NEWSLETTER - Senat

REVISTA PRESEINEWSLETTER
Comisia românilor de pretutindeni
Tel/Fax: 021 310 1911; Adresa: Calea 13 Septembrie nr. 1-3, sector 5, Bucuresti, 050711,
1
CUPRINS
I. ROMÂNII DIN VECINTATE I COMUNITI ISTORICE
1. Oraul Cernui a gzduit unul din cele mai frumoase spectacole de folclor românesc din
ultimele decenii
2. „Ia româneasc – Zestrea de acas”, Vernisat la Bruxelles
3. Retrospectiv de film românesc în Ciudad de Mexico. De la Palme Dór la Ursul de Aur
4. O românc, primul deputat de origine strin din Parlamentul Regional al Madridului
5. Claudiu Cobilanschi particip la expoziia internaional „Kozmikomiks” – Bratislava
6. Muntenegru: restricii de circulaie în semestrul al doilea
7. coala de limba român din München împlinete zece ani: «Transmitem copiilor o legtur
emoional cu rdcinile româneti»
8. Întrevedere MRP cu reprezentanii asociaiilor studeneti ale etnicilor români din afara granielor
9. Andreea Pstârnac, ministru pentru românii de pretutindeni, în vizit în Spania
10. Klaus Iohannis s-a întâlnit cu românii din SUA
IV. ACTUALITATE LEGISLATIV
12. Guvernul a aprobat Strategia naional pentru românii de pretutindeni 2017-2020
13. Legislaia privind sprijinirea românilor de pretutindeni va fi adaptat comunitilor noi
NEWSLETTER
2
ORAUL CERNUI A GZDUIT UNUL DIN CELE MAI FRUMOASE SPECTACOLE DE
FOLCLOR ROMÂNESC DIN ULTIMELE DECENII
http://www.timpromanesc.ro/orasul-cernauti-a-gazduit-unul-din-cele-mai-frumoase-spectacole-de-folclor-romanesc-din-
ultimele-decenii
Sala arhiplin a Teatrului Muzical-Dramatic ”Olga Kobâleanska” din Cernui pentru prima
dat a cedat în faa numerosului public românesc din nordul Bucovinei, nefiind capabil s-i
gzduiasc pe toi iubitorii de folclor, care s-au adunat la Gala cântecului popular în cadrul
serii dedicate românilor de pretutindeni i prilejuit de lansarea albumului ”S-a strâns lumea pe
ima” a tânrului i îndrgitului interpret bucovinean Ilie Cara, informeazBucPress.
Cunoscutul interpret cernuean Ilie Cara a reuit s-i readuc acas, în frumoasa Bucovin,
pe cei mai îndrgii interprei de muzic popular i prieteni apropiai pentru a bucura sufletele
românilor cernueni. Astfel, au încântat publicul Benone Sinulescu, tefania Rare, Elisabeta
Turcu, Maria Iliu, Sorin Filip, Radu Ciorda, mai tinerii interprei Gabriel Lungu, Elena Lazr,
Alexandru Trâeanu i ali prieteni ai lui Ilie Cara.
Totodat, imnul Bucovinei n-a lipsit nici de aceast dat, ridicând sala în picioare i
interpretând cu toii ”Cânt cucu-n Bucovina”, acompaniai fiind de faimoii lutari, membrii ai
Ansamblului ”Ciprian Porumbescu” din Suceava, condus de Rzvan Mitoceanu.
La spectacolul de Gal au fost prezeni cu mesaje de felicitare Edmond Neagoe, consul la
Consulatul general al României la Cernui, Nicolae Brânzea, director general adjunct al
Institutului ”Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni din Bucureti, Vasile
Trâeanu, preedintele Centrului Cultural Român ”Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernui, Emilia
Matei, primarul comunei Hreaca, raionul Hera, Mihai Gherman, reprezentant al Consiliului
regional Cernui i Ion Cibotaru, reprezentant al Consiliului raional Hera, care i-au înmânat
bucovineanului Ilie Cara dou diplome de excelen din partea instituiilor de stat din
Ucraina.
3
http://www.timpromanesc.ro/ia-romaneasca-zestrea-de-acasa-vernisata-la-bruxelles
Pe 7 iunie, la Bruxelles, va avea loc vernisajul expoziiei Ia Româneasc – Zestrea de acas,
unde vor putea fi admirate ii provenind din diferite regiuni, fiecare cu povestea i simbolurile
sale, dar i un colaj de fotografii – o hart a imaginilor românilor din diferite ri purtând acest
vemânt i srbtorind tradiiile româneti.
Totodat, o alt parte important a evenimentului va fi constituit dintr-o dezbatere, care va
avea loc în aceeai zi i unde vor fi prezeni reprezentani ai Guvernului României, dar i ai
românilor din strintate, oameni care s-au remarcat în domeniul lor de activitate. Invitaii vor
vorbi despre mobilitatea în spaiul european, identitatea cultural a comunitilor româneti din
Europa, precum i buna integrare a acestora în statele de reedin i pstrarea identitii
româneti în contextul dialogului interetnic.
Unul dintre obiectivele Ministerului pentru Românii de Pretutindeni îl reprezint pstrarea i
promovarea tradiiilor i culturii româneti în rândul românilor din afara granielor. De-a lungul
timpului i mai ales în ultimii ani, ia a devenit atât un liant între generaii, fiind purtat de la
copii pân la prini i bunici, cât i un punct de legtur între comunitile româneti din
diferite ri.
Surs: timpromanesc.ro
4
RETROSPECTIV DE FILM ROMÂNESC ÎN CIUDAD DE MEXICO. DE LA PALME DÓR LA
URSUL DE AUR
http://www.timpromanesc.ro/retrospectiva-de-film-romanesc-in-ciudad-de-mexico-de-la-palme-dor-la-ursul-de-aur
Institutul Cultural Român de la Madrid, în colaborare cu Direcia Relaii Internaionale a
Institutului Cultural Român, Cinemateca Naional din Mexic i Ambasada României din
Statele Unite Mexicane, organizeaz în perioada 11 – 22 iunie o retrospectiv de film
românesc contemporan în Ciudad de Mexico, eveniment ce va avea loc la Cineteca Nacional
de México.
Intitulat “10 ani în 10 filme. De la Palme dÓr la Ursul de Aur”, retrospectiva include o selecie
a celor mai apreciate i premiate filme româneti de la Moartea domnului Lzrescu pân în
prezent. În selecie sunt incluse urmtoarele pelicule: Câini, regie Bogdan Miric; Moartea
