� �1© Institutul European din România, 2015

Începând cu 1983, Uniunea Europeană alege în fiecare an o tematică pentru anul următor, pe marginea căreia au loc conferinţe, dezbateri şi diverse evenimente menite să atragă atenţia statelor membre şi să faciliteze conştientizarea de către opinia publică a problematicii respective. În consonanţă cu iminenţa termenului limită al Obiectivelor de Dezvoltare ale Milenului (ODM) adoptate de Naţiunile Unite odată cu intrarea în secolul XXI, anul 2015 a fost desemnat de europarlamentari drept Anul European pentru Dezvoltare ...

467899

10

11

12

12

Activități ale IER în 2014:

Comunicare în afaceri europene

Studii şi analize

Programe de formare

Proiecte europene

Coordonare Traduceri

Europe Direct Bucureşti

Sesiune PE la Strasbourg:

12 – 15 ianuarie 2015

Strategia Naţională pentru

Tineret a României

România: un nou rol în OSCE

OSCE în Eurasia după 2014

în�acest�număr

Anul�VII,�nr.�71�— ianuarie�2015

UE

La 1 ianuarie 2015 Letonia a preluat preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, înscriindu-se astfel în lista ţărilor care au avut pentru prima dată un cuvânt de spus din această poziţie, iar la 21 ianuarie a avut loc la Bucureşti un eveniment cu ocazia lansării preşedinţiei, în prezenţa Ambasadorului Republicii Letone în România, rezident la Varşovia, Excelenţa sa domnul Ilgvars Klava, a Ministrului Afacerilor Externe, Excelenţa Sa domnul Bogdan

Aurescu şi a Şefului Reprezentanţei Comisiei Europene în România, doamna Angela Filote.

În deschiderea evenimentului de la Bucureşti, domnul Ambasador Klava a precizat că provocările actuale la care trebuie să răspundă preşedinţia letonă sunt următoarele: atacul terorist din Paris, ameninţările din regiunea MENA (Orientul Mijlociu şi Nordul Africii), nivelul ridicat al ratei şomajului şi problemele de securitate şi politică externă ale Uniunii. Ministrul afacerilor externe a menţionat, de asemenea, că evenimentele din Franţa demonstrează că avem de-a face cu un fenomen periculos, şi anume extremismul. Continuând cu faptul că România a sprijinit mereu o Uniune Europeană puternică, domnul Ministru Aurescu a evidenţiat faptul că problemele legate de integrarea economică, socială şi culturală trebuie rezolvate cât mai curând. Şi în acest caz, România susţine agenda letonă şi consideră că priorităţile enunţate se reflectă foarte bine în obiectivele naţionale ale guvernului ... pag�2

Letonia la cârma Consiliului Uniunii Europene

opinie

Anul European pentru Dezvoltare

pag�2

� �2© Institutul European din România, 2015

UE

... De altfel, în programul de activităţi1, valabil pentru intervalul 1 ianuarie 2015 – 30 iunie 2015, se menţionează faptul că Europa trebuie să reprezinte o sursă de inspiraţie nu doar pentru europeni, dar şi pentru alte societăţi externe Uniunii, iar în acest sens Letonia este determinată să conducă lucrările Consiliului într-o manieră profesionistă şi onestă. Pornind de la acest deziderat, priorităţile pe agenda letonă vizează următoarele: o Europă competitivă, o Europă digitală şi o Europă implicată.

Competitivitatea Europei se referă, în primul rând, la dezvoltarea capacităţii antreprenoriale, prin redirecţionarea investiţiilor către noi produse şi servicii. De asemenea, se aminteşte faptul că dezvoltarea unei industrii competitive şi a sectorului serviciilor poate să conducă ulterior spre crearea de locuri de muncă şi către promovarea coeziunii sociale. În acest caz, Letonia s-a angajat să susţină în mod activ planul de investiţii propus de Comisia Juncker, astfel încât, până la mijlocul anului 2015, Fondul European pentru Investiţii Strategice să devină operaţional. Totodată, Preşedinţia letonă este hotărâtă să sprijine crearea unei Uniuni Energetice şi intensificarea diplomaţiei energetice cu furnizorii externi. Doamna Angela Filote şi-a exprimat aprecierea cu privire la voinţa politică existentă pentru crearea unei Uniuni Energetice, iar în privinţa modului în care va acţiona Comisia în 2015, a precizat faptul că priorităţile pentru anul în curs vor fi abordate prin simplificare, transparenţă şi eficienţă, noile iniţiative legislative fiind limitate la 23, spre deosebire de 2010, când au fost propuse peste 300 de noi iniţiative, îngreunând în acest fel ciclul legislativ.

În continuare, a doua prioritate a Preşedinţiei letone ar trebui să se concretizeze prin dezvoltarea unei adevărate Europe digitale. Paşii de urmat în acest caz sunt legaţi de conturarea încrederii în Piaţa Unică Digitală, digitalizarea sectorului public şi creşterea siguranţei în mediul online, dezvoltarea unui cadru coerent al protecţiei datelor şi stabilirea unui compromis aferent Pachetului Pieţei Telecomunicaţiilor. Un alt aspect important de menţionat în acest caz este legat de Registrul Transparenţei, care va deveni un instrument obligatoriu pentru toţi cei care desfăşoară activităţi de lobby pe lângă instituţiile UE. De asemenea, transparenţa digitală implică şi faptul că din decembrie 2014 toate agendele comisarilor sunt publice, astfel încât fiecare cetăţean să poată avea acces la astfel de informaţii.

În conformitate cu a treia prioritate, implicarea Uniunii Europene, în special la nivel extern, ar trebui să se materializeze prin accelerarea negocierilor în privinţa Parteneriatului Transatlantic (programate a fi finalizate la finalul anului 2015), încheierea negocierilor dintre UE şi Canada pentru Acordul Economic şi Comercial Cuprinzător, avansarea discuţiilor legate de Acordul de Liber Schimb dintre UE şi Japonia, respectiv UE şi Vietnam, implementarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu Georgia, Moldova şi Ucraina şi revizuirea Strategiei Uniunea Europeană – Asia Centrală. În privinţa Parteneriatului Transatlantic, ambasadorul Klava a specificat următoarele: „Suntem mari susţinători ai Parteneriatului Transatlantic deoarece îl vedem ca fiind un element economic menit să ne ajute să cooperăm cât mai bine într-o lume globalizată; în acelaşi timp, are o importanţă geopolitică, deoarece are un impact asupra centrului de gravitaţie al influenţei politice din lume”. Letonia va juca încă un rol în acest trio prezidenţial prin organizarea Summitului Parteneriatului Estic, programat a avea loc la Riga (21 – 22 mai 2015), moment în care guvernul leton va avea oportunitatea de-a deschide calea unui nou dialog politic cu Rusia2, dar şi posibilitatea de a contribui la decizia privind viitorul Parteneriatului Estic.

Cu privire la România, ambasadorul Klava consideră că „există o posibilitate ‘realistă’ de aderare a României la Spaţiul Schengen în timpul preşedinţiei letone” a Consiliului, iar domnul Ministru Aurescu a subliniat faptul că România se comportă de ceva ani ca un membru de facto al acestui spaţiu, asigurându-şi la cele mai ridicate standarde frontiera estică, ce este totodată şi frontieră a Uniunii Europene.

Eliza Vaş

1 The programme of the Latvian Presidency of the Council of the European Union, https://eu2015.lv/images/PRES_prog_2015_EN-final.pdf 2 Joint Press Conference of Minister for Foreign Affairs of the Republic of Latvia Mr Edgars Rinkēvičs and High Representative of the Union for Foreign Affairs and Security Policy Ms Federica Mogherini after Meeting between the Cabinet of Ministers of the Republic of Latvia and the European Commission, https://www.youtube.com/watch?v=4htenqAwDQ4#t=107

opinie�

Anul European pentru Dezvoltare

... În calitatea sa de actor cu aspiraţii globale, UE este angajată în eradicarea sărăciei la nivel mondial şi îşi va informa cetăţenii că fiecare euro contează în încercarea de a schimba viaţa oamenilor din ţările sărace, concentrându-se pe colaborarea în domenii precum solidaritatea, justiţia şi politicile de dezvoltare. Motto-ul Anului European pentru Dezvoltare este „Lumea noastră, demnitatea noastră, viitorul nostru”. Anul tematic, împărţit, la rândul său,

în 12 luni tematice, a fost lansat pe 9 ianuarie la Riga, închiderea oficială fiind programată la data de 8 decembrie în Luxemburg.

