Consilier European Revistă de informare şi analiză privind domeniul afacerilor europene Anul IV Numărul 2 [8]/MAI 2008

Ediţie specială „9 MAI” Special edition „The 9th of MAY”

Guvernul României Departamentul pentru Afaceri Europene

ISSN 1844 - 2560

Redactori şefi: Cătălina CONSTANTIN (consilier pentru afaceri europene - DAE)

Andreea Florina RADU (consilier pentru afaceri europene - MIRA) Colegiul de redacţie: Diana BOTESCU, Cătălina CONSTANTIN, Codruţ CONSTANTINESCU,

Irina DINCĂ, Andrada MINEA, Daniel NĂSTASE, Maria NISTOR, Carmen PĂTRUŢ, Andreea Florina RADU, Salomeea ROMANESCU

Publicaţie a Departamentului pentru Afaceri Europene Direcţia Mass Media şi Comunicare B-dul Aviatorilor nr. 50A, Sector 1 Bucureşti, România Tel. (021) 308.53.00 E-mail: consilier.european@yahoo.com catalina.constantin@dae.gov.ro andreea.radu@mira.gov.ro http://www.dae.gov.ro © Departamentul pentru Afaceri Europene, 2008 Reproducerea integrală sau parţială a acestui material este permisă numai cu menţionarea sursei. ISSN 1844–2560 Opiniile exprimate în articole aparţin autorilor acestora şi nu reflectă, în mod necesar, poziţia oficială a Departamentului pentru Afaceri Europene

EDIŢIE SPECIALĂ: 9 MAI 2008 - ZIUA DE NAŞTERE A UNIUNII EUROPENE DE AZI ŞI CHIAR MAI MULT DECÂT ATÂT...

SPECIAL EDITION: THE 9th OF MAY 2008 – THE BIRTHDAY OF THE EUROPEAN UNION FROM TODAY AND EVEN MORE...

EDITORIAL

UNIUNEA EUROPEANĂ - DE LA DEZIDERAT LA CERTITUDINE

THE EUROPEAN UNION – FROM DESIDERATUM TO CERTAINTY

Ramura de măslin / The Olive Branch – Andrada-Ileana MINEA

Ce-ţi doresc eu ţie / What I Wish for You... – Carmen PĂTRUŢ

Tratatul de la Lisabona – o formă de compromis a Tratatului instituind o Constituţie pentru Europa? / The Treaty of Lisbon – The Constitutional Treaty in a revised form ? - Andreea Florina RADU

Trei viziuni asupra Europei postbelice / The Three Visions for Postwar Europe– Salomeea ROMANESCU

REFLECŢII LA 58 DE ANI DE LA PRIMUL PAS SPRE INTEGRAREA EUROPEANĂ REFLECTIONS AT 58 YEARS FROM THE FIRST STEP TOWARDS EUROPEAN INTEGRATION

Uniunea Europeană, de la 6 la 27 de membri:beneficii şi provocări / The European Union from 6 to 27 members: benefits and challenges – Cătălina CONSTANTIN

Piaţa Unică Internă, între deziderat şi realitate? / The Internal Market between desideratum and facts - Andreea Florina RADU

Bugetul Uniunii Europene, un instrument esenţial în adresarea provocărilor noii Europe / The Budget of the European Union, an important tool for addressing the challenges of the new Europe – Cătălina CONSTANTIN

Tinerii, viitorul Uniunii Europene / Young people – the future of the European Union - Irina DINCĂ

3

15

5

1

SEMNIFICAŢIA ZILEI DE 9 MAI PENTRU EI THE MEANING OF THE 9th OF MAY FOR THEM

La ce vă gândiţi când auziţi ziua de 9 mai? / What do you think about when you hear of 9th May? - Maria NISTOR

„Ce semnificaţie are pentru dumneavoastră ziua de 9 mai? / What is significance of 9th of

May for you? – Minisondaj de opinie

Să ne jucăm: Astrograma Uniunii Europene / Let’s play: Astrograme of the European Union –

Salomeea ROMANESCU

ACTUALITATEA EUROPEANĂ EUROPE TODAY

Aşteptarea s-a sfârşit.Fonduri structurale pentru sectorul privat din România / The waiting is over. The Structural Funds for the private sector in Romania - Codruţ CONSTANTINESCU

Eficientizarea consumului de energie în cadrul Uniunii Europene / Energy efficiency within the European Union - Diana BOTESCU

Integrarea Convenţiei Prüm în legislaţia UE / The Integration of the "Prüm Treaty" into EU-legislation – Daniel NĂSTASE

51

45

2

EDITORIAL

Iată-ne ajunşi la al doilea număr al revistei „Consilier european”, şi aceasta mai repede decât credeam.

Motivul este unul cât se poate de important, şi anume Ziua Europei, ziua în care se împlinesc 58 de de ani de la naşterea a ceea ce numim azi Uniunea Europeană.

Cum ar fi fost Europa azi dacă în urmă cu mai mult de jumătate de secol, mai precis pe 9 mai 1950, Robert Schuman nu ar fi propus, în cadrul unei conferinţe de presă, gestionarea în comun cu Germania şi cu restul statelor europene interesate, a resurselor de cărbune şi oţel? Sau ce ar fi fost ea azi dacă mai târziu procesul de integrare nu ar fi atras şi alte state europene?

Dar prea mulţi „ce ar fi fost dacă”... Aşa că mai bine să ne bucurăm şi să

sărbatorim ceea ce avem azi: o uniune de 27 de membri, şi România unul dintre aceştia.

Pentru Europa, data de 9 mai reprezintă trecutul şi viitorul său. Reprezintă ziua sfârşitului unuia dintre cele mai cumplite flageluri, al celui de-al doilea război mondial la care a luat parte dar şi data când s-au pus bazele viitorului său.

Pentru România, ziua de 9 mai mai are o semnificaţie, de o importanţă cu totul specială. Este ziua în care România şi-a declarat independenţa.

Având în vedere toate acestea, nu puteam şi nici nu doream ca ziua de 9 mai să treacă neobservată de noi, aşa că am pregătit un număr cu totul special.

Vă propunem în această ediţie să vorbim despre ceea ce reprezintă această zi pentru noi, românii, dar şi despre evoluţia Uniunii Europene în drumul său spre ceea ce este azi.

Ne-am gândit totodată, ca în cadrul acestei ediţii speciale să aducem în faţa dumneavoastră o nouă secţiune, în cadrul căreia încercăm să aflăm ce gândesc persoane, a caror activitate nu se desfaşoară în domeniul afacerilor europene, despre Uniunea Europeană.

Vă invităm, cu această ocazie, să vedem împreună care este părerea tinerilor cu privire la semnificaţia zilei de 9 mai.

De asemenea, vă propunem să privim, pentru câteva minute, prin ochii copiilor, ce înseamnă această dată. În acest sens, am invitat o elevă de liceu să ne spună, într-un scurt eseu ce semnificaţia are pentru ea această zi şi mai mult decât atât, ce înseamnă pentru România, Uniunea Europeană.

Sperăm să vă facă plăcere să citiţi această ediţie specială a revistei noastre şi nu uitaţi că vă aşteptăm opiniile pe adresa redacţiei: consilier.european@yahoo.com. La multi ani, România! La multi ani, Europa!

Cătălina CONSTANTIN Andreea Florina RADU

Redactori şefi

3

EDITORIAL

Here we are, to the second edition of our publication „European Counsellor” sooner than we expected.

The reason for that is a very important one: the 9th of May, also known as the Europe Day, the day on which we celebrate 58 years since the birth of what we call today the European Union.

What would Europe have today if more than half a century ago, more precisely on the 9th of May 1950, Robert Schuman would not have proposed, during a press conference, to Germany and all European countries interested, the joint management of coal and steel resources?

Or what would have happened if the “mirage” of the European integration had not attracted other European countries?

But too many “what ifs”… Why not better enjoy and celebrate

what we have today: a European Union of 27 countries, Romania representing one of them.

For Europe, the 9th of May represents both its past and future. It represents the day when one of the most devastating wars was brought to an end – the Second World War to which Europe was an important part – but also the day when the foundations for its future were built.

For Romania, the 9th of May has a further meaning: it represents the day when our country has declared its independence.

Having all that in mind, we couldn’t and we didn’t want a day of such importance to pass overlooked, so we have prepared a special edition.

Therefore, we invite you to read about the significance of this special day for a number of Romanians but also about the evolution of the European Union and its policies from the beginning to what they represent today.

Furthermore, we thought that, since we have a special edition, why not to introduce a new section in which to present what people, who don’t necessarily work in the field of European Affairs, do believe about the European Union. At the same time, we invite you to look at the European Union and at this day through the eyes of a young college student whom we invited to describe, in a short essay, what is her opinion about the day and the importance of the European Union for our country.

We hope you will enjoy reading this edition of the “European Counsellor” and don’t forget that we are looking forward to receiving your opinions and suggestions about the articles at the e-mail address: consilier.european@yahoo.com. Happy day, Romania! Happy Birthday, Europe!

Cătălina CONSTANTIN Andreea Florina RADU

Editorial chiefs

4

5

Ramura de măslin

M-am gândit de multe ori de ce 9 Mai? Doar pentru că atunci s-a terminat oficial al doilea război mondial? Sau pentru că Robert Schuman a citit la această dată declaraţia prin care invita Franţa, Germania şi celelalte popoare ale Europei să îşi unească producţiile de oţel şi cărbune, ca “primă fundaţie concretă a unei federaţii europene”? Alegerea datei este simbolică din mult mai multe puncte de vedere. O dată reprezintă momentul oficial al încheierii unui război devastator pentru toată Europa. Mai presus de orice, însă, reprezintă data la care a apărut o Europă nouă şi totuşi veche, mai puternică, mai unită, mai conştientă de valorile şi tradiţiile ei, dar şi mai conştientă de pericolul pe care îl reprezintă dorinţa unora de a fi mai presus decât ceilalţi. De ceea ce poate face setea de putere dintr-un om şi cum un singur om poate distruge prin vorbe, acţiuni şi fapte ceea ce sute de generaţii au creat. Pentru germani sau italieni, teoretic, data de 9 mai nu ar fi o dată pe care să o sărbătorească dacă… exuberanţa italiană nu s-ar fi regăsit după această zi, dacă pragmatismul şi perseverenţa germană nu s-ar fi direcţionat spre reconstrucţia ţării. Simbolistica datei este dincolo de declaraţii politice. 9 Mai este ziua în care francezii şi germanii, englezii şi spaniolii recunosc supremaţia lucrului în comun, a prieteniei, a colaborării şi fructificării a ceea ce este mai frumos în fiecare din noi, supremaţia asupra diferendelor şi luptelor.

Privind în urmă, în istorie, ideea de uniune a tuturor popoarelor din Europa a existat încă din vechime. A avut alt nume. A avut alt mod de abordare. S-a crezut că, prin războaie, se va reface Imperiul carolingian, imperiul construit de Carol cel Mare (Charlemagne). Nici Carol cel Mare nu îşi construise imperiul la întâmplare, însă, ci a visat la refacerea a ceea ce fusese odată Imperiul Roman.

The Olive Branch

Why May 9, I thought to myself several times? Is it just because it ended the Second World War then? Or is it just because Robert Schuman read, at that particular date, the statement by which he invited France, Germany, and the other nations of Europe to unite their steel and coal productions in the “first concrete foundation of a European federation”? It is a symbolic choice of date from several points of view. Once, it represents the official date of the end of an exhausting war for the entire Europe. Above all, nevertheless it represents the date when a new, though old Europe showed up, a stronger one, more united, more aware of its values and customs and also more aware of the danger that represents somebody’s wish to be above everyone else. Conscientious of what makes of a human the thirst for power and of how a single man can destroy by words, actions and facts what hundreds of generations created. For Germans and Italians, May 9th would not be a date for celebration unless … the Italian exuberance would not find itself back after that particular day, unless the German pragmatism and perseverance would not have directed towards the country’s reconstruction. The date significance is beyond any political statements. May 9th is the day when French and German, English and Spanish people acknowledged the supremacy of the common work, of the friendship, of the cooperation and of making the fullest of what is beautiful in each and everyone of us, the supremacy over the fights and battles.

Looking back, in history, the idea of union of European people was since ancient times. It had another name. It had another approach. It was thought that the Charlemagne’s Empire would be restored by carrying on wars. Even Charlemagne did not raise his empire by hazard but by dreaming to restore what once was the Roman Empire.

UNIUNEA EUROPEANĂ - DE LA DEZIDERAT LA CERTITUDINE THE EUROPEAN UNION – FROM DESIDERATUM TO CERTAINTY

6

Modul în care s-a realizat această construcţie nu avea cum să dureze în timp câtă vreme s-a folosit arma constrângerii şi războiului şi nu aceea a comunicării. Umanismul a înflorit tocmai prin această comunicare şi migraţie a ideilor. Şi astfel un Thomas Morus, dar şi un Petrarca, un Luther sau un Calvin au putut să îşi prezinte ideile în tot acest spaţiu. Pentru că au găsit un limbaj comun. Fiecare popor a visat, în felul lui, la această unire, la această comunicare. Însă, istoria trebuia să ne mai ofere lecţii, să ne facă să ne dăm seama că discuţiile în contradictoriu sunt bune la găsirea de soluţii, dar că a nu găsi firul roşu care uneşte şi a te fixa numai pe ceea ce te diferenţiază nu este benefic. Suntem ceea ce suntem azi, europeni, tocmai datorită istoriei care ne-a făcut ca fiecare în parte să contribuim la ceea ce în prezent se numeşte Uniunea Europeană. Am ajuns să ne dăm seama că pragmatismul britanic ajută la construcţie, în timp ce rigurozitatea germană dă siguranţă, exuberanţa franceză dă conţinut, iar imaginaţia italiană dă aspect.

Pentru România, această zi are şi altă semnificaţie: este ziua în care România şi-a declarat independenţa. Deşi câştigată prin război, 9 mai 1877 este ziua de naştere a României de azi. O ţară membră a Uniunii Europene, un loc în care principiile şi valorile europene se regăsesc şi se combină cu specificul nostru. Alegerea zilei de 9 mai simbolizează renaşterea Europei, ridicarea ei din cenuşă. Precum pasărea Phoenix şi Europa a trebuit să treacă printr-un foc nimicitor care să o ajute să reapară mai puternică, mai decisă să îşi valorifice tot ce este frumos. Este ziua în care arma cuvântului a învins mitraliera, în care penelul, dalta şi vioara au acoperit zgomotul luptelor.

La Mulţi Ani nouă!

The way of making this construction could not have lasted in time as long as they had used the weapon of constraint and war, and not that of communication. The Humanism flourished exactly due to this communication and migration of ideas. Therefore, a Thomas Morus, and a Petrarca, or Luther or Calvin could expose their ideas on the entire area. It was exactly because they found a common language. Each people dreamed of this union, of this communication in its own way. But History had to teach us more lessons, to make us aware that the discussions in contradictory are good for finding solutions, but not finding the red line uniting us and fixing ourselves only on what divide us is not benefic at all. We are what we are today, Europeans, exactly because of our History that made us, each of us, on our own, to contribute to what we call the European Union nowadays. We got to the point of awareness where we realize that the British pragmatism helps to the construction, while the German rigor gives certitude, the French exuberance offers the contents, and the Italian imagination offer the looks and the sparkle. This particular day has for Romania an additional meaning: it is the day when Romania declared its independence. Though won by war, May 9, 1877 is the birthday for the modern Romania - a country member of the European Union, a place where the European values and principles find themselves at home and combine with our specificity.

The choice of May 9th symbolizes the re-birth of Europe, its rise from the ashes. Like the Phoenix, Europe had to go through a destroying fire that helped it show up again, stronger and more determined to put in light all the beauty it has.

It is the day when the word defeated the machine gun, when the painter’s brush, the chisel and the violin covered up the battle noise.

Many Happy Returns to All of Us!

Andrada-Ileana MINEA

expert

7

Ce-ţi doresc eu ţie….

„Într-o bună zi, Franţa, Rusia, Anglia, Germania, toate naţiunile de pe continent, fără să-şi piardă trăsăturile distincte şi individualitatea, se vor contopi într-o entitate superioară şi vor constitui spiritualitatea europeană…..În aceea zi nu vor mai exista confruntări decât pe plan economic şi spiritual.” (Victor Hugo, 1849)

Această aspiraţie a unuia dintre primii vizionari ai proiectului european, a început să se concretizeze odată cu actul de naştere a Europei, datat 9 mai 1950. Declaraţia Schuman a constituit astfel prima etapă a unui parcurs captivant.

Din acel moment, statele europene au fost angrenate într-un proces evolutiv ireversibil. Astăzi, Uniunea Europeană nu mai înseamnă doar o suprapune de state, cu interese adesea divergente, ea presupune existenţa unei comunităţi de naţiuni distincte, participante la acelaşi efort constructiv şi creator. Ca şi în urmă cu mulţi ani, idealul este acelaşi, însă din ce în ce mai mulţi oameni contribuie la realizarea acestuia. O demonstrează progresele realizate în atingerea unor obiective fundamentale de

natură politică şi socială: � Combaterea sărăciei

Uniunea Europeană este cel mai mare donator mondial în ceea ce priveşte fondurile publice destinate dezvoltării statelor sărace. Statutul de putere comercială îi conferă un rol important în lupta împotriva sărăciei, pentru creşterea durabilă a economiei mondiale şi mai multă echitate în comerţul mondial.

� Stabilitatea politică şi economică În cursul unei jumătăţi de secol,

Uniunea Europeană a reunit un continent fragmentat, a realizat o piaţă unică fără frontiere şi a pus în circulaţie o monedă specială, euro. În prezent, Uniunea Europeană se întinde de la Polul Nord până la Gibraltar şi Marea Neagră, numără 27 de state membre şi aproape o jumătate de miliard de locuitori. Ca urmare a inovaţiilor aduse tratelor constitutive, cetăţenii europeni pot participa la iniţierea actelor legislative, stabilirea priorităţilor şi elaborarea politicilor comunitare.

What I wish for you...

“One day, France, Russia, United Kingdom, Germany and all nations on earth, without losing their distinction or individuality, shall unite in a superior entity and shall build the European spirituality… That day the only confrontation shall be of economic and spiritual nature”. (Victor Hugo, 1849)

The aspiration of one of the first visionary man of the European project started to materialize together with the birth of Europe, on 9 May 1950. The Schuman Declaration represented the first step of this fascinating path.

From that moment on, the European countries started on a road of no return. Today, the European Union no longer signifies a number of countries brought together, with often divergent interests, but the existence of distinct nations, jointly participating in a creative and constructive effort. As many years ago, the ideal remains the same, but more and more people want to contribute to its achievement. The progress made in achieving the political and social objectives is the proof of that:

• Combating poverty The European Union represents the

world’s largest donor as regards public funds designed to contribute to developing poor countries. Its commercial power statute gives the EU an important role in fighting against poverty, for insuring the sustainable growth of world economy and more equity in the world trade.

• Economic and political stability On the course of more than half a

century, the European Union reunited a fragmentized continent, achieved an internal market without any frontiers and started to circulate a common currency, the euro. Nowadays, the European Union covers the territory between the North Pole to Gibraltar and Black Sea, unites 27 Member States and almost half a billion people. As consequence of innovations brought by the founding treaties, the European citizens can take part in initiating pieces of legislation, establishing priorities or drafting community policies.

8

� Progresul economic şi social

Eliminarea treptată a barierelor existente între sistemele economice ale statelor membre, constituirea pieţei unice europene, în cadrul căreia bunurile, serviciile, persoanele, capitalurile pot circula liber, au determinat creşterea rapidă a schimburilor comerciale între statele membre. Extinderea pieţei interne, valorificare avantajelor economiei de scală şi structura sa concurenţială determină creşterea constantă a bunăstării sociale. În prezent, provocările globalizării impun noi abordări europene, cum ar fi dezvoltarea relaţiilor economice bazate pe cunoaştere şi valorificarea avantajului competitiv (promovarea inovării şi a produselor specifice).

� Preocuparea pentru mediul înconjurător Pentru a compensa dependenţa de

importul de resurse energetice, statele europene fac eforturi pentru conturarea unei politici energetice comune, respectiv atingerea obiectivului de garantare a securităţii şi durabilităţii aprovizionării cu energie, promovarea surselor regenerabile, creşterea eficienţei energetice, diversificarea furnizorilor externi de materii prime, toate acestea în direcţia ocrotirii mediului înconjurător.

� Europa rezultatelor concrete Începând cu anul 2004, construcţia

europeană se axează pe proiecte concrete, care vin în aplicarea politicilor comunitare şi urmăresc îndeaproape respectarea intereselor cetăţenilor europeni:

• Economic and social progress

Cutting of the barriers existing in the Member States’ economic systems, setting up the single European market where the goods, services, persons and capital can move freely have led to increased commercial trade between the members. The extension of the internal market, taking advantage of the economies of scale and its competition structure has led to constant increase of social welfare. Now, the challenges of globalization require a new European approach, consisting in enhanced knowledge based economic relations in order to make use of the competitive advantage (promoting innovation and specific products).

• Preoccupation for the environment In order to compensate the

dependence on the energy resources, the European countries are making increasing efforts in order to shape a common energy policy in order to achieve the objective of guaranteeing security and sustainability of energy supply, promoting the renewable energy resources, increasing the energy efficiency, diversifying the external providers and all that through environment protection.

• Europe of concrete results Starting with 2004, the European

building model is based on concrete projects that insure the implementation of community policies and closely observe the interests of European citizens:

9

dobândirea statutului juridic obligatoriu pentru Carta drepturilor fundamentale (reglementarea drepturilor cetăţenilor europeni în raport cu legislaţia europeană), definirea şi delimitarea competenţelor instituţiilor comunitare, creşterea rolului parlamentului European şi a parlamentelor naţionale (în special în ceea ce priveşte respectarea principiului subsidiarităţii).

� Agenda Lisabona

Până în anul 2010 economia europeană ar trebui să devină ”cea mai competitivă şi dinamică economie din lume”. Altfel spus, să poată recupera decalajul şi să înregistreze performanţe mai bune decât Statele Unite ale Americii, cel puţin în ceea ce priveşte valorificarea potenţialului inovativ şi informaţional. În ultimul timp se încearcă o apropiere a politicii concurenţiale europene de modelul american, considerat mai eficient în ceea ce priveşte beneficiile imediate sesizate la nivelul consumatorilor.

� Ce va urma?

Un posibil răspuns îl oferă acelaşi grandios vizionar (Victor Hugo, 1867): ”Într-o bună zi, cele două grupări imense, Statele Unite ale Americii şi Statele Unite Europene, faţă în faţă, îşi vor da mâna pe deasupra mărilor, vor schimba între ele produse, servicii, tehnologii, spiritualitate, vor descoperi împreună lumea, vor popula deşerturile şi, sub privirea Creatorului şi spre binele tuturor, vor realiza contopirea celor două forţe imense, puterea lui Dumnezeu şi fraternitatea dintre oameni!”

gaining the compulsory legal status for the Charter of Fundamental Rights (regulating European citizens’ rights as concerns the European legislation), defining and separating European institutions’ competencies, increasing the role of the European Parliament and of national parliaments (especially as concerns the subsidiarity principle).

• The Lisbon Agenda The European economy should become

“the most competitive economy in the world” and that no later than 2010. In other words, the EU should recover the gap and register better results than the United States of America, at least as concerns the valorification of its informational and innovative potential. At the same time, it is envisaged to define the European competition policy taking into account the American model, considered to be more efficient as regards the immediate benefits for consumers.

• What shall follow next?

A possible response is offered by the same extraordinary visionary (Victor Hugo, 1867): “One day, the two largest entities, the United States of America and the United States of Europe, face to face, will shake hands over the seas, shall exchange goods, services, technologies, spirituality, shall discover the world together, shall inhabit deserts, and, under the Creator’s eyes and for the sake of all, shall unite the two tremendous forces, the power of God and the fraternity of people!”

Carmen PĂTRUŢ consilier pentru afaceri europene

(European Affairs Adviser)

10

Tratatul de la Lisabona – Tratatul instituind o Constituţie pentru Europa, într-o formă revizuită? Context

Ulterior respingerii Constituţiei Europene de către referendum-urile din Franţa şi Olanda a urmat o perioada de reflecţie pentru găsirea unei soluţii la impasul european. Ideea de reformă, însă, a continuat să reprezinte un punct important pe agenda dezbaterilor liderilor europeni. Astfel, Comitetul de Acţiune pentru Democraţie Europeană, un grup restrâns de politicieni, a prezentat, în iunie 2007, un proiect de tratat revizuit, extras din cenuşa defunctei Constituţii. Reacţiile celor 27 de şefi de state şi guverne nu au întârziat să apară, iar la 23 iulie 2007 au început, oficial, negocierile pe textul noului Tratat. Argumentele unui nou tratat derivă din faptul că o Uniune Europeană cu 27 de state membre are nevoie de noi instrumente eficiente şi coerente pentru a face faţă provocărilor actuale, respectiv globalizarea, evoluţia demografică, schimbările climatice, problemele energetice sau ameninţările la adresa securităţii.