domnului Lzrescu, regie Cristi Puiu; A fost sau n-a fost?, regie Corneliu Porumboiu; 4 luni, 3
sptmâni i 2 zile, regie Cristian Mungiu; Autobiografia lui Nicolae Ceauescu, regie Andrei
Ujic; Aferim!, regie Radu Jude; Ilegitim, regie Adrian Sitaru; Poziia copilului, regie Clin Peter
Netzer; Bacalaureat, regie Cristian Mungiu Sieranevada, regie Cristi Puiu.
Ciclul de film va fi inaugurat în prezena regizorului Bogdan Miric cu filmul Câini, Premiul
FIPRESCI în cadrul seciunii Un Certain Regard, la Festivalul de la Cannes din 2016.
5
O ROMÂNC, PRIMUL DEPUTAT DE ORIGINE STRIN DIN PARLAMENTUL REGIONAL
AL MADRIDULUI
https://www.realitatea.net/o-romanca-primul-deputat-de-origine-straina-din-parlamentul-regional-al-
madridului_2069724.html
”Cu munca bun pe care ea o va face ca deputat, nu doar pentru a apra interesele
comunitii românesti, ci i în domeniul care îi va reveni va munci foarte bine. O cunoatei de
muli ani de când muncea in centrul pentru imigranti din Alcala de Henares. Muncea pentru
comunitatea Madrid, în departamentul de politici sociale i familie în ultimii doi ani, chiar mai
bine de doi ani, ea depune o munca excelenta. Iar acum ca deputat e un mare câtig pentru
noi,” a declarat Cristina Cifuentes, preedintele Comunitii Madrid.
Circa 250.000 de români triesc în comunitatea autonom Madrid, iar româna e cea mai
vorbit limb strin din regiune.
”Români sunt muli, într-adevr, comunitatea româneasc 23% din toat populaia strin.
Madridul este un ora mare, integrator, cosmopolit, modern, nimeni nu te întreab de unde vii
ci unde vrei s ajungi,” a spus Anka Moldovan Feier.
Surs: realitatea.net
6
BRATISLAVA
http://www.timpromanesc.ro/claudiu-cobilanschi-participa-la-expozitia-internationala-kozmikomiks-bratislava
În perioada 9 iunie-15 iulie 2017, la galeria tranzit.sk din Bratislava, Slovacia, se desfoar
expoziia internaional „Kozmikomiks”, eveniment la care va participa i artistul român Claudiu
Cobilanschi, cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Praga.
Expoziia „Kozmikomiks” are în vedere noi mituri create din tiin, titlul provenind de la
faimoasele povestiri cosmicomice ale lui Italo Calvino scrise între anii 1963-1968. În cadrul
expoziiei, artiti de generaii diferite (maetrii neoavangarditi, generaia de mijloc i tinerii
artiti) abordeaz subiectul din punct de vedere individual, pornind de la propriul lor „loc” în
Cosmos. Programul expoziiei include tururi curatoriale ghidate i conferine susinute de ctre
diveri profesioniti (astronomi, poei, artiti i psihiatri) care se concentreaz pe schimbul
interdisciplinar de idei, având arta contemporan ca i platform comun. Expoziia va
cuprinde lucrri realizate de artiti din România, Cehia, Slovacia i Statele Unite ale Americii.
Claudiu Cobilanschi triete, la nivel profesional, la hotarul dintre art i media. Ca jurnalist, se
folosete de multiple medii pentru a dezvolta i dezbate subiecte socio-politice, apoi ca artist
face apel la analiza i estetica intern a influenei acestora. În lucrrile sale, abordeaz
probleme ale gândirii stereotipice, fizicalitate i forecasting, mass-media i ego-casting,
folosindu-se de fotografie i performance, super cinema, înregistrri audio binaurale i filme
interactive.
În cadrul expoziiei „Kozmikomiks” de la Bratislava, Claudiu Cobilanschi va prezenta instalaia
video intitulat „Hello Worlds” i o serie de fotografii, printuri pe gelatin cu particule de argint.
7
http://www.timpromanesc.ro/muntenegru-restrictii-de-circulatie-in-semestrul-al-doilea
Federaia Auto Moto muntenegrean a anunat modificri cu privire la circulaia rutier, ca
urmare a lucrrilor de refacere a infrastructurii rutiere: pe magistrala Kolasin – Podgorica,
circulaia se desfoar pe o singur band; pe M6, Ilino Brdo – Vilusi: pân la 1 iulie 2017
circulaia se desfoar alternativ, pe o singur band; pe autostrada Bar-Boljare, seciunea
Smokovac – Uvac – Matesevo, din cauza lucrrilor de construcie a tunelului Veešnik, pân
la 7 iulie 2017 se oprete circulaia rutier pentru toate tipurile de autovehicule, timp de 15
minute, în intervalul orar 01:00 – 05:00, 10:00 – 12:00, respectiv 14:00 – 16:00; drumul
regional R-19, poriunea Bioce – Klopot, pân la data de 31 decembrie 2017, se oprete
circulaia rutier pentru toate tipurile de autovehicule, timp de 30 minute, în intervalul orar
10:00 – 12:00, respectiv 14:00 – 16:00;
M-2, poriunea Ribarevine-Mojkovac, localitile Stevanovac i Lepenac, respectiv M-2
poriunea Roaje – Špiljani circulaia se desfoar pe o singur band; drumul regional R-1,
poriunea Cetinje – Njeguši, circulaia se desfoar pe o singur band i se oprete pentru
toate tipurile de autovehicule, cu excepia zilei de duminic, în intervalul orar 08:00 – 10:00,
respectiv 14:00 – 16:00;
M-18, poriunea Scepan Polje – Pluzine – Niksic – Danilovgrad, pân la finalizarea lucrrilor,
8
circulaia se desfoar pe o singur band.
Informaii suplimentare pot fi obinute, permanent, 24 ore/7 zile, de la Centrul Info Trafic, la
numerele de telefon +38219807, +38220234999 i +38263239987. Reamintim c, pân la 31
martie 2017, este obligatorie echiparea de iarn a autoturismelor pe toate drumurile
semnalizate ca atare, indiferent de condiiile meteo.
Cetenii români, afectai de situaia din atenionare, pot solicita asisten consular la numrul
de telefon al Ambasadei României la Podgorica: +38220618041, apelurile fiind redirecionate
ctre Centrul de Contact i Suport al Cetenilor Români din Strintate (CCSCRS) i preluate