ODM (având drept an de referinţă 1990) reprezintă chintesenţa Declaraţiei Mileniului, adoptată în septembrie 2000 la Summitul Mileniului, de 191 ţări, printre care şi România. Cu acea ocazie, lideri din ţări bogate şi sărace

� �3© Institutul European din România, 2015

s-au angajat să îndeplinească opt puncte cheie care au ca scop principal eradicarea sărăciei extreme din întreaga lume până la sfârşitul anului de graţie 2015. Iar eforturile pentru atingerea acestora nu sunt nici pe departe încheiate. Cele opt axe principale de acţiune sunt următoarele: Eradicarea sărăciei extreme şi a foametei; Acces universal la educaţie; Promovarea egalităţii de gen şi afirmarea femeilor; Reducerea mortalităţii infantile; Îmbunătăţirea sănătăţii materne; Combaterea HIV/SIDA, a malariei şi a altor boli; Asigurarea sustenabilităţii mediului; Parteneriatele globale pentru dezvoltare1. Declaraţia Mileniului este unica agendă globală în domeniul dezvoltării, asupra căreia există un acord la cel mai înalt nivel între majoritatea statelor lumii.

Deşi şi-a dorit să fie parte la această piatră de temelie a arhitecturii internaţionale de după cel de-al Doilea Război Mondial încă din 1946, România s-a alăturat Organizaţiei Naţiunilor Unite abia în 1955, alături de alte 15 state. Biroul de ţară al United Nations Development Programme (UNDP) s-a deschis într-un stat fost membru al Pactului de la Varşovia cu aproape 20 de ani înainte ca birouri similare să fie deschise în statele vecine. Înainte de revoluţia din 1989, ţara noastră fusese un donator important de asistenţă pentru dezvoltare către alte state, în special din Africa şi Orientul Mijlociu. În perioada de tranziţie ce a urmat, România a devenit un stat receptor de asistenţă, iar după aderarea la blocul comunitar, în 2007, ţara noastră se află din nou în postura de a sprijini diverse arii de dezvoltare dincolo de graniţe. Potrivit Programului de Guvernare 2013-2016, „Asistenţa Oficială pentru Dezvoltare (AOD) va rămâne o dimensiune prioritară a acţiunii diplomatice, urmărindu-se consolidarea şi dezvoltarea obiectivelor stabilite prin planul anual în domeniu. Vor fi avute în vedere zonele geografice prioritare precum Republica Moldova, Vecinătatea Estică, Bazinul Mediteranean, pentru sprijinirea proiectelor de consolidare a democraţiei, statului de drept, respectării drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale”2.

Pe de o parte, au fost realizate progrese notabile în ceea ce priveşte eradicarea sărăciei (sărăcia extremă la nivel global a fost redusă la jumătate în 2010, cu cinci ani înainte de expirarea termenului limită), accesul la educaţie, promovarea egalităţii de gen, reducerea mortalităţii infantile, combaterea HIV/SIDA, asigurarea sustenabilităţii mediului şi crearea unui parteneriat pentru dezvoltare. Pe de altă parte, eforturile şi rezultatele nu sunt distribuite uniform şi sunt limitate de impactul principalelor provocări globale, de la criza financiară şi economică, la creşterea preţurilor la produsele alimentare de bază, efectul schimbărilor climatice, dar şi de persistenţa zonelor de instabilitate şi conflict. În acest context, se caută modalităţi de a încorpora lecţiile învăţate în noua Agendă ONU a Dezvoltării post-2015, după ce programul Millenium Development Goals se va fi încheiat. Noua agendă ar urma să reflecte importanţa definitivării ODM, cu scopul final de a construi societăţi inclusive, instituţii puternice şi o prosperitate împărtăşită.

Este demn de menţionat că Uniunea Europeană este cel mai mare donator de Asistenţă Oficială pentru Dezvoltare din lume, furnizând mai mult de jumătate din asistenţa acordată la nivel mondial. „Anul european pentru dezvoltare reprezintă o şansă importantă de a angaja cetăţenii în activitatea instituţiilor UE în domeniul politicii pentru dezvoltare”, a afirmat Preşedintele Comisiei pentru dezvoltare din Parlamentul European, Linda McAvan (S&D, Regatul Unit), într-un interviu recent3.

„Una dintre priorităţile mele în cadrul acestei Comisii o reprezintă consolidarea rolului UE în calitate de actor global. Europa poate fi un actor global doar dacă europenii înţeleg modul în care rolul Uniunii Europene şi al statelor membre ne ajută pe toţi, în această lume interdependentă”4, a remarcat şi noul preşedinte al CE Jean-Claude Juncker, cu ocazia ceremoniei de lansare a Anului European pentru Dezvoltare desfăşurate la 9 ianuarie la Riga, capitala Letoniei, ţară care deţine în primul semestru al acestui an preşedinţia prin rotaţie a UE. „În contextul în care UE şi statele sale membre constituie cea mai importantă entitate donatoare din lume, ne putem mândri cu aceste rezultate. Europa a făcut o diferenţă în viaţa a milioane de persoane”, a subliniat Jean-Claude Juncker. Privind spre viitor, fostul premier luxemburghez a fost în asentimentul secretarului general al ONU Ban Ki-moon, potrivit căruia o Agendă ONU a Dezvoltării post-2015 este „o oportunitate unică pentru liderii şi populaţiile globale pentru a pune capăt sărăciei, a transforma lumea ca să răspundă mai bine nevoilor umane şi necesităţilor transformărilor economice, protejând totodată mediul, asigurând pacea şi respectarea drepturilor omului”5.

Salutând iniţiativa Anului European pentru Dezvoltare, MAE a dat asigurări că va continua „să promoveze (pe

1 http://www.undp.org/mdg/2 http://gov.ro/ro/obiective/programul-de-guvernare-2013-2016 3 http://www.europarl.europa.eu/news/ro/news-room/content/20150106STO04601/html/Anul-european-pentru-dezvoltare-evenimente4 http://europa.eu/rapid/press-release_SPEECH-15-3100_en.htm5 https://en.unesco.org/un-sab/system/files/UN%20SG%20Synthesis%20Report%20on%20post-2015%20Agenda%204.12.2014.pdf

� �4© Institutul European din România, 2015

IER

Şi în anul 2014 evenimentele de comunicare în afaceri europene organizate de Institutul European din România (IER) au adus în atenţia publicului interesat subiecte şi teme europene percepute ca prioritare atât la nivel naţional, cât şi la nivelul Uniunii Europene.

Lansarea celor patru studii realizate în cadrul proiectului SPOS 2013 a avut loc la conferinţa din 24 aprilie 2014. Evenimentul s-a bucurat de participarea dlui Leonard Orban, preşedintele CA al IER la acea dată, a dnei Iulia Matei, director general adjunct, Departamentul Uniunea Europeană, Ministerul Afacerilor Externe, a dnei Gabriela Drăgan, director general IER, precum şi a coordonatorilor echipelor de cercetare din proiect. În perioada iunie – iulie s-a derulat campania de promovare a studiilor SPOS 2014, cuprinzând patru dezbateri tematice (un studiu/o dezbatere).

În data de 21 mai, IER a organizat, în parteneriat cu Ambasada Republicii Polone în România, conferinţa Poland: Ten Years after EU Accession. Lessons to be learned, eveniment care s-a bucurat de un real succes atât în rândul ambasadelor statelor membre UE la Bucureşti, cât şi în rândul consilierilor şi experţilor în domeniul afacerilor europene. Un eveniment similar a avut loc în data de 10 iunie, în parteneriat cu Ambasada Republicii Slovacia în România.

Din cele prezentate mai sus, reiese faptul că un element important în procesul de promovare şi creare a imaginii instituţionale îl reprezintă relaţiile de parteneriat. Eforturile întreprinse pentru întărirea colaborării cu Biroul de informare al Parlamentului European din România s-au concretizat în anul 2014 prin organizarea în parteneriat a trei evenimente (28 februarie, 7 martie, 9 mai). De asemenea, s-a dezvoltat parteneriatul stabilit cu Institutul pentru Studii Estice (Polonia), prin participarea IER (pentru al treilea an consecutiv) ca partener instituţional al Forumului Economic de la Krynica-Zdroj şi organizarea dezbaterii cu tema Reforma Uniunii Economice şi Monetare din perspectiva statelor membre UE din zona non-euro, precum şi prin organizarea, la Bucureşti, a unui eveniment cu tema „Yes, we could! 25 years of democratic change, 15 years in NATO, 10 years in EU. How Poland made it.” (23 octombrie).