După lungi dezbateri, multe momente de blocaj şi prin compromisuri multiple, liderii europeni au reuşit, prin semnarea documentului, la 13 decembrie 2007, să scoată Uniunea din criza instituţională în care se afla de mai bine de doi ani. În acest sens, Tratatul de la Lisabona, sub denumirea oficială de “Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene”, reprezintă un document esenţial pentru viitorul Uniunii Europene.

Textul Tratatului nu este unul accesibil cetăţeanului de rând, limbajul având un grad ridicat de dificultate din punct de vedere tehnic.

The Treaty of Lisbon – The Constitutional Treaty in a revised form ?

Context

Further to rejection of the Constitutional Treaty by the referendums in France and Netherlands, followed a period full of reflection searching for a solution to the European deadlock. The idea of reform, though, continued to represent an important point on the agenda of the European leaders. Thus, the Action Committee for European Democracy, a limited group of politicians, presented in June 2007, a revised draft treaty, drawn out from the ashes of the deceased Constitution. The reactions of the 27 heads of state and government did not hesitate to show up, so that on July 23, 2007 the negotiations on the text of the new Treaty have officially began.

The Pros of a new Treaty arise from the fact that a European Union with 27 Member States needs new efficient and coherent instruments in order to manage the present challenges, such as: the globalization, the demographic evolution, the climate changes, the energetic problems or the threats on general security.

After long debates, many deadlock moments and compromises, the European leaders succeeded, by signing the document on 13 December 2007, to pull the Union out of the institutional crises after being stuck in more than two years. Therefore, the Treaty of Lisbon, under the official name of “The Treaty of Lisbon amending the Treaty on European Union and the Treaty establishing the European Community” represents an essential document for the future of the European Union.

The text of the Treaty is not easy accessible for the common citizen; the language is of a high tehnical difficulty.

11

Tratatul a fost redactat de o aşa manieră încât să permită ratificarea în Parlamentele naţionale ale statelor membre si nu prin referendum-uri, având în vedere contextul în care a eşuat ratificarea proiectului pentru o Constituţie Europeană. Singura ţară unde ratificarea trebuie supusă unei consultări publice, conform Constituţiei, este Irlanda, deşi potrivit sondajelor realizate de “Financial Times”, peste 70% din cetăţenii1 celor mai mari cinci state europene (Franţa, Republica Federală Germania2, Italia, Spania şi Marea Britanie) doresc referendum-uri naţionale.

Procesul de ratificare se doreşte a se încheia până la sfârşitul acestui an, urmând ca Tratatul să intre în vigoare la 1 ianuarie 2009, înaintea alegerilor euro-parlamentare.

Figura 1: Principalele direcţii de acţiune ale

Tratatului de la Lisabona

Sursa: sursă proprie, pe baza informaţiilor prelucrate de pe site-ul (http://europa.eu/lisbon_treaty)

1 Euroscepticismul ridicat din rândul cetăţenilor europeni se reflectă şi în rata de participare la alegerile europene, care a scăzut in mod constant, de la 57%, în 1994, la 46%, în 2004.

2 Cetăţenii ambelor state (Franţa şi Germania), în marea lor majoritate, sunt eurosceptici convinşi, acesta fiind motivul principal pentru care preşedintele francez, Nicolas Sarkozy şi premierul britanic, Gordon Brown, au respins cu fermitate, încă de la început, ideea unui referendum naţional.

Taking into consideration the context in which the ratification of the Constitutional Treaty failed, the Treaty of Lisbon was writen in such a manner that it allows the ratification via the national parliaments of the Member States and not by referendum. The only exception is made by Ireland, where according to the national constitution, the ratification has to be submissive to public consent. According to several public opinion polls made by the “Financial Times” magazine over 70% of the citizens3 of five largest Member States of the EU (France, Germany4, Italy, Spain and UK) wish to have national referendums.

The ratification procedure is planned to finish by the end of this year, so that the Treaty comes into force on the 1st of January 2009, before the Euro-parliamentary.

Figure 1: Main course of actions

of the Lisbon Treaty

Sursa: own sourse, based on the information processed from the website (http://europa.eu/lisbon_treaty)

3 The high level of Euro-scepticism of the European citizens reflects also in the share of participation in the European elections; the figures continue to decrease from 57% in 1994 to 46% in 2004.

4 The majority of the citizens of both states (France and Germany) are convinced eurosceptics, this being the main reason for which the French President, Nicolas Sarkozy and the British Prime Minister, Gordon Brown, have strongly repelled from the beginning, the idea of a possible referendum.

Europa mai eficientă A more efficient Europe

Europa drepturilor, valorilor, libertăţii, solid. şi siguranţei A Europe of justice, values, liberty, solidarity & security

Europa ,actor imp. pe scena internaţională A Europe as imp. actor on the internat. scene

� consolidarea rolului Parlamentului European şi a parlamentelor naţ.; apropierea de cetăţean; clarificarea sarcinilor, la nivel european/naţional &stabilirea actorilor resp � strenghtening the role of the EP and of the national parliaments; approaching the citizen; the elucidation of the task at European and nat. Level and appointment of the actors involved.

� Simplificarea metode-lor de lucru şi a regulilor de vot; Eficientizarea şi modernizarea instituţ.; capacitarea UE în domenii de prioritate majoră. � Simplifying the working methods & the voting rules; improving & modernizing the EU institutions; capacita-ting the EU in fields of major priority.

� promovarea valorilor UE; introducerea Cartei drepturilorfundamentale în dreptul primar european; crearea unor noi mecanisme de solid.; îmbunătăţirea protecţiei cetăţenilor europeni. � Promoting the EU values; introducing the Charter of Fundamental Rights in the European primary law; establishing new solidarity mechanisms; improving the security of the EU citizens.

� Regruparea instrumen-telor de politică externă; intensificarea rolului UE ca actor în sfera rel. int.; promovarea intereselor şi valorilor europene pe plan mondial, cu respectarea intereselor SM. � Regrouping the external affairs instruments; intensi-fying the role of the EU as actor in the field of int. rel; promoting worldwide the EU interests and values, by res-pecting the interests of MS.

Europa mai democratică &transp. A more democratic and transparent Europe

12

Ce trebuie reţinut cu privire la schimbările aduse de noul Tratat � Odată cu ratificarea Tratatului de la

Lisabona, Uniunea Europeană va avea personalitate juridică, la fel ca un stat, însă, acest fapt nu presupune dreptul de a se substitui statelor membre în chestiuni pentru care nu a fost mandatată.

� Noul Tratat nu este substanţial diferit de textul Tratatului Constituţional, ci vine să eficientizeze funcţionarea instituţiilor europene. Totuşi, în noul Tratat nu au fost introduse prevederi referitoare la simbolurile europene –steagul şi imnul.

� Prin noul Tratat au fost extinse competenţele Comisiei Europene, ale Parlamentului European şi ale Curţii Europene de Justiţie în domeniul justiţiei şi afacerilor interne.

� Sistemul de preşedinţie rotativă va fi asigurat simultan de trei state. Preşedintele UE va fi ales, în unanimitate, de primii miniştrii şi de presedinţii statelor membre pe o perioadă de 30 de luni şi va îndeplini concomitent, ca şi până acum, funcţia de Preşedinte al Consiliului Uniunii Europene. Este important de reţinut faptul că preşedintele Uniunii Europene va fi mai mult un simbol, funcţiei nefiindu-i conferite puteri executive.

� Deşi numeroase state au dorit crearea funcţiei de ministru de externe al UE, nu s-a ajuns la un consens, negocierile soluţionându-se cu denumirea poziţiei “Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate”, care potrivit textului Tratatului “nu va interfera cu responsabilităţile statelor membre în ceea ce priveşte formularea şi implementarea politicilor lor externe”. Înaltul reprezentant, în persoana domnului Javier Solana, actualul Secretar General al Consiliului Uniunii Europene şi Înalt Reprezentant pentru Politica Comună Externă şi de Securitate, va prelua puterile financiare atribuite, în prezent Comisarului pentru Politica Externă, Benita Ferrero-Waldner, care coordonează bugetul UE pe acţiuni externe.

What is important to know about the changes brought by the new Treaty � Once the Lisbon Treaty ratified, the EU

shall have legal personality, the same as a state, but this fact does not imply that the Union can substitute the Member States in issues for which has not been mandated.

� The text of the new Treaty is not substantially different from that of the Constitutional Treaty, but an improved text aiming to improve the functioning of the community institutions. Nevertheless, the new Treaty does not include any provisions related to the European symbols –the flag or the anthem.

� The new Treaty extends the competences of the European Commission, of the European Parliament and of the European Court of Justice in the field of JHA.

� The Presidency's rotation system shall be held simultaneously by three Member States. The President of the EU shall be elected, by unanimity, by the heads of state and government on a period of 30 months and shall hold, as before, the position of President of the Council of the European Union. It is important to notice that the President of the EU shall be in fact a symbol, because the position does not assume executive powers.

� Even if the majority of the Member States agreed upon the creation of the position of Minister of Foreign Affairs, in the end no consent could be reached and following the negotiations the position agree upon was “High Representative for the Common Foreign and Security Policy”, which, according to the provisions of the Treaty “shall not interfere with the responsibilities of the Member States regarding the wording and implementation of their foreign policies”. This position shall be held by Mr. Javier Solana, the present Secretary General of the Council of the EU and the High Representative for the Common Foreign and Security Policy, who shall take over the financial powers conferred, at present, to Mrs. Benita Ferrero-Waldner, the Commissioner in charge of External Relations Policy, who coordinates the EU budget in the field of external relations.

13

� Având în vedere faptul că, UE nu poate fi

membră a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite şi că, în acelaşi timp, conform declaraţiei politice incluse în noul tratat, “Politica externă şi de securitate nu va afecta nicidecum statutul de membru, în Consiliul de Securitate, al vreunui stat membru UE”, statele membre UE care fac parte din Consiliu pot solicita Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, prezentarea poziţiei comune a acestora, la ONU.

� Textul Tratatului mai prevede reducerea cu 1/3 a numărului de comisari, începând din 20145 şi stabileşte o regulă specifică de rotaţie.

� Locurile în Parlamentul European vor fi redistribuite conform unei formule ce aplică principiul proporţionalităţii. Limitele sunt de maxim 96 de locuri şi minim 6, pentru fiecare stat membru. De asemenea, numărul deputaţilor europeni nu va putea depăşi 750.

� De asemenea, s-a convenit şi asupra redistribuirii voturilor statelor membre în Consiliu.

� Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale, anexă a Tratatului, devine într-o oarecare măsură obligatorie pentru toate statele membre, însă prevederile legislaţiilor naţionale primează. Totuşi, textul noului Tratat conferă Cartei aceeaşi valoare ca şi tratatelor. Carta prevede printre altele: dreptul la negociere şi acţiune colectivă; dreptul la siguranţă socială şi asistenţă socială; dreptul de liber acces la serviciile de interes economic general etc.

Tratatul de la Lisabona eficientizează instituţiile europene în ceea ce priveşte procesul decizional:

5 Această prevedere se aplică începând cu următoarul mandat în Comisie–2014, ulterior intrării în vigoare a Tratatului.

� Bearing in mind that the EU is not allowed to be a member of the United Nations Security Council, and that in the same time, according to the political declaration included in the Treaty “the Common Foreign and Security Policy shall, by no means, affect the member state's status in the UN Security Council of any of the EU Member States”, the EU Member States which are members in the UN Security Council are entitled to request to the High Representative to present to the UN their common position on any issue.

� Further provisions stipulate the reduction by 1/3 of the commissioners’ number, starting 20146 and the implementation of a specific rule of rotation.

� The seats in the European Parliament shall be redistributed in line with a new formula based on the proportionality principle. The limits shall not exceed maximum 96 and minimum 6 seats for each Member State. The number of the European deputies shall also be restrained to 750.

� In the same time, it has also been agreed upon a redistribution of the votes in the Council.

� The Charter of Fundamental Rights of the European Union, annex to the Treaty, shall become, in a certain manner, compulsory for all Member States, though the provisions of the national legislations have priority. Even though, the Lisbon Treaty gives the Charter the same value as to the treaties. The Charter provides among other things: the right to negotiation and collective action; the right to social security and assistance; the right to free access on the general economic public services etc.

The Treaty of Lisbon improves the efficiency of the European institutions regarding the decision-making process:

6 This provision is valid starting the next mandate of the Commission – 2014, after the Treaty of Lisbon entries into force.

14

� Este suficient ca 15 din cele 27 de state

membre, care trebuie să reprezinte 65% din totalul populaţiei UE, să se pronunţe în favoarea unei decizii, pentru ca aceasta să fie adoptată.

� În scopul apropierii de cetăţean şi a creşterii legitimităţii deciziilor luate de către instituţiile UE a fost introdus criteriul populaţiei în sistemul de vot, ceea ce presupune că, în urma unui milion de semnături, Comisia are responsabilitatea să promoveze un proiect legislativ considerat util de către cetăţenii europeni.

� It is sufficient that 15 Member States out of 27, which must represent 65% of the total EU population, to pronounce in favor of a certain decision, so that it can be adopted.

� On the purpose to get closer to the citizen and increase legitimacy of the decisions taken by the European institutions, the Treaty brought the criteria of the population in the voting system; this implies that one million of signatures obliges the Commission to promote a legislative project, which is considered useful by the European citizens.

� Statele membre au cedat o parte din

drepturile de veto în anumite domenii, precum justiţia şi afacerile interne, unde acum UE va lua decizii prin majoritate simplă. Prin noul Tratat statele membre au drept de veto numai pe politicile care cad sub incidenţa unanimităţii7 (eventualele modificări ale textului Tratatului vor cădea în competenţa decizională a statelor membre), fapt contestat, de altfel, de Polonia, care a şi obţinut unele concesii în acest sens: modificarea sistemului de vot va începe din 2014 şi va fi realizată în mai multe faze; deciziile UE pot fi modificate doar prin unanimitate de voturi. Astfel, condiţiile impuse de Polonia pentru semnarea tratatului reprezintă, practic, o piedică în eficientizarea procesului decizional.

7 La momentul actual sistemul de vot este greoi întrucât luarea deciziilor în majoritatea domeniilor necesită unanimitate, iar celelalte, prin majoritate calificată.

� Member States partly ceased the votes in certain domains, such as justice and home affairs, so that the EU shall meet decisions by simple majority. The new Treaty gives the Member States the right to vote only for those policies which fall under the incidence of the unanimity8 voting procedure (the possible changes of the text of the Treaty shall be decided by the Member States), a fact which has been contradicted by Poland, who in fact obtained several concessions in this regard: the gradual change of the voting system starting 2014; the EU decisions can be changed only by unanimity etc. Thus, the conditions imposed by Poland in order to sign the Treaty represent, in fact, a hindrance in the way of an efficient decision-making process.

8 At present the voting system is slowed by the fact that the decisions in most all fields are taken by unanimity, while others, by qualified majority.

15

� De asemenea, Curtea Europeană de Justiţie va judeca cazurile din domeniul justiţie şi afaceri interne pe baza legislaţiei comunitare.

� Instituţiile UE vor notifica Parlamentele Naţionale asupra oricăror propuneri legislative comunitare, iar acestea vor avea la dispoziţie 8 săptămâni pentru a-şi exprima opiniile şi/sau eventualele contestaţii, înaintea demarării dezbaterilor respectivelor propuneri legislative, de către guvernele naţionale. Astfel, este suficient ca 1/3 dintre parlamentele naţionale să aibă obiecţii pentru ca, propunerea legislativă să fie reanalizată de către Comisie pentru a decide dacă mai este cazul să fie susţinută în continuare, amendată sau retrasă. Dacă ulterior reanalizării, Comisia decide să promoveze propunerea, aceasta va rămâne definitivă. Dacă, însă, majoritatea parlamentelor naţionale doresc revizuirea propunerii, iar Comisia hotărăşte promovarea ei în forma contestată, atunci Consiliul şi Parlamentul vor media conflictul.

� Ţinând cont de experinţa în ceea ce priveşte procesul de modificare a Tratatului UE sau a politicilor europene, Tratatul de la Lisabona introduce aşa-numita “ratchet clause”, care permite modificarea prin majoritate şi fără convocarea obligatorie a Conferinţei Interguvernamentale, a unor chestiuni9 ce, până în prezent, erau amendate numai prin unanimitate.

Bibliografie: � http://europa.eu/lisbon_treaty/index_en.htm � http://www.robert-schuman.org/tout-comprendre-sur-le-traite-de-lisbonne.php

� http://eurlex.europa.eu/JOHtml.do?uri=OJ:C: 2007:306:SOM:en:HTML

9 “Clauza Ratchet” nu se aplică în cazul reformelor instituţionale fundamentale ale Tratatului.

� Moreover, the European Court of Justice shall trial the cases in the field of justice and home affairs based on the Community legislation.

� The EU institutions shall notify the national parliaments on any European legislative proposals. The national parliaments have 8 weeks remaining time to express their opinions and/or advance an appeal, before the starting of the debates on the respective legislative proposals by the national governments. Thus, it is sufficient that 1/3 of the national parliaments rise objections and the legislative proposal shall be reanalyzed by the Commission, which decides if it should be further sustained, amended or withdrawn. The legislative proposal is irrevocable, if subsequent to reanalyzing the Commissions decides to further promote it. In case the majority of the national parliaments wish to revise the proposal and the Commission still decides to promote it, then the Council and the Parliament shall mediate the conflict.

� Taking into consideration the experience had trying to change the Treaty on the EU or even the European policies, the Treaty of Lisbon introduces the so-called “ratchet clause”, which allows the modification, by majority voting and without the calling together of the Intergovernmental Conference, of certain domains10 which until now could be amended only by unanimity voting.

Andreea Florina RADU Consilier pentru afaceri europene

(European Affairs Adviser)

10 The “Ratchet Clause” does not apply in the case of fundamental institutional reforms of the Treaty.

16

Modelul cubului - rezultat al celor trei viziuni pentru Europa post-belică

1. Potenţialul explicativ al modelului cubului şi caducitatea lui Abordarea istoriei integrării europene propusă în acest articol se caracterizează printr-o combinaţie între o metodologie istorică specifică cu o abordare a ştiinţelor politice.

După mai mult de jumătate de secol, integrarea Europei are deja propria sa istorie. Factorii interni joacă un rol important în explicarea progreselor, realizărilor şi lipsurilor, dar şi factorii externi (apariţia Superputerilor, suveranitatea naţională) trebuie luaţi în considerare.

Într-o generaţie de la sfârşitul războiului până în deceniul 7, nu există nicio îndoială asupra sarcinii: asigurarea păcii în Europa, prin organizarea complet diferită a afacerilor internaţionale, şi reconstruirea economiei Europene pentru combaterea sărăciei şi satisfacerea necesităţilor de bază ale populaţiei.

Această primă eră a integrării europene a condus la înfiinţarea Comunităţilor Europene, şi a condus şi la puterea politică şi legislaţia supranaţională, dar numai în foarte puţine (totuşi decisive) domenii politice. Evoluţia spre o Federaţie Europeană, aşa cum s-a sperat şi s-a anunţat curând după război, nu era posibilă, datorită rezistenţei statelor Naţiune şi greutăţii superputerilor aşa cum vedea în cele ce urmează. 2. Trei viziuni pentru Europa post-belică Cum se întâmplă după războaie, perioada post-belică a fost un vid necunoscut11. Nimic nu era evident, totul trebuia reconstruit – nu numai structurile economice şi infrastructura industrială, ci şi modelele şi cadrele politice.

11 Cărţi istorice pe website-ul Universităţii din Leiden, Olanda,http://www.euhistory.leidenuniv.nl/index.php3?m=3&c=10&garb=0.40005079549039213&session=; în germană, de exemplu Wilfried Loth: Der Weg nach Europa. Geschichte der europäischen Integration 1939-195,. Göttingen, 1990.

The cub model – a result of the three Visions for Postwar Europe

1. The explicative potential for the cub model The approach to the history of European integration proposed on this article is characterized by a combination of a specifically historical methodology with a political science approach. After more than half a century the integration of Europe already has its own history. Internal factors play an important role to explain the advancements, achievements and shortcomings, but external factors (emergence of the Superpowers, national sovereignty) must also be taken into account. In a first generation, from the end of the war to the 70s, there was no doubt about the task at hand: ensure peace in Europe, through a completely different way of organizing international affairs, and reconstruct the European economy, in order to combat poverty and satisfy the basic needs of the population.

This first era of European integration led to the establishment of the European Communities, and led to supranational political power and legislation, but only in very few (however decisive) policy areas. The advance to a European Federation, as hoped and announced soon after the war, was not possible, because of the resistance of Nation states and the weight of the superpowers as we can notice from our article. 2. Three Visions for Postwar Europe As is often the case after wars, the post-war period was an unknown void.12 Nothing was obvious, everything had to be rebuilt – not only the economic structures and industrial infrastructure, but also the political patterns and frameworks.

12 Historical books on the post-war situation see under the website of the University of Leiden, Netherlands,http://www.eu-history.leidenuniv.nl/index.php3?m=3&c=10&garb=0.40005079549039213&session=; in German, Wilfried Loth: Der Weg nach Europa. Geschichte der europäischen Integration 1939-1957. Göttingen 1990.

17

Chiar şi statele naţiuni nu mai aveau o poziţie normală, în unele zone europene (ca în Germania) nu exista un statut statal, alte state naţiuni existau dinaintea războiului şi continuau să existe după el (ca Polonia), altele şi-au reunit părţile distruse de război (ca Franţa). Nici structurile naţionale, nici cele internaţionale din Europa nu existau cu adevărat – peisajul politic era gol şi invita actorii existenţi şi potenţiali ai momentului să elaboreze planuri şi viziuni pentru o Europă nouă, cu o formă corespunzătoare intereselor lor.

Even the nation states had no longer a natural stand, in some European areas (like in Germany) there was no state status, other nation states existed before the war and continued to exist after it (like Poland), and others just reassembled the destroyed parts the war had left (like France). Neither international, nor supranational structures in Europe really existed – the political scene was empty, and invited the existing or potential actors of the time to develop plans and visions for a new Europe, shaped in a way, which corresponded to their interests.

Era bineînţeles cazul acelor puteri care au apărut ca învingători istorici reali din război, aşa-numitele noi “superputeri”. A început era bipolarităţii13 şi acest lucru a însemnat că aceste două superputeri erau gândite strategic într-o dimensiune globală. Europa era numai o piesă, poate chiar o capodoperă în acest puzzle, deoarece Europa a devenit un element cheie pentru interesele globale ale ambelor superputeri. Pe de altă parte, statele naţiuni europene nu păreau să cedeze superputerilor nou create fără o vorbă. Se poate imagina o Europă nouă în cadrul structurilor vechi, dominate de statele naţiuni şi pretenţia lor la suveranitate14.

În schimb, între ambiţia globală a superputerilor şi greutatea regională a statelor naţiune, un nivel European original, continental, intermediar, al puterii politice şi luare a deciziilor părea să aibă un drept istoric să apară şi să co-existe pe lângă superputeri.

Viitorul Europei se vedea diferit dacă era privit din puncte de vedere în competiţie diferite: din punctual de vedere al Superputerilor, al statelor Naţiune şi al “Europenilor”:

13 Cărţi istorice despre era bipolarităţii, discuţii despre începuturile acestei ere, de exemplu Richard T. Griffiths , Cold War International History Project şi cercetare în cadrul acestui proiect; http://wwics.si.edu/ index.cfm?fuseaction=topics.home&topic_id=1409; 14 Vezi Johnny Laursen, oc.cit.; Hagen Schulze: States, Nations and Nationalism. From the Middle Ages to the Present. Oxford: Blackwell 1996.

This was surely the case for those powers that emerged from the war as the real historical winners, the newly so-called “superpowers”. The era of bipolarity15 began, and this meant that the two superpowers thought strategically in a global dimension. Europe was one piece, maybe even a masterpiece in this puzzle, as Europe became a key element of both superpowers’ global interests. On the other hand, European nation states were not likely to surrender to the newly created superpowers without having a say. One could dream a new Europe within the framework of the old structures, dominated by the nation states and their claim to sovereignty.16

Alternatively, between the global ambition of the superpowers and the regional weight of the nation states, an intermediate, continental, genuine European level of political power and decision-making seemed to have some historical right to emerge and co-exist alongside the superpowers. The future of Europe looked different when seen from competing viewpoints: from the viewpoint of the Superpowers, the Nation states and the “Europeans”.

15 Historical books on the era of bipolarity, the discussion on the beginning of this era, and the term see e.g. Richard T. Griffiths « Cold War International History Project » and research this project ; http://wwics.si.edu/index.cfm? fuseaction=topics.home&topic_id=1409; 16 See Johnny Laursen, oc.cit.; Hagen Schulze: States, Nations and Nationalism. From the Middle Ages to the Present. Oxford: Blackwell 1996.