de ctre operatorii Call Center în regim de permanen. De asemenea, cetenii români care
se confrunt cu o situaie dificil, special, cu caracter de urgen au la dispoziie i telefonul
de urgen al misiunii diplomatice a României la Podgorica: +38269871760.
9
COALA DE LIMBA ROMÂN DIN MÜNCHEN ÎMPLINETE ZECE ANI: «TRANSMITEM
COPIILOR O LEGTUR EMOIONAL CU RDCINILE ROMÂNETI»
http://ziarulromanesc.de/comunitate/scoala-de-limba-romana-din-munchen-implineste-zece-ani-transmitem-
copiilor-o-legatura-emotionala-cu-radacinile-romanesti/
Copiii românilor stabilii în capitala bavarez au ocazia s experimenteze i s rmân
aproape de limba i tradiiile româneti, graie proiectului intitulat «coala de Limb i Cultur
Român», care împlinete anul acesta zece ani.
coala a fost înfiinat în anul 2007 de ctre Despina Leonhard cu scopul de a susine
comunitatea româneasc din München, prin transmiterea limbii i culturii române generaiei
tinere, prin activiti concepute pentru familii.
„Având doi copii nscui într-o familie mixt, în care tatl, de origine german, nu vorbete
limba român, am considerat c singura soluie realist de a le transmite limba i, mai ales, o
legatur emoional sntoas cu rdcinile lor româneti, este de a realiza o comunitate
româneasc, în care s socializeze cu familii cu copii de vârsta lor i cu o situaie similar:
suflete împletite din mai multe spaii culturale, care doar cunoscând bine ambele culturi vor
izbuti s îi gseasc unitatea, linitea i fora interioar. Pentru noi este important s facem
posibil percepia comunitii i a culturii române prin experiene proprii, atât pentru copiii, cât
i pentru partenerii i prietenii românilor din München.“, povestete Despina Leonhard,
iniiatoarea acestui proiect.
Sprijin de la instituii româneti i germane
Începutul, ca oricare altul, a fost greu, dar marcat de norocul de a întâlni oamenii potrivii la
momentul potrivit. Ajutorul a venit iniial de la Comunitatea Evanghelic Freiman din
München i, ulterior, de la Guvernul României, Consulatul General al României la
München, Parohia Ortodox „Naterea Domnului” iSozialreferat München.
10
„De mare ajutor ne-a fost la început Comunitatea Evanghelic Freiman din München, care ne-
a pus la dispoziie, gratuit, spaiul de desfurare a activitii: bisericile Sf. Michael i
Hoffnungskirche din München, inclusiv grdina, pian, buctarie echipat, mai multe sli de
clas i o sal de concert pentru 100 de persoane.
Susinere financiar primim constant, începând cu 2010, de la Guvernul României,
Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni, iar o cofinanare anual primim, din
2015, de la Sozialreferat München. De asemenea, Consulatul General al României la
München s-a dovedit un partener pe care ne-am putut baza întotdeauna. Dac a fost nevoie
s gsim o formul de mulumire pentru comunitatea evanghelic ce ne-a gâzduit ani de zile
gratuit, s gsim un ONG românesc sub egida cruia coala s poat funciona fr
complicaii administrative sau s legm noi relaii i colaborri, Consulatul a fost alturi de noi,
cu sfaturi, dar i cu fapte. Pentru evoluia colii este important i colaborarea cu Parohia
Ortodox «Naterea Domnului». Înc din 2011 cutam posibilitatea de a deschide o filial în
sudul sau centrul Münchenului, iar în Printele Alexandru Nan am gsit partenerul potrivit, care
a creat, în 2015, cadrul necesar susinerii cursurilor de limb i cultur român în Blumenstr.
36”, adaug Despina Leonhard.
11
De la „ora de român” la activiti multiple
Dac în 2007, la înfiinare, la „ora de român”, cum a fost denumit proiectul iniial, se lucra
doar cu copii între doi i cinci ani, care erau fericii cu o eztoare sptmânal, în care o
mmic le citea poveti i cealalt îi înva cântecele copilriei în limba român, în prezent
coala ofer activiti pentru toate vârstele: cursuri de limb român, pentru copii de pân la
14 ani, cursuri de arte plastice i educaie muzical în limba român, cor în limba român,
pentru prini i copii, drumeii, serbri, cursuri de var.
Cursurile regulate au loc în München, vinerea, sâmbta i duminica, în slile
bisericilorHoffnungskirche – Carl-Orff-Bogen 217 i „Naterea Domnului“ – Blumenstr.
36i presupun o tax anual de 25 euro (programul îl gsii
pe scoaladeromana.de saufacebook.com/ScoalaDeRomanaMuenchen/). Cursurile de
vacan au loc în timpul vacanelor colare bavareze, dureaz trei-cinci zile, minim cinci ore pe
zi, se adreseaz copiilor între 8 i 14 ani i ofer posibilitatea abordrii unor teme complexe.
De regul, sunt gratuite, îns eventuale taxe suplimentare acoper cheltuielile pentru masa de
prânz i gustrile luate împreun.
„Deviza colii fiind «Prietenie – Tradiie – Cultur», ne-am strduit permanent s oferim
activiti i cursuri care s se potriveasc comunitii existente, intereselor i vârstei copiilor.
Mult vreme, acetia au fost mulumii cu conversaie, joc i poveti citite de ctre prini în
limba român. La trei ani de la înfiinare, copiii au dat semne c doresc mai mult, aa c am
angajat profesori de limb român i de arte plastice în limba român, care au reuit s-i
12
entuziasmeze nu numai pe ei, ci i pe prinii i prietenii lor.
Când mai muli copii au devenit colari, a trebuit s facem schimbri importante, pentru a evita
orice conotaie negativ cu coala de român i românismul în general.
Astfel, am mutat întâlnirile sptmânale de marea în ziua de vineri i am introdus proiecte
culturale pretenioase, care s rspund aviditii de cunoatere a elevilor. O alt schimbare a