Cea de-a doua ediţie a Forumului româno-german a avut loc în perioada 30 septembrie – 2 octombrie la Berlin, în acelaşi format de masă-rotundă (EU Round-Table, EURT).

Conferinţa anuală cu tema Provocări politice şi economice: răspunsuri pentru Europa a avut loc în data de 11 decembrie. Evenimentul, organizat cu sprijinul Fundaţiei pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă – Eurofound (Dublin), a prilejuit şi decernarea Premiilor de Excelenţă IER, aflate la cea de-a cincea ediţie. Premiaţii ediţiei 2014 au fost emisiunile radio/TV şi platformele on-line pe tematica europeană, drept recunoaştere a eforturilor întreprinse de realizatorii acestora pentru promovarea spiritului şi valorilor europene.

În ceea ce priveşte proiectele generatoare de venituri proprii, o atenţie deosebită a fost acordată managementului şi implementării acordului cadru de parteneriat încheiat cu Reprezentanţa CE în România cu privire la Centrul de Informare Europeană Europe Direct Bucureşti (CIED Bucureşti). Printre activităţile desfăşurate în anul 2014 se regăsesc seminarii de informare şi ateliere de creativitate pe problematică europeană în cadrul a patru licee (două din Bucureşti şi două din judeţul Ilfov), evenimente dedicate unor grupuri-ţintă specifice, precum şi organizarea unui eveniment deschis publicului larg „9 Europa!” dedicat Zilei Europei (9 mai). De asemenea, în urma invitaţiilor primite, cu scopul de a promova activitatea centrului, echipa CIED Bucureşti a participat şi la alte evenimente de comunicare şi informare europeană organizate de reprezentanţele instituţiilor europene la Bucureşti sau de alţi parteneri activi în domeniul afacerilor europene.

Atât conferinţa de lansare a studiilor SPOS 2013, conferinţa anuală a IER, precum şi celelalte evenimente de comunicare, au fost reflectate în mass-media, în special în presa on-line, prin articole publicate pe Euractiv.ro (live text), EpochTimes, Caleaeuropeană.ro, Economica.net, Agenţia de presă Rador ş.a.

Comunicare în afaceri europene

parcursul acestuia) experienţa de tranziţie a României spre democraţie în domenii precum: buna guvernanţă, întărirea democraţiei şi a statului de drept, dezvoltare economică, educaţie, sănătate şi protecţia mediului”6.

Din păcate, lansarea Anului European pentru Dezvoltare a fost umbrită de producerea, cu doar două zile înainte (la 7 ianuarie), a celui mai sângeros atentat terorist din istoria Franţei. Atacul a vizat sediul publicaţiei satirice Charlie

Hebdo şi s-a soldat cu 12 morţi, provocând o undă de şoc în lumea întreagă. „Este un act intolerabil şi barbar ce ne vizează pe toţi, în calitate de fiinţe umane şi europeni”7, a fost reacţia preşedintelui Juncker, care a participat, la 11 ianuarie, la un marş al solidarităţii la Paris alături de numeroşi lideri mondiali.

Bogdan Mureşan

6 http://www.mae.ro/node/300227 http://www.mae.ro/node/30022

� �5© Institutul European din România, 2015

Amintim aici preluarea interviului cu dna Gabriela Drăgan, director general al IER, difuzat în cadrul emisiunii „Apel matinal” din data de 28 aprilie, Radio România Actualităţi şi interviul acordat portalului BizEnergy (disponibil aici), care abordează problematica integrării economice a României şi alte aspecte care ţin de statutul ţării noastre de stat membru al UE, precum şi prezentarea activităţii de cercetare din cadrul IER.

Cu referire la conferinţa anuală şi ediţia a V-a a Premiilor de Excelenţă IER, amintim interviul acordat emisiunii „Euroferma” (N24 Plus), precum şi cel acordat Radio România Internaţional, prezentat în cadrul emisiunii „Panoramic Punct Ro” (Radio România Internaţional) în data de 12 decembrie, precum şi emisiunea „De 10 ori România” difuzată în data de 15 decembrie şi transmisă simultan de toate posturile teritoriale ale Societăţii Române de Radiodifuziune.

De asemenea, dna Gabriela Drăgan a participat ca invitat special în cadrul emisiunii „Context” (The Money Channel), difuzată în data de 23 decembrie (retrospectiva anului 2014, în dialog cu Ovidiu Nahoi, realizator).

Activitatea de comunicare în afaceri europene a fost susţinută şi de cele două instrumente de comunicare, respectiv Romanian Journal of European Affairs (RJEA) şi Newsletter IER. RJEA vizează stimularea dezbaterii privind procesul de integrare europeană şi rolul României în Europa extinsă. Aria de interes a RJEA (http://rjea.ier.ro) variază de la analiza problematicii de actualitate din Uniunea Europeană (construcţia instituţională, aspecte economice şi financiare, piaţa internă, energie, migraţie, securitate etc.) la identificarea efectelor procesului de integrare europeană asupra noilor state membre (concentrându-se îndeosebi asupra României) şi la investigarea relaţiilor dintre UE şi alţi actori globali. Newsletter IER, produs electronic cu editare odată la două luni (română/engleză), are ca obiectiv principal creşterea vizibilităţii institutului (http://www.ier.ro/index.php/site/form_newsletter). Abonaţii la Newsletter pot citi articole despre evenimentele, publicaţiile, cursurile de formare ale IER, precum şi opinii ale unor specialişti pe temele europene de interes naţional.

Activităţile de promovare a serviciilor şi produselor specifice IER (cursuri de formare, evenimente, publicaţii, stagii de practică etc.) s-au concretizat prin realizarea de materiale de informare şi promovare, distribuite cu ocazia cursurilor de formare sau a evenimentelor de comunicare organizate. De asemenea, informaţiile au fost prezentate pe pagina web a IER şi pe pagina de Facebook (http://www.facebook.com/institutuleuropeandinromania), instrument util în promovarea activităţilor şi produselor specifice.

Pentru mai multe informaţii privind activităţile şi instrumentele de comunicare în afaceri europene, vă invităm să vizitaţi www.ier.ro.

Florentina Costache

Conferinţa anuală a Institutului European din România (IER) din data de 11 decembrie 2014 a avut ca temă provocările politice şi economice ale Uniunii Europene, evenimentul fiind organizat cu sprijinul Fundaţiei pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă – Eurofound (Dublin). La conferinţă au luat parte reprezentanţi ai Guvernului României, ai ambasadelor statelor membre UE la Bucureşti, precum şi reputaţi experţi şi analişti economici, cercetători specializaţi în problematica afacerilor europene şi în domeniul politicii externe, din ţară şi din străinătate.

În cadrul discursurilor introductive au fost subliniate principalele provocări la care Uniunea Europeană trebuie să răspundă. Pachetul Juncker a fost considerat un semnal foarte puternic adresat mediului privat şi un stimul de relansare care să favorizeze creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. În ceea ce priveşte România, s-a subliniat faptul că este nevoie să răspundă provocărilor precum şomajul, consolidarea dialogului cu societatea civilă, situaţia românilor din străinătate. România sprijină metoda comunitară şi întăreşte ideea de succes a extinderii UE, apreciind Parteneriatul Estic drept un proiect regional cu valoare adăugată, la care ţara noastră trebuie să răspundă prin expertiză şi o bună politică

de vecinătate. Integrarea aprofundată a României trebuie să depăşească forma unui deziderat, astfel încât, dincolo de mecanismele de verificare încă active asupra ţării noastre, buna guvernanţă şi capacitatea administrativă să atragă o maximă preocupare şi soluţii imediate.

Totodată, a fost prezentată activitatea Eurofound, organizaţie care reuşeşte să identifice cu succes principalele probleme de ordin social, economic sau politic la nivel european. Unul dintre principalele avantaje ale Fundaţiei şi ale sistemului de lucru îl reprezintă reţeaua de corespondenţi europeni care comunică prin diferite rapoarte, articole, studii de reprezentare şi care oferă informaţii contextuale din diferitele state membre ale UE.

Prima sesiune a conferinţei a avut ca temă principalele provocări şi priorităţi ale UE.