18

a. Charles de Gaulle Preşedinte francez după război, era exponentul perspectivei statale. Viziunea sa asupra Europei era tradiţională sub mai multe aspecte: el a analizat Al Doilea Război Mondial ca pe unul dintr-o serie lungă de războaie hegemonice din Europa. Victoria aliaţilor ca una din coaliţiile care întotdeauna au desfiinţat ambiţiile unei puteri hegemonice europene. Noile Superputeri nu jucau un rol în reflecţiile sale, el insista asupra restaurării suveranităţii naţionale. Proiectul său pentru Europa era un sistem de state naţionale suverane, fortificate şi centralizate, cooperând dar nu integrând, şi dotate cu mijloace militare pentru descurajare reciprocă la nivel naţional.

b. Uniunea Sovietică (Stalin) a impus o hegemonie brutală în partea de est a continentului European, anulând suveranitatea naţională şi integrând aceste ţări în blocul comunist. Dar, chiar SUA, în special prin Planul Marshall (1947), au urmărit nu numai scopuri umanitare, ci şi interesele americane legate de securitate, prin blocarea drumului spre comunism prin formarea unei structuri de integrare vest-europene (OEEC). Americanii vedeau Europa ca parte a unui proiect mondial, al “Lumii libere” în luptă cu expansionismul sovietic. Abordarea lor liberală era (1) să ofere ajutor economic, care ar (2) fi dus la condiţii sociale sănătoase şi ar fi evitat orice fel de nelinişti sociale şi pericolul comunismului şi în final, (3) ar fi iniţiat şi fortificat instituţiile democratice.

c. “Europenii” nu dispuneau de structuri publice existente şi se exprimau în primul rând în cadrul mişcărilor Societăţii Civile. Viziunea lor despre noua Europă era formată din independenţa externă şi respectul intern pentru diversitate. Ambele sarcini istorice invitau la unificare în formă federală - numai o Europă unită putea rezista presiunii Superputerilor, asigura pacea între naţiunile europene şi garanta diversitatea lor culturală. Unitatea era înţeleasă ca o condiţie pentru diversitate.

a. Charles de Gaulle French President after the war, was an exponent of the State perspective. His vision of Europe was traditional in many respects: He analyzed the Second World War as one more in the long series of hegemonic wars in Europe, the victory of the allies as one of the coalitions that had always brought down the ambition of a hegemonic European power. The new Superpowers did not play a role in his reflection, he insisted on restoring national sovereignty. His design for Europe was a system of sovereign nation states, fortified and centralized, cooperating, but not integrating, and equipped with the military means for mutual dissuasion on the national level.

b. The Soviet Union (Stalin) imposed a brutal hegemony over the East part of the European continent, denying national sovereignty and integrating these countries into the communist block. However, even the USA, especially with the Marshall Plan (1947), pursued not only humanitarian goals, but also American interests in security, through blocking the way to communism by forming a west-European integration structure (OEEC). The Americans saw Europe as part of a world wide design, of the “Free World” struggling with soviet expansionism. Their liberal approach was: (1) to give economic help, which would (2) lead to healthy social conditions and avoid any sort of social unrest and the danger of communism and finally (3) initiate and fortify democratic institutions.

c. The “Europeans” did not dispose of existing public structures and expressed themselves first in the framework of Civil Society movements. Their vision of a new Europe comprised of external independence and internal respect for diversity. Both historical tasks called for unification in a federal way – only a united Europe could withstand the pressure of the Superpowers, assure peace among the European nations and guarantee their cultural diversity. Unity was understood as the condition for diversity.

19

Se pare că niciuna din cele trei viziuni pentru Europa după al Doilea Război Mondial descrise pe scurt mai sus nu a determinat complet viitorul continentului, niciunul nu a reuşit în întregime să domine în mod exclusiv pe celelalte. Europa nu s-a predat complet ideii de bloc, nici nu s-a întors la sistemul de „hegemonie şi echilibru” – nici nu a apărut vreo federaţie europeană. Este evident că Europa postbelică a fost o combinaţie a celor trei modele: Statele Naţiune au fost reconstruite, dar nu şi-au recucerit întreaga suveranitate; Cortina de Fier a coborât şi a divizat Europa în două părţi, dar cel puţin partea de vest a Europei a păstrat o plajă importantă de evoluţie autonomă; şi a luat fiinţă integrarea continentală, fără a fi destul de puternică pentru a înlocui structurile statelor naţiune sau pentru a evita divizarea Europei în cele două zone de influenţă a superputerilor. În loc de un model, au fost implementate toate trei. În realitate, a trebuit să coexiste în loc să fie separate, acţiuni nelegate, găsim un model compus. Îl putem folosi în efortul nostru de a explica coexistenţa şi dinamica istorică dintre componentele sale.

Alte explicaţii pot fi utile pentru a înţelege structurile modelului, şi apoi trebuie trase lecţii din el. Acesta sugerează că Europa, în perioada post-belică, a fost divizată în două sfere de influenţă sau două blocuri, limitând extinderea integrării din ambele părţi, dar în acelaşi timp, dezvoltându-le separat.

It seems that none of the three visions for Europe after the Second World War briefly outlined above absolutely determined the future of the continent; any of them succeeded totally in exclusively dominating all the others. Europe did not fully surrender to the bloc logic, nor did it turn back to the system of “hegemony and equilibrium” – nor did a European federation appear. It is evident that the post-war Europe was a mixture of all the three of these models: Nation States were rebuilt, but they did not recuperate the whole range of their sovereignty; the Iron Curtain came down and divided Europe in two parts, but at least the western part of Europe kept a important margin of autonomous evolution; and a continental integration came into existence, without being potent enough to substitute the nation state structures or to avoid the division of Europe into the two zones of influence of the superpowers. Instead of one model, all three of them were implemented. In reality they had to co-exist instead of being detach, isolated activities, we find a composed model. This we can use in our effort to elucidate the coexistence and the historical dynamics between its components. This model, with its three components, could be visualized as shown below:

Some further explanation may be useful to comprehend the structure of the model, and then some lessons should be drawn from it. It suggests that Europe, in the post-war period, was divided into two spheres of influence or two blocs, limiting the extension of integration from both sides, but in the same time developing them on their own.

20

Cortina de fier a fost cel mai evident hotar din Europa imediat după război şi reflectă cât de departe şi-au impus modelul Superputerile – chiar dacă trebuie reţinută modalitatea cum dominaţia lor a lucrat diferit în cele două părţi ale Europei. Divizarea Europei este reflectată în dimensiunea orizontală a modelului.

Modelul structurat ia în consideraţie şi existenţa celor trei nivele de luare a deciziei ce reies din implementarea parţială a celor trei modele postbelice pentru Europa.

Aceste niveluri sunt inspirate de o abordare globală, una continentală şi una regională (naţională) – cele trei viziuni pentru noua Europă după război găsesc traducerea structurală în aceste trei nivele coexistente. Coexistenţa celor trei viziuni îşi găseşte expresia vizuală în dimensiunea verticală a modelului.

În final, a treia dimensiune a modelului reflectă faptul că divizarea puterii între ce,le trei modele postbelice pentru viitorul Europei a dus la un fel de distribuţie a anumitor politici către anumiţi actori: Superputerile şi organizaţiile lor în bloc aveau responsabilitatea apărării şi securităţii, statele Naţiune au recâştigat puterea şi competenţa politicilor de redistribuire, a educaţiei şi culturii etc., iar unele sectoare de politică economică (cărbune şi oţel, mai târziu agricultura şi proiectul pieţei comune) au fost conferite comunităţii continentale nou apărute.

Acest model a acţionat până în deceniul 7 când începe o fază intermediară, cu crize structurale interne şi şocuri externe. “Cei 30 de ani glorioşi” cu rate de creştere de 5% s-au sfârşit. Şomajul şi inflaţia s-a răspândit în toată Europa. Au fost lansate noi iniţiative de integrare, dar majoritatea au dat greş.

O nouă abordare a venit din partea Statelor Unite: Tehnologia înaltă şi neo-liberalismul au facilitat o nouă revoluţie industrială. S-a găsit din nou soluţie pentru trecerea către creştere economică şi a început competiţia globală pe pieţele libere şi nereglementate.

The iron curtain was the most evident borderline in Europe soon after the war and reflects how far the Superpowers imposed their model – even if one should also bear in mind how their supremacy worked out differently in the two parts of Europe. The division of Europe is reflected in the horizontal dimension of the model.

The structured model takes into account as well the existence of three decision-making levels issued from the partial implementation of the three post-war models for Europe.

These levels are inspired by a global, a continental and a regional (national) approach – the three visions for the new Europe after the war find their structural conversion in the three coexisting levels. The coexistence of the three visions finds its visual expression in the vertical dimension of the model.

Finally, the third dimension of the model reflects the fact that the division of power between the three post-war models for the future of Europe led to a sort of distribution of certain policies to certain actors: The Superpowers and their bloc organizations were in charge of defense and security, the Nation states regained the authority and competence of redistribution policies, education and culture etc., while some sectors of economic policy (coal and steel, later on agriculture and the project of a common market) were conferred to the new emerging continental community.

Our model was available since the 70s when an intermediate era begun, with internal structural crisis and external shocks. The “30Glorious years” with growth rates of 5% came to an end. Unemployment and inflation spread across Europe. New integration initiatives were launched, but mostly failed. A new approach came from the United States: High technology and neo-liberalism allowed for a new industrial revolution. The path of economic growth had once again been found and global competition on free and deregulated markets began.

21

Politica a devenit mai puţin importantă în afacerile economice şi sociale, deoarece reglementarea a fost în general suprimată. Dinamica istorică s-a mutat de la politică la (micro-) economie, la acţiunea companiilor şi a afacerilor.

Europa a decis să parcurgă aceeaşi cale, pentru a evita rămânerea în urmă în competiţia mondială: reluarea proiectului Pieţei Comune a conferit o sporire a unităţii economice. Chiar şi Uniunea Sovietică nu a putut rezista acestei competiţii şi a facilitat o reformă profundă, care a dus la dezintegrarea blocului său centralizat şi la independenţa Statelor Central şi Est Europene şi la reunificarea Europei prin Uniunea Europeană.

Totuşi, Europa a urmat metoda americană de abordare a globalizării, deşi cu un model social diferit, caracterizat printr-o responsabilitate colectivă pentru principalele riscuri de viaţă (asigurări pentru şomaj, boală, de vârstă – aşa-numita “Bunăstare”. Se pare că ar putea exista o contradicţie între continuarea globalizării şi păstrarea modelului social european.

Întrebarea este dacă această contradicţie va duce la o nouă fază, a treia, a integrării europene – cu proiectul politicii sociale şi a unei noi abordări a globalizării ca elemente centrale?

Companiile multinaţionale vor reuşi oare să înlocuiască statele naţionale, din modelul cubului, prezentat în acest articol?

Politics became less important in economic and social affairs, since regulation was largely suppressed. Historical dynamics shifted from politics to (micro-) economics, to the action of companies and businesses.

Europe decided to go the same way, in order to avoid falling behind in world-wide competition: The renewal of the Common Market project provided for more economic unity. Even the Soviet Union was unable to resist this competition and allowed for profound reform, leading to the disintegration of its centralized block and to the independence of Central and Eastern European states and to the reunification of Europe under the European Union supranational unity.

However, Europe followed the American approach to globalization, despite a rather different social model, which is characterized by a collective responsibility for the main risks in life (assurances for unemployment, illness, age – the “Welfare State”). It seems that there may be a contradiction between ongoing globalization and preserving the European social model.

The questions is will this contradiction lead to a new, third era of European integration – with social policy project and a new approach to globalization as central elements?

Could transnational companies replace the nation states, in the cub model presented in this article?

Salomeea ROMANESCU Consilier pentru afaceri europene

(European Affairs Adviser)

22

Uniunea Europeană de la 6 la 27 de membri: beneficii şi provocări

Uniunea Europeană împlineşte anul

acesta 58 de ani. 58 de ani de la iniţiativa salutară a Franţei de a propune Germaniei şi altor state europene interesate gestionarea în comun a unor resurse importante – cărbune şi oţel. De aici până la ceea ce presupune astăzi Uniunea Europeană ca formă de integrare a fost un drum lung şi deloc uşor.

Cu toate acestea, contrar multor sceptici de la momentul creării sale, Uniunea Europeană a devenit o certitudine. Poate nu reprezintă, cel puţin acum, o formă de integrare deplină, precum fusese plănuit şi dorit, dar reprezintă un întreg.

Un drum fără întoarcere? Nu m-aş hazarda să spun acest lucru. De altfel, noul Tratat de reformă de la Lisabona ar contrazice această idee, el prevăzând posibilitatea statelor membre de a renunţa la statutul de membru al acestei familii europene.

Cu toate acestea, statele europene care decid să urmeze acest drum – al integrării europene – nu cred că iau în calcul opţiunea abandonului, a renunţării, în ciuda transformărilor radicale pe care reformele cerute de Bruxelles le impun şi care nu sunt deloc uşor de realizat. Extinderile Uniunii Europene

Pornită iniţial cu şase membri – Franţa, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg –Uniunea Europeană este compusă în prezent din 27 de membri.

European Union from 6 to 27 members: benefits and challenges

The European Union will reach the age

of 58. 58 years have passed since the beneficent initiative of France to propose to Germany and to the other interested European countries the joint management of coal and steel resources. From here to where the European Union represents today a long and difficult path has been covered.

Nevertheless, despite many sceptics existing at the moment of the European Community creation, now the European Union represents a certainty. It may not be – at least for the moment – a complete integrated structure, as it might have been envisaged or planned, but it represents a whole.

A path of no return? Not exactly. The new Reform Treaty of Lisbon would contradict such a statement, providing for the possibility of a Member State to give up its status within the European Union.

Nevertheless, it is hard to imagine that the European countries that decide in favour of European integration take into consideration to abandon such a path in spite of all radical changes they have to go through in order to implement the tough reforms required from Brussels. Enlargements of the European Union

Starting initially with 6 member countries – France, Germany, Italy, Belgium, Netherlands, Luxembourg – the European Union is currently composed of 27 members.

1973 - Danemarca, Irlanda şi Marea Britanie

1981 - Grecia 1986 - Spania şi Portugalia

1995 - Austria, Finlanda şi Suedia 2004 - Cehia, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia,

Slovacia, Slovenia

1 ianuarie 2007 - România şi Bulgaria

REFLECŢII LA 58 DE ANI DE LA PRIMUL PAS SPRE INTEGRAREA EUROPEANĂ

REFLECTIONS AT 58 YEARS FROM THE FIRST STEP TOWARDS EUROPEAN INTEGRATION

23

De fapt, eforturile impuse de statutul de candidat sau membru al Uniunii Europene sunt continue. În etapa candidaturii, statele trebuie să îndeplinească o serie de criterii foarte bine stabilite, cunoscute sub denumirea de Criteriile de la Copenhaga, denumirea provenind de la locul unde s-a desfăşurat, în luna decembrie 1993, Consiliul European. Acestea prevăd următoarele cerinţe: 1. Existenţa unor instituţii capabile să

garanteze democraţia, statul de drept, drepturile omului şi respectarea şi protejarea minorităţilor

2. Existenţa unei economii de piaţă funcţionale şi capacitatea de a face faţă presiunilor concurenţei şi forţelor de pe piaţa internă

3. Capacitatea statului respectiv de a-şi asuma obligaţiile ce decurg din statutul de membru al UE, în speţă capacitatea de a adera la obiectivele unei uniuni economice, monetare şi politice.

La doi ani de la introducerea acestor criterii pentru statele ce doreau să devină membre ale Uniunii Europene, în cadrul Consiliului European de la Madrid (1995) s-a clarificat faptul că un stat candidat trebuie să demonstreze capacitatea de a aplica de facto regulile şi procedurile Uniunii Europene anterior dobândirii statutului de membru.

Armonizarea legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene reprezintă o etapă importantă în procesul de pregătire a aderării la UE. Cu toate acestea, eforturile întreprinse în acest sens îşi dovedesc adevărata utilitate numai în momentul în care statul candidat îşi demonstrează capacitatea de a implementa respectiva legislaţie. Aceasta presupune asigurarea cadrului legal, instituţional şi administrativ necesar acestui demers.

Beneficii şi provocări într-o familie extinsă Extinderile succesive ale Uniunii

Europene au reprezentat aducerea la îndeplinire a dezideratului de creare a unei structuri menite să contrabalanseze rolul din ce în ce mai sporit, pe plan internaţional, al Statelor Unite ale Americii.

In fact, the efforts required by the statute of EU Member country are continuous. As candidates, the countries must fulfil sever well defined criteria, known as Copenhagen Criteria (from the place the European Council meeting was held on December 1993). These criteria require: 1. The existence of institutions able to

guarantee democracy, the rule of law, human rights and respect and protection of minorities

2. The existence of a functional market economy and the capacity to face competition and internal market fundamentals

3. The capacity of the respective country to undertake the commitments deriving from the Member State statute, especially as concerns the objectives of economic, monetary and political union.

Two years after the introduction of such criteria for the countries that intended to become members of the European Union, the European Council in Madrid (1995) decided that the candidate countries should prove not only the approximation of the national legal framework with the European one, but also the capacity to properly implement the legal provisions prior to their membership.

That came from the fact that, although the approximation of the national legal framework represents an important step in the preparation for membership, efficiency is proved only with the proper implementation of the legislation. In order to do that, the proper legal, institutional and administrative framework is required.

Benefits and challenges in an enlarged family

The successive enlargements of the European Union represented an important step in achieving what was thought as a counterpart to the increasing role of the United States of America.

24

Astfel, pe măsură ce un stat îşi făcea cunoscută intenţia de a deveni parte a familiei europene, toate eforturile sale erau canalizate spre îndeplinirea acestui obiectiv. „Mirajul” Uniunii Europene avea la bază o serie de avantaje – de altfel reale şi importante – precum accesul la piaţa unică internă, libera circulaţie a persoanelor (scop turistic şi lucrativ), ca să enunţăm doar câteva.

Cu toate acestea, pe lângă aceste beneficii, Uniunea Europeană a trebuit să îşi reaşeze politicile şi instituţiile pentru a integra deplin aceste noi state în structura concepută iniţial pentru doar 6 membri. O sarcină deloc uşoară, dacă stăm să ne gândim că extinderile succesive au condus la crearea unei familii europene de 500 de milioane de persoane, cu mare varietate din punct de vedere al nivelului de dezvoltare sau al culturii.

Dezideratul „uniţi în diversitate” apare, astfel, mai real ca niciodată.

Drumul de la 6 la 27 de membri a atras după sine, cum era şi firesc, şi o serie de provocări ce au vizat toate domeniile de interes comunitar, cum ar fi procesul decizional, reprezentativitatea statelor membre în instituţiile comunitare sau aspectele legate de finanţarea la nivel comunitar, atât din perspectiva contribuţiilor naţionale cât şi din perspectiva alocărilor către acestea.

Politica de coeziune – răspuns la disparităţile provocate de extinderile succesive

Finanţarea comunitară a reprezentat

un important punct de dezbatere şi chiar disensiuni între statele membre, pe parcursul extinderilor succesive.

Extinderile succesive ale Uniunii Europene, în special extinderea către Est, a marcat aducerea în sânul familiei europene a unor state cu un nivel mai redus al dezvoltării socio-economice, ce a condus la crearea unor mari disparităţi între acestea şi statele membre mai vechi.

Thus, once a European country expressed its intention to become part of the European family, all its efforts were channelled towards achieving that goal. The “mirage” of the European Union was based on a number of benefits – real and important, no doubt – such as access to the Internal Market or free movement of persons (touristic or labour purposes), to mention just a few.

Nevertheless, apart from these benefits, the European Union had to readjust its policies and institutions in order to facilitate the integration of these countries in the framework initially conceived for just 6 members. A task not easy at all, if we consider as well the fact that the successive enlargements have led to a European family of more that 500 million citizens, with different levels of development and different cultures.

“United in diversity” thus became more real than ever.

The road from 6 to 27 Member States brought, as one can imagine, a number of challenges in all community areas, such as the decision-making process, the Member States’ representativity within the European institutions or the financial aspects – covering both the national contributions and the expenditure side.

Cohesion policy – answer to the disparities arising from successive enlargements

The community financing represented an important issue of debate tension between Member States, during the enlargements.

The successive enlargements of the European Union, especially towards East Europe brought within the European family countries with lower economic development level, which led to deeper disparities between them and the older Member States.

"Shaping our Community is not about being for more or less liberalism or for more or less interventionism. In other words, Europe sees its future as striking a balance between competition and cooperation, collectively trying to steer the destiny of the men and women who live in it." Jacques Delors (1989)

25

Extinderile succesive ale Uniunii Europene, în special extinderea către Est, au marcat aducerea în sânul familiei europene a unor state cu un nivel mai redus al dezvoltării socio-economice, ceea ce a condus la crearea unor mari disparităţi între acestea şi statele membre mai vechi.

Cum existenţa unor mari disparităţi între participanţii la piaţa unică nu reprezintă o sursă de beneficii ci dimpotrivă, necesitatea de a adresa aceste probleme a condus la o regândire a priorităţilor comunitare, convergenţa devenind una dintre acestea. Nevoia de a asigura coeziunea între regiunile şi statele membre a devenit stringentă, atât pentru regiunile – statele în discuţie cât şi pentru Comunitatea Europeană în ansamblu.

Este interesant de observat faptul că Tratatul de la Roma (1957) nu cuprinde referinţe cu privire la o politică de coeziune – fapt de înţeles în contextul unei Comunităţi formate din 6 membri.

Un rol esenţial în evoluţia politicii de coeziune, astfel cum se prezintă aceasta în prezent, l-au avut momentele de introducere a instrumentelor financiare pe care Comunitatea Europeană le-a utilizat pentru sprijinirea statelor membre.

The successive enlargements of the European Union, especially towards East Europe brought within the European family countries with lower economic development level, which led to deeper disparities between them and the older Member States.

As it is well acknowledged, the existence of disparities among participants to the internal market does not represent a source of benefits, on the contrary, the need to address these problems led to a rethinking of Community priorities, convergence resulting as one of them. The need for insuring the convergence between regions and Member States became acute for the regions/countries and for the European Union, as a whole.

It is interesting to notice that the Treaty of Rome (1957) does not entail reference to a cohesion policy – but that is easy to understand if we consider a Union of only 6 members.

An important role in the evolution of the cohesion policy, as it is known today, was played by the financial instruments introduced over the time for supporting the Member States.

Convergence regions Phasing out regions Phasing in regions Competitiveness and employment regions Sursa: http://ec.europa.eu/regional_policy/atlas2007/fiche_index_en.htm

26

Cu toate acestea, abia în anul 1986 odată cu adoptarea Actului Unic European coeziunea economică şi socială precum şi necesitatea de a reduce „disparităţile dintre diferitele regiuni şi înapoierea regiunilor defavorizate” sunt ridicate la rangul de obiectiv principal al CE17.

Politica de coeziune, astfel definită ca prioritate la nivel comunitar, avea ca principal scop reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiunile statelor membre.

Un moment important a fost marcat de adoptarea, de către Consiliu, la 24 iunie 1988, primului regulament care integra instrumentele financiare existente la acea dată sub denumirea de „politica de coeziune”.

Rolul politicii de coeziune s-a aflat în continuă creştere, ajungând ca în actuala perspectivă financiară fondurile alocate acesteia să se cifreze la aproximativ 347.41 miliarde euro (exprimate în preţuri curente).

17 „Manualul Afacerilor Europene”, Institutul European din România, septembrie 2005, pag. 167

In spite of all that, only in 1986, with the adoption of the Single European Act, the economic and social cohesion, as well as the need to reduce “the disparities between different regions and the lag behind of less favoured regions” are brought to the statute of CE objective18.

The cohesion policy, as priority at community level, had as main purpose the reduction of development disparities among different regions of the Member States.

An important moment was represented by the adoption by the Council, on 24 June 1988, of the first regulation that integrated the financial instruments existing at that time, under the roof of a “cohesion policy”.

The role of the cohesion policy increased and it became possible for the current financial perspective to allocate for that purpose an amount of 347.41 billion Euros (in current prices).

18 “European Affairs Manual”, European Institute in Romania, September 2005, page 167

Denumirea fondului The specific EU fund

Anul Year

Utilizări Objectives

Fondul European de Dezvoltare Regională The European Fund for Regional Development

1975

Investiţii pentru crearea de locuri de muncă sustenabile; investiţii în infrastructură, în special pentru stimlarea inovării, protejarea mediului, energie şi transport; Asistenţă tehnică. Investments for creating sustainable jobs; Investment in infrastructure, through stimulation of innovation, protection of environment, energy and transport; Technical assistance.

Fondul Social European The European Social Fund

1957

Adaptarea foţei de muncă şi a companiilor; Promovarea conceptului de învăţare continuă; Facilitarea accesului pe piaţa muncii pentru lucrătorii statelor membre; Reducerea şomajului; Încurajarea integrării sociale a persoanelor dezavantajate şi combaterea discriminării pe piaţa muncii. Adapting the labour force and companies; Promoting lifelong learning; Facilitating the access to the labour market for the labour force in the Member States; Reduce unemployment; Encouraging social integration for less favoured persons and combating discrimination on the labour market.

Fondul de Coeziune The European Cohesion Fund

1992 Reţele transeuropene; Mediu. Trans-European Networks; Environment.

Sursa (Source): www.europa.eu

Instrumentele financiare pentru adresarea disparităţilor socio-economice din regiunile europene Financial instruments for addressing socio-economic disparities among European regions

27

Strategia Lisabona – pentru a crea cea mai competitivă economie din lume

Dezideratul de a transforma Uniunea Europeană în economia cea mai competitivă din lume este, desigur, foarte ambiţios.