fost introducerea cursurilor de vacant, în primul rând pentru familiile care, din motive
organizatorice, nu reueau s vin la întâlnirile sptmânale.
Ritmul de evoluie a copiilor a fost i ritmul de schimbare a ofertelor i organizrii colii. Când
primii notri elevi au intrat în anul de examene la coala german, am relaxat programul pentru
aceast grup de vârst, oferindu-le o oaz de prietenie, cu activiti pe care nu le puteau gsi
în alt parte”, explic Despina Leonhard.
Surs: ziarulromanesc.de
13
ROMÂNI DIN AFARA GRANIELOR
http://www.timpromanesc.ro/intrevedere-mrp-cu-reprezentantii-asociatiilor-studentesti-ale-etnicilor-romani-din-
afara-granitelor
La 6 iunie, secretarul de stat Veaceslav aramet i-a primit în audien pe reprezentanii
asociaiilor studeneti ale etnicilor români din afara granielor.
Discuiile au vizat Metodologia de colarizare a românilor de pretutindeni în învmântul
superior din România pentru anul universitar 2017-2018, un document aflat în lucru, elaborat
de Ministerul Educaiei Naionale, în colaborare cu Ministerul pentru Românii de Pretutindeni
(MRP).
La întrevedere au participat, alturi de secretarul de stat Veaceslav aramet, Laviniu Enii,
directorul Direciei Strategie, Politici Publice i Cooperare, i refereni din cadrul MRP. Acetia
au prezentat i explicat elementele de noutate aduse de Metodologia de colarizare pentru
perioada 2017-2018.
În vederea sprijinirii tuturor studenilor etnici români, MRP i-a invitat s consulte i s îi
expun propunerile i observaiile cu privire la document. Reprezentanii asociaiilor
studeneti au evideniat nevoile studenilor etnici români venii la studii în România i au
abordat subiecte specifice, precum: posibilitatea cumulrii bursei de merit i a bursei de studii;
acordarea fiecrui student a unui loc în cmin; sau elaborarea unui decret de anulare a
prevederilor art. 19 din actuala metodologie (articolul face referire la condiia acumulrii a 60
de credite transferabile pentru a trece în anul urmtor i pentru a nu pierde finanarea din
partea statului român).
În context, conducerea MRP i-a exprimat acordul de a prelua prin e-mail observaiile i
modificrile asociaiilor cu privire la Metodologia de colarizare a românilor de pretutindeni,
urmând ca acestea s fiecentralizate i transmise mai departe, instituiilor care dein
competen în domeniu. De asemenea, a fost subliniat deschiderea ministerului de a adresa
recomandri în scris conducerii instituiilor superioare, cu respectarea autonomiei universitare,
în vederea susinerii accesului cumulat la burse de studii i de merit.
La întrevedere au fost invitate asociaiile studeneti reprezentative ale etnicilor români de
14
Basarabeni din România, reprezentant al Grupului de Iniiativ a Tinerilor Basarabeni din
Bacu, Cristian Chilaru , reprezentant al Asociaiei Studenilor i Elevilor Basarabeni din
Bucureti, Adriana Pavalache, reprezentant al Organizaiei Studenilor Basarabeni din
Bucureti, Maxim Rapcea, reprezentant al Asociaiei Studenilor Basarabeni din Petroani,
Liuba Eremia, reprezentant al Asociaiei Studenilor Basarabeni din Craiova i Gicu Burduja
din partea Asociaiei Studenilor Basarabeni din Târgu Jiu.
Iniiativa MRP de a invita la masa dialogului studenii etnici români de pretutindeni cu privire la
subiecte care îi vizeaz în mod direct este un prim pas din programul de cooperare i
colaborare pe care ministerului urmrete s-l deruleze împreun cu asociaiile studeneti.
15
ANDREEA PSTÂRNAC, MINISTRU PENTRU ROMÂNII DE PRETUTINDENI, ÎN VIZIT ÎN
SPANIA
http://www.inforoes.com/andreea-pastarnac-vizita-spania/
Andreea Pstârnac, ministru pentru Românii de Pretutindeni, se va afla în perioada 1 iunie- 3
iunie în Spania. Ea va avea o serie de întâlniri atât cu oficialiti de la Madrid cât i cu
reprezentani ai comunitii române din Spania.
Ministrul Andreea Pstârnac va participa, joi, 1iunie, la inaugurarea expoziiei de art grafic
semnat de Ary Murnu, „Ion Creang i personajele sale”. Eveniment ce va avea loc la
Ambasada României de la Madrid.
Vineri, 2 iunie, de la Muzeul Lazaro Galdiano, Andreea Pstârnac va asista la „Gala – 10 ani
de Curs de Limb, Cultur i Civilizaie Româneasc în Spania”.
Vizita ministrului se va încheia cu o întâlnire cu presa de limb român din Spania i
reprezentanii comunitii, sâmbt, 3 iunie de la ora 09.30 la sediul Ambasadei României de
la Madrid.
Pentru a participa la aceste evenimente, este nevoie de invitaie.
Surs: inforoes.com
16
http://www.timpromanesc.ro/klaus-iohannis-s-a-intalnit-cu-romanii-din-sua
Preedintele României, Klaus Iohannis, a susinut miercuri, 7 iunie a.c., la Washington, D.C., o
alocuiune cu ocazia întâlnirii cu membrii comunitii româneti din SUA.
“Sunt foarte bucuros c am revenit aici, în Washington. Sunt foarte bucuros c a fost posibil
organizarea acestei întâlniri cu comunitatea româneasc de aici. Cred c deja ne cunoatem
destul de bine, în comparaie cu alii ne vedem chiar destul de des, i, de fiecare dat când am
fost în Statele Unite ale Americii, fie c am fost aici, în Washington, D.C, sau la New York, am
inut neaprat s m întâlnesc cu reprezentanii comunitii române. Eu consider c aceste
contacte sunt foarte importante i in mult la ele. Pentru ca dumneavoastr s putei menine
legtura cu ara este cu siguran necesar ca i noi, liderii politici, s v acordm atenie.
Dup cum probabil tii, m aflu, printre altele, la Washington, pentru c luni, 5 iunie, am primit
un premiu prestigios de la American Jewish Committee, premiul Light Unto the Nations. O