Principalele idei exprimate în cadrul sesiunii au vizat:

• necesitatea depăşirii crizei datoriilor suverane;• încurajarea investiţiilor în cadrul UE; • necesitatea unei reconfigurări instituţionale pe baza

negocierilor pentru un nou tratat al Uniunii;

Conferinţa anuală IER 2014 Provocări politice şi economice: răspunsuri pentru Europa

� �6© Institutul European din România, 2015

• necesitatea asumării poziţiei de hard power în relaţie cu terţii din punct de vedere militar şi din punct de vedere al credibilităţii pe plan extern;

• influenţa elementului politic asupra pieţelor financiare cu implicaţii atât în plan economic, cât şi social;

• menţinerea sub control a vulnerabilităţilor UE (problema imigraţiei).

Cea de-a doua sesiune a abordat problematica socială legată de condiţiile de viaţă şi de muncă în UE, precum şi instrumentele de sprijin în vederea îmbunătăţirii acestora.

Vorbitorii au evidenţiat:

• dezvoltarea unei serii de mecanisme de stimulare a ocupării forţei de muncă;

• stabilirea unui echilibru între profesie şi familie şi o reconsiderare a procentului alocat învăţamântului şi educaţiei, ca şi a legislaţiei în domeniul dialogului social;

• necesitatea unor programe coordonate care să încurajeze spiritul antreprenorial, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european;

• crearea unui model de creştere bazată pe cunoaştere şi specializare tehnologică prin care România poate să beneficieze de o recapitalizare a generaţiei tinere (prin specializările în IT, media, design, arhitectură).

În cadrul ultimei sesiuni a avut loc festivitatea decernării Premiilor de Excelenţă IER, acordate emisiunilor radio şi TV, precum şi platformelor on-line pe tematica europeană, pentru promovarea spiritului şi valorilor europene. Laureaţii celei de-a cincea ediţii au fost: din cadrul emisiunilor TV: Beneficiar România (TVR 1), Context (The Money Channel), Euroferma (Naţional 24Plus), Europa 360° (TVR Timişoara), Europa mea (TVR 1), Europa TV (Neptun TV, Constanţa), Info Europa (Tele’M, Iaşi), Noi, europenii (Naşul TV), Paşaport Diplomatic (DiGi24), Punţi Europene (Nord TV, Borşa, Maramureş). Emisiunile radio şi platformele on-line premiate au fost: Proiectul Euranet Plus (Societatea Română de Radiodifuziune), Tânăr în Europa (RFI România), www.caleaeuropeana.ro, www.euractiv.ro, www.europuls.ro, www.fonduri-structurale.ro

Pentru mai multe informaţii despre conferinţa anuală, vă invităm să accesaţi site-ul www.ier.ro

Denisa Ticuşan, stagiar

În cadrul activităţii de cercetare a Biroului de Studii şi Analize al IER, cele două studii de strategie şi politici, realizate în programul anual de referinţă SPOS, au vizat teme precum Gazele de şist – între nevoi energetice şi standarde de mediu, respectiv Oportunitatea aderării României la Uniunea bancară europeană – mai devreme sau mai târziu. Aceste două studii urmează a fi lansate în perioada februarie – martie a.c.

Alte două lucrări au completat paleta studiilor elaborate sub egida IER în anul 2014, ca urmare a unor solicitări primite din partea Asociaţiei Registrul Român de Lobby (ARRL), vizând realizarea unui studiu cu tema „Lobby în România vs. Lobby în UE” (ce va fi finalizat în cursul lunii ianuarie a.c.), precum şi din partea Biroului Băncii Mondiale în România, pentru elaborarea, în parteneriat cu Centrul Român de Politici Economice (CEROPE), a unei analize privind implementarea bunelor practici de guvernanţă corporativă în întreprinderile publice.

O componentă semnificativă a activităţii biroului a vizat consolidarea parteneriatelor cu institute şi organizaţii similare din străinătate, precum CEPS (Centre for European Policy Studies) – Bruxelles, Notre Europe – Paris, IFRI (Institutul francez de relaţii internaţionale).

Sunt de menţionat contribuţiile la realizarea rezumatului (Executive Summary) unui Policy Brief cu tema „Perspective naţionale ale statelor membre asupra alegerilor europarlamentare 2014”, în cadrul proiectului de cercetare şi comunicare coordonat de VoteWatch Europe şi Notre Europe - Paris (aprilie – mai).

Personalul Biroului de Studii şi Analize a participat la evenimente publice cu prezentări pe teme europene. Între acestea menţionăm: o prezentare cu tema: Forţa modelatoare a instituţiilor şi viitorul european la evenimentul organizat de Biroul de Informare din România al Parlamentului European: Briefing – Alegerile europarlamentare 2014. Rolul Parlamentului European în construcţia europeană. Studiu de caz: problematica pieţei muncii. Libera circulaţie a lucrătorilor (Piteşti, 7 feb.); respectiv lucrarea Sparks of modeling resilient socioeconomic systems, indexată ISI Web of Science - Thomson Reuters, ce a fost prezentată în cadrul Congresului Mondial consacrat Rezilienţei: «De la persoană la societate», desfăşurat în perioada

Studii şi analize

� �7© Institutul European din România, 2015

8 - 10 mai 2014, la Timişoara, precum şi o lucrare cu titlul Europarlamentare 2014 şi Euroscepticismul. Provocări pentru familiile politice tradiţionale la seminarul „Europarlamentări – 2014: Alegeri sui generis?”- ca deschidere a seriei de dezbateri „Europarlamentări” organizată de Departamentul Relaţii internaţionale şi integrare europeană (SNSPA, 12 martie).

Biroul de Studii şi Analize s-a implicat într-un dialog multilateral cu parteneri români şi străini, în vederea identificării şi depunerii de candidaturi comune. Între principalele acţiuni se află reuniunile: Towards Inovation and Sustainable Development in Europe: Opportunities For Cooperation (masă rotundă, 27 mai, URA), Responsible Research and Innovation (întâlnire de lucru, 3 aprilie, URA).

O activitate importantă a Biroului a fost aşadar participarea la identificarea de noi oportunităţi de proiecte şi la pregătirea documentaţiei necesare candidaturii la proiecte cu finanţare externă.

A fost depusă o candidatură în cadrul call-ului DG Just Fundamental Rights Citizenship, alături de un consorţiu condus de European Alternatives (februarie – martie), ce a fost declarată câştigătoare în luna iulie, urmând ca proiectul să se concretizeze începând cu anul 2015.

De asemenea, candidatura pentru proiectul Bridging National Perspectives on the European Union (coordonat de IFRI) a fost declarată câştigătoare, proiectul având scopul de a stimula dezbateri publice centrate în jurul experţilor naţionali cu privire la relaţia dintre statul lor şi UE (perioada de implementare va fi noiembrie 2014 – aprilie 2016).

Oana Mocanu

Programe de formare

Anul 2014 a fost anul schimbărilor, în care activitatea Biroului Formare s-a caracterizat prin lărgirea paletei de cursuri, concomitent cu menţinerea programelor tradiţionale de formare în afaceri europene.

Programele tradiţionale, dedicate atât pregătirii generale (Formator etc.), cât mai ales aprofundării unor teme specifice domeniului de afaceri europene (Specializare în afaceri europene, Sistemul normativ al Uniunii Europene, respectiv Spaţiul de libertate, securitate şi justiţie — vize, azil, imigrare între Schengen şi Lisabona) concepute pentru personalul din instituţii publice specializate, s-au bucurat de acelaşi interes ca în 2013.

Venind în întâmpinarea interesului de care continuă să beneficieze tema fondurilor europene în România, IER a organizat în 2014 noi sesiuni ale programelor de specializare pentru ocupaţiile de Manager de proiect, cu aplicabilitate directă la nivelul gestionării proiectelor finanţate din fonduri europene, Expert accesare fonduri structurale şi de coeziune europene, orientat spre dezvoltarea cu precădere a competenţelor cerute pentru identificarea, accesarea, redactarea, derularea şi implementarea unui proiect de succes şi Expert achiziţii publice, care oferă informaţii detaliate cu privire la procesul achiziţiilor publice în România (autorizate ANC).