Apărută ca răspuns la necesitatea de a impulsiona economia europeană pentru a face faţă presiunilor concurenţiale globale, Strategia Lisabona reprezintă un exemplu de „metodă deschisă de coordonare”, adică un proces voluntar „unde toate statele pot decide prin consens să definească un număr de obiective de politică”19.

Obiectivele Strategiei Lisabona au în vedere atât aspecte la nivel macroeconomic – stabilitate economică, socială şi financiară – cât şi la nivel microeconomic.

Strategia, în opinia noastra, a venit să completeze dezideratele mai vechi ale Uniunii Europene, al căror răspuns în găsim în politica de coeziune sau în politica agricolă comună.

Noile state membre, deşi cu probleme structurale mai accentuate decât vechii membri, în mare majoritate, au trebuit să îşi însuşească obiectivele Lisabona şi să îşi adapteze sistemul de programare naţional pentru a le putea duce la îndeplinire. Programele Naţionale de Reformă (şi actualizările acestora) pe care Statele Membre le transmit Comisiei Europene reprezintă rezultatul însuşirii de către ele a dezideratelor comunitare în domeniu şi regândirii – în multe cazuri – a priorităţilor naţionale funcţie de acestea.

19 „Manualul Afacerilor Europene”, Institutul European din România, septembrie 2005

The Lisbon Strategy – for creating the most competitive economy in the world

The objective of transforming the European Union in the most competitive economy in the world is, obviously, ambitious.

Appearing as a response to the need to stimulate the European economy in order to face the competition on the global market, the Lisbon Strategy represents an example of “open coordination method” that represents a voluntary process “where all Member States can decide by mutual consent upon several policy objectives”20.

The Lisbon Strategy objectives envisage both macroeconomic issues - such as economic, social and financial stability – and microeconomic issues.

The Lisbon Strategy comes to complete older objectives of the European Union, whose response was found in policies such as the cohesion or common agricultural policies.

The new Member States, though most of them characterized by more structural problems than older members, had to undertake the Lisbon objectives and to adapt their national programming system in order to achieve them. The National Reform Programmes submitted by the Member States to the European Commission represent the result of undertaking the community objectives in the field and redefining the national priorities based on these goals.

20 “European Affairs Manual”, European Institute in Romania, September 2005

S o u r c e o f da ta : h t t p :// e c .e u r o p a. e u / b u d g e t/ b u d g e t _ d e ta i l /c u r re n t _ y e a r _ e n . ht m

5 8

1 1 .1

4 6 .9

5 5

0 .7

0 .6

7 .3

7 .3

0 .2

Su stain a b le g ro w t h

Co m p e t it iv ity

Co he s io n

N a tura l re so urc e s

Fre e do m , se c ur i t y a nd ju st ice

C it iz e n sh ip

EU a s g lob al a cto r

Ad m in istra t ion

Co m p e ns at io ns

28

Concluzii

Uniunea Europeană, la cei 58 de ani pe care îi împlineşte azi, reprezintă un întreg, o entitate deosebit de acitvă pe plan internaţional, cu numeroase deziderate şi programe pentru viitor.

Extinderile succesive nu au reprezentat decât personalizarea ideii de a crea Statele Unite ale Europei. Rând pe rând, statele europene şi-au dat seama că împreună pot reuşi mai bine decât individual. Şi atunci au decis să devină parte din familia europeană.

Aceasta a atras după sine beneficii – politicile comunitare au fost trasate astfel încât să răspundă cât mai rapid şi eficient necesităţilor lor, cum este cazul politicii de coeziune – dar şi obligaţii – cea mai importantă fiind aceea de a contribui la creşterea economică şi stabilitatea socială la nivel european – Strategia Lisabona.

Astfel, Uniunea Europeană a trebuit, pe parcursul evoluţiei sale, şi continuă şi în prezent, să facă faţă presiunilor de două tipuri: 1. Provocările externe – competiţia

manifestată din partea unor economii până nu demult puţin importante pe plan internaţional, priorităţi ce ţin de securitatea energetică sau protejarea mediului

2. Necesitatea de a asigura celor 27 de membri ai săi progresul individual pentru a putea resimţi, prin efectul conjugat, beneficiile la nivel comunitar.

Până în prezent, Uniunea Europeană a realizat multe din dezideratele pentru care a fost creată. Dar drumul său nu se opreşte aici. Să sperăm că Uniunea Europeană şi membrii săi vor putea face faţă provocărilor prezente şi vor putea duce la îndeplinire ceea ce şi-a propus pentru perioada următoare.

Până atunci, îi urăm La multi ani!

Conclusions

The European Union, at the age of 58, represents an integrated entity active at the international level, with many plans and programmes for the future.

The successive enlargements did not represent more that materializing the idea of creating the United States of Europe. One by one, the European countries have realized that together can succeed more than they could individually. That was the moment when they decided to become part of the European family.

That led to important benefits – the community policies have been drawn so that to be able to respond properly and efficiently to their needs, as it was the case with the cohesion policy – but also commitments – the most important consisting in their duty to contribute to increasing economic growth and insuring social stability at European level – the Lisbon Strategy.

Thus, the European Union had to face two kinds of challenges: 1. External challenges, consisting in the

competition brought at world level by economies that until recently did not represent a threat but also by priorities such as security of energy supply of environment protection

2. The need to insure, for each and every one of the 27 Member States, the individual progress, which in turn would lead to the progress at EU level.

Until now, the European Union has accomplished many of the objectives for which it has been created. But its path doesn’t stop here. Let’s hope that the EU and its members will be able to face the challenges ahead of them and accomplish what they have planned for the future.

Until then, “Happy birthday, EU!”

Cătălina CONSTANTIN Consilier pentru afaceri europene

(European Affairs Adviser)

29

Piaţa Unică Internă între deziderat şi realitate

Un element esenţial al procesului de integrare a statelor europene îl constituie Piaţa Unică. Cele patru libertăţi fundamentale prin care aceasta se defineşte – libera circulaţie a persoanelor, a capitalurilor, a bunurilor şi respectiv a serviciilor – reprezintă piatra de temelie a Uniunii Europene de azi.

La 15 de ani de la crearea sa, Piaţa Unică a Europei devine mai competitivă pe plan internaţional. Dar oare şi-a îndeplinit toate obiectivele pentru care a fost creată? Scurt istoric al funcţionării Pieţei Unice Interne

Un moment cheie în istoricul dezvoltării Uniunii Europene (UE) îl constituie intrarea în vigoare, la 1 iulie 1987, a Actului Unic European, care reprezintă prima mare modificare a Tratatelor originare ale Comunităţilor Europene. Cu această ocazie au fost extinse competenţele CE şi a fost accelerat21 procesul de integrare prin crearea, la 1 ianuarie 1993, a Pieţei Unice Interne22 (PUI). UE devenea astfel piaţa cea mai întinsă din lume şi cu cele mai ambiţioase obiective: creştere echilibrată şi susţinută prin respectarea mediului, utilizarea cât mai eficientă a forţei de muncă şi crearea mai multor locuri de muncă, politici solide de protecţie socială; calitate crescută a nivelului de trai, coeziune economică şi socială, concurenţă sporită, oportunitati comerciale crescute, politici de stimulare a investiţiilor.

PUI este definită prin articolul 7a din Tratatul de la Roma ca reprezentând "O zonă fără frontiere interne, în care este asigurată libera circulaţie a bunurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalului".

21 Până la acel moment, procesul de luare a deciziilor în cadrul Consiliului era foarte lent, majoritatea hotărârilor erau supuse votului unanim, progresele fiind încetinite. AUE a prevăzut ca toate hotărârile în legătură cu realizarea PUI să fie luate prin vot majoritar. 22 PUI se compune din cele 27 SM ale UE, plus ţările Spaţiului Economic European: Islanda, Liechtenstein, Norvegia, cu care Comunitatea Europeană a încheiat acorduri.

The Internal Market between desideratum and facts

The Internal Market is an essential element of the European states integration. The four fundamental freedoms that define it – free movement of the persons, of the capitals, of the goods, and, respectively, of the services – represent the milestone of the current European Union.

Fifteen years after its creation, the Internal Market of Europe becomes more competitive on international level. But did it accomplish all goals which it was established for? Brief History of the Functioning of the Internal Market

A key moment in the history of the European Union (EU) development is the entry into force, on July 1, 1987, of the Single European Act, representing the first great modification of the European Communities Treaties of origin. On this occasion, the EC competencies were extended and the process of integration by creating the Internal Unique Market23 was accelerated24. The EU was becoming the biggest market in the world, having the most ambitious objectives: balanced and sustained growth, by respecting the environment; the efficient use of labor force and the creation of more jobs; solid social protection policies; high living standards; economic and social cohesion; increased competition; commercial opportunities; investment stimulation policies.

The Internal Market is defined by article 7a of the Treaty of Rome as representing “an area without internal borders where the free movement of goods, persons, services and capital is insured”.

23 The Internal Market is formed of the 27 MS of the EU, plus the countries in the Economic European Area: Iceland, Liechtenstein, Norway, with which the European Community signed agreements. 24 Until that moment the process of decision-taking in the Council was very slow, most of the decisions being submitted tot the unanimity ballot, and the progresses being slowed down. The UEA provided that all decisions related to The Internal Market to be taken by majority ballot.

30

Piaţa este o componentă „naturală” a economiei interne a unei ţări. În momentul în care vorbim despre o piaţă comună, realizată în urma înţelegerii între două sau mai multe state, toate barierele, de natură cormercială, fiscală, administrativă sau tehnică sunt înlăturate. Acestea se pot referi la fluxurile de bunuri, servicii, persoane sau capital.

Printre efectele polivalente, ca urmare a deplinei liberalizări se numără: � intensificarea fluxurilor economice între ţările participante;

� creşterea investiţiilor, a dezvoltării, inovaţiei tehnologice şi schimbului de know-how;

� libertatea de circulaţie a persoanelor, a forţei de muncă;

� intensificarea concurenţei ce antrenează o creştere a competitivităţii economiilor participante;

� sporirea specializarii în conformitate cu avantajul comparativ, reducerea costurilor (economies of scale);

� producerea şi comercializarea bunurilor în oricare din ţările participante, inclusiv în terţe ţări vis-a-vis de care se stabileşte o politică comercială comună;

� nivelarea preţurilor, tarifelor, salariilor etc. Schematic, evoluţia liberalizării

comerciale şi a integrării pieţelor de la forme mai simple la forme mai avansate se prezintă după cum urmează:

The market is the “natural” compound of one country’s internal economy. When we talk about a common market, established as result of the agreement between two or more state, all barriers of natural, fiscal, administrative or technical natures are removed. They can refer to flows of goods, services, persons or capital.

As result of the full liberalization, there are among the polyvalent effects: � the intensification of the economic flows between the participant countries;

� the increase of the investments, of the development, of the technological innovation, and of the know-how exchange;

� the persons’, the labor force free movement; � the intensification of the competition arising an increase of the competition of the participant economies;

� the increase of the specialization according to the comparative advantage, the reduction of the costs (economies of scale);

� the production and trading of the goods in any of the participant countries, including in third countries towards which there is common commercial policy established;

� the leveling of the prices, tariffs, wags, etc. Schematically, the evolution of the

commercial liberalization, and of the markets integration from simpler to more advanced forms, presents as follows:

Tabel 1: Evoluţia liberalizării comerciale şi a integrării pieţelor Table 1: The evolution of commercial deregulation and market integration

a

Măsuri de liberalizare şi de integrare Deregulation and integration measures

Zona de comerţ liber Free trade zone

Înlăturarea barierelor vamale între participanţi, cu menţinerea tarifului extern propriu; de obicei, bunurile care se liberalizează sunt cele de origine industrială. Removal customs barriers between the participants, under the maintenance of own external tariff; in general, the deregulated goods are of industrial origin.

Uniune vamală Customs union

Înlăturarea barierelor vamale şi a barierelor cu efect echivalent între participanţi; se introduce un tarif extern comun. Removal customs and equal effects barriers between the participants; a common external tariff is introduced.

Piaţă comună Common market

Uniune vamală plus înlăturarea tuturor barierelor netarifare pentru bunuri; măsuri de liberalizare a circulaţiei capitalului şi a persoanelor; măsuri în domeniul pieţei comune pentru servicii. Customs union plus removal all non-tariff barriers for goods; capital and persons movement deregulation measures; measures for the common services market.

Piaţa unică/ internă Internal/single market

Desavârsirea liberalizărilor anterioare, la care se adaugă înlăturarea frontierelor vamale în interiorul zonei. The completion of previous deregulations, plus the removal of customs borders inside the area.

Sursa: adaptat după Balassa, 1961 şi Pelkmans, 1998 Source: processed after Balassa, 1961 and Pelkmans,1998

31

Integrarea economică realizată prin forme de cooperare ca zonele de liber schimb, uniunile vamale, pieţele comune, este desăvîrşită în cadrul pieţei interne, unde efectele economice pozitive sunt maximizate.

Pe lângă dimensiunea sa economică, PUI are şi o dimensiune socială.Este încurajată concurenţa activă, iar toate controalele şi verificările necesare asigurării conformităţii cu regulile stabilite au loc pe piaţă şi nu la frontierele naţionale. Înlăturarea barierelor comerciale apare astfel, nu ca un scop în sine, ci ca o modalitate de extindere şi adâncire a pieţei. Cu toate acestea, deşi, obstacolele ce ţineau de taxele vamale şi de import au fost eliminate treptat, mai există totuşi, o serie de alte impedimente, în calea liberei circulaţii a bunurilor în interiorul UE. Acestea diferă de la un stat la altul şi se referă la mărfurile de import sau la cele destinate exportului, transpuse în specificaţiile naţionale referitoare la provenienţă, etichetare, compoziţie, mărime etc.

Principiul de bază al Pieţei Interne

este libera circulaţie.

Regula numărul unu de funcţionare, în bune condiţii, a Pieţei Interne, deci a garantării principiului liberei circulaţii, este garantarea liberei concurenţe între actorii implicaţii pe piaţă, ceea ce presupune neutralizarea încercărilor unora dintre companii de a câştiga poziţie dominantă pe piaţă, precum şi eliminarea încercărilor de protecţionism din partea statelor membre, care tind să încurajeze politici de protecţie a producătorilor autohtoni vis-a-vis de bunurile importate. Regulile şi instituţiile care reglementează funcţionarea pieţelor deţin un rol fundamental, în lipsa acestora procesul concurenţial putând fi distorsionat de către agenţii economici sau chiar de către stat.

The economic integration accomplished by forms of cooperation such as the free trade area, the customs unions, and the common markets is finalized in the internal market, where the positive economic effects are maximized.

Besides its economic dimensions, the the Internal Market has a social dimension. It is encouraged by the active competition, and all controls and verifications, necessary for insuring the conformity with the rules established on the market, and not at the national borders. Consequently, the commercial barriers removal shows up as a way of market expansion and deepening and not as a purpose for itself.

Despite all these, though the obstacles related to customs and import fees gradually disappeared, there were however various other impediments against the free movement of goods inside the EU. They differ from one state to another and refer to import goods or to those produced for export, transposed in the national specifications related to the origin, labeling, composition, dimension etc.

The basic principle of the Internal

Market is the free movement.

The number one rule of functioning, in well conditions, of the Internal Market, of guaranteeing the principle of free movement, is to warranty the free competition between the actors involved on the market. This presumes to neutralize some people attempts to gain dominant position on it, as well as to eliminate the attempts of protectionism from the member states, that tend to encourage the policies of protection of the native producers related to the imported goods. The rules and the institutions regulating the markets functioning hold a fundamental role as, in their absence, the economic agents, or even the state can distort the competition process.

32

Piaţa Unică Internă – beneficii şi provocări

Conform datelor statistice prezentate în studiul Comisiei „Steps towards a deeper economic integration: The Internal Market in the 21st century”, elaborat în ianuarie 2007, PUI a înregistrat atât progrese în ceea ce priveşte creşterea economică şi dezvoltarea UE, cât şi stagnări.

� Beneficiile Pieţei Unice Interne ���� PUI promovează creşterea economică şi dezvoltarea � PUI a contribuit semnificativ la procesul de adaptare a Europei la globalizare şi a dat posibilitatea Comunităţii Europene să concureze cu celelalte economii;

� în zece ani de funţionare a PUI (1993-2002) PIB-ul UE a crescut cu 877 miliarde de Euro;

� în 2006, PIB-ul UE a crescut cu 2,2% (223 miliarde Euro) comparativ cu perioada anterioară înfiinţării PUI, iar rata de ocupare a crescut cu 1,4%, ceea ce s-a tradus în peste 2,75 milioane de noi locuri de muncă create;

� comerţul intra-comunitar a crescut ca procent din PIB la 35% în anul 2005, comparativ cu valoarea de 25% care se înregistra în 1993;

� în perioada 1986-1992, eforturile de integrare economică au contribuit cu 0,4% pe an la creşterea economică;

� în perioada 1993-2004, investiţiile în statele membre au crescut cu aproximativ 3%, faţă de momentul lansării PUI şi prin prisma faptului că a fost eliminat cursul de schimb variabil, iar moneda unică a scăzut riscul investiţiilor transfrontaliere. De asemenea, UE a devenit o locaţie atractivă pentru investitorii străini, care au profitat de faptul că investiţiile în interiorul unui stat membru UE aduc accesul pe PUI. Astfel, investiţiile străine directe în UE au crescut cu până la de patru ori în 2001 (92 miliarde Euro) şi până la de 5 ori în 2005 (106,5 miliarde Euro), comparativ cu nivelul anului 1992 (23 miliarde Euro), iar în 2003 UE a atras aproape jumătate din totalul invetiţiilor străine la nivel global, faţă de de 27% în anii ”80, ceea ce face din UE destinaţia principală a investiţiilor străine directe;

The Internal Market – benefits and challenges

According to the statistic data presented in the Commission Study „Steps towards a deeper economic integration: The Internal Market in the 21st century”, issued in January 2007, the IUM recorded both progresses with regard to the economic increase and the EU development, and stagnations.

� The Benefits of the Internal Market ���� Internal Market promotes economic growth and development � The Internal Market significantly contributed to the European adjustment process to the globalization and gave the European Community the possibility to compete with the others economies;

� In ten years of Internal Market functioning (1993-2002), the EU GIP increased with 877 billions Euro;

� In 2006, EU GIP increased with 2.2% (223 billions Euro) comparatively to the period prior to the Internal Market establishment, the occupancy increased with 1.4%, translated into more than 2.75 million newly created workplaces;

� The intra-communitarian trade increased as percentage of the GIP to 35% in 2005, comparatively to 25% recorded in 1993;

� During 1986-1992, the efforts of economic integration contributed with 0.4% per year to the economic growth;

� During 1993-2004, the investments in the Member States increased approximately with 3% since the time of launching the Internal Market, considering also the elimination of the variable exchange rate, and the unique currency reduced the risk for transborder investments. In addition, EU became a very attractive location for the foreign investors that took advantage on the fact that the investments inside a Member State bring access to Internal Market. Consequently, the FDI in the EU grew up to four times in 2001 (92 billions Euro) and up to 5 times in 2005 (106.5 billions Euro), comparatively to the level of 1992 (23 billions Euro), and in 2003 UE attracted almost half of the total FDI at global level, compared to 27% in the ‘80s, what makes EU the main destination for the FDI;

33

� De asemenea, firmele europene au investit în noile State Membre şi au creat noi locuri de muncă25;

� de la lansarea PUI, în perioada 1993-2005, comerţul transfrontalier a crescut cu aproximativ 30%, iar comerţul cu bunuri între statele membre a crescut de la 1672 miliarde, în 1992, la 3085 miliarde în 2004;

� Convergenţa preţurilor între SM a crescut, astfel că, coeficientul de variaţie a nivelului preţurilor comparative la bunurile finale, în cadrul UE-15, a scăzut de la 20% în 1991, la 13% în 2005. Acest proces a încetinit în ultimii ani (în perioada 2000-2005 a scăzut doar cu 1,6%) fapt ce era însă de aşteptat având în vedere variaţiile în ceea ce priveşte ratele de schimb între SM.

���� PUI funcţionează pe baza încrederii acordate de către consumatori

� Deşi eurosceptismul este tot mai des întâlnit în rândul cetăţenilor UE, în 2004, 75% dintre aceştia au considerat că PUI a contribuit la diversificarea gamei de bunuri şi servicii oferite populaţiei, în timp ce 70% au apreciat calitatea acestor bunuri şi servicii, ca fiind mult mai bună odată cu înfiinţarea PUI.

25 De exemplu, primele trei firme din Slovacia din punct de vedere al capitalului investit sunt Deutsche Telecom (Germania), Austrian Neusiedler (Austria) şi Gaz de France (Franţa).

� Equally, the European companies invested in the new Member States and created new working places26;

� Since the launching of the Internal Market, during 1993-2005, the transborder trade increased with about 30%, and the trade of goods between the member states increased from 1672 billions, in 1992, to 3085 billions in 2004;

� The prices convergence between the MS increased so that the variation coefficient of the comparative prices for final goods, in the EU -15, reduced from 20% in 1991, to 13% in 2005. This process slowed down during the last years (during 2000-2005 was reduced only with 1.6%) which was to be expected considering the variations in the exchange rates between the MS.

���� IUM works based on the reliability granted by the users

� Though the Euroscepticism is more often met among the EU citizens, in 2004, 75% of considered that IUM contributed in diversifying the variety of goods and services delivered to the population, while 70% appreciated their quality as being better once with the IUM establishment.

26 For instance, considering the invested capital, the first three companies in Slovakia are Deutsche Telecom (Germany), Austrian Neusiedler (Austria) and Gaz de France (France).

Tabel 2: Convergenţa preţurilor în UE-25 Table2: Price convergence in the EU-25

1999 2000 2001 2002 2003 2004

Bunuri cu durata de viaţă scurtă Non-durable goods

27,3% 25,3% 24,4% 24,0% 25,4% 23,8%

Bunuri semidurabile Semi-durable goods

18,2% 15,9% 14,5% 14,9% 11,8% 11,8%

Bunuri semidurabile Durable goods

15,6% 14,0% 13,0% 13,8% 13,8% 14,4%

Servicii Consumer services

42,2% 40,4% 38,0% 38,0% 37,0% 36,2%

Sursa (Source): “Steps towards a deeper economic integration: the

Internal Market in the 21st century.”

34

� Într-un sistem concurenţial, capacitatea de adaptare a agenţilor economici la restricţiile, riscurile şi oportunităţile pe care le generează contextul socio-economic, cât şi calitatea produselor şi satisfacţia consumatorilor constituie condiţii fără de care o organizaţie nu poate câştiga noi clienţi sau consolida poziţia în segmentul de piaţă unde îşi desfăşoară activitatea. Managementul de vârf din marile companii a înţeles faptul că pentru a se menţine pe piaţă nu este suficientă o simplă diferenţiere în ceea ce priveşte preţurile practicate la produsele şi serviciile comercializate, în raport cu concurenţii, ci o maximizare a gradului de satisfacţie a propriilor clienţi. După cum arată şi un sondaj realizat de Comisia Europeană şi prezentat în raportul “Ten Years Without Frontiers”, consumatorii europeni nu doresc să plătească pentru bunuri sau servicii importate, decât dacă sunt siguri de calitatea acestora.

Consumatorii sunt principalii beneficiari ca urmare a deschiderii economiilor naţionale şi a creşterii concurenţei în rândul comercianţilor, prin preţurile mult mai mici plătite pentru bunuri şi servicii

� Unul dintre avantajele majore ale PUI constă în faptul că, într-un alt stat membru, la aceleaşi produse, consumatorii pot beneficia de preţuri mai scăzute. Concurenţa acerbă în cadrul PUI a exercitat presiuni asupra costurilor marginale şi a preţurilor, care au fost treptat nivelate, în avantajul consumatorului: de exemplu, în 1990, „coeficientul de variaţie” (variaţia între media preţurilor din cadrul UE pentru bunurile de consum şi preţurile în cele mai scumpe/ieftine state) era de 21,5%. Până în 1998 acesta a scăzut la 14,5%. Costurile la serviciile de telecomunicaţii şi la cele de transport aerian au înregistrat reduceri substanţiale, astfel că, de la lansarea PUI până în anul 2000, preţurile biletelor de avion au scăzut cu 41%27. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul serviciilor de telecomunicaţii, unde monopolul a fost treptat înlăturat, au apărut noi furnizori cu pachete de

27 EC. “Ten Years Without Frontiers”

� In a competitive system, the adjustment capacity of the economic agents to restrictions, risks and opportunities generated by the economic-social framework, as well as the products quality and the consumers’ satisfaction forms terms without which any organization cannot win new customers, nor consolidate its position on the market sector where it develops its activity. The top management of many companies understood that to keep themselves on the market, the difference of the products prices and of the traded commerce are necessary to maximize the degree of satisfaction of the own customers. As shown in an European Commission poll, presented in the report “Ten Years Without Frontiers”, the European consumer are not willing to pay for imported goods/services unless they are sure of quality.