manifestare foarte frumoas, m-am simit foarte onorat i am inut neaprat acolo s dedic
acest premiu pe care l-am primit României i românilor.
De asemenea, cum probabil s-a auzit deja, peste dou zile voi avea o întâlnire foarte
important cu preedintele Trump, o întâlnire care, cu siguran, va marca un moment extrem
de important în evoluia relaiilor dintre rile noastre. Dar cu siguran, voi avea ocazia s
vorbesc i despre cum putem s facem Parteneriatul nostru mai profund, mai viu, mai util
pentru ambele ri. Acest Parteneriat Strategic despre care vorbesc împlinete, în acest an, 20
de ani de existen, iat deci, c vizita mea vine într-un moment, a zice eu, destul de potrivit.
Am spus c premiul pe care l-am primit de la American Jewish Committee l-am dedicat
României i românilor, i sunt foarte bucuros c pot s dedic, în aceast sear, nemijlocit
aceast distincie i dumneavoastr, românilor de aici, din Washington i din zon, pentru
faptul c ne facei cinste i onoare zi de zi, prin felul în care lucrai, v comportai, v integrai
în societatea de aici. Ai reuit, dumneavoastr care trii în Statele Unite, s rzbii într-o
societate extrem de competitiv, care – aa cum îmi doresc i eu pentru România – a
dezvoltat o cultur a succesului bazat pe performan, munc, talent, onestitate i, foarte
17
Suntei membri apreciai ai comunitilor dumneavoastr, suntei bine integrai, avei o
contribuie considerabil la economia american, i prin tot ceea ce facei întrii, la nivel
personal, zi de zi, legturile dintre România i Statele Unite ale Americii i v implicai, indirect
sau direct, pentru Parteneriatul nostru.
Anul viitor – 2018 – reprezint un moment special pentru România, marcarea centenarului
Marii Uniri. Împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire este un bun prilej pentru a recunoate c
astzi, mai mult decât oricând, noi românii, de acas sau de aici, avem nevoie de o viziune
integratoare, pe termen lung, i nu pe termen scurt, i nu pentru interese politice de moment.
Aceast viziune este cea a unei Românii europene, moderne i prospere, care susine
puternic legturile transatlantice.
Dumneavoastr, românii din diaspora, elitele noastre, putei fi un catalizator pentru dezvoltarea
României. În acelai timp, este firesc ca i România s v apere i s v promoveze drepturile
i interesele.”
Am spus-o de mai multe ori, dar o repet de fiecare dat când am ocazia: cea mai bun
manier în care statul le poate recunoate contribuia românilor din afar este simplu s se
pun, în slujba lor. Anul trecut s-au fcut unele progrese în ceea ce privete oferirea de servicii
consulare online, simplificarea recunoaterii diplomelor, susinerea întoarcerii în ar prin
antreprenoriat, dar, de ce s nu recunoatem, mai sunt multe de fcut!
Vorbind despre antreprenoriat, încurajez implicarea dumneavoastr în diverse proiecte din
ar, în domenii precum cel financiar, economic, IT sau, de ce nu, inginerie. Diaspora poate
aciona ca un veritabil partener pentru dezvoltarea rii.
În acelai timp, îns, România trebuie s ofere condiiile necesare pentru ca membrii
comunitii româno – americane s aib curajul de a investi acas.
Nu în ultimul rând, v încurajez s facem toate eforturile necesare pentru pstrarea limbii
române, principalul simbol al identitii noastre – dar care, cel puin în Diaspora, se poate
pierde prea uor. Prin urmare, este nevoie de identificarea celor mai eficiente metode de
învare a limbii române de ctre copiii nscui în strintate din prini români. i m bucur s
constat c în Statele Unite funcioneaz peste 100 de coli de duminic dedicate inclusiv
NEWSLETTER
18
învrii limbii române.
V mulumesc pentru atenie i, pentru c suntem înc aproape de Ziua Românilor de
Pretutindeni, care s-a celebrat exact acum 10 zile, v urez „La Muli Ani!” i mult sntate i
succes! Înc o dat, sunt foarte bucuros c am ajuns aici. Mulumesc!”.
19
http://www.timpromanesc.ro/succes-al-senatorului-viorel-badea-la-apce
Mari, 30 mai 2017, Comisia Permanent a Adunrii Parlamentare a Consiliului Europei a
adoptat, cu ocazia reuniunii sale de la Praga, rezoluia privind Dreptul la munc al lucrtorilor
casnici, în special al femeilor, în Europa. Documentul Adunrii a fost adoptat în baza raportului
elaborat de senatorul Viorel Badea, membru al Delegaiei române la APCE.
În expunerea sa, senatorul Badea a artat c munca domestic trebuie privit ca parte
integrant a pieei muncii, ca munc real, cu toate drepturile i obligaiile care decurg din
acest statut. În context, a relevat necesitatea semnrii i ratificrii de ctre statele membre ale
Consiliului Europei a Conveniei nr. 189 privind lucrtorii casnici i a Recomandrii nr. 201 pe
acelai subiect, instrumente juridice internaionale care au fost adoptate în 2011 de
Organizaia Internaional a Muncii (OIM).
Potrivit parlamentarului român, o îmbuntire a statutului lucrtorului casnic poate fi obinut
i prin extinderea, inclusiv pentru munca domestic, a sferei de aplicare a Cartei Sociale
Europene revizuite a Consiliului Europei în ceea ce privete respectarea timpului normal de
lucru, a perioadelor de odihn zilnic i sptmânal, a concediului de odihn anual, a
proteciei în materie de securitate social, a sntii i a siguranei ocupaionale, precum i a
condiiilor de munc i de trai decente.În continuarea prezentrii sale pe marginea raportului,
senatorul Badea a artat c ponderea muncii domestice în cadrul forei de munc din Europa
este una semnificativ, cu efecte pozitive demonstrate asupra economiilor naionale din statele