Merită de asemenea menţionată şi organizarea în premieră a atelierului de formare „Cum să aplicăm bunele practici Regio”. BF a organizat în data de 14 noiembrie 2014 atelierul de formare, în colaborare cu Agenţia de Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov. În cadrul evenimentului, a fost pus în discuţie Planul de Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov, în contextul procesului de programare pentru Fonduri Structurale ce ţine cont de o serie de aspecte importante aduse în dezbatere: starea socio-economică actuală, punctele slabe şi ameninţările cu care se confruntă regiunea, punctele forte pe care se poate sprijini regiunea, precum şi şansele care pot fi fructificate, strategia de dezvoltare, planificarea financiară a măsurilor cuprinse în strategie. În cadrul atelierului de formare s-a ridicat problema modului în care Ghidul Solicitantului urmează să fie îmbunătăţit, dorindu-se în special realizarea unor criterii de eligibilitate mai cuprinzătoare.

Un alt program de interes şi conex tematicilor europene a fost cursul Competenţe pentru traducerea asistată de calculator, susţinut în cea mai mare parte de formatori din cadrul IER, pe baza experienţei de peste 10 ani acumulată în traducerea acquis-ului comunitar şi a jurisprudenţei CJUE şi CEDO. La acest curs s-a adăugat şi un proiect de formare CEDO şi media, curs bazat pe expertiza practică a formatorilor la CEDO.

Un program pilot de succes s-a dovedit a fi cursul Expert prevenire şi combatere a corupţiei. Cursul s-a adresat în special juriştilor şi personalului de specialitate din instituţii publice (ministere, agenţii guvernamentale, instituţiile autorităţilor publice locale) şi/sau private, care, prin natura activităţilor profesionale pe care le desfăşoară, trebuie să fie informaţi cu privire la noţiuni de specialitate privind etica şi prevenirea corupţiei.

Continuând seria programelor de formare inovatoare, BF a organizat în anul 2014 programul pilot intitulat Diplomaţie şi protocol. Apreciat în mod deosebit de cursanţi, programul s-a adresat în special funcţionarilor din administraţia publică (centrală şi locală), dar şi persoanelor care au dorit să dobândească o pregătire generală, actualizată, să cunoască normele de protocol.

� �8© Institutul European din România, 2015

Experţii BF au participat la sesiuni şi seminarii de formare şi pregătire profesională, precum şi la conferinţe interne şi internaţionale, unde au avut contribuţii prin susţinerea de prezentări: 25 aprilie, Bratislava, conferinţa internaţională „Uniunea Europeană şi populismul în creştere: o provocare pentru democraţie”, rezultatele cercetărilor prezentate au fost colectate în publicaţia IDE „Ascensiunea populismului şi alegerile europene. Colecţie de contribuţii selectate”; 26 septembrie, Bucureşti, conferinţa „Valoarea adăugată a serviciilor de traducere şi interpretariat profesioniste”, organizată de Reprezentanţa Comisiei Europene în România.

În perioada martie – iulie 2014, un expert BF a beneficiat de o bursă de pregătire în afaceri europene, oferită de Bundestag, în cooperare cu fundaţii politice germane şi universităţi de prestigiu din Berlin.

În ceea ce priveşte activităţile generatoare de venituri proprii, altele decât cursurile organizate de IER, experţii BF participă la implementarea proiectelor gestionate de IER, cum ar fi Programul de formare profesională a cadrelor didactice în domeniul afacerilor europene, proiect finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa sa în România – deplasări la Băcău şi Timişoara în lunile iulie – august 2014.

De asemenea, BF participă la implementarea proiectului Citi-rights Europe axat pe tema creşterii conştientizării şi formării tinerilor cu vârste cuprinse între 16 şi 25 de ani asupra cetăţeniei europene, a drepturilor şi responsabilităţilor ataşate identităţii europene, precum şi a obstacolelor în exercitarea acestora. Pregătirea proiectului, a responsabilităţilor fiecărui partener şi a primei întâlniri de proiect au fost realizate în ultimele luni ale anului 2014, urmând ca activităţile propriu-zise să înceapă în anul 2015.

Pentru 2015, Biroul Formare îşi propune să continue cu succes organizarea programelor din agendă, menite să asigure la un înalt nivel specializarea funcţionarilor din administraţia publică, precum şi iniţierea altor programe la fel de actuale în ceea ce priveşte nevoile de formare.

Pentru mai multe detalii, vă rugăm să vizitaţi pagina Biroului Formare (http://ier.ro/activit%C4%83%C8%9Bi/formare-%C3%AEn-afaceri-europene.html), în cadrul site-ului Institutului European din România (www.ier.ro).

Gigi Mihăiţă

În anul 2014 Compartimentul Proiecte al IER a implementat proiectul Servicii de formare profesională a cadrelor didactice, finanţator fiind Reprezentanţa Comisiei Europene în România.

Scopul acestui proiect a fost furnizarea, la nivel naţional, a unor sesiuni de formare în domeniul afacerilor europene pentru 323 cadre didactice. Cursurile s-au desfăşurat în centrele de formare din Bucureşti, Bacău şi Timişoara, fiecărui centru de formare fiindu-i arondate judeţele limitrofe. Astfel, s-a asigurat participarea cadrelor didactice din cele 41 judeţe ale României, precum şi din cele şase sectoare ale municipiului Bucureşti. Cadrele didactice implicate în proiect vor constitui un grup de formatori naţionali, cu obiectivul de a promova actualizarea şi modernizarea conţinuturilor şi metodelor de predare în cadrul lecţiilor despre Uniunea Europeană – politici şi instituţii, drepturile şi îndatoririle cetăţenilor şi cetăţenia europeană.

Sesiunile de formare au avut loc după cum urmează: Bucureşti (7 – 12 aprilie), Bacău (14 – 19 iulie), Timişoara (28 iulie – 2 august).

Formatorii implicaţi în aceste cursuri au fost: Cătălina Bădoiu, Ioana Derscanu, Lăcrămioara Iordăchescu, Alexandru Jădăneanţ, Corina Turşie şi Ciprian Niţu.

Cele trei sesiuni de formare au fost apreciate de către participanţi ca fiind practice şi utile, cadrele didactice au avut o bună colaborare, au împărtăşit din experienţa personală şi au elaborat în grupe de lucru planuri didactice/de lecţie pe teme europene, necesare portofoliului pentru evaluarea finală. Toţi cursanţii au susţinut evaluarea finală în faţa comisiilor de evaluare, urmând să primească certificatele de dobândire a creditelor profesionale transferabile.

După încheierea sesiunilor de formare, cursanţii au avut obligaţia de a disemina informaţia primită în rândul cadrelor didactice din unitatea de învăţământ de provenienţă, al părinţilor, al comunităţii locale etc.

Un alt proiect important, realizat cu sprijinul Biroului de Studii şi Analize, este Eurofound, IER fiind lider de proiect, iar parteneri EurActiv Network SRL şi Freedom House România. IER este corespondent naţional al Fundaţiei Europene pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă (Eurofound), agenţie tripartită a UE, având rolul de a furniza informaţii în domeniul politicilor sociale şi de ocupare a forţei de muncă. Obiectivul general al proiectului este de a constitui o reţea de corespondenţi la nivel naţional şi european care să furnizeze servicii de cercetare şi informare pentru Eurofound, utilizate ulterior de Observatorul European al Relaţiilor Industriale şi al Condiţiilor de Muncă, de Centrul European de Monitorizare a Schimbărilor în domeniul ocupării forţei de muncă şi al restructurărilor.

Tot în cursul anului 2014 s-au mai depus două proiecte, referitoare la regiunea Dunării, respectiv la combaterea discriminării şi violenţei împotriva femeilor, rezultatele evaluării candidaturii urmând a fi făcute publice în cursul anului 2015.

Loredana Licuţa

Proiecte europene

� �9© Institutul European din România, 2015

În anul 2014, Serviciul Coordonare Traduceri (SCT) al IER a lucrat la traducerea şi/sau revizia a aproape 7 500 de pagini standard. Aproximativ 90% din acest total au fost din domeniul jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

Traducerea în limba română a cauzelor CEDO şi a altor materiale conexe se efectuează în baza Protocolului Trilateral de Colaborare convenit între Ministerul Afacerilor Externe, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi Institutul European din România.

Prin intermediul CSM, mare parte dintre cauzele traduse au fost încărcate în baza de date HUDOC (http://hudoc.echr.coe.int/), baza de date online a Curţii Europene a Drepturilor Omului. În prezent, în afara limbilor oficiale (engleză, franceză), ca număr de documente traduse şi disponibile online, limba română se află pe locul al doilea, după limba turcă.