The consumers are the main beneficiaries as result to the opening of the national economies and of the increase in competition among the traders, by the much lower prices paid for goods and services � One of the Internal Market’s major advantages resides in the fact that, in another member state, at same products, the consumers may benefit of lower prices. The bitter competition within made pressures upon the marginal costs and prices that were leveled gradually, in the consumer’s advantage: for instance, in 1990, the „variation coefficient” (the variation between the average prices in the EU for the goods and the prices most expensive/ the cheapest in the states) was of 21.5%. Until 1998, it decreased to 14.5%. The costs for the telecommunications and air transport systems recorded substantial reductions so that, since the launching of the Internal Market until 2000, the plane ticket fares decreased with 41%28. The same happened in the case of the telecommunications systems where the monopole was removed gradually and new

28 EC. “Ten Years Without Frontiers”

35

servicii promoţionale, iar tarifele la convorbirile naţionale au scăzut cu peste 50%, iar la cele internaţionale cu aproximativ 20%29. ���� PUI a creat mai multe locuri de muncă, mai bine plătite � Comisia Europeană a estimat că, până în 2002, PUI a avut ca efect crearea a peste 2,5 milioane de noi locuri de muncă. Cifrele indică faptul că în perioada 1990-2004, rata ocupării a crescut cu 5% în UE-15, iar câştigurile anuale au crescut cu 16%30.

� Nivelul de trai al cetăţenilor europeni s-a îmbunătăţit, iar în 2006 această prosperitate s-a reflectat şi într-o creştere de 518 Euro/locuitor;

� Trecerea de la o economie bazată pe producţie la o economie bazată pe servicii se reflectă şi în procentul de 70% din PIB şi 96% din totalul noilor locuri de muncă create, care provind din sectorul servicii.

���� Lansarea PUI a impulsionat creşterea nivelului tehnologic şi a încurajat inovaţia � Inovaţia creşte nivelul de competitivitate, astfel că, o strategie de creştere economică bazată pe inovaţie asigură premisele unui nivel mai ridicat de ocupare a forţei de muncă şi promovează bunăstarea la scară largă.

���� PUI a dat posibilitatea cetăţenilor UE să muncească, să studieze sau să se mute în oricare SM, cu păstrarea drepturilor privind asigurarea socială şi de sănătate pe tot teritoriul UE � Conform datelor statistice, în perioada 1993-2002, peste 15 milioane de cetăţeni ai UE s-au mutat într-un alt stat membru decât cel de origine, pentru a lucra o perioadă de timp sau pentru a rămâne definitiv31.

� Recunoasterea diplomelor si a calificarilor profesionale : Până în 2002, peste 1 milion de studenţi au fost înregistraţi ca studiind într-un alt SM; Se estimează că există un număr anual de aproximativ 45.000 de cereri de recunoaştere a calificărilor profesionale, care dau drept de practică într-unul din SM.

29 idem 30 Eurostat “General Economic Statistics Database” 2004. 31 EC - “Ten Years Without Frontiers”

suppliers with promotional packages showed up, and the tariffs for national talks reduced with more than 50%, and for the international one with about 20%32. ���� The Internal Market created more working place, better paid � The European Commission estimated that IUM had as effect the creation of more of 2.5 million new working places. The figures indicate that, during 1990-2004, the occupancy increased with 5% in UE-15, and the yearly earnings with 16%33.

� The European citizens’ level of life improved and, in 2006, this prosperity reflected also in an increase of 518 Euros/inhabitant;

� The passage from an economy based on production to an economy based on services reflects also in the 70% of GDP and in the 96% of the total of newly created working places, coming from the services sector.

���� The launching of the Internal Market pushed the increase of the technological level and encouraged the innovation � The innovation increases the level of competition, so that a strategy of economic growth based upon innovation insures the premises for a higher level of occupancy and it promotes the wealth at a larger scale.

���� Internal Market gave the EU citizens the possibility to work, to study or to move in any MS, with keeping their rights of social and health insurances on the entire EU � According to the statistical data, during 1993-2002, over 15 millions of EU citizens moved in another member state, other than the one of origin, for work for a period or time or for permanent residency34.

� Acknowledgment of the professional diplomas and qualifications: Until 2002, over 1 million students were registered as studying in another MS; It is estimated that there is a number of around 45,000 applications for professional qualifications recognition, in doing so granting the right for license in one of the MS.

32 idem 33 Eurostat “General Economic Statistics Database” 2004. 34 EC - “Ten Years Without Frontiers”

36

���� Politica de concurenţă a UE garantează protecţia consumatorului � Politica de protecţie a concurenţei la nivel comunitar este gândită în favoarea consumatorului deoarece: combate înţelegerile restrictive dintre agenţii economici, interzice abuzul de poziţie dominantă, monitorizează concentrările economice: fuziuni şi achiziţii, monitorizează ajutoarele acordate de către stat.

���� În cadrul PUI, dimensiunea socială şi protecţia mediului înconjurător reprezintă priorităţi � Legislaţia PUI oferă o mai bună protejare a intereselor angajaţilor la locul de muncă, în sensul respectării unor norme stricte în ceea ce priveşte siguranţa la locul de muncă, timpul legal de lucru, sau a combaterii discriminării angajaţilor pe motiv de sex, rasă, culoare, religie, handicap sau orientare sexuală.

���� PUI oferă posibilitatea companiilor să îşi promoveze afacerile la nivel internaţional şi să devină mai competitive pe plan extern � Eliminarea graniţelor între statele membre (ce aparţin zonei Schengen) a avut ca rezultat o reducere semnificativă a barierelor administrative35;

� Un studiu al Comisiei Europene a arătat că în 2004, aproximativ 50% din IMM-uri şi 70% din companiile mari şi-au comercializat produsele pe teritoriul UE, iar 60% au declarat că PUI a contribuit la creşterea cifrei de afaceri;

� Un alt avantaj îl reprezintă faptul că prin intermediul PUI, companiile au beneficiat de economiile de scară şi avantajele ce derivă din acestea (costuri reduse şi implicit preţuri mai mici);

� Exporturile UE către terţe state au crescut de la 415 miliarde în 1992, la 985 miliarde în 2001, iar investiţiile de la 18 miliarde la 206 miliarde;

� În perioada 1993-2002, productivitatea a crescut cu 2%;

� Fuziunile şi achiziţiile au crescut, în 2002, cu 13,2% comparativ cu anul de referinţă 1993.

35 Abrogarea a peste 3000 de legi naţionale, care au fost înlocuite cu aproximativ 300 de acte comunitare.

���� The EU Competition policy guarantees the consumer’s protection � The policy for competition protection at the communitarian level is conceived in consumer’s favor as: it defeats the restrictive agreements between the economic agent, it monitors the economic concentrations: mergers and acquisitions, it monitors the state aids.

���� In the Internal Market the social dimension and environment protection are priorities � The Internal Market legislation provides a better protection of the employees’ interests at the working place, in the meaning of respecting some strict norms with regard to the security at the workplace, legal work time, or the fight against employees’ discrimination on sexual, race, religion, color, religion, handicap or sexual orientation criteria.

���� The Internal Market provides the companies the possibility to promote their business at international level and to become more competitive abroad � Eliminating the borders between the members states (belonging to Schengen area) resulted in a significant reduction of the administrative barriers36;

� An European Commission study showed that, in 2004, about 50% of SMEs and 70% of the large companies traded their products on the EU territory, and 60% declared that the Internal Market contributed in the increase of the business figure;

� Another advantage is that, by the Internal Market, the companies benefited of the scale economies and the advantages arising from it (reduced costs and implicitly lower prices);

� EU exports to third countries increased from 415 billions in 1992, to 985 billions in 2001, and the investments from 18 billions to 206 billions;

� The productivity increased by 2% during 1993-2002; Compared to the referential year 1993, mergers and acquisitions increased by 13.2% in 2002.

36 Abrogarea a peste 3000 de legi naţionale, care au fost înlocuite cu aproximativ 300 de acte comunitare.

37

���� Principiile PUI ajută la depăşirea barierelor tehnice37 şi administrative ce stau în calea comerţului � Prin existenţa PUI comerţul intracomunitar al bunurilor a devenit mult mai „relaxat”, iar în cazul unor produse precum autovehiculele sau cosmeticele, au fost introduse reguli comune. Pentru celelalte sectoare nu există armonizare la nivel european şi se aplică principiul „recunoaşterii reciproce”.

� Peste 60 de milioane de documente de declaraţie vamală au fost eliminate, reducând astfel, atât birocraţia, durata de soluţionare a documentelor, cât şi costurile legate de acestea.

���� Achiziţiile publice s-au dovedit mult mai avantajoase de la înfiinţarea PUI � Achiziţiile publice în cadrul PUI au crescut concurenţa transfrontalieră şi prin aceasta preţurile plătite de către autorităţile publice au fost mult mai mici, lăsând posibilitatea realocării acelor deferenţe către alte sectoare sau servicii publice, precum: sănătate, învăţământ, etc. Comisia Europeană a estimat că dacă preţul plătit de către autorităţi pentru achiziţiile publice va scădea cu 10%, nici un stat membru nu va avea un deficit bugetar mai mare de 3%38, asta în condiţiile în care în 2002, achiziţiile publice din UE au depăşit 1,5 miliarde de Euro, 16% din PIB total al UE-1539. Procentul de fuziuni şi achiziţii de companii în noile SM şi UE-15 a crescut de la 6% în 1992, la 17% în 2003.

37 Anterior lansării PUI, existau aproximativ 100.000 de specificaţii tehnice naţionale. 38 Comisia Europeană “The Tenth Anniversary of the Internal Market Without Frontiers: Frequently Asked Questions”, Note 38.

���� The Internal Market’s principles help in overcoming the technical and administrative barriers40 to trade � By the existence of the Internal Market, the intra-communitarian trade became more “relaxed”, and in the case of products like the vehicles or the cosmetic ones, common rules were set. For the rest of the sectors, there is no harmonization and the principle of „mutual acknowledgemnt” is applied.

� Over 60 million of customs statements were eliminated, and so reducing the bureaucracy, the time for solving the papers and the legal costs for them.

���� The acquisitions proved more advantageous since the Internal Market setting up � The public acquisitions in the Internal Market increased the transborder competition and by this, the prices paid by the local authorities were much lower, leaving the possibility for relocating this difference to other public sectors or services, such as: health, education, etc. The European Commission estimated that, if the price paid by the authorities for public acquisitions will decrease with 10%, no member state will have a budgetar deficit higher than 3%41, under the terms when the public acquisitions in the EU were more of 1.5 billions, 16% of the total GIP of the UE-1542. The percentage of mergers and acquisitions of the companies in the new MS and the EU-15 increased from 6% in 1992, to 17% in 2003.

40 Anterior lansării PUI, existau aproximativ 100.000 de specificaţii tehnice naţionale. 41 European Commission “The Tenth Anniversary of the Internal Market Without Frontiers: Frequently Asked Questions”, Note 38.

38

� Provocările Pieţei Unice Interne

În ciuda numeroaselor realizări, PUI se confruntă şi cu multe provocări: � Deşi legislaţia regulatorie este teoretic implementată, în practică ea nu funcţionează întotdeauna; datele statistice arată că abia în 2006 deficitul global de transpunere a directivelor pe piaţa internă a ajuns la 1,5%.

� Extinderea a deschis noi oportunităţi de care însă trebuie profitat mult mai mult; de exemplu, atât firmele, cât şi cetăţenii nu profită din plin de avatajele achiziţionării de bunuri dintr-un alt stat membru;

� De multe ori mediul de afaceri este supus unor presiuni inevitabile ale procesului de globalizare, cărora o parte dintre firme nu le pot face faţă;

� UE se află în dezavantaj comparativ din punct de vedere tehnologic faţă de marii săi competitori globali, SUA şi China.

���� Comerţul trans-frontalier nu a crescut la cotele aşteptate � Atitudinile protecţioniste, traduse prin scăderea nivelului bunurilor comercializate între statele membre, stagnarea convergenţei preţurilor şi scăderea ritmului investiţiilor străine directe în cazul unora dintre statele membre reprezintă o ameninţare la adresa bunei funcţionări a PUI;

� În perioada 1992-2002 numai 13% din consumatori au cumpărat bunuri din afara graniţelor, fie prin comandă, fie personal; conform calculelor creşterea faţă de anul 1991 este de numai 3%;

� Preţurile practicate la nivel comunitar nu sunt unitare, ceea ce împiedică comerţul transfrontalier de bunuri; potrivit studiului de impact realizat de GFA Management, preţurile practicate în interiorul UE, pentru acelaşi produs, pot înregistra diferenţe şi de până la 30%43;

� Insuficienţa, iar în unele cazuri inexistenţa promovării centrelor comerciale sau pur şi simplu a afacerilor dintr-un alt stat membru.

43 GFA. “Ex-ante Impact Assessment,” note 33 above, p 43.

� The challenges of the Internal Market

Despite numberous accomplishments, the Internal Market also faces many chalenges: � Though the regulatory legislation is implemented theoretically, in practice it does not function always; the statistical data shows that the global deficit of directives transposition on the internal market reached to 1.5% only in 2006.

� The extension opened new opportunities of which it has to be used in advantage more and more; for instance, both companies and citizens do not take fully advantage of the purchasing of goods of another member state;

� Several times, the business environment is submitted to some inevitable pressures for the globalization process, to which a part of the companies cannot face;

� Comparatively, EU is in disadvantage from technological point of view compared to its global competitors, USA and China.

���� The transborder trade did not gros to the awaited quotas � The protectionist attitudes, translated by the decrease of the level of the commercialized assets in the member states, the stagnation of the convergence of the prices and the reduction of the rhythm of the direct foreign investments in the case of some of the member states represents a menace to the address if the IUM good functioning;

� During 1992-2002 only 13% of the consumer purchased goods outside the borders, either by order, either personally; according to the calculations, the increase is of only 3% compared to 1991;

� The prices practices to the communitarian level are not unitary, which prevents from the transborder trade of goods, according to the impact study, drafted by GFA Management, the prices practiced inside EU, for the same product, they may record difference up to 30%44 even;

� The insufficience, and, in some cases, the inexistence of the promotion of the commercial centers or, simply, of the businesses from another member state.

44 GFA. “Ex-ante Impact Assessment,” note 33 above, p 43.

39

� Potrivit aceleaşi surse (GFA Management), 55% dintre consumatorii europeni au declarat că nu au fost informaţi, prin campanii publicitare în sursele media, asupra ofertelor existente sau a centrelor comerciale din alt stat membru; în plus, rezultatele sondajului efectuat de către Comisia Europeană relevă faptul că doar 6,6% din bugetul total al companiilor, alocat activităţilor de management şi marketing, a fost destinat promovării vânzărilor transfrontaliere, 41% dintre companiile europene optând pentru promovarea comerţului electronic în spaţiul comunitar, odată cu dezvoltarea internetului.

���� PUI nu este funcţională în domenii precum servicii, achiziţii publice, transport, energie, telecomunicaţii etc. � Deşi am prezentat avantajele sectorului servicii, există încă, o serie de dificultăţi datorate fragmentării PUI de servicii. Printre cele mai stringente probleme amintim fapul că afectează în mod direct abilitatea IMM-urilor, în special în micile SM, de a furniza servicii transfrontalier şi împiedică accesul consumatorului la astfel de servicii care pot fi mult mai avantajoase. Furnizorii de servicii care încearcă să pătrundă pe o nouă piaţă se pot confrunta cu costuri suplimentare legate de furnizarea de asistenţă juridică de specialitate şi adaptarea la noile sisteme regulatorii, iar aceste costuri sunt în cele din urmă suportate de către consumatorul final. În plus, această fragmentare limitează inovaţia în sectorul servicii şi reduce calitatea ofertei locale;

� Barierele în calea serviciilor transfrontaliere fragmentează piaţa şi conduc la costuri ridicate pentru mediul de afaceri şi consumatori;

� În 2001 exporturile intracomunitare de servicii au reprezentat 20% din totalul comerţului în cadrul PUI şi 53,6% din PIB-ul UE45;

45 idem

� According to the same sources (GFA Management), 55% of the European consumers declared that they were not informed by publicitary campaigns in the media sources, on the existing tenders or on the commercial centres or of the commercial centers from another member state; moreover, the results of the poll performed by the European Commission reveals that only 6.6% of the total budget of the companies, allowed for the marketing and management activities, was designed for the promotion of the transborder sales, 41% of the European companies, opting for the promotion of the electronic commerce in the communitarian area, once with the internet development.

���� The Internal Market is not functional in areas like services, public purchases, transport, energy, telecommunications etc. � Though we presented the advantages of the services sector, there are still several difficulties due to the Internal Market fragmentation of the services. Among others, the most stringent issues, we mention that it affects directly the ability of the SMEs, especially in the MS, to furnish the transborder services and prevents the consumer’s access to such services that can be more advantageous. The services suppliers trying to penetrate on a new market may face supplementary costs related to the delivery of speciality legal assistance and the adjustment to new regulatory systems, and the final consumer supports these costs lately. Moreover, this fragmentation limits the innovation the services sector and reduces the quality of the local tender;

� The barriers to the transborder services fragments the market and lead to raised costs and for the business environment and the consumers;

� In 2001 the intra-communitarian exports of services represented 20% of the commerce total of the Internal Market and of 53.6% of the EU46 GDP;

46 idem

40

� Investiţiile în sectorul comunitar de servicii, la nivelul anului 2001 au însumat 181,2 miliarde Euro47, o sumă relativ mică comparativ cu nivelul general al serviciilor angrenate în activitatea economică.

Concluzii

În urma datelor prezentate şi analizate mai sus, putem observa o încetinire, dacă nu chiar o stagnare a procesului de integrare a pieţei europene de produse, în ultimii ani. Explicaţia derivă din faptul că, pe măsură ce integrarea se apropie de desăvârşire, barierele rămase reprezintă adevărate provocări şi sunt tot mai greu de înlăturat.

A priori, Piaţa Unică Internă reprezintă o serie de reforme micro-economice, care împreună au un impact macro-economic semnificant.

Sunt necesare eforturi importante, atât la nivel comunitar cât şi naţional, pentru a putea duce la îndeplinire obiectivele propuse prin crearea Pieţei Unice Interne.

Dar, beneficiile pe care îndeplinirea acestora le poate aduce – şi am văzut ca nu sunt deloc neglijabile – fac ca aceste eforturi să merite din plin şi cu siguranţă ele sunt factorul care impulsionează continuarea procesului de integrare.

Bibliografie: � Final Report of the Public Consultation

concerning future priorities of the Single Market, EU Internal Market and Services Department, 2006;

� The EU´s Internal Market - guiding principles, Thomas Muller, 2007;

� Harmonization of technical requirements for products, JUDr. Jan Volný, 2006.

47 Ibidem

� At the level of 2001, the investments in the communitary sector of services summed 181.2 billions Euro48, a relatively small amount comparatively to the general level of the aggregated services in the economic activity.

Conclusions

Following the exposed and above analysed data, during the last years, we can notice a slowdown, if not even a stagnation of the integration process of the European products market. The explication derives from the fact that, on measure that the integration comes to fulfillment, the remained barriers represent true challenges and harder to be removed.

A priori, the Internal Market represents a series of microeconomic reforms that have a significant macroeconomic impact.

Important efforts are necessary, at both communitary and national levels in order to be able to accomplish the objectives proposed by the establishment of the Internal Market.

But the benefits that their accomplishment may achieve – and we saw they are not to be neglected – make these efforts to fully and certainly deserve it and surely they are the factor that impulses the pursue of the integration process.

Andreea Florina RADU Consilier pentru afaceri europene

(European Affairs Adviser)

48 Ibidem

41

Bugetul Uniunii Europene, un instrument esenţial în adresarea provocărilor noii

Europe

Vorbind despre experienţa Uniunii Europene, în cei 58 de ani ce au trecut de la Declaraţia lui Robert Schuman – ministru al afacerilor externe francez la acea dată49, este important să observăm cum a evoluat aceasta de la o simplă asociere în vederea partajării competenţelor suverane ale Franţei în domeniile carbunelui şi oţelului, trecând prin etapa Comunităţii Economice Europene – aşa cum a fost ea creată prin Tratatul de la Roma, din 1957, către ceea ce este astăzi – o uniune economică, monetară şi politică (deşi nu definitivată, este drept).

Politica bugetară a cunoscut, asemeni Uniunii Europene în ansamblu, o evoluţie interesantă şi dinamică, adaptându-se din mers caracteristicilor în schimbare ale familiei europene.

Cum era si firesc, provocările cu care Uniunea Europeană – cu formele sale anterioare – s-a confruntat de-a lungul timpului au avut o reflectare directă în modul de constituire şi alocare a bugetului comunitar.

Pe de o parte, sistemul de finanţare a acestuia a evoluat, în decursul anilor, de la un sistem al contribuţiilor naţionale ale stalelor membre fondatoare către un sistem al resurselor proprii ale Uniunii.

Pe de alta, partea de alocări a bugetului comunitar a evoluat de la o perspectivă anuală la una multianuală, fapt ce a atras după sine numeroase modificări de natură instituţională şi decizională.

Să urmărim împreună principalele modificări survenite la nivelul uneia dintre politicile de bază ale Uniunii Europene – politica bugetară.

49 9 mai 1950

Budget of the European Union, an important tool for addressing the

challenges of the new Europe

As we talk about the European Union experience in the 58 years that have passed since the Schuman Declaration, we should have in mind the long way the idea of European integration has underwent, from the simple association for managing the steel and coal resources, going through the stage of European Economic Community – as it was established through the Treaty of Rome (1957) – to what it is today – an economic, monetary and political union (although not fully completed).

The budgetary policy, as the European Union in its entirety, underwent a very interesting and dynamic evolution path, adapting on the way to the changing environment in the European family.

As expected, the challenges the European Union had to face over time reflected directly in the way the European budget was structured and implemented.

On one hand, the financing system has evolved, over the years, from a system based on the Member States’ national contributions to a system of own resources.

On the other hand, the expenditure side of the budget passed from an annual to a multi-annual perspective, that led to several changes in the institutional framework and in the decision making process, as well.

Therefore, it is important to highlight the main changes brought to one of the most important policies of the European Union – the budgetary policy.

42

Finanţarea bugetului – de la contribuţii naţionale ale statelor membre la sistemul resurselor proprii

În conformitate cu prevederile Tratatului de la Roma din 25 martie 1957, Comunitatea Economică Europeană urma să fie finanţată, pe durata unei perioade de tranziţie, prin contribuţiile naţionale ale statelor membre fondatoare – Franţa, Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg şi Italia.

La acel moment se avea în vedere trecerea, într-un termen cât mai scurt, la un sistem de resurse proprii pentru finanţarea bugetului Comunităţii, care presupunea introducerea unui sistem de finanţare independent de statele membre, finanţarea bugetului Comunităţii urmând să nu mai presupună o decizie prealabilă din partea acestora pentru a aloca acele resurse bugetului comunitar.

O primă încercare de creare a unui astfel de sistem – ce a vizat transformarea taxelor vamale şi a celor agricole în surse de finanţare proprii bugetului Comunităţii – a avut loc în anul 1965 dar demersul preşedintelui de atunci al Comisiei Europene – Walter Hallstein – s-a lovit de opoziţia Franţei.

Sistemul resurselor proprii a prins contur abia în anul 1970, ca urmare a Consiliului European de la Luxemburg. Decizia a marcat astfel terminarea sistemului contribuţiilor naţionale, acest moment marcând începutul implementării unui sistem independent de finanţare prin „resurse proprii tradiţionale” (taxe agricole şi vamale) şi o resursă bazată pe TVA. Obiectivul principal al acestei modificări consta în sporirea independenţei financiare a Comunităţii faţă de transferurile statelor membre.

Cu toate acestea, sistemul de finanţare nu a avut încă de la început această structură. Astfel, TVA nu a fost introdusă ca resursă la bugetul european decât în anul 1970, şi aceasta deoarece resursele proprii tradiţionale nu mai erau suficiente pentru finanţarea obiectivelor comunitare.

Financing the budget – from Member States’ national contributions to the own resources system

According to the provisions of the Treaty of Rome, the European Economic Community was to be financed, during a transitional period, from the national contributions of the founding Member States – France, Germany, Belgium, Netherlands, Luxembourg and Italy respectively.

At that time, it was planned for the implementation of the Community’s own resources system to come into force in a short period of time that was to insure the independence of the financing process from the Member States by eliminating the prior Member States’ authorisation for allocating the resources.

The first intent for creating such a financing system – by transforming the custom duties and the agricultural levies into Community’s own resources – took place in 1965 through the effort of the European Commissioner Walter Hallstein. But his proposal had to face the opposition of France, and so the idea stopped at that level. The own resources system shaped only in 1970 during the European Council meeting in Luxembourg. The decision adopted at that time marked the end of the financing system based on Member States’ national contributions.

The “traditional own resources system” came into place, being composed of the custom duties, agricultural levies and VAT based resource. The main objective of this shift consisted, as we mentioned before, in insuring the financial independence of the Community from the Member States’ transfers.

Nevertheless, the financing system did not have the same structure from the beginning until the present date. The VAT based resource was taking into consideration as resource to the Community budget only in 1970, due to the fact that traditional own resources were no longer considered sufficient for financing Community’s objectives.

43

În prezent, sistemul de resurse proprii este format din taxele vamale percepute asupra produselor importate din state terţe, prelevări agricole la importul produselor agricole din ţări terţe (care începând cu 1994 nu se mai diferenţiază de taxele vamale, ele reprezentând taxe vamale percepute asupra produselor agricole importate din statele nemembre ale Uniunii Europene), contribuţii la zahăr, contribuţii bazate pe taxa pe valoare adăugată (TVA), calculate în funcţie de baza TVA a fiecărui stat membru şi contribuţii legate de Venitul Naţional Brut (resursa VNB).