gazd. A precizat totodat c nevoia din ce în ce mai mare de servicii domestice în Europa, în
special în vestul continentului, se resimte cu precdere pe fondul îmbtrânirii populaiei, a
ocuprii active a ambilor soi pe piaa muncii, precum i a creterii costului vieii în statele de
origine care au determinat anumite persoane s-i caute locuri de munc în strintate,
îndeosebi ca lucrtori casnici.Potrivit raportorului român, cei mai muli lucrtori casnici la nivel
european sunt femei, acestea aflându-se uneori în situaii care favorizeaz exploatarea i
abuzurile de orice fel. În context, a fcut apel la intensificarea eforturilor de combatere a
discriminrii, a excluziunii sociale i a relelor tratamente la adresa acestora pentru a preveni
20
sclavia modern i munca forat, fenomene care din pcate au luat o amploare nemaiîntâlnit
în anumite zone din Europa, un exemplu elocvent în acest sens fiind situaia muncitorilor
agricoli din Sicilia.
gospodriilor are de regul un caracter informal care determin o vulnerabilizare accentuat a
statutului acestor persoane. În scopul asigurrii unui statut decent pentru lucrtorii casnici,
rezoluia APCE îndeamn statele membre ale Consiliului Europei s ia msuri în sprijinul
formalizrii muncii domestice. Acest obiectiv poate fi atins atât prin contientizarea în rândul
lucrtorilor casnici a avantajelor încheierii unui contract individual de munc, cât i prin
stimulentele pe care statul, prin pârghiile pe care le are la dispoziie, inclusiv fiscale, le poate
oferi angajatorilor în vederea formalizrii activitii desfurate de lucrtorii casnici.Documentul
APCE mai precizeaz c o protecie i mai eficient a drepturilor i intereselor lucrtorilor
casnici poate fi realizat i prin facilitarea accesului la mecanisme de soluionare a plângerilor
adaptate la nevoile acestei categorii de angajai, prin crearea de echipe multilingvistice de
inspecia muncii cu competene în domeniul muncii domestice, al colectrii de informaii i al
tehnicilor de investigaie, prin extinderea proteciei maternitii i a nevoii de a asigura
NEWSLETTER
21
echilibrul între viaa profesional i cea de familie inclusiv în cazul lucrtorilor casnici.În final,
raportorul român a solicitat sprijinul membrilor Adunrii ca, prin instrumentele de care dispun,
îndeosebi legislative, s contribuie la câtigarea unui statut demn pentru lucrtorii casnici în
Europa, prin diseminarea bunelor practici existente în materie în anumite state membre ale
Consiliului Europei în alte state membre care înc întâmpin serioase dificulti în a
recunoate drepturile care se cuvin acestei importante categorii de salariai.
22
2017-2020
http://www.timpromanesc.ro/guvernul-a-aprobat-strategia-nationala-pentru-romanii-de-pretutindeni-2017-2020
Guvernul a aprobat Strategia naional pentru românii de pretutindeni 2017 – 2020, document
care rspunde noului context al mobilitii cetenilor români, îndeosebi în spaiul comunitar i
vine cu o abordare interinstituional. Prioritile strategiei sunt Limba român – Educaie i
Comunicare, extinderea, profesionalizarea i eficientizarea mass-media în limba român,
promovarea valorilor culturale i spirituale româneti, consolidarea organizaiilor reprezentative
ale românilor de pretutindeni i creterea coeziunii mediului asociativ.
Strategia îi propune i obiective noi, referitoare la susinerea proceselor de integrare i
aprarea drepturilor românilor de pretutindeni, la consolidarea i eficientizarea instituional în
domeniu, propunând direcii de aciune i msuri previzionate pentru perioada 2017 – 2020 în
sprijinul românilor de pretutindeni i adaptate la nevoile curente ale comunitilor istorice i ale
diasporei de mobilitate, în vederea pstrrii, afirmrii i promovrii identitii româneti. Sunt
propuse msuri concrete privind aprarea drepturilor, libertilor i demnitii românilor.
Susinerea procesului de integrare a românilor în rile unde triesc, studiaz sau muncesc,
creterea capacitii de valorificare a potenialului strategic al comunitilor româneti, ca punte
de legtur cu statele de cetenie/reziden i sprijinirea procesului de reîntoarcere i
reinserie a celor care doresc s revin în România. Sunt stabilite responsabilitile tuturor
ministerelor i autoritilor implicate în implementarea Strategiei.
Pe lâng obiectivele concrete în sprijinul românilor de pretutindeni, strategia îi propune i
avansarea unor proiecte de modificare i completare a cadrului normativ în domeniu, în scopul
adaptrii lui la realitile curente i nevoile actuale ale comunitilor româneti din afara
granielor. Elaborarea strategiei a fost coordonat în cadrul Grupului Interministerial pentru
Românii de Pretutindeni, organism creat în vederea coordonrii colaborrii dintre MRP i
celelalte instituii de specialitate ale administraiei publice centrale i autoriti publice, având
ca tem principal coordonarea interinstituional în domeniul românilor de pretutindeni.
În edina din 25 mai, Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea i completarea
23
Principalele elemente de noutate: Clarificarea cerinelor minime de iniiere a procedurilor:
5.000 de români înregistrai, o treime din 5.000 solicit înfiinarea unui centru comunitar.
Criterii de evaluare a solicitrii: distana mare fa de misiuni diplomatice, oficii consulare ori
institute culturale româneti, care îngreuneaz accesul la o prezen instituional
româneasc; numrul de ceteni români din regiunea în care ar urma s funcioneze centrul