Fiecare cauză CEDO la care s-a lucrat a fost indexată, astfel încât cauzele sunt clasificate în funcţie de articolele invocate şi de cuvintele-cheie.

O altă activitate, conexă traducerii, constă în cercetarea terminologică. Baza de date terminologice, disponibilă şi online pe site-ul IER, conţine peste 31 500 de intrări validate.

Alte activităţi în care a fost implicat personalul SCT au constat în asigurarea de servicii de interpretare (în special în cadrul evenimentelor organizate de IER), în scrierea de articole şi în susţinerea unor prezentări în domeniul de specialitate, în promovarea publicaţiilor SCT, în predarea în calitate de formatori în cadrul cursului „Competenţe pentru traducerea asistată de calculator”.

De asemenea, au stat în atenţia SCT şi activităţi de formare a stagiarilor în traducerea şi revizia asistate de calculator, precum şi acordarea de feedback.

Laura Mihăilescu

Coordonare Traduceri

Centrul de Informare Europe Direct Bucureşti din cadrul Institutului European din România se află deja în cel de-al treilea an de activitate. Dar ce a însemnat anul care tocmai s-a încheiat pentru CIED Bucureşti? Proiectul finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa sa în România ne-a oferit prilejul să organizăm activităţi din ce în ce mai dinamice şi mai aproape de oameni, de cetăţenii europeni din comunitatea noastră, regiunea Bucureşti-Ilfov. Am încercat să implicăm cât mai mult în activităţile noastre grupuri-ţintă cât mai diverse, în cea mai mare parte tineri deschişi care au dat dovadă de iniţiativă şi dornici să ia parte la numeroase evenimente.

Europe Direct Bucureşti: oportunităţi pentru comunitatea regiunii Bucureşti-Ilfov în anul 2014

� �10© Institutul European din România, 2015

În cadrul sesiunii plenare a PE, membrii Parlamentului European au omagiat memoria victimelor atacurilor teroriste de la Paris. După ce s-a păstrat un minut de reculegere, Martin Schulz, preşedintele PE, a promis că aceste evenimente nu ne vor face să renunţăm la valorile europene comune.

În intervenţiile care au urmat, membrii PE au subliniat că valorile noastre – libertatea de exprimare, libertatea credinţei – nu se vor schimba, deoarece durerea trebuie să ne întărească în hotărârea de a contesta aceste atacuri, pentru că doar lucrând împreună vom triumfa (Helga Stevens, din partea grupului Conservatori şi reformişti, Belgia). Este semnificativ pentru societăţile noastre multiculturale faptul că cei trei ofiţeri de poliţie ucişi erau o femeie de culoare, un musulman şi un francez nativ, care aveau oportunităţi egale, dar, cu toate acestea, este evident şi un eşec: teroriştii erau copiii noştri, care s-au născut aici, au fost crescuţi aici şi au murit aici (Guy Verhofstadt, ALDE, Belgia).

În sesiunea plenară a PE a avut loc evaluarea Preşedinţiei italiene. Declaraţiile Consiliului şi ale Comisiei au fost urmate de intervenţia premierul italian, Matteo Renzi, care a vorbit despre necesitatea ca Europa să investească în succes şi în viitor, pentru a depăşi criza, recesiunea economică şi austeritatea. În contextul recentelor evenimente de la Paris, Renzi a subliniat că nu putem avea securitate dacă nu avem

libertate. De asemenea, prim-ministrul Letoniei, Laimdota Straujuma, a prezentat priorităţile Preşedinţiei letone a Consiliului UE: o Europă competitivă, o Europă digitală şi o Europă implicată.

Alte declaraţii ale Consiliului European şi ale Comisiei au privit concluziile reuniunii Consiliului European (18 – 19 decembrie 2014). De asemenea, au fost supuse la vot şapte propuneri

Sursa foto: https://www.flickr.com/photos/european_parliament/

Anul 2014 a fost dedicat în primul rând alegerilor pentru Parlamentul European, care au avut loc pe 25 mai. În acest sens, am organizat evenimente în universităţi, care să îi stimuleze pe tineri să meargă la vot, argumentându-le împreună cu europarlamentarii pe care i-am avut alături şi alţi invitaţi din mediul academic, de ce ar trebui să-şi folosească acest drept. Ca rezultat, ne place să credem că prezenţa mai mare la vot a tinerilor s-a datorat într-o anumită măsură şi Centrului nostru.

Pornind de la un număr de 17 evenimente planificate pentru anul 2014, echipa Europe Direct Bucureşti a organizat şi a participat în total la aproximativ 60 de evenimente de comunicare europeană. CIED Bucureşti a organizat seminarii de informare şi ateliere de creativitate pe tematică europeană la licee din Bucureşti şi judeţul Ilfov, elevii şi profesorii implicaţi fiind premiaţi în cadrul unei festivitaţi, dezbateri pentru publicul general pe subiecte prioritare din agenda europeană (agenda digitală, strategia Europa 2020, educaţie şi Erasmus+, noua perspectivă financiară), evenimente dedicate copiilor din centre de plasament şi elevilor cu dizabilităţi, întâlnirile din cadrul clubului Europe Direct şi, nu în ultimul rând, evenimentul în aer liber adresat publicului larg prin care am sărbătorit 9 mai, Ziua Europei împreună cu mulţi tineri plini de viaţă şi culoare, dar şi serbarea de iarnă prin care am încheiat anul. Pe de altă parte, CIED Bucureşti a fost partener şi în desfăşurarea altor evenimente iniţiate de colaboratorii noştri, precum: informare europeană, exerciţii interactive, concursuri şi programe artistice în şcoli, licee şi grădiniţe, evenimente în aer liber, dezbateri, conferinţe, vizite de studiu şi informare. De asemenea, membrii echipei Centrului au participat la reuniunile generale şi la programele de training organizate de Comisia Europeană şi Reprezentanţa sa în România.

Pe lângă evenimentele prin care ne-am făcut simţită prezenţa în regiunea comunităţii noastre, CIED Bucureşti a oferit informaţii generale pe tematică europeană pentru aproximativ 600 de cetăţeni vizitatori la Centru, telefonic şi prin e-mail, a publicat cele şase numere ale buletinului informativ electronic şi broşura Strategia Europa 2020 şi stadiul implementării în România. Toate acestea se datorează şi bursierilor noştri, cărora le mulţumim pentru munca şi implicarea lor în activităţile desfăşurate.

Dacă activităţile noastre vă stârnesc interesul, vă invităm să urmăriţi site-ul Europe Direct Bucureşti şi să fiţi la curent cu noutăţile pe pagina noastră de Facebook. Totodată, sunteţi invitaţi să vă alăturaţi şi grupului nostru de Multiplicatori de Informaţii Europene.

Diana Filip

UE

Sesiune PE la Strasbourg: 12 – 15 ianuarie 2015

� �11© Institutul European din România, 2015

de rezoluţie din partea grupurilor politice, referitoare la Programul de lucru al Comisiei pe 2015, dezbătut în PE în sesiunea din decembrie 2014. Toate aceste propuneri de rezoluţie au fost respinse în plen.

Despre situaţia din Ucraina, Libia, Egipt şi Nigeria, Vicepreşedintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, Federica Mogherini, a făcut mai multe declaraţii. Comisia pentru petiţii a prezentat Raportul anual al Ombudsmanului European, în

prezenţa acestuia, Emily O’Reilly. Libertatea de exprimare în Turcia (arestările recente ale unor jurnalişti şi directori media şi presiunea sistematică exercitată împotriva mass-media) a făcut obiectul unei propuneri de rezoluţie.

Pentru mai multe detalii, vizitaţi http://www.europarl.europa.eu/ro/

Mariana Bara

actualitate

Guvernul României a adoptat în data de 14 ianuarie 2015 prima Strategie Naţională pentru Tineret1, ce urmează a fi implementată în perioada 2015 – 2020. Ţinând cont de viziunea Uniunii Europene asupra tineretului ce comportă o dublă abordare (investiţia în tineri şi promovarea potenţialului pe care îl au aceştia pentru reînnoirea societăţii), strategia este conturată pe 4 domenii principale de intervenţie: cultură şi educaţie non-formală; sănătate, sport şi recreere; participare şi voluntariat; muncă şi antreprenoriat.