Pe măsură ce Comunitatea europeană se extindea şi apăreau noi provocări cărora trebuia să li se găsească răspuns, noi adaptări erau necesare la nivelul tuturor politicilor comunitare. Politica bugetară, care este indispensabilă dezvoltării tuturor celorlalte politici, a trebuit şi ea, la rândul ei, să se ajusteze, o atenţie deosebită acordându-se structurii de finanţare a bugetului. Astfel, în 1988 a fost introdus ca sursă de finanţare la bugetul UE venitul naţional brut (VNB).

După mai multe modificări, în prezent, nivelul maxim al contribuţiilor statelor membre prin sistemul de resursele proprii al bugetului Uniunii Europene este stabilit la nivelul de 1,24% din VNB-ul Uniunii.

Resursele proprii sunt colectate de statele membre şi puse la dispoziţia Uniunii Europene în fiecare lună, contribuţia lunară a statului membru reprezentând a douăsprezecea parte din contribuţia anuală calculată pentru statul membru în cauză.

Pe lângă sistemul resurselor proprii, bugetul Uniunii Europene este finanţat şi prin taxele sau deducerile din remuneraţiile personalului, dobânzi bancare, contribuţii ale unor state terţe la programe comunitare etc.

Perspectivele financiare – instrument de stabilitate, transparenţă şi predictibilitate

În evoluţia Uniunii Europene pe parcursul celor peste 50 de ani, numeroase ajustări au fost produse pentru a putea asigura un cadru eficient şi transparent de funcţionare la nivelul tuturor politicilor comunitare precum şi la nivel instituţional.

As new enlargements took place and new challenges faced the European Community, changes in the community policies were required. Thus, the budgetary policy, which was fundamental for the development and proper implementation of all other community policies, needed to adjust, in its turn, the financing structure playing an important part of this adjustment process. Therefore, in 1988, a new resource was introduced to the Community budget – GNI based resource, that was about to represent the largest share in the European Union budget.

Nowadays, the own resources system is composed of the custom duties charged on the imported goods from third countries, agricultural levies charged on the agricultural products imported from third countries (starting with 1994, agricultural levies no longer differentiate from the custom duties), sugar levies, VAT based resource (calculated on the VAT base in each Member State) and GNI based resource respectively.

After several changes, the current call-in rate for budgetary resources is established at 1.24% of the Community GNI.

The own resources are collected from Member States and placed at EU’s disposal every month of the budgetary year, the monthly contribution of a Member State representing the 12th share of its total contribution for the entire year.

Apart from the own resources system, the European Union budget is financed also from taxes and deductions from the staff remunerations, bank interest, contribution of non-member states to Community programmes, etc.

Financing perspectives – instrument for stability, transparency and predictability

The evolution path of the European Union towards what it represents today, after more than 50 years, required several adjustments in order to insure an efficient and transparent framework for making all the Community’s policies and institutions function properly.

44

Un nou pas în evoluţia politicii bugetare a constat în trecerea de la programarea anuală a bugetului la una multianuală, fapt ce s-a realizat în anul 1988. Programarea multianuală reprezintă de fapt, un plan de cheltuieli pe termen lung, în marjele căruia trebuie să se integreze bugetele anuale ale respectivei perioade. Fixarea unor plafoane anuale pentru o perioadă de 5-7 ani, atât pentru partea de venituri cât şi pentru partea de cheltuieli a bugetului comunitar a reprezentat un mijloc de putea asigura compatibilitatea între nevoi şi disponibilul financiar pentru satisfacerea acestora şi de a asigura disciplina bugetară.

Mai mult decât atât, prin introducerea Acordului Inter–instituţional, PE, Consiliul şi Comisia stabilesc în prealabil, de comun acord, principalele priorităţi bugetare pe o perioadă multianuală (în prezent, 7 ani).

Să nu ne imaginăm însă că trecerea la un sistem al programării multianuale a eliminat tensiunile existente până la acel moment atât între instituţiile comunitare cu responabilităţi în adoptarea bugetului Uniunii Europene cât şi între statele membre. Dacă la nivelul instituţiilor comunitare se punea problema asigurării finanţării priorităţilor comunitare, tensiunile dintre statele membre vizau „conflictul” între contributorii neţi – state precum Germania, Olanda, Suedia, Marea Britanie, Austria şi Franţa – şi beneficiarii neţi – precum statele mediteraneene.

Este binecunoscut cazul Marii Britanii, care, în urma Consiliului European de la Fontainbleau din 1984, a obţinut introducerea unui mecanism de corecţie în favoarea sa. Acest mecanism presupunea rambursarea către Marea Britanie a echivalentului a 66% din contribuţia sa netă din resursa bazată pe TVA la bugetul comunitar.50

Bugetul Uniunii Europene în prezent În prezent, Uniunea Europeană trece

printr-un proces de revizuire a celor mai importante politici ale sale. Nu fac excepţie aici politica de coeziune, politica agricolă comună şi desigur politica bugetară.

50 „Manualul Afacerilor Europene”, Institutul European din România, septembrie 2005

A new step in the evolution of the budgetary policy was represented by the introduction of the multiannual financial perspective in 1988. The multiannual programming framework represents, in fact, a long term spending plan, the yearly budgets being required to fit within its margins. Fixing yearly ceilings for a period varying from 5 to 7 years for both the revenue and expenditure sides represents a way for insuring the compatibility between needs and resources available and also the budgetary discipline.

Furthermore, by introducing the Inter-Institutional Agreement, the European Parliament, the Council and the Commission establish, through mutual consent, the priorities of the European Union for the following programming period (that covers a period of 7 years, at the moment).

But don’t think that by introducing the multiannual programming system the tensions between European institutions and among Member States had vanished. If, as concerns the European institutions, there was the issue of insuring the proper financing of community priorities, at the Member States’ level there was the „dispute” between net contributors – such as Germany, Netherlands, Sweden, United Kingdom, Austria and France – and net beneficiaries – such as Mediterranean countries.

In this respect, it is well known the case of United Kingdom (UK), which, following the European Council in Fontainebleau, in 1984, gained in its favour the introduction of a correction mechanism. This instrument provided for UK the repayment of the equivalent of 66% of its net contribution from the VAT based resource51.

The budget of the European Union nowadays

Nowadays, the European Union goes through a revision process for all its basic policies. The Cohesion policy, Common Agricultural Policy and the Budgetary Policy make no exception to this.

51 “The Manual of European Affairs”, European Institute in Romania, September 2005

45

În privinţa politicii bugetare, aşa cum arătam şi un articol anterior pe tema bugetului comunitar52, procesul de reformă a bugetului UE apare ca necesară ca urmare, în special, a două categorii de factori de influenţă:

1. Presiunile bugetare exercitate de aderarea unor noi state membre de dimensiuni mari, care au generat o serie de presiuni interne la nivelul Uniunii Europene;

2. Intensificarea presiunii exercitate de noile provocări la nivel european şi global, manifestate de schimbările climatice, necesitatea asigurării securităţii resurselor de energie sau creşterea competitivităţii pieţei interne. În prezent, revizuirea bugetului

comunitar se află în proces de consultare publică, în urma lansării de către Comisia Europeană, a Comunicării „Reforma bugetului pentru o Europă în schimbare”53. Interesul manifestat de factorii interesaţi – autorităţi ale administraţiei publice din statele membre, mediul academic, societatea civilă – a dus la prelungirea termenului pentru consultare publică la 15 iunie a.c. Bugetul anului 2008

Bugetul anului 2008 a fost adoptat la data de 18 decembrie 2007 de către Parlamentul European. Anul acesta, bugetul Uniunii Europene alocă cea mai mare parte – 45% din totalul de 129,1 miliarde euro – creşterii economice şi coeziunii între statele membre.

Agricultura va continua să deţină o pondere importantă în totalul cheltuielilor – peste 40% - reprezentând 40.9 miliarde euro.

52 “Reforma bugetului comunitar”, Revista Consilier European nr. 1, martie 2008 53 Comunicare a Comisiei „Reforma bugetului pentru o Europă în schimbare - document de consultare publică în vederea revizuirii bugetului 2008/2009”, SEC(2007) 1188 final, 12.09.2007

As concerns the budgetary policy, as we presented in a previous article on the budgetary revision process at EU level54, the reform of the EU budget is needed especially as consequence of two factors:

1. The budgetary pressures exercised by the membership of new large European countries, that have led to internal tensions within the European Union;

2. The increasing pressures put by the new challenges existing at European and global level as concerns climate changes, safety of energy supply or increasing the internal market competitivity worldwide. Currently, the budgetary review

process is in public consultation stage, following the publication of the European Commission’s Communication on „Reforming the Budget, Changing Europe”55. The interest of the parties involved in the process – public authorities of Member States, academic field, civil society – has led to the consultation period being extended by two months, the new closing date being set for 15 June 2008. Budget of the European Union in 2008

The 2008 budget has been adopted by the European Parliament on 18 December 2007. The largest share of it is allocated to economic growth and cohesion among Member States –45% of the total amount of 129, 1 billion Euros.

Agriculture will continue to represent an important share of the European budget expenditures – over 40 billion Euros, representing 40% of the total amount.

54 “The Budgetary Review Process”, “Consilier European” magazine, no.1, March 2008 55 Comunication from the Commission „Reforming the Budget, Changing Europe - a public consultation paper in view of the 2008/2009 budget review”, SEC(2007) 1188 final, 12.09.2007.

46

Sursa (Source): http://ec.europa.eu/budget/budget_detail/current_year_en.htm

Capitole Chapters

Sume alocate pentru 2008 Amounts allocated for 2008

(mld./billions euro)

Modificare faţă de 2007 (%) Change compared to 2007 (%)

Creştere sustenabilă Sustainable growth

58,0 5,7%

- Competitivitate Competitivity

11,1 18,4%

- Coeziune Cohesion

46,9 3,1%

Resurse naturale Natural resources

55,0 -1,5%

Libertate, securitate şi justiţie Freedom, security and justice

0,7 16,7%

Cetăţenie Citizenship

0,6 14,7%

EU ca actor global EU as global actor

7,3 7,3%

Administraţie Administration

7,3 4,4%

Compensaţii Compensation

0,2 -53,5%

TOTAL 129,1 2,2%

Concluzii

În esenţă, politica bugetară a Uniunii Europene, în toate etapele transformării sale, a fost destinată a răspunde priorităţilor de la acel moment ale comunităţii europene şi a membrilor săi.

Au fost momente când structura, componenţa şi responsabilitatea instituţională comunitară şi naţională nu au mai răspuns provocărilor de moment, fapt ce a condus la necesitatea adaptării.

De aceea, putem concluziona această trecere în revistă a evoluţiei politicii bugetare, că transformarea sa este un proces complex, complicat şi continuu, absolut necesar pentru a sprijini eforturile Uniunii de a adânci integrarea şi a-şi spori rolul în economia europeană şi mondială.

Conclusions

Taking into account all the above, the budgetary policy of the European Union, in all its transformation stages, was designed to insure the proper response to the priorities set at that particular moment for the European Community and its members.

There have been moments when the structure, composition and European institutions’ or Member States’ responsibilities no longer gave the proper answers to the challenges existing at that time, thus leading to the need to adapt.

Therefore, we can conclude that the transformation of the budgetary policy is an ongoing complex and difficult process, of crucial importance for insuring the financial support needed for deepening integration and increasing the European Union’s role at the European and world level.

Cătălina CONSTANTIN Consilier pentru afaceri europene

(European Affairs Adviser)

47

Tinerii – viitorul Uniunii Europene Generaţia tinerilor europeni de

astăzi trăieşte într-un mediu care evoluează rapid din punct de vedere social, demografic, economic, tehnologic. Politicile europene pentru tineret au ca scop să vină în întâmpinarea nevoilor de schimbare ale tinerilor şi să-i încurajeze pe aceştia să fie activi în societate. Generaţia actuală de tineri europeni este prima care a crescut într-o Europă pacifistă. Aceasta este Europa în care ei se pot mişca liberi, munci şi învăţa cu mai multă uşurinţă decât ar fi fost posibil înainte, o Europă foarte diferită de cea în care au crescut părinţii şi bunicii lor. Includerea conceptului de “Tineret” în politica europeană este relativ recentă. Tratatul de la Maastricht din 1993 a extins raza de acţiune a politicilor Uniunii Europene pentru a include şi domeniul ”tineret”, la articolul 126 § 2. Acesta susţine că UE ar trebui să “faciliteze accesul la formarea profesională şi să favorizeze mobilitatea cadrelor didactice şi a persoanelor în formare, în special a tinerilor”.

Înainte de 2001, activităţile instituţiilor europene în domeniul tineretului aveau în primul rând în vedere implementarea de programe specifice precum “Tineret pentru Europa”, lansat în 1988, însă, s-a căzut de comun acord, că tinerii trebuie implicaţi mai mult. Pentru a realiza mai mult în acest domeniu, Comisia Europeană a stabilit un program de cooperare pentru anii următori care s-a materializat în aşa numita “Carte Albă pentru Tineret”, adoptată în noiembrie 2001.

Young people–the future of the European Union Today's young Europeans are a

generation living in a rapidly evolving social, demographic, economic and technological environment. The European Union’s youth policies aim to meet young people’s changing expectations while encouraging them to contribute to society. The current generation of young Europeans is the first to have grown up in a largely borderless and peaceful Europe. This is a Europe where they can move around freely, work and learn more easily than ever before and it is very different to the one their parents or grandparents grew up in. The inclusion of ‘Youth’ as a concept within the European policy is a relatively recent phenomenon. The Treaty of Maastricht in 1993 extended the scope of EU policies to include the youth ‘field’ (art. 127 § 2). The treaty sustains that UE should “facilitate access to vocational training and encourage mobility of instructors and trainees and particularly young people”. Before 2001, the activities of the European Institutions in the youth field mainly focused on the consideration and implementation of specific programmes, like ‘Youth for Europe’, launched in 1988. However, a consensus remained that this action and cooperation needed to be built on further and that young people needed to be more involved. In order to achieve more in this field the European Commission developed a co-operation programme for future decades which materialized with the so-called “White Paper on Youth” adopted in November 2001.

48

În baza Cărţii Albe, Consiliul Uniunii Europene a stabilit în iunie 2002 un cadru de cooperare europeană în domeniul tineretului, actualizat în 2005 pentru a include “Pactul European pentru Tineret”.

Parte a Strategiei de la Lisabona revizuite, “Pactul European pentru Tineret” a fost adoptat în martie 2005, ca instrument pentru promovarea participării mai active a tinerilor la piaţa muncii. Pactul are în vedere: - piaţa muncii şi educaţia pentru integrare

socială, - educaţia şi mobilitatea, - reconcilierea vieţii de familie cu munca. Consiliul Uniunii Europene a subliniat faptul că rezultatele Pactului vor depinde de participarea activă a tuturor celor implicaţi, în special a organizaţiilor de tineret. Statele Membre realizează în fiecare an un raport pe care îl predau Comisiei Europene în legătură cu programele lor de reformă asociate cu procesul de reformă stabilit prin Tratatul de la Lisabona. “Pactul European pentru Tineret” are în vedere şi probleme referitoare la sănătate şi bunăstare, dar şi lupta împotriva rasismului, xenofobiei şi a altor forme de discriminare. Anul 2008 a fost desemnat Anul European al Dialogului Intercultural. Modul în care ar trebui considerate relaţiile dintre persoane care provin din spaţii culturale diverse este o problemă importantă într-o Uniune Europeană tot mai diversă din punct de vedere cultural.

Experţi din toată Europa au evidenţiat rolul educaţiei şi al multilingvismului şi au accentuat necesitatea implicării publicului şi minorităţilor în eforturile depuse de comunitate pe plan local şi nu numai. Dialogul inter-religios este unul dintre domeniile principale în acest sens împreună cu consideraţii privind modele istorice imigraţionale (în timp ce unele regiuni au o lungă tradiţie în ceea ce priveşte imigraţia, pentru altele, aceasta este un fenomen nou.)

This contains a proposal to the European Union’s Member States to increase cooperation in four youth priority areas: participation, information, voluntary activities and a greater understanding and knowledge of youth. The White Paper also proposes to take the youth dimension more into account when making other relevant policies, such as education and training, employment and social inclusion, health and anti-discrimination.

On the basis of the White Paper, the Council of the European Union established in June 2002 a framework for European co-operation in the field of youth, updated in 2005 take into account the “European Youth Pact”.

As part of the revised Lisbon Strategy, the “European Youth Pact” was adopted in March 2005 as one of the instruments for promoting a more active participation of young people on the job market. The Pact has three strands: � Employment and social integration; � training and mobility; � Reconciling work and family life. The Council of the EU emphasized that the success of the Pact will depend on the active participation of all those involved, particularly youth organizations. The Member States submit annual reports to the European Commission on their national reform programmes associated with the Lisbon reform process. The “European Youth Pact” refers to problems regarding health, well-being and also the fight against racism, xenophobia and other forms of discrimination. The year 2008 was designated the European Year of Intercultural Dialogue. The issue of how to ensure smooth relations between people of different cultural backgrounds is a hot topic in the increasingly diverse European Union.

Experts from around Europe highlighted the role of education and multilingualism, and stressed the need for actions to have the genuine involvement of the public and minorities in local and community efforts. Inter-religious dialogue is one key area together with other important considerations regarding historical immigration patterns (while some regions have a long tradition of immigration, for others it is a new phenomenon).

49

Cele mai importante locuri pentru a acţiona sunt şcolile şi piaţa muncii unde, de fapt, oamenii se confruntă cel mai adesea cu diversitatea culturală. „Primăvara europeană” este o campanie anuală care încurajează şcolile să-şi rezerve una sau mai multe zile în calendar pentru a organiza manifestări care stimulează dezbaterile pe marginea temelor europene. Proiectul oferă tinerilor ocazia să îşi exprime opiniile şi să îşi facă vocea auzită în Europa. Campania „Primăvara europeană” are o temă diferită în fiecare an. În 2008, proiectul „Primăvara europeană” se alătură iniţiativei „Anul european al dialogului intercultural”, în scopul de a promova dialogul între culturi şi de a mări gradul de conştientizare a diversităţii culturale printre tineri. Anul acesta, proiectul se va desfăşura între 25 martie şi 30 iunie, cu accent pe 9 mai, Ziua Europei.

Instituţia Prefectului - judeţul Giurgiu a organizat anul trecut şi va organiza şi anul acesta, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean, un concurs între şcoli pe teme referitoare la politicile, instituţiile şi istoricul Uniunii Europene. În 2007, copiii au fost încurajaţi să-şi evalueze cunoştinţele despre Uniunea Europeană, în cadrul unui test grilă, dar şi din perspectiva câtorva personaje interpretate de ei în cadrul concursului (un parlamementar, un profesor, un ţăran). Concursul s-a încheiat cu proba de desen despre o Europă unită. Proiectul „Primăvara europeană” este coordonat de European Schoolnet (EUN) în numele Directoratului General pentru Comunicare al Comisiei Europene. Campania face parte şi din „Planul D pentru democraţie, dialog şi dezbatere”.

Mobilitatea trans-naţională a muncitorilor joacă un rol important în eliminarea prejudecăţilor şi în promovarea respectului şi înţelegerii. Comisia Europeană a publicat un catalog de proiecte unde au fost evidenţiate cele mai bune exemple de bună practică în domeniul dialogului intercultural. Cele 29 de proiecte prevăzute provin din diferite programe ale Uniunii Europene, inclusiv cultură, e-learning şi politici antreprenoriale, educaţie.

The most important places for action are schools and workplaces – after all, these are where most people experience real interaction with cultural diversity. “Spring Day for Europe” is an annual event that encourages schools to book one or many days in their calendar to organize events that focus on debate, interaction and reflection on European themes. Spring Day for Europe is an opportunity for young people to express their views and make their voices heard in Europe. The Spring Day for Europe campaign has a different focus every school year. In 2008, it joins the European Year of Intercultural Dialogue initiative to promote intercultural dialogue and help raise awareness of cultural diversity with young people. Spring Day for Europe runs this year from 25 March to 30 June 2008, with a particular focus on 9 May, when Europe Day is celebrated. The Institution of Prefect – Giurgiu County organized last year and is going to organize this year too, in collaboration with the School Inspectorate of the county, a contest between schools on themes regarding politics, institutions and the history of the European Union. In 2007, the pupils were encouraged to value their knowledge about European Union within a graded test, but also from the point of view of some “characters” embodied by them within the contest (a parliamentarian, a teacher, a countryman). The contest ended with the final drawing test about an united Europe. Spring Day for Europe is managed by European Schoolnet (EUN) on behalf of the European Commission’s Directorate General for Communication. The campaign is also part of “Plan D” for increased democracy, dialogue and debate. The trans-national mobility of workers can also play an important part in eliminating prejudices and promoting respect and understanding The European Commission has published a catalogue highlighting examples of best practice in intercultural dialogue. The 29 projects featured come from various EU programmes, including culture, e-learning and enterprise policies, education.

50

Multilingvismul a făcut parte din politica comunitară, din legislaţia şi practicile sale, începând de pe vremea Tratatului de la Roma. În zilele sale incipiente, era exclusiv asociat cu regimul lingvistic aplicabil instituţiilor europene, presupunând, de asemenea, contactele întreţinute de acestea cu autorităţile şi cetăţenii statelor membre.

Ca o consecinţă a Tratatului de la Maastricht (1993), promovarea învăţării limbilor şi a multilingvismului la nivel individual, asociată cu promovarea diversităţii lingvistice, a devenit o piatră de temelie a politicii comunitare în domeniul educaţiei; în timp ce în anii nouăzeci sprijinul comunitar se concentra asupra învăţării limbilor oficiale, primii zece ani ai noului secol au stat drept mărturie a introducerii unei politici mai ample cu privire la învăţarea limbilor, urmărind să promoveze învăţarea tuturor limbilor, inclusiv a limbilor regionale sau minoritare, a limbilor imigranţilor şi a altor limbi principale vorbite pe mapamond. Decizia preşedintelui José Manuel Barroso de a include „Multilingvismul” în portofoliul unuia dintre membrii Comisiei şi de a-i atribui responsabilitatea pentru multilingvism în domeniul educaţiei, culturii, interpretării, traducerii, şi a publicaţiilor oficiale, a fost cea care a dat semnalul dezvoltării unei politici comunitare lingvistice coerente şi cuprinzătoare. Motivaţia pentru dezvoltarea unei astfel de politici a luat proporţii atunci când, la data de 1 ianuarie 2007, „Multilingvismului” i-a fost alocat un portofoliu separat, atribuit unuia dintre noii comisari, dl Leonard Orban.

Faptul că multilingvismul a obţinut statutul de activitate politică de sine stătătoare este un indicator vădit al unei conştientizări acute din partea Comisiei a importanţei tot mai mari deţinute de provocarea pe care o reprezintă multilingvismul în contextul mai larg al proiectului european. Ca un rezultat al extinderii, piaţa unică, mobilitatea sporită în spaţiul european, reactualizarea statutului regiunilor, apariţia societăţii bazate pe cunoaştere, fluxul de imigranţi în UE şi globalizarea, provocare a multilingvismului, au căpătat o dimensiune complet nouă – în termeni de amploare, complexitate şi pertinenţă politică.

Multilingualism has been part of Community policy, legislation and practices from the time of the Treaties of Rome. In the early days, it was exclusively associated with the language regime put in place for the European institutions, including their contacts with authorities and citizens in the Member States.

Following the Maastricht Treaty (1993), the promotion of language learning and of individual multilingualism, combined with an emphasis on linguistic diversity, became a corner stone of the European Union’s educational policy; whereas in the nineties Community support was focused on the learning of the official languages, the first decade of the new century has seen the introduction of an inclusive language education policy, seeking to promote the learning of all languages, including regional or minority, migrant, and major world language. It was the decision of President José Manuel Barroso to make “Multilingualism” part of the portfolio of one of the Commission members and to assign him responsibility for multilingualism in education, culture, interpretation, translation, and publications that set the signal for the development of a coherent and comprehensive EU language policy. The drive towards the development of such a policy gained considerable momentum when, on 1 January 2007, “Multilingualism” was made a separate portfolio, assigned to one of the new Commissioners, Mr Leonard Orban.

The fact that multilingualism has been made an EU policy area in its own right is a clear indication of a heightened awareness on the part of the Commission of the increasing importance of the multilingual challenge for the European project. As a result of enlargement, the Single Market and increased mobility within the EU, the revival of the regions, the advent of the knowledge society, migration into the EU, and globalization, this multilingual challenge has reached a completely new dimension – in terms of size, complexity, and policy relevance.

51

Acest lucru este de departe cel mai

evident în comunicarea interlingvistică şi interculturală. În timp ce acest lucru era iniţial şi în principal evaluat în termeni de schimburi interpersonale între oameni care rezidau în state membre diferite, practic toate statele membre au devenit până la momentul actual societăţi multilingve şi multiculturale de sine stătătoare, necesitând elaborarea unor strategii la nivel local / regional / naţional, în vederea înlesnirii comunicării dincolo de barierele lingvistice şi culturale. În prezent, pe teritoriile statelor membre, sunt vorbite şi întrebuinţate nu mai puţin de 450 de limbi diferite.