comunitar românesc; adaptarea, în corelare cu normele i standardele internaionale privind
deschiderea unor centre culturale sau comunitare pe teritoriul unui alt stat prin negocierea
unor acorduri bilaterale în acest sens, cu sprijinul MAE, precum i prezentarea formularului
care permite opiunea membrilor comunitii pentru deschiderea unui centru comunitar.
Dup înfiinarea centrului comunitar românesc, calitatea de membru al acestuia se
dobândete ca urmare a solicitrii adresate conducerii centrului, cu condiia înregistrrii
prealabile la misiunile diplomatice sau, dup caz, la oficiile consulare ale României din statul
respectiv.
Centrele comunitare româneti din strintate îi desfoar activitatea în colaborare cu
misiunile diplomatice i, dup caz, cu oficiile consulare din rile respective.
Centrele comunitare româneti au drept scop: asigurarea coeziunii comunitilor de români din
NEWSLETTER
24
afara granielor rii, organizarea de proiecte i programe cu caracter cultural, educativ i
artistic în scopul promovrii realitilor istorice, a tradiiilor, a obiceiurilor, valorilor naionale i a
identitii lingvistice. Centrele comunitare româneti pot avea rol de facilitare a cooperrii
sectoriale dintre România i statele de reedin, cu participarea membrilor comunitii
româneti din statele respective.
achiziionarea i distribuirea de manuale, cri de specialitate, cri de lectur sau alte publicaii
în limba român, desfurarea unor cursuri educaionale în limba român, organizarea unor
evenimente care au ca scop celebrarea principalelor evenimente naionale sau religioase,
organizarea unor ateliere cu caracter artistic, religios sau sportive, organizarea unor
evenimente de informare privind drepturile i responsabilitile cetenilor români în statul-
gazd.
25
COMUNITILOR NOI
Legislaia privind sprijinirea românilor de pretutindeni va fi modernizat i adaptat
comunitilor noi i contextului european marcat de mobilitatea i libera circulaie la nivelul UE.
Guvernul a modificat în acest sens Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de
pretutindeni.
Se completeaz definiia termenului ”români de pretutindeni”, prin introducerea obligaiei de
asumare a identitii etnice i culturale române i fa de autoritile statelor de reedin i,
respectiv, prin includerea persoanelor de alte naionaliti care au emigrat din România, dar îi
asum, prin autoidentificare, apartenena la spaiul cultural i identitar românesc. De
asemenea, este introdus prevederea privind colaborarea cu organizaiile i asociaiile
românilor de pretutindeni, în vederea promovrii imaginii României i a românilor în rândul
opiniei publice în statele de reedin, cadrul normativ fiind adaptat la atribuiile MRP de a
facilita reinseria social i pe piaa muncii a românilor care doresc s se reîntoarc în ar,
conform viziunii din programul de guvernare.
Este prevzut posibilitatea ca MRP s propun prioriti tematice i geografice în
documentele de politici publice supuse adoptrii în Guvern i a fost reglementat domeniul de
activitate al MRP, instituia având posibilitatea de a dezvolta politici publice pentru promovarea
integrrii cetenilor români în statele de reedin, susinerea organizaiilor românilor de
pretutindeni care contribuie la transferul de know-how i care promoveaz cooperarea
economic, schimburile comerciale, investiiile sau turismul în România, promovarea bunelor
practici pentru relaionarea autoritilor locale din România cu comunitile proprii din diaspora
sau pentru cooperarea transfrontalier cu regiuni sau localiti cu minoriti româneti,
elaborarea de pachete de informaii i realizarea de campanii de diseminare pentru tematici de
interes în rândul diasporei, precum oportunitile de accesare a finanrii nerambursabile din
fonduri europene, naionale sau faciliti fiscale pentru demararea de afaceri, investiii, inclusiv
în agricultur, formare profesional, educaie în România, facilitarea implicrii profesionitilor
26
din diaspora în administraia central sau local i valorificrii în ar a experienei
profesionitilor români din diaspora în domenii diverse, precum cercetare, investiii, comer,
educaie, agricultur, sntate, turism, IT, energie, infrastructur, oferirea de asisten i
consiliere pentru facilitarea integrrii socio-profesionale în societatea româneasc a
conaionalilor care doresc s se întoarc în România i realizarea de studii privind diaspora.
Congresul românilor de pretutindeni
Din trei în trei ani, Congresul Românilor de Pretutindeni alege prin vot, din rândul delegailor,
Consiliul Românilor de Pretutindeni. Organizarea i funcionarea Congresului Românilor de
Pretutindeni, respectiv a Consiliului Românilor de Pretutindeni se va realiza cu respectarea
prevederilor statutelor i regulamentelor de organizare i funcionare în vigoare.
Modul de organizare i funcionare a Consiliului Românilor de Pretutindeni se stabilete de
ctre Congresul Românilor de Pretutindeni, cu avizul conform al birourilor permanente reunite
ale Camerei Deputailor i Senatului. Consiliul Românilor de Pretutindeni ofer trimestrial
informaii, analize i propuneri Parlamentului României, M.R.P., precum i celorlalte instituii
guvernamentale competente, cu care colaboreaz pentru promovarea de iniiative legislative
referitoare la românii de pretutindeni, respectiv la realizarea i aplicarea programelor destinate
comunitilor româneti.
Cele dou proiecte de lege vor fi transmise spre dezbatere i adoptare Parlamentului.