Înscriindu-se pe linia europeană a abordărilor strategice din domeniul tineretului, România urmăreşte în mod deosebit: să crească rata de ocupare a forţei de muncă, să promoveze o legislaţie care să asigure

tranzitul coerent de la sistemul educaţional la piaţa forţei de muncă, să creeze facilităţi fiscale pentru crearea de noi locuri de muncă şi să sprijine tinerii romi să intre pe piaţa albă a forţei de muncă.

Pornind de la faptul că în România trăiesc peste 6 milioane de tineri cu vârsta cuprinsă între 15 şi 34 de ani (aceştia reprezentând 28,6% ca pondere în populaţia totală), datele incluse în fundamentarea strategiei sunt îngrijorătoare: rata de sărăcie relativă pentru grupa de vârstă 18 – 24 ani este de 28,1% (în 2011); 51,5% din tinerii sub 18 ani trăiesc sub pragul sărăciei; 43,3% dintre tinerii cuprinşi în intervalul 12 – 17 ani sunt lipsiţi în mod sever de facilităţi adecvate în locurile în care trăiesc; rata de ocupare a tinerilor din grupa 15 – 24 ani este de 20,6% (informaţii din primul semestru al anului 2014); rata şomajului în cadrul tinerilor ce au între 15 şi 24 de ani este de 25,7%; România are cel mai ridicat nivel de sărăcie a tinerilor între 18 şi 24 de ani care lucrează (30,7% dintre aceştia erau săraci în 2011, deşi erau angajaţi); în România doar un tânăr din 100 decide să înceapă o afacere pe cont propriu; în 2012, rata de abandon şcolar timpuriu de către tinerii între 18 şi 24 de ani era de 17,4%; un sfert din tineri spun că nu citesc literatură niciodată; rata suicidului la adolescenţii între 15 şi 19 ani a fost de 6,3 decese la 100 000 locuitori, în 2010; un tânăr din 3 nu face sport deloc; mai puţin de un tânăr din 5 este implicat în activităţi de voluntariat; 53% dintre tineri declară că nu ar fi dispuşi să fie voluntari într-o organizaţie guvernamentală.

Dat fiind că strategia urmăreşte îmbunătăţirea semnificativă a vieţii tinerilor, în special a celor care se află în situaţii de risc ridicat de excluziune socială, obiectivul general este reprezentat de susţinerea participării active a tinerilor la viaţa economică, socială, educaţională, culturală şi politică a ţării. Acest deziderat va fi atins prin direcţii de acţiune precum: extinderea activităţilor de voluntariat, extinderea consilierii şcolare şi a orientării profesionale, implementarea de acţiuni de prevenire pentru reducerea abandonului şcolar timpuriu, creşterea numărului practicanţilor de sport în rândul copiilor şi tinerilor, îmbunătăţirea procesului de reglementare şi guvernare, transparenţă şi accesibilitate în domeniul politicii de tineret, luarea de decizii transparente în domeniile în care tinerii sunt vizaţi în mod direct, punerea în aplicare a Planului pentru Implementarea Garanţiei pentru Tineret, dezvoltarea economiei sociale şi creşterea gradului de participare a tinerilor în cadrul acesteia, stimularea iniţierii de noi afaceri prin promovarea antreprenoriatului în şcoli şi universităţi, promovarea accesării de către tineri a fondurilor destinate domeniului agriculturii, pescuitului, silviculturii în vederea dezvoltării de afaceri în mediul rural, oferirea posibilităţii tinerilor de a avea cel puţin o experienţă practică de antreprenoriat înainte de vârsta de 26 de ani, realizarea unui stoc de locuinţe sociale la nivel de 20% din nevoi, până în anul 2020.

Dat fiind că aceasta este prima strategie în domeniul politicii de tineret din România, putem spera că, dacă va exista şi o informare eficientă a grupurilor ţintă cu privire la obiectivele şi direcţiile de acţiune stabilite, rezultatele nu vor întârzia să apară.

Eliza Vaş

1 Strategia Naţională în domeniul politicii de tineret 2015-2020, http://mts.ro/wp-content/uploads/2015/01/Strategia-tineret-ianuarie-2015.pdf

Guvernul României a adoptat prima Strategie Naţională pentru Tineret

� �12© Institutul European din România, 2015

În perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2015, România va coordona lucrările Comitetului de Securitate al OSCE, iar mandatul va fi asigurat de Reprezentantul României pe lângă Organizaţiile Internaţionale de la Viena, dl ambasador Cristian Istrate, şi o echipă de diplomaţi aflaţi în cadrul Misiunii Permanente a României la Viena.

Practic, acest rol jucat de către România înseamnă gestionarea directă a unor atribuţii precum: discutarea aspectelor non-militare şi politice de securitate, abordarea unor teme multisectoriale conexe aspectelor non-militare de securitate, sprijinirea pregătirilor pentru Conferinţa Anuală de Evaluare a Problematicii de Securitate a OSCE, discutarea unor recomandări înaintate Consiliului Permanent al OSCE şi transformarea acestora din urmă în acţiuni concrete cu prilejul reuniunilor relevante. Ulterior, în conformitate cu regulile de procedură, Comitetul de Securitate are autoritatea de a pregăti spre adoptare decizii sau documente cu valoare de „soft law”1 pentru toate statele membre OSCE.

Priorităţile urmărite de România2 în acest context vizează următoarele: combaterea terorismului şi a criminalităţii transnaţionale organizate şi a fenomenului migraţiei ilegale în spaţiul OSCE, creşterea securităţii cibernetice, combaterea traficului cu fiinţe umane şi droguri, gestionarea şi securizarea frontierelor statelor OSCE, reforma domeniului securităţii şi întărirea cooperării între autorităţile de aplicare a legii. Ţinând cont de poziţia strategică pe care România o are în regiune, activitatea sa în cadrul OSCE reprezintă un angajament important şi tocmai din acest considerent a sprijinit puternic eforturile de soluţionare a conflictelor, acordând o atenţie deosebită rezolvării problemei transnistrene. Acest fapt a fost reiterat şi de către ministrul afacerilor externe, dl Bogdan Aurescu, la recenta reuniune a Consiliului Ministerial al OSCE: „Europa de Est se află acum într-un moment de răscruce. Fiind primul stat membru UE care a ratificat Acordurile de Asociere ale Republicii Moldova, Georgiei şi Ucrainei cu UE, ţara noastră a demonstrat, fără echivoc, susţinerea fermă pentru vocaţia europeană a acestor state. Vom continua să susţinem cu tărie acest obiectiv”3.

În final, subliniind ideea că OSCE include 57 de state membre din America de Nord, Europa şi Asia, fiind în acest fel cea mai mare organizaţie de securitate, de la nivel regional, putem afirma că România va avea un cuvânt important de spus pe agenda dialogului politic pe teme de securitate, mai ales în contextul ameninţărilor teroriste care bat la uşa Uniunii Europene.

Eliza Vaş

1 Act ce nu are forţă juridică obligatorie.2 România a preluat Preşedinţia Comitetului de Securitate al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), 6 ianuarie 2015, http://www.mae.ro/node/30043 3 Participarea ministrului afacerilor externe, dl Bogdan Aurescu, la Consiliul Ministerial al OSCE, 4 decembrie 2014, http://www.mae.ro/node/29809

România: un nou rol în Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE)

Republicile din Asia Centrală par să fie profund îngrijorate de retragerea forţelor militare NATO din Afganistan deoarece starea permanentă de instabilitate din această ţară este considerată principala sursă a ameninţărilor la adresa stabilităţii interne şi a securităţii regionale.

Există, într-adevăr, anumite efecte de spillover legate de Afganistan care pot afecta securitatea Asiei Centrale după 2014: ameninţarea incursiunilor armate repetate ale unor extremişti sau terorişti din Asia Centrală (care se întorc din Afganistan şi Pakistan şi sunt activi mai ales în Valea Ferghana), precum şi traficul de droguri (cu efectele sociale corelate) constituie evident o problemă pentru controlul insuficient existent la frontierele dintre republici, mai ales în cazul unor ţări precum Uzbekistan, Tadjikistan şi Turkmenistan care au graniţe comune cu Afganistan.

Însă cele mai grave ameninţări pentru securitate şi stabilitate în Asia Centrală rezultă în mod clar din contextul politic, economic şi social intern, fiind mai degrabă legate de dispute interne şi probleme interne nerezolvate decât efecte ale situaţiei din

Afganistan. Într-adevăr, conform observaţiilor multor analişti, cauzele evenimentelor violente din Asia Centrală survenite ulterior independenţei – precum războiul civil din Tadjikistan, evenimentele din Andijan din 2005, conflictele interetnice uzbeko-kyrgyze din Osh din iunie 2010, conflictele armate din estul Tadjikistanului din 2010 şi 2012 – pot fi identificate în contextul intern.

