act contrar acestei legi, mi creez singur mecanismele biochimice care duc la boal. Cinci minute de mnie sau suferin imobilizeaz pentru 5, 6 ore celulele gardian ale sistemului imunitar. Timp de 5-6 ore, organismul nostru e lipsit de aprare, iar milioanele de celule moarte, virui i bacterii circul libere prin organism, se pot localiza undeva i declana boala.
- Se i spune n popor c "a murit de inim rea". La asta se refer oare?
- Stresul, care azi a luat proporii gigantice, ura, mnia, ndoiala, nencrederea n ceilali, invidia, gelozia provoac n corp un pH acid, favorabil bolii. Depresia are i ea un efect nociv asupra organismului, nu doar c mpiedic vindecarea, dar poate favoriza debutul altor boli. Dar tiai c i frica ne face ru? Este bine cunoscut experimentul lui Avicenna. ntr-o cuc s-a pus un miel i ntr-o cuc alturat s-a pus un lup. Mielul a murit n scurt timp de stresul provocat de fric. Orice dezechilibru emoional aduce, mai devreme sau mai trziu, boala.
- Cu emoiile nu-i de glumit. Cum ne putem proteja?
-Euam nvat s le stpnesc. ncerc s nu m implic afectiv intens, s nu m enervez. Dac cineva mi greete, fac un efort s-l iert, gndindu-m c poate ntr-o zi va nelege i el ceea ce neleg eu acum. S iertm, fiindc iertarea face ca pH-ul corpului s vireze spre unul alcalin, favorabil sntii. Sigur c sunt i suferine care nu pot fi evitate. Dar e important s rmnem contieni c fiecare minut de suferin sau stres ia din viaa celulei noastre.
Relaxare i respiraie
"Tratamente" cu flori
- Statisticile arat c stresul profesional e azi una din marile surse de boal. Munca n exces amenin s ne omoarelent.
- Dac nu ne putem lua mici vacane, regulat, s ne lum mcar pauze de zece minute, la fiecare or, n care s ne golim mintea i s respirm adnc. Putem s ne ridicm de la birou i s privim ceva frumos pe fereastr. Sau, nlocs bem trei cafele cu ochii ncomputer, s bem un ceai fr s ne gndim la nimic altceva. S ne bucurm de gustul i aroma lui. Cu timpul, nvei s te relaxezi n orice condiii. Beduinii, de pild, se odihneau mergnd pe cmile. i eu scriu i citesc de dimineaa pn seara. Dar cnd simt c ncepe s se aeze oboseala pe mintea mea, m opresc i aplic cteva tehnici de relaxare.
- Ne putei da i nou un exemplu?
- Toate tehnicile de relaxare se bazeaz pe respiraie. Oboseala vine i dintr-o lips de oxigenare a creierului. Stau cteva minute cu ochii nchii, ncerc s mi reprezint oboseala ca senzaie la nivelul creierului i apoi, cu fiecareexpiraie profund, mi imaginez c o elimin. Fiecare i poate crea propria lui tehnic. Eu nici pentru durerile de cap nu iau pastile. M relaxez, m concentrez pe starea de bine i cald, o trec prin inim i apoi o trimit acolo unde m doare. Fac asta de cteva ori i durerea dispare.
- S-i vizualizezi boala pare o condiie foarte important pentru vindecare.
-BernieSiegel, reputat oncolog din SUA, a luat mai muli bolnavi de cancer n ultima faz i i-a nvat tehnica imageriei: de mai multe ori pe zi, trebuia s-i imagineze c distrug cancerul din corp cu un foc, cu unanimal care-l mnnc, fiecare dup cum dorea. Dup aseluni de zile, 40% din ei s-au vindecat. La testele psihologice, s-a dovedit c cei care s-au vindecat erau cei optimiti, cei care credeau n Dumnezeu i cei care erau calmi. ndoiala este un obstacol n calea oricrui succes i mai ales a vindecrii.
"Rugciunea - o realitate fizic"
- Ai amintit de Dumnezeu. Credina e i ea parte din ecuaia strii de bine?
- Rugciunea e o realitate fizic, e un fel anume de a vorbi cu universul. Am testat eu nsumi asta, de nenumrate ori, i am rmas nfiorat vznd c poi obine un rspuns. Prin rugciune, realitatea din jur se transfigureaz, aducem la noi lumina din univers. Exist cazul celebru al neurochirurgului american Eben Alexander, care, la 54 de ani, a fcut o meningoencefalit bacterian grav. A stat o sptmn n com, timp n care foarte multe persoane s-au rugat pentru el. Dup ce i-a revenit, a spus c n tot timpul ct era n com a vzut n jurul lui siluete umane care preau s stea n genunchi i de la care veneau spre el valuri de energie. Rugciunile altora l-au vindecat. Dar i propriile noastre rugciuni ne ajut. Credina mobilizeaz, n mod cert, ntreg sistemul imunitar. Nu spunea Iisus "credina ta te-a vindecat" ?
- Nutriionitii pun i ei pe list o condiie a sntii: ce, cum i ct mncm. inei cont de ea?
- Eu respect o regul care se tie nc de la Hipocrat: s mnnci fr s satisfaci complet senzaia de foame! Adipocitele ateapt semnalul c te-ai sturat ca s-i extrag din alimente grsimea. Dac nu te saturi, nu te ngrai. Studii de ultim or arat c lungimea telomerilor de la extremitile cromozomilor, de care depinde durata vieii, e influenat favorabil de alimentaia cu puine calorii. Mnnc legume, icre de pete, iaurt, lapte de soia, pe care l beau dimineaa, cu cereale integrale, mazre, linte. Mnnc foarte rar carne. Nu beau, nu fumez, nu consum zahr. i am grij s in, din cnd n cnd, cte o zi de post, n care beau doar ceaiuri i las organismul s se refac. Dar, nainte de orice, am grij s nu m aez niciodat la mas suprat. Masa ar trebui s fie o srbtoare, s fie prilej de bucurie alturi de ceilali. Sigur c azi nu ne mai potrivim toi la mas, dar atunci cnd preparm ceva de mncare, s-o facem cu drag. Gndurile gospodinei trec i-n bucatele pe care le gtete.
- Din tot ce ai spus, trag o concluzie: cele mai bune medicamente ne sunt, de fapt, la ndemn.
- Aa e. Dumnezeu ne-a dat deja totul. Dac vrem s rmnem sntoi i fericii, e suficient s pstrm n minte cteva lucruri: s mncm sntos, fr s ne mbuibm, s facem micare, s ne odihnim corect, s fim optimiti i plini de speran. S fim persevereni cu pasiunile noastre, s ne antrenm intelectual i s ne ferim de rutin. S facem constant schimbri n viaa noastr. i s nu uitm c trebuie s pstrm n permanen un echilibru ntre energia consumat prin efort i energia obinut prin odihn i activiti care ne fortific. Gndurile rele ne iau din via, bucuriile ne dau via. S cutm bucuria, avem nevoie de ea ca de pinea noastr zilnic. Chiar dac, uneori, n-o putem avea dect n imaginaie.