NEWSLETTER - Senat

Documents

Transcript of NEWSLETTER - Senat

Senat – Centre de permanenta

NEWSLETTER - Senat...metalice, 10 inginer, 5 culegător fructe, 5 culegător căpşuni, 5 culegător şi sortator de flori, 5 sudor, 2 ajutor de bucătar, 1 dulgher, 1 montator izolaţii,

NEWSLETTER - Senat€¦ · cultura-si-civilizatie-romaneasca Ateliere de pictură, cursuri de muzică populară românească, ateliere de olărit, întâlniri cu reprezentanți ai

NEWSLETTER - Senat...romanesti-si-moldovenesti-dezvolta-adiacent-si-domeniul-antreprenorial-din-republica-moldova Camera Bilaterală de Comerţ şi Industrie Republica Moldova –

Hotararea de Senat 10-2015

Hotărârea nr. 54/30.03 - senat.ase.rosenat.ase.ro/Media/Default/Hotarari Senat/2016/20160330/Hotarare Senat... · Telefon/Fax 021-319.20.25, 021-319.19.00/int. 283, , e-mail: [email protected]

SENAT - UTM

NEWSLETTER - Senat · 2017-07-21 · NEWSLETTER Comisia românilor de pretutindeni Tel/Fax: 021 310 1911; Adresa: Calea 13 Septembrie nr. 1-3, sector 5, Bucuresti, 050711, 3 doamnei

Scrisorile Presedintelui CSM Catre Senat

PARLAMENTUL ROMÂNIEI SENAT

NEWSLETTER - Senat...Actorii Teatrului Național „Satiricus Ion Luca Caragiale” vor susține la Suceava, Rădăuți și Gura Humorului spectacolele „Migraaaanți sau prea suntem

NEWSLETTER - Senat...2017/05/05 · Volumul comemorativ „Cotul Donului 1942: eroism, jertfă, trădare” este dedicat ostaşilor români morţi într-una din bătăliile decisive

NEWSLETTER - Senat · media în limba română, reprezentanţi ai clerului, precum şi cu exponenţi ai lumii academice. Temele de discuţie au vizat Ghidul Beneficiarului 2019 cu

NEWSLETTER - Senat · celor prezenţi precum şi invitaţia de a participa la concertul organizat pe 8 martie de Ambasadă, avându-l ca invitat special, pe celebrul Grigore Leşe.

NEWSLETTER - Senat...La editura „Znannia” din Kiev în seria „Vocile Europei” a văzut lumina tiparului romanul „Mara” de Ioan Slavici în traducerea Elvirei Chilaru, jurnalist

Dispoziţii generale - Senat

Regulament Modificat Senat

Raport senat 20 12 2016

NEWSLETTER - Senat...Antim Ivireanul” din Parla, Spania 11. Reprezentant al Diasporei: In realitate, aproape 7 milioane de romani sunt in strainatate, din care nu cred ca se vor

NEWSLETTER - Senat · minime de pensionare din ţara noastră, respectiv 15 ani de cotizare. Însă, românul va încasa pensie plătită de asigurările sociale italiene strict pentru