Provocarea multilingvismului în Europa a declanşat reacţii diferite, precum şi tendinţe contradictorii în gândire şi în comportament. Multe dintre aceste răspunsuri şi tendinţe antagoniste pot fi explicate prin faptul că limbile au roluri diferite şi îndeplinesc funcţii diferite. Limbile sunt un mijloc de comunicare, însă ele reprezintă şi un aspect important al identităţii individuale, sociale şi culturale. Anul European al Dialogului Intercultural, 2008, va conduce la conştientizarea de către cetăţenii Uniunii Europene, în special de către tineri, a importanţei de a se angaja în dialog intercultural în viaţa de zi cu zi şi de a deveni cetăţeni mai activi ai Europei.

Cu un buget de 10 milioane de euro, Anul European al Dialogului Intercultural va susţine procesul de comunicare între culturi şi subculturi, va promova dialogul în educaţie şi la locul de muncă, dar şi în timpul liber, în centre culturale şi sportive şi în organizaţiile societăţii civile.

Sitografie: www.europa.eu www.springday2008.net

Nowhere is this more clearly visible than in interlingual and intercultural communication. Whereas this was formerly primarily seen in terms of interpersonal exchanges between people residing in different Member States, practically all EU Member States have by now become multilingual and multicultural societies themselves, requiring strategies at local / regional /Member State level for facilitating communication across language and cultural boundaries. Today, there are no fewer than 450 different languages spoken on the territories of the Member States.

The multilingual challenge in Europe has evoked diverse responses, and contradictory trends in thought and behavior. Many of these opposing responses and trends can be explained by the fact that languages have different roles and perform different functions. Languages are a means of communication, but they are also an important aspect of personal, social, and cultural identity.

The European Year of Intercultural Dialogue throughout 2008 will help raise the awareness of all those living in the EU, especially young people, of the importance of engaging in intercultural dialogue in their daily lives and of becoming active European citizens.

With a budget of 10 million euro, the European Year of Intercultural Dialogue will aid this process of communication between cultures and subcultures will foster dialogue in education and at the workplace, but also in leisure, cultural, sports centers and civil society organizations.

Irina DINCĂ

Consilier pentru afaceri europene (European Affairs Adviser)

52

La ce vă gândiţi când auziţi data de 9 Mai?

Cu siguranţă unora dintre dumneavoastră vă vine în minte ziua de 9 Mai 1877, iar altora cea de 9 Mai 1945. Oricare ar fi dintre cele două, niciuna nu este greşită, pentru că ziua de 9 Mai are dublă semnificaţie.

Astfel, 9 Mai se cuvenea a fi una dintre cele mai glorioase zile ale neamului românesc.

La data de 9 Mai 1877, a avut loc declararea Independenţei de stat a României. Vorbele ministrului de externe al României, Mihail Kogălniceanu, în 1877 : „Suntem o naţiune liberă şi independentă” exprimau o realitate din punct de vedere militar şi politic, dar şi din punctul de vedere al relaţiei României cu ţările din Europa. Ţara noastră făcuse paşi înainte, modernizându-şi structurile administrative şi social-economice, iar evadarea de sub suzeranitatea turcească a venit ca un act normal şi uşor de acceptat de marile puteri europene.

Această zi are o importanţă aparte pentru că reprezintă momentul capitulării Germaniei naziste, ziua victoriei aliaţilor împotriva Germaniei, care era sub conducerea lui Hitler.

La 5 ani de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, la 9 Mai 1950 a luat naştere Declaraţie Schuman. Ministrul de externe al Franţei, Robert Schuman,inspirat de Jean Monnet, a propus ca Franţa, Germania, dar şi alte ţări europene să se alăture în cadrul planului de reconciliere politică şi cooperare economică, pentru a constitui împreună rezerve de oţel şi cărbune. Acesta a fost primul pas spre crearea Uniunii Europene. Deci, ce reprezintă Uniunea Europeană, mai exact?

Uniunea Europeană este un organism internaţional foarte extins şi divers, iar sistemul ei de guvernare este unic în lume. Uniunea Europeană este rezultatul unui proces de cooperare şi de integrare, pornit în 1951, de către 6 ţări: Belgia, Olanda, Luxemburg, Germania, Franţa şi Italia, prin semnarea Tratatului de instituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (CECO). Au urmat apoi 5 valuri de aderare, ajungându-se la 27 de state membre ale Uniunii Europene:

What do you think about when you hear of 9th May?

Some of you may think about 9th May 1877 and others about 9th May 1945. Neither of these dates is wrong because this day has a double meaning. Therefore, 9th May comes as one of the most glorious days of our Romanian nation.

On 9th May 1877 the Declaration of Independence for Romania took place. Mihail Kogalniceanu, the Minister for Foreign Affairs of Romania said at that time: “We are a free and independent nation”. These words were not only the expression of a military and political reality, but also the expression of Romania’s relation with the other European countries. Our country had made several steps forward by modernizing its social-economical and administrative structures and the escape in front of the Turkey suzerainty came as an obvious and acceptable thing to the great powers of Europe.

This day is of great importance because it represents the moment of Nazi German’s surrender, the victory of Germany’s allied rivals against Hitler, the German leader. Five years after the 2nd World War had ended; the Schuman Declaration was born, more precisely on 9th May 1950. The Minister for Foreign Affairs of France, Robert Schuman, whose inspiration had been drawn from his collaboration with Jean Monnet, came with the suggestion of an alliance between France, Germany and also other European countries. This alliance consisted in a political reconciliation and economical cooperation plan in order to develop together steel and coal reserves. This was the first step in the foundation of European Union (EU). So, what does the European Union exactly represent? The EU is an international organism which combines variety and cooperation and its governmental system is unique around the world. The EU is the result of a cooperation and integration process set up by six countries: Belgium, Netherlands, Luxembourg, Germany, France and Italy. Each of these countries gave its signature in the Coal and Steel Establishment Treaty. After this, 6 enlargements followed, which lead to a Union of 27 European countries:

SEMNIFICAŢIA ZILEI DE 9 MAI PENTRU EI THE MEANING OF THE 9th OF MAY FOR THEM

53

• în 1973: Danemarca, Irlanda şi Marea Britanie

• în 1981 : Grecia • în 1986 : Spania şi Portugalia • în 1995: Austria, Finlanda şi Suedia • în 2004: Cipru, Cehia, Estonia, Letonia,

Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria

• în 2007 : România şi Bulgaria • Turcia, Croaţia şi Macedonia sunt ţări

candidate. Dar ce înseamnă Uniunea Europeană pentru România?

Din punctul meu de vedere, acest organism internaţional înseamnă stabilitate, modernizare, progres pentru ţara noastră. Uniunea Europeană este o poartă deschisă spre a deveni o ţară bine dezvoltată din toate punctele de vedere: politic, social, cultural, economic, o poartă pe care am intrat şi al cărui interior îl o vom descoperi pas cu pas. Astfel, România va umple golul făcut de regimul comunist, va fi capabilă să-şi îmbunătăţească situaţia şi va lăsa celelalte ţări să o descopere.

Acum, evident, ne punem întrebarea ce înseamnă U.E pentru cetăţenii români? În primul rând înseamnă libera circulaţie, românii se pot bucura de şansa de a călători, de a studia, de a munci oriunde în Europa şi chiar în afara acesteia. Fiind parte a U.E reprezintă stabilitate economică şi politică pentru cetăţeanul român, dar şi protecţie socială. De asemenea, s-a produs înlăturarea barierelor economice cu restul ţărilor din Europa.

În al doilea rând, românul va fi privit la egalitate cu ceilalţi cetăţeni din alte ţări (sau, cel puţin aşa ar trebui), va avea dreptul să fie ascultat, să i se cunoască aşteptările şi să se implice în procesul de dezvoltare al ţării sale ca membră a Uniunii Europene.

• In 1973: Denmark, Ireland and UK; • In 1981: Greece; • In 1986: Spain and Portugal; • In 1995: Austria, Finland and Sweden; • In 2004: Cyprus, Czech Republic, Estonia,

Latvia, Lithuania, Malta, Poland, Slovakia, Slovenia, Hungary;

• In 2007: Romania and Bulgaria; • Turkey, Croatia and FYR Macedonia are

still candidates. But what does European Union mean for Romania?

From my point of view, this International organism represents the community in which our country can find the stabilization, modernization and improvement it needs, all in one. The EU is an open gate for our country to become well developed from all the concerned aspects: political, social, cultural, economical, a gate we have managed to get through and who’s inland will be discovered one step at a time. Thereby, Romania will manage to fill the gap turned up by the communism system, will be able to improve its situation and will give the other countries the opportunity to discover its beauty, its history and culture and also its people. Now, obviously, we are asking the question “What does EU mean for the Romanian citizens?

First of all it means the free outward circulation. Romanians have the chance to travel study and work abroad, anywhere in Europe and even outside it. Being a European citizen means holding not only an economical and social stability, but also social protection. As well as this, the economical obstacles between Romania and the other European countries will vanish.

Secondly, the Romanian citizen will not be looked down upon anymore, he will be equal with the people from other countries (or, at least this is how it should be). He will have the right to be listening to, to express his expectations and to get involved in the development process of his country as member of the EU.

54

Chiar şi deviza Uniunii Europene, „Unitate în diversitate”, ne duce cu gândul la egalitatea care se produce între ţările membre, la sprijinul pe care acestea şi-l acordă reciproc, la alăturarea statelor Uniunii Europene pentru a crea o lume mai bună, mai unită, gata oricând să înfrunte orice piedică îi iese în cale. Astfel, pe cât de diferite sunt ţările Uniunii Europene, acest organism internaţional le aduce la egalitate, creându-se o unitate.

Aşadar, ziua de 9 Mai înseamnă

pentru România, posibilitatea de a urma drumul aspiraţiilor sale,

prestabilit dintotdeauna, de a-şi

dezvolta atât valorile materiale, cât şi

cele spirituale.

MINISONDAJ DE OPINIE/SMALL INQUIRY

Equally important is the European Union motto: “ Variety through unity” which harbors us the thought of the equality brought up between the European countries, of the support they give each other, at their cooperation for making the world a better place to live in, a more united community, always ready to cope with any hold-back that comes into its way. Therefore, as different as these countries are this International organism brings them at the same level, so unity is created.

All in all, 9th of May represents for

Romania the chance to achieve its goals, the opportunity to reach them through

following a path that has already been

drawn. It means the possibility to develop

its material and spiritual values.

Maria NISTOR Elevă-liceu

(High school student)

Ce semnificaţie atribuiţi zilei de 9 MAI ? What is the meaning of the 9th of May? „Începând cu 1 ianuarie 2007, această zi are o semnificaţie şi pentru mine: este ziua viitorului copilului meu. Este ziua care, în copilăria mea, nu avea nici o semnificaţie, dar în copilăria lui reprezintă simbolul lumii în care va trăi, al lumii în care îşi va pune speranţele şi toate aspiraţiile sale. Pentru el această zi va reprezenta trecutul, prezentul şi viitorul. Pentru mine, această zi poate să reprezinte, deocamdată, doar prezentul, viitorul şi o parte infimă din trecut.” Andreea NIŢĂ, jurist

„Starting January 1st, 2007, this day has a meaning also for me: is the day of the future of my son. Is the day, from my childhood, when it had no meaning, but in his childhood represents the symbol of the future world where he shall live, of a world in which he shall put his trust and all his aspirations. For him, this day represents the past, the present and the future. For me, this day may (could) represent, for the time being, only the present, future and a tiny part of my past”. Andreea NIŢĂ, law adviser

“Pentru mine ziua de 9 Mai are mai multe semnificaţii (trei, ca sa fiu mai exact): ziua independenţei României, ziua victoriei în cel de-al doilea război mondial şi ziua Europei.” Ioan-Bogdan HODREA, programator

For me the 9th of May has more meanings (three, to be more precisely): the day of Romania’s independence, the day of victory in the 2nd World War and the day of Europe. Ioan-Bogdan HODREA, programmmer

„9 mai înseamnă pentru mine „uniţi în diversitate”. Ramona Păunescu, manager public

„The 9th of May represents for me „united in diversity”. Ramona Păunescu, public manager

55

Lucica TĂRZIU, assistant manager

Am văzut lumina zilei într-o ţară independentă; independenţa României a fost declarată acum mai bine de 60 de ani, în data de 9 mai 1877. Pe parcursul acestor 60 de ani - chiar şi pe parcursul celor 6 decenii- ţara mea a înfruntat, în nenumărate rânduri, provocări dure la adresa independenţei sale; fără doar şi poate moştenirea acelei zile de 9 mai 1877 a fost conservată cu succes. Ulterior, au venit anii celui de al doilea Război Mondial (să sperăm că acesta a fost ultimul); unele ţări şi teritorii independente au dispărut, altele au fost separate şi împărţite între câştigători. Ziua de 9 mai 1945 a fost martora sfărşitului războiului în Europa şi, deşi ocupată militar, ţara mea a reuşit să rămână oficial independentă. Acesta a reprezentat un alt motiv pentru mine ca să păstrăz în amintire Ziua victoriei pentru Europa noastră. Lecţia acelui ultim război mondial a meritat să fie înţeleasă de către europeni; din acel moment anii 50 ai secolului trecut au fost martorii unui nou curent: înfiinţarea unui fel de State Unite ale Europei, menite să facă faţă provocărilor viitoare sau chiar ameninţărilor actuale direcţionate fie către toate sau fiecare dintre ţările europene (fie prin duşmani ascunşi sau priteni declaraţi). Acel proiect a necesitat mai mult de jumătate de secol, dar în cele din urmă a avut succes. Şi acea zi de 9 mai, marcată universal ca ziua victoriei asupra războiului, a devenit ziua Europei, serbată, zi pe care o văd ca o garanţie a libertăţii, fie aceasta individuală sau colectivă- pentru cei ce trăiesc în interiorul graniţelor unei Europe Unite. Lucica TĂRZIU, asistent manager

„I have seen the daylight in an independent country; the independence of Romania had been declared some sixty years before, in the 9th day of May, 1877. During those 60 years – and even in the following six decades – my country has faced many times severe challenges to its independence, nevertheless the heritage of that day of May 9th, 1877, has been successfully preserved. There were – afterwards – years of the Second World War [hopefully the last one]; some independent countries and territories disappeared, other were divided and shared among the winners. The 9th day of May 1945 witnessed the end of war in Europe and – although militarily occupied – my country succeded to remain formally independent. That has remained another reason to keep in my memory the Victory Day for our Europe. The lesson of that last World War deserved to be understood by Europeans; hence the early fifties of the last century were witnesses of a new trend: foundation of a kind of United States of Europe, intended to resist further challenges or even actual threats, directed (either by hidden ennemies or by declared friends) to either all or each of European countries. That project required more than half a century, but it eventually succeded. And that day of May 9th, universally marked so far as a day of victory in war, became celebrated as Europe’s Day, and I do see it as a guarantee of freedom – either individual or collective – for those living within the borders of a United Europe.”

Ce este pentru mine ziua de 9 mai? Hmm, imagini şi sunete. Cu ochii minţii, îl văd pe Mihail Kogălniceanu citind Declaraţia prin care România îşi declara independenţa, în timp ce în urechi picură sunetul viorii din Balada lui Ciprian Porumbescu. Apoi, imaginea trece peste ziduri în ruine şi fumegânde, în timp ce se aude răsunând Oda Bucuriei, iar oamenii încep să apară din ce în ce mai drepţi şi mai mândri. Andrada-Ileana MINEA, expert

What means May 9 for me? Hmm, well, images and sounds. With the eyes of my mind, I see Mihail Kogalniceanu reading the Statement by which Romania declared its independence, while the ears hear the soft and tender sounds of Ciprian Porumbescu's Balada. Then, the image goes over smoky walls in ruins, while the Ode of Joy sounds stronger by each second and people start showing up taller and prouder by each step they make. Andrada-Ileana MINEA, expert

56

Ofelia Milos GIUROIU, CAE

Diana Botescu, CAE

Alex N., legal adviser

Laurenţiu V., CAE

“După o copilărie şi o adolescenţă zbuciumate şi pline de conflicte, în sfârşit a ajuns la maturitate. A reuşit să se definească şi să arate şi celorlalţi că ea Europa, este o entitate echilibrată şi cu dorinţă de viaţă pe care să o trăiască în armonie şi înţelegere cu sine şi vecinii ei.”

After a very agitated and full of conflicts childhood and adolescents, finally she reached maturity. She succeeded to define herself and to show to the others that she, Europe, is a balanced entity with life desire witch has to be consumed in harmony and understanding with herself and her neighbors.

Ofelia Milos GIUROIU, CAE “Acum 10 ani, când eram în clasa a IX-a, doamna dirigintă ne-a dus la Festivalul Filmului European. De atunci, în fiecare an, de 9 mai merg la acest festival, care mi-a declanşat pasiunea pentru film.” Diana BOTESCU, CAE

10 years ago, our High school principal, took us for the first time to the European Film Festival. Since then, every year on the 9th of May, I go to this festival that has triggered my passion for film.

„9 mai e ziua cand s-au pus bazele Uniunii Europene. Ca atare, asa cum 1 decembrie este ziua Romaniei, asa si 9 mai este considerata ziua Europei.” Alex N., consilier juridic

The 9th of May represents the day when the foundation of the European Union was built. Therefore, as 1st December is Romania’s national day, 9th of May is considered Europe day”.

„9 mai este ziua Europei, ce cheamã la unirea oamenilor şi a naţiunilor prin realizarea obiectivelor comune în care sã-şi (re)gãseascã şi sã-şi realizeze interesele şi sã uite diferenţele sau divergenţele dintre ei.” Laurenţiu V., CAE

„9th of May is Europe day, which calls for people and nations to be united for meeting their mutual goals through which they can (re)gain and fulfill their goals and put aside differences and disputes between them”.

57

Ziua, locul şi ora naşterii Europei reprezintă un simbol al echilibrului

Cuvintele cheie care caracterizeaza cel mai bine entitatea feminină Europa, concepută în mare secret şi nascută pe 9 Mai 1950, la orele 16:00, la Paris, prin declaraţia lui Schuman sunt: armonia, diplomatia, ambiţia, creativitate, dreptatea şi optimismul. Europa este o fire care iubeşte dreptatea, curaţenia, pacea, ordinea şi este curtenitoare, plăcută, agreabilă, liniştită, echilibrată, dualistă, vocală şi are o atitudine plină de idealism care poate fi usor eclipsată de alte influenţe, mai puternice masculine. Europa se străduieşte să păstreze echilibrul în toate împrejurările vieţii, motiv pentru care oscilează, ezită şi tergiversează în permanenţă; avansează şi dă înapoi repetat, înainte de a se hotărâ să se fixeze-evident provizoriu. La prima vedere, pare schimbătoare, versatilă şi oportunistă; în realitate ea posedă un simţ ascuţit al valorilor sociale şi are darul de a aprecia, de a evalua, ceea ce-l obligă la reajustări continui ale opiniilor sale asupra entităţilor care o înconjoară, pentru a fi mereu în perfectă armonie cu mediul său. Este posesoarea unei fantezii creative, care naşte lumi unice, iar în ştiinţă naşte teorii sau invenţii foarte inspirate. Sensibilă la emoţiile colective, este aptă să se implice în susţinerea unor cauze umanitare, să fie lider sau pionier. Europa crede în vechea maximă: Tăcerea este de aur. E un bun consilier căruia putem, fără grijă, să-i încredinţăm un secret. Poate suferi de complexul puterii, este inclinată spre metode dictatoriale, duritate şi îşi impune voinţa în relaţiile cu cei din jur.

Această entitate va fi bună în rol de manager pentru că ştie să negocieze, să medieze conflictele, să convingă oamenii şi să ii coordoneze. Fericirea sa depinde în foarte mare măsura însă de independenţa financiară. Toate îi merg ca pe roate tocmai pentru că pune accent pe relaţii de cooperare şi sprijin reciproc. Europa a născut şi va naşte idei reformatoare, progresiste, deoarece are originalitate în gândire. Norocul său vine prin vocaţie, creaţie, intuiţie, frumuseţe, forţă, dar şi credinţă.

The day, the place and time of Europe’s birth symbolizes the equilibrium

The key words that define this feminine entity that is Europe, conceived in secrecy and born on 9th of May 1950, at 16.00 in Paris, through the Schuman Declaration are: harmony, diplomacy, ambition, creativity, justice and optimism. Europe is keen on justice, cleanliness, peace, order, is gallant, pleasant, agreeable, calm, balanced, dualist, vocal with an idealistic attitude that can easily be shadowed by other stronger masculine influences.

Europe tries to maintain balance under all circumstances and that is why it hesitates and continuously tergiversates; advances and continuously backs off before deciding (though not for good). At first sight, Europe appears to be changing, versatile and opportunist. But in reality, Europe possesses a very sharp sense of social value and is able to appreciate and evaluate. That makes it continuously readjust its views towards entities that surround it, in order to assure its complete harmony with the environment. Europe possesses a creative fantasy that gives birth to unique worlds, and in science it is able to shape theories or create inspired inventions. Sensitive to collective emotions, Europe is able to support humanitarian causes, to be a leader or a pioneer.

Europe believes in the old saying “Silence is golden”. It is a good counsellor to whom we can confide our secrets. Nevertheless, Europe seems to suffer from power complex, is inclined to dictatorial methods, toughness and is able to impose its own will on others.

This entity shall be a good manager for it knows how to negotiate, to mediate, to persuade people and coordinate them. Its happiness mostly depends on its financial independence. Everything goes well due to the importance given to cooperation and mutual support on which its relations are based.

Europe gave and shall continue to give birth to reforming, progressive ideas due to its originality. Its fortune comes from its vocation, creation, intuition, beauty, force but also faith.

Salomeea ROMANESCU

Consilier pentru afaceri europene

58

Aşteptarea s-a sfârşit: Fonduri structurale

pentru sectorul privat din România

În luna martie 2008 au fost lansate trei scheme de finanţare bazate pe Fondurile Structurale care se concentrează asupra sporirii competivităţii economice a mediului privat din România. Având în vedere amploarea informaţiei referitoare la ceea ce generic am putea numi Fondurile structurale adresate microîntreprinderilor şi IMM-urilor vom oferi câteva informaţii minime şi sintetice, în măsura posibilului, despre posibilităţile de accesare a acestor bani de către actorii acestui sector economic dinamic. Subliniem că în mare măsură aceste proceduri sunt standard şi se aplică în toate ţările Uniunii Europene.

În primul rand trebuie specificate pragurile de departajare a societăţilor care funcţionează în acest sector şi care pot beneficia de aceste noi posibilităţi. Conform legislaţiei în vigoare, microîntreprinderea are până la 9 angajaţi, întreprinderea mică între 10 şi 49 de angajaţi iar cea mijlocie între 50 şi 249 angajaţi. În al doilea rând, trebuie menţionat faptul că documentele esenţiale pentru demararea redactării unui proiect se numesc ghidurile solicitantului. Primul contact pe care trebuie să îl aibă cineva interesat în fondurile europene este lectura ghidurilor solicitantului, indiferent de domeniile de interes (agricultură, servicii, diverse ramuri industriale etc.). Ghidul solicitantului este sfânt pentru familiarizarea cu vastele proceduri birocratice ale Comsiei Europene, proceduri care la sfârşit vor contribui substanţial la extinderea afacerii celui interesat. Deci, dintr-o anumită perspectivă, Comisia Europeană este îndreptăţită să pună condiţiile, ea dând în mare măsură banii de care vor beneficia cei interesaţi. Mediului privat din Romania i se adresează trei ghiduri în funcţie de mărimea şi valoarea investiţie care se doreşte a se realiza. Microîntreprinderile au fost prinse în cadrul Programului Operaţional Regional, axa

4 “Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional si local”, domeniul de intervenţie; 4.3. “Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderi-lor.”

Pentru proiectele adresate microîntreprinderilor contribuţia comunitară nu poate depasi 200.000 euro. Sectorului I.M.M. i se adresează Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competivităţii Economice, prin axa prioritara 1” Un sistem inovativ şi ecoeficient de producţie”, domeniul de interventie D1.1- Investiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a întreprinderilor, în special a IMM-lor. Se oferă sprijin pentru consolidarea si modernizarea sectorului productiv prin investitii tangibile şi intangibile (materiale sau imateriale). Acest sprijin se divide în două componente: investiţii mici pentru întreprinderi mici (până la 250.000 euro) şi investiţii mari pentru întreprinderi mijlocii ( între 250.000-1.250.000 euro).

Este esenţial de ştiut încă de la început că există două categorii de cheltuieli în cadrul unui proiect comunitar: cheltuielile eligibile (care sunt suportate într-o anumită pondere de Uniunea Europeană) şi cele neeligibile, pe care va trebui să le acopere cel care va primi banii, beneficiarul. Pentru microîntreprinderi de exemplu, proiectul poate fi în valoare de 300.000 de euro însa banii pe care îi va primi microîntreprinderea vor fi doar 200.000 de euro, restul trebuind să-i aducă beneficiarul.