Procesul lent şi insuficient de democratizare, creşterea autoritarismului bazat pe modelul politic prezidenţial puternic, sărăcia, corupţia, rata ridicată a şomajului, lipsa de cooperare regională în sectorul economiei şi energiei (ca urmare mai ales a rivalităţii tradiţionale şi a neîncrederii între preşedinţii republicilor din Asia Centrală) şi problemele teritoriale nerezolvate reprezintă câteva dintre cele mai importante chestiuni care pot cauza o situaţie de instabilitate pe scară largă.

Gestionarea resurselor de apă şi lipsa unei soluţii definitive şi complete pentru problemele legate de frontierele comune (trasarea graniţelor, drepturile minorităţilor, statutul politic şi

OSCE în Eurasia după 2014*– guest article –

opinie�

*Acesta este un fragment din prezentarea dlui Fabio Indeo la A 7-A CONFERINŢĂ GCSP-OSCE ACADEMY-NUPI „ACTUL FINAL DE LA HELSINKI DUPĂ 40 DE ANI: REFLECŢII ŞI INDICAŢII PRIVIND PREZENŢA OSCE ÎN EURASIA”, ISSYK-KUL, KYRGYZSTAN, 2014

� �13© Institutul European din România, 2015

juridic al enclavelor etnice) par să constituie principalele surse de instabilitate în următorii ani.

Degradarea treptată şi generală a contextului economic şi politic intern – gestionarea puterii din ce în ce mai autoritar de către preşedinţii republicilor din Asia Centrală, declinul economic şi social – sunt alţi factori care întreţin tulburările sociale şi instabilitatea politică, cu un potenţial ridicat de a crea spaţii pentru activităţile mişcărilor islamice radicale. De asemenea, răspândirea instabilităţii în regiune ar putea genera un val de refugiaţi la frontierele dintre republici şi, în consecinţă, o stare de urgenţă umanitară pe care aceste state nu par să fie capabile să o gestioneze.

Prin urmare, republicile din Asia Centrală, precum şi toţi actorii externi şi organizaţiile internaţionale care acţionează în regiune au acelaşi obiectiv strategic de a menţine securitatea şi stabilitatea în deceniile viitoare pentru o mai bună realizare a scopurilor lor economice, energetice şi geopolitice. În acest sens, OSCE va fi unul dintre actorii internaţionali care ar trebui să se ocupe de menţinerea securităţii şi stabilităţii după 2014, ulterior retragerii trupelor NATO. Faţă de alţi furnizori de securitate, OSCE nu este percepută de republicile din Asia Centrală ca fiind un actor geopolitic: angajamentul OSCE de a menţine securitatea şi stabilitatea are scopul de a crea condiţii care ar permite progresul la nivel economic, politic şi social, prin angajarea guvernelor şi popoarelor din Asia Centrală în procesul de democratizare şi de reformă, precum şi într-o cooperare regională mai extinsă.

În acest context geopolitic instabil post-2014, OSCE ar putea juca un rol important concretizând nevoia strategică a republicilor din Asia Centrală de a contrabalansa influenţa Rusiei şi Chinei: de fapt, neîncrederea republicilor din Asia Centrală în iniţiativele de securitate multilaterale susţinute de Rusia şi China ar putea spori rolul şi ambiţiile OSCE.

Spre deosebire de OTSC (Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă) şi OCS (Organizaţia pentru Cooperare de la Shanghai), OSCE este singura organizaţie pentru securitate care include toate statele din Asia Centrală: Turkmenistan nu a aderat la OTSC sau OCS, iar Uzbekistan şi-a suspendat statutul de membru al OTSC în 2012, pentru a doua oară. Mai mult, OSCE ar putea beneficia de pe urma altui avantaj, constând în şansa importantă de a include Statele Unite, Rusia, Uniunea Europeană şi NATO într-un forum de securitate comun şi extins, creând posibilitatea de a dezvolta un dialog de succes implicând toţi actorii care au nevoia comună de a menţine stabilitatea în regiune, cu excepţia Chinei. Chiar dacă acest context pare complicat în prezent, ca urmare a crizei prelungite dintre Rusia şi Ucraina şi a înrăutăţirii relaţiilor dintre Rusia şi Alianţa Euro-Atlantică, realizarea obiectivului

comun de menţinere a securităţii şi stabilităţii în Asia Centrală i-ar putea determina pe toţi actorii implicaţi să pună în aplicare acest potenţial cadru de cooperare extinsă, eliminând astfel neîncrederea reciprocă. De asemenea, OSCE ar putea fi totodată cadrul preferenţial în care să se dezvolte şi să se folosească o abordare de soft security în regiune, prioritatea acordându-se acţiunilor şi politicilor care să reducă impactul cauzelor şi perturbărilor interne care afectează stabilitatea regională. În fapt, se poate observa că abordarea privind hard security nu a avut rezultate semnificative pentru combaterea terorismului internaţional şi protejarea statelor din Asia Centrală împotriva riscurilor de destabilizare.

Cu toate acestea, ambiţia OSCE de a juca rolul de furnizor de securitate va depinde de capacitatea sa de a atrage atenţia guvernelor din Asia Centrală asupra imposibilităţii obţinerii stabilităţii şi securităţii fără desfăşurarea unui proces de democratizare şi adoptarea unor reforme politice şi sociale. Aceasta este marea provocare geopolitică pentru OSCE, mai ales că guvernele din Asia Centrală consideră problematica democratizării ca fiind o ingerinţă în politicile interne ale acestor state.

Factorul principal care împiedică dezvoltarea unei cooperări extinse între OSCE şi Asia Centrală îl constituie abordările diferite privind conceptul de securitate. În concepţia Occidentului, stabilitatea, securitatea şi prosperitatea pe termen lung depind de promovarea reformelor şi de modernizarea unor domenii precum statul de drept, buna guvernanţă, democratizarea şi protejarea drepturilor omului. Pentru statele din Asia Centrală, democratizarea trebuie să fie o consecinţă, nu o precondiţie.

Mai mult, presiunile exercitate de OSCE pentru adoptarea şi aplicarea unor reforme sunt interpretate ca acţiuni destabilizatoare deoarece reformele trebuie să se conformeze tradiţiilor culturale locale şi să fie introduse treptat, nu importate pur şi simplu din Occident.

În concluzie, implicarea în profunzime a statelor din Asia Centrală într-un proces de democratizare echitabil şi în adoptarea unor reforme structurale constituie precondiţiile principale care ar putea ajuta OSCE să se impună ca furnizor de securitate regională. Noul cadru de cooperare ar putea fi pus în aplicare doar atunci când statele din Asia Centrală vor conştientiza mai bine faptul că problemele nerezolvate şi perturbările interne constituie cele mai grave ameninţări pentru securitatea internă şi regională.

Fabio Indeo

Cercetător ştiinţific asociat, Universitatea din Camerino (Italia)

Fabio Indeo deţine un doctorat în geopolitică. În prezent, este cercetător ştiinţific asociat la catedra de Geopolitică de la Universitatea din Camerino (Italia). Domeniul său de cercetare se concentrează pe geopolitica Asiei Centrale: influenţele externe ale Rusiei, ale Uniunii Europene, ale Statelor Unite şi ale Chinei; Afganistan şi securitatea regională; procesul de democratizare în Asia Centrală post-sovietică.

Redactor-şef: Oana MocanuRedactori: Mariana Bara, Mihai SebeGrafica & DTP: Monica DumitrescuTraduceri EN-RO / RO-EN: Raluca Brad, Ionela Haralambie, Mihaela Papa, Denisa Ticușan (stagiar)

* Textele publicate în acest Newsletter exprimă opinia autorilor şi nu reprezintă poziţia oficială a Institutului European din România.

ISSN 2065 - 457X

Pentru a primi viitoarele numere ale Newsletterului IER, vă puteţi abona accesând următorul link: www.ier.ro.

Institutul European din RomâniaBld. Regina Elisabeta nr. 7-9, RO – 030016, Bucureşti, România

Tel: (+4021) 314 26 96/ 133 / Fax: (+4021) 314 26 66Contact: newsletter@ier.ro

Web: www.ier.ro