Una din părţile importante care trebuie neapărat citite cu atenţie în interiorul ghidurilor solicitantului se referă la condiţiile pe care le impune Uniunea Europeană pentru a oferi aceste ajutoare financiare. Beneficiarul trebuie: să se încadreze în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii (conform legilaţiei în vigoare); să îndeplinească cumulativ condiţiile referitoare la activitatea economică; să fi desfăşurat în mod legal activitate economica pe perioada exercitiului financiar precedent; să fi obţinut profit din exploatare în exerciţiul financiar

ACTUALITATEA EUROPEANĂ EUROPE TODAY

59

precedent depunerii cererii de finanţare; să solicite finanţare pentru una din activităţile economice eligibile prevăzute în Nomenclatorul CAEN; să nu fie în stare de insolvenţă; să nu se afle în stare de faliment/lichidare, activităţile sale comerciale să nu fi fost suspendate sau să nu facă obiectul unui aranjament cu creditorii; să-şi fi îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale către bugetul de stat sau bugetele locale; să-şi fi respectat obligaţiile contractuale în cadrul procedurilor de achizitii publice dintr-o altă finanţare din fonduri europene, să aibă în proprietate/concesiune terenul şi infrastructura pe care se realizează investiţia. Contractul de concesiune trebuie să fie valabil pe o perioadă de minim 10 ani şi să se facă dovada dreptului de a face investiţii asupra terenului şi clădirilor aflate în concesiune iar terenul pe care se face investiţia şi infrastructura nu trebuie să facă obiectul unor litigii în curs de soluţionare la instanţa de judecată şi să nu facă obiectul revendicărilor potrivit dreptului comun. Această prevedere vine în concordanţă cu unul din principiile care călăuzeşte fondurile structurale şi care de altfel este enunţat la începutul celor trei ghiduri, asigurarea dezvoltării durabile. O altă condiţie importantă este aceea de a avea capacitatea financiară pentru a asigura contribuţia proprie la valoarea cheltuielilor eligibile, finanţarea cheltuielilor eligibile ale proiectului şi asigurarea resursele necesare implementării proiectului până la decontarea cheltuielilor.

O altă condiţie importantă pe care o pune Comisia constă în obligaţia menţinerii investiţiei obţinute prin proiect minim 3 ani. Odată semnat contractul cel care primeşte banii nu poate să lălăie la nesfârşit transpunerea sa, proiectul trebuind să fie finalizat în termen de cel mult 2 ani de la data semnării contractului de finanţare. De altfel aceasta este o prevedere generală a tuturor ghidurilor solicitantului indiferent de domeniile de aplicare şi programele

operaţionale sectoriale, regionale sau pentru mediul rural. O altă cheie din prisma căruia proiectul depus va fi analizat este cea a sustenabilităţii. Ce vrea să spună acest neologism aparent destul de tehnic? Invesţia sau investiţiile realizate prin intermeidul proiectului trebuie să fie capabilă/e să se autosusţină după terminarea efectuării plăţilor din banii Uniunii Europene. Mai pe şleau spus, Comisia nu vrea să arunce banii aiurea pe nişte lucruri care nu pot demonostra o viabilitate economică minimă. Această politică economică la nivel micro este fără îndoială mult mai inteligentă decât cele care au dus România la sapă de lemn.

Lista a ceea ce se poate face prin intermediul fondurilor structurale este destul de lungă şi poate fi consultată în interiorul ghidurilor. Cert este că dacă pentru IMM se prevede posibilitatea ca acestea să achiziţioneze teren în limita a 10% din suma eligibilă a proiectului nu acelaşi lucru se stipulează pentru microîntreprinderi. De asemenea, o altă deosebire ar fi suma pe care proiectul o poate acoperi pentru consultanţă şi avize etc. Dacă pentru IMM-uri aceasta cifra este de 10%, pentru microîntreprinderi acest procent este doar de 5% din totalul cheltuielilor eligibile. Sunt considerate cheltuieli neeligibile adică sume care vor trebui acoperite în exclusivitate de beneficiar : TVA, dobânda şi alte comisioane aferente creditelor (în cazul în care beneficiarul nu a avut partea lui şi s-a dus la bancă să se împrumute), cheltuielile colaterale care intervin într-un contract de leasing, achiziţia de echipament second-hand, amenzile, penalităţile, mijloacele de transport marfă, autovehiculele care nu sunt direct legate de procesul de producţie şi nu sunt strict necesare. Cheltuielile neeligibile sunt suportate de beneficiar/solicitant, dar nu sunt luate în calcul la determinarea contribuţiei propriii a solicitantului.

Suma acordată IMM-urilor din cadrul regiunii Bucureşti şi a judeţului Ilfov este mai mică decât cea acordată IMM-urilor din celelate zone ale României, motivul fiind unul evident. Pentru întreprinderile mici

60

contribuţia U.E va fi de 60% pentru Regiunea Bucureşti- Ilfov dar 70% pentru restul regiunilor iar pentru întreprinderile mijlocii 50% pentru Regiunea Bucureşti Ilfov dar 60% pentru restul regiunilor. Banii pentru microîntreprinderi au fost împărţiţi pe regiunile de dezvoltare iar Bucureşti-Ilfov a primit o sumă mai mică pe considerntul că nu are nevoie la fel de mare precum regiunile mai sărăce ( Nord-Est, Sud-Est si Muntenia Sud).

Ceea ce trebuie subliniat şi reţinut in momentul lecturării unui ghid este că principiul care reglementează gestiunea acestor bani europeni este cel al decontării cheltuielilor. Beneficarul trebuie să aibă în mod normal mult mai mulţi bani pentru că el va asigura plăţile în prima fază urmând ca ulterior, pe baza facturilor să îi fie restituite sumele de bani, cota parte a Uniunii Europene. Proiectul pentru IMM-uri se depun la Oficiul Teritorial pentru IMM şi Cooperatie sau la sediul Ministerului IMM-urilor si Profesiilor Liberale din Bucuresti. În cadrul aceluiaşi apel, o întreprindere poate depune numai un singur proiect. Proiectul pentru microîntreprinderi se depune la sediul Agenţiilor de Dezvoltare, organismele intermediare în cadrul Programului Operaţional Regional. În mod firesc, cel care doreşte să facă rost de aceşti bani, sume care nu sunt deloc de neglijat căci, dacă vrem să cumpărăm nişte maşini sau instalaţii productive în valoare de, să spunem, 100.000 de euro, suma pe care o vom plăti cu adevărat se va situa în jurul a 40-50.000 de euro (suma e variabilă în funcţie de condiţiile specifice enunţate mai sus) trebuie pentru început să citească. Să se documenteze puţin. Nu trebuie să se sperie că el va fi cel care va realiza proiectul. Pentru această treabă sunt firmele de consultanţa a căror personal a început să se dubleze în acest an din cauza cererii din ce în ce mai mari. Va trebui, în mod firesc, să colaboreze cu firma de consultanţă. Va putea chiar negocia preţul pe care îl va plăti pentru serviciile firmei de consultanţă. De preferat ar fi să o plătească doar dupa ce proiectul va fi declarat eligibil.

Recunoaştem că totul poate părea extrem de stufos, birocratic şi greu de înţeles însă cel care vrea banii U.E. nu trebuie să plece la drum cu păreri preconcepute de genul Am auzit eu de la un amic, mi-a spus mie cineva care lucrează la buticu din colţ etc. Dacă o va face deja va fi depăşit cel mai important obstacol. În al doilea rând ar trebui să se grăbescă pentru că termenele limită pentru depunerea proiectelor- prima strigare căci vor fi mai multe astfel de apeluri pana în 2013- expiră la 16 iunie (în cazul microîntreprinderilor) şi 1 august ( pentru IMM). La muncă!

Codruţ CONSTANTINESCU consilier pentru afaceri europene

The waiting is over: The Structural Funds

for the private sector in Romania

March 2008, there have been made public and published three financial opportunities financed through the Structural Funds which are focusing on the improvement of economical competitiveness for the private sector from Romania. We will try to resume some 300 pages of information that was adopted and is available to be read, the three technical guidelines for the micro-enterprises and small and medium enterprises.

In the beginning of our presentation we must specify the legal levels that are approved in Romania and which separate the enterprises: the micro enterprises are the enterprises which hire up to 9 employees, the small enterprises have between 10 and 49 employees and the medium enterprise between 50 and 249 employees. The first contact that someone who might be interested in obtaining some European financing must have is through the technical guidelines that have been published and can be downloaded from several sources (the web pages of the ministries and several other pages that are dedicated to the Structural Funds). It’s very important to read the

61

technical guidelines even if on the fist glance they could appear to be too thick and having a very technical language.

The target of the first technical guideline is the micro- enterprises and this document is a part of the Regional Operational Programme included in the part that deals with the supporting the development of the regional and local business environment, the specific filed of intervention “Supporting the development of micro enterprises”. The European Union financial contribution can not exceed 200.000 euros. For the Small and Medium Enterprises there have been created a special Operational Programme called The Growth of Economical Completeness. Through the filed intervention domain “Productive investments and the training for the market competition there is funding available for the consolidation or modernisation of the productive sector through material and non-material investments. This financial support is divided in two components: small investments for the small enterprises (projects up to 250.000 euros) and greater investments for the medium enterprises (projects between 250.000- 1.250.000 euros).

It is very important to know even before starting to be interested in the European financed projects that there are two kinds of expenditure categories in every single project: the eligible expenditures (that are financed in a certain amount by the E.U.) and the non-eligible expenditures (that must be covered only by the beneficiaries of the projects). For the micro enterprises the project can arise till 300.000 euros but the amount of money that the beneficiary will receive from the European Commission will be of only 200.000 euros, the rest of the money must be covered by the beneficiary.

The conditions imposed by the European Union must be carefully read by the persons who might be interested in these funds. The potential beneficiary must be a micro or small or medium enterprise according to the Romanian law; it must have been functioning for at least a year and

should not have any debts; must have paid all the contributions to the state or local authority budget; must have had profit the last year of functioning; should have respected all the public acquisitions procurements; should have respected a possible previous project financed by the European Union money; should have the facilities in the urban areas of Romania (because for the rural areas there is another programme called the Rural National Development Programme ) Another condition to get the European financing is for the demander to prove that the micro enterprise or the small and the medium enterprise is capable to come up with the co-financing sum that is required in the project.

Another condition that the European Commission requires is to maintain the profile of the initial investment which was offered through the European project at least for another three more years. Once signed the documents the beneficiary has two years to implement the project. Another key point of the project is the principle of sustainability. The investments must be capable to self sustain themselves after the initial project is over. The European Commission does not want to throw the money away for some things that can not prove themselves to be economically worthwhile.

But what can be done with these funds? The list of activities is long enough and can be found out in the technical guidelines. The small and medium enterprises can purchase land under the limit of 10% of the eligible sum of the project but not the same thing is provided for the micro enterprises. Another difference between the SM enterprises and the micro enterprises is the amount of money that the project and the European money can cover up for the consultancy and different and various notifications etc. If for the SM enterprises the sum is maximum 10% of the eligible expenditures for the micro enterprises the maximum level is 5%. The following expenditures are not considered as eligible

62

for the project that means that the beneficiary will have to cover himself these costs: VAT, the interests and other commissions, the acquisition of second hand equipments, penalties, vehicles that are not essential for the project. The non eligible expenditure is covered by the beneficiary but is not taken in account as the beneficiary’s own contribution.

The European Union share of financing for the SM enterprises in the region of development Bucuresti- Ilfov is lower that the financing for the rest of Romanian development regions. The reason for this approach is obvious, the SM enterprises from the Bucharest and Ilfov area have better opportunities to develop and the growth rate of this area is much bigger that the ones from the rest of Romania. Even so, the financing of the European Union will be of 60% of the eligible expenditures of a project for the small enterprises. In the rest of the country the sum will be of 70%. For the medium enterprises the European Union financing will reach at 50% for the Bucharest-Ilfov region but up to 60% for the rest of the regions. The money for the micro enterprises have been shared between the development regions and the Bucharest- Ilfov region will receive a smaller sum than the North-East, South-Est. and Muntenia South, regions considered poorer.

It is very important to know from the beginning of starting a project that the basic principle that rules the European funds is that of discounting the expenditures. The beneficiary must have more money than his co-financing sum that it is stated in the initial project because he will be the one who will cover up the initial expenditure.

After purchasing the machines or the equipments he will send the invoices to the Payment Authority which will give him back the money accordingly with the percentage of financing (70% or 60% or 50%). An enterprise can submit only one project for each Call. The micro enterprises projects are submitted at the regional development agencies offices. The small and medium enterprises project must be submitted to the Small, Medium Enterprises, Cooperation and Liberal Professions Offices in every region. The ones who are interested in these financial possibilities must read very carefully the technical guidelines and must not be afraid to ask for further information. He must know that he will not be the one who will write the project but a consultancy enterprise which will help him all the way to submit the project and even further if the contract will be approved and signed. The potential beneficiary can negotiate the sum that he will have to pay to the consultancy. An important share of this money will be paid by the European Union. For sure we don’t have to start the long way of accessing the European money by having misjudgements or prejudices of the heard from the neighbour types. And last but not least the ones interested must hurry up because the demand is quite great and the competition hard.

Codrut CONSTANTINESCU European Affairs Adviser

63

Eficientizarea consumului de energie în cadrul Uniunii Europene

În octombrie 2006 Comisia Europeană

a prezentat un plan de acţiune pentru eficienţă energetică. Planul propune economisirea a 20% din consumul de energie până în 2020 şi reducerea facturilor la energie cu 100 de miliarde de Euro pe an. Această reducere a consumului ar însemna de asemenea reducerea emisiei a 780 milioane de tone de CO2 în atmosferă, reprezentând dublul ţintei stabilite prin protocolul de la Kyoto. Situaţia actuală şi paşii de urmat:

• 23 noiembrie 2006: Consiliul a adoptat concluziile asupra planului de acţiune privind eficienţa energetică;

• sfârşitul anului 2006: Comisia va propune măsuri legislative pentru reducerea emisiilor de CO2 de către autovehicule;

• sfârşitul anului 2006: propunerea Comisiei de a include aviaţia în schema de reducere a emisiilor de CO2;

• ianuarie 2007: Comisia va prezenta un „pachet energetic ” ce va include şi o evaluare a energiei strategice;

• 30 iunie 2007: statele membre UE au înaintat Comisiei planurile naţionale de energie privind eficienţa energetică, în conformitate cu prevederile directivei privind eficientizarea consumului energetic şi a serviciilor din domeniul energetic;

• 23 ianuarie 2008: Comisia a lansatpachetul "Energie - schimbări climatice" Istoric: O serie de măsuri au fost adoptate deja la nivelul UE pentru a creşte gradul de economisire energetică: • 2002: directiva privind eficienţa energetică a clădirilor;

• 2004: directiva privind generarea mixtă de căldură şi electricitate;

• 2005: directiva Eco–design pentru creşterea gradului de reducere a consumului energetic ce rezultă din utilizarea aparaturii casnice (frigidere, uscătoare de păr);

• 2006: directiva privind eficientizarea consumului energetic şi a serviciilor din domeniul energetic se aplică furnizării şi distribuirii de electricitate, gaz, căldură către gospodării precum şi către consumatorii industriali;

• alte măsuri ale UE includ prevederi privind boilere şi frigidere, etichetarea cuptoarelor, frigiderelor şi a aparatelor de aer condiţionat, etichetarea echipamenetelor de birou (Energy Star), Directiva privind taxarea produselor energetice şi a electricităţii.

Creşterea preţurilor la petrol, gaz şi electricitate a stimulat guvernele Statelor Membre şi Comisia să întreprindă mai multe măsuri pentru reducerea consumului energetic.

Comisia Europeană a deschis o dezbatere amplă la 22 iunie 2006 prin lansarea Cartei Verzi asupra Eficientizării Consumului Energetic. Documentul plasează reducerea consumului de energie în centrul Strategiei Lisabona, stipulând următoarele:

• reducerea a cel puţin 20% din consumul energetic actual până în 2020, sau echivalentul a 60 de miliarde de € pe an;

• reducerea dependenţei energetice a UE faţă de importurile de petrol şi gaze;

• identificarea celor mai rapide metode de reducere a emisiilor de gaze ce produc efectul de seră şi care ar facilita îndeplinirea de către UE a obligaţiilor ce îi revin din Protocolul de la Kyoto;

Potrivit Comisiei, jumătate din reducerile menţionate în Cartea Verde pot fi făcute doar prin îmbunătăţirea mijloacelor de implementare a legislaţiei existente56.

Statele Membre au sprijinit propunerea UE şi au propus Comisiei elaborare unui Plan de Acţiune care să fie ambiţios dar şi realist.

După o serie de amânări datorate preocupărilor din Comisie privind implementarea dar şi planificarea, comisarul

56 10% din aceste reduceri ar putea proveni din soluţii inovatoare.

64

pentru energie Andris Piebalgs, a prezentat un plan de acţiune în octombrie 2006. Planul are ca scop să asigurare cetăţenilor UE „cele mai eficiente clădiri, aparate, maşini şi sisteme energetice din punct de vedere al eficientizării consumului energetic”. Acesta identifică 75 de măsuri specifice în zece zone prioritare, aplicabile pe o perioadă de şase ani: 1. noi standarde de performanţă energetică

pentru grupe de produse precum boilere, copiatoare, TV şi dispozitive de iluminat (din 2007);

2. noi standarde energetice pentru clădiri şi promovarea clădirilor cu un consum energetic redus (2008-9);

3. eficientizarea generării şi distribuţiei de energie (2007-8);

4. elaborarea unei legislaţii care să prevadă limitarea emisiilor de CO2 a autovehiculelor la 120g/km până în 2012 (2007);

5. facilitarea finanţărilor bancare pentru investiţi în eficientizarea energetică realizate de către IMM-uri şi de către companiile care oferă servicii în domeniul energiei (2007-8);

6. promovarea eficienţei în noile SM; 7. folosirea coerentă a taxării în pregătirea

Cartei Verzi asupra taxării indirecte în 2007; 8. campanii de conştientizare şi educaţie; 9. îmbunătăţirea eficienţei energetice în

zonele urbane printr-un „Convent al primarilor” (ce va fi creat în 2007) care va avea ca scop împărtăşirea celor mai bune practici;

10. Acorduri internaţionale pentru eficientizarea consumului de energie la nivel mondial.

Planul de Acţiune scoate în evidenţă sectorul transporturilor ca având cel mai ridicat potenţial, deoarece, în prezent, acesta este în totalitate dependent de petrol şi reprezintă aproximativ 20% totalul energiei primare consumate în UE. În ceea ce priveşte transportul rutier, Comisia solicită Statelor Membre acordul asupra unui regim de taxe armonizat, pentru vehiculele cu emisii de CO2. O propunere de a introduce o taxă comună la nivelul UE pentru vehiculele cu

emisii de CO2 este sprijinită de Parlamentul European dar unanimitatea necesară în cadrul Consiliului a rezultat în blocarea acesteia.

Sugestiile referitoare la eficientizarea transportului urban, sunt prevăzute în Cartea Verde a Mobilităţii Urbane57, document lansat în septembrie 2007 şi finalizat în urma consultării tuturor actorilor implicaţi – state, ONG-uri, cetăţeni în martie 2008. Soluţiile oferite includ noi abordări de promovare a transportului public şi car-sharing (utilizarea aceluiaşi autovehicul, simultan, de către mai multe persoane).

În concluziile adoptate de către miniştrii pentru energie din cadrul UE la data de 26 noiembrie 2006, se remarcă sprijinul general al acestora vis-a-vis de Planul de Acţiune propus de către Comisie. Consiliul a insistat ca orice propunere nou venită din partea Comisiei să fie însoţită de o evaluare amănunţită a impactului legislativ asupra vieţii sociale şi economice şi a mediului înconjurător. Astfel, Consiliul a subliniat cinci acţiuni prioritare pentru Comisie şi Statele Membre: • implementarea unei abordări integrate pentru reducerea consumului de combustibil auto, printr-o strânsă cooperare cu industria automobilistică şi petrolieră;

• intensificarea măsurilor de reducere a consumului domestic, inclusiv în ceea ce priveşte aparatura casnică (Directiva Eco-design);

• generalizarea obligativităţii etichetării aparaturii casnice (Directiva 92/75/EEC);

• utilizarea programelor de cercetare, dezvoltare şi inovare, atât la nivel European, cât şi la nivel naţional;

• continuarea eforturilor de implementare a Directivei clădirilor.

57 http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2007:0551:FIN:RO:PDF

65

Potrivit Raportului Eluned Morgen58 adoptat de către Parlamentul European la data de 14 decembrie 2007, până în anul 2020, UE trebuie să reducă emisiile de gaze (care cauzează efectul de seră) până la 30% şi să producă 25% din energia primară prin reciclare. Membrii Parlamentului şi-au exprimat astfel sprijinul pentru reciclarea energiei, dar au lăsat în competenţa Statelor Membre decizia utilizării energiei nucleare în viitor59.

Rezoluţia Parlamentului prevede următoarele trei obiective majore: • reducerea cu 30% a emisiei de CO2 până în anul 2020 şi 60-80% până în anul 2050;

• producerea a 25% din energia primară prin reciclare până în anul 2020 şi o strategie pentru atingerea obiectivului de 50%, până în anul 2040;

• eficientizarea energetică cu 20% până în anul 2020.

La 23 ianuarie, Comisia Europeana a lansat pachetul legislativ “Energie - schimbari climatice”. Acest pachet cuprinde patru propuneri ce au ca obiectiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 20% pana in 2020 şi atingerea unei ţinte de 20% energii regenerabile din totalul de energie consumata pana in 2020. Pachetul conţine: • Directiva pentru îmbunătăţirea şi extinderea Schemei comunitare de comercializare a cotelor de emisii de gaze cu efect de seră (Emission Trading Scheme - ETS);

• Decizia privind efortul Statelor Membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră pentru îndeplinirea angajamentelor până în 2020 (sectoarele non-ETS);

• Directiva privind stocarea geologică a carbonului (CCS);

• Directiva privind energiile din surse regenerabile şi bio-carburanţii;

58 Acest raport a fost elaborat pe baza Cartei Verzi a Comisiei Europene referitoare la Strategia Europeană pentru o Energie Sustenabilă, Competitivă şi Sigură. 59 O propunere înaintată de către lobby-ul în domeniul energiei nucleare, de a genera 60% din electricitatea europeană prin „tehnologii negeneratoare de carbon”, a fost refuzată.

• Pachetul este însoţit, de asemenea, de un Ghid privind acordarea ajutoarelor de stat în materie.

In România a fost adoptat în iunie 2007 primul Plan de Acţiune în Domeniul Eficienţei Energetice, pentru perioada 2007 – 2010. Potrivit acestuia, ţinta intermediară de economisire stabilită pentru anul 2010 este de 940 mii tep, ceea ce corespunde unui procent de 4,5 % din media anilor 2001-200560.

Diana BOTESCU Consilier pentru afaceri europene

Energy efficiency within the European Union

In October 2006 the European Commission presented an Action Plan for Energy Efficiency. The plan intends cutting its energy consumption by 20% by 2020 in a bid to reduce its dependency on imported oil and gas and slash its energy bill by an estimated 100 billion euro every year. If it delivers, the plan would also prevent 780 million tonnes of CO2 from being emitted in the atmosphere, or twice the amount the EU agreed to under the Kyoto Protocol. Background: • 23 November 2006: The Council has adopted the Conclusions on the Energy Efficiency Action Plan;

• End 2006: The Commission presented legal measures for cutting the vehicle CO2 emissions;

• End 2006: Commission’s proposal to include aviation in the CO2 emissions’ cutting scheme;

• 30 June 2007: EU Member States submitted the Commission the national energy plans regarding energy efficiency, according to the provisions of the Directive on energy end-use efficiency and energy services;

• 23 January 2008: The European Commission launches the package “Energy – Climate

60http://ec.europa.eu/energy/demand/legislation/doc/neeap/romania_ro.pdf

66

change”. A series of measures have been adopted in

the EU for increasing the level of energy saving: • 2002: Directive on the energy efficiency of the buildings;

• 2004: Directive on the co-generation of heat and electricity;

• 2005: The Eco–design Directive for increasing the energy saving from the electricity consumption of home appliances (fridges, hair dryers);

• 2006: The Directive on energy efficiency and energy services applies to the distribution of electricity, gas and heating to the end-users as well as industrial users;

• Other EU measures include provisions for heaters and fridges, the labelling of ovens, fridges and air conditioners, the labelling the office equipment (Energy Star), the Directive on taxation for energy products and electricity.

The raise in oil, gas and electricity prices has been an incentive for the MS Governments and the Commission to undertake more measures for cutting the energy consumption.

The European Commission has initiated a wide debate on 22 June 2006 by launching a Green Book on Energy Efficiency. The document puts energy consumption use at the centre of the Lisbon Strategy, mentioning the following: • cutting at least 20% of the actual energy consumption by 2020, or the equivalent of €60 billion a year;

• reducing the energetic dependency of the EU on oil and gas imports;

• identifying the quickest methods for cutting greenhouse effect gas emissions and thus helping the EU meet the obligations deriving from the Kyoto Agreement;

According to the Commission, half of the cuts mentioned by the Green Book can be achieved only through the improvement of the existing legislative implementation means61.

61 10% of this cut-off would come from innovation.

The EU Member States backed the proposal and made the suggestion for the Commission to draft an Action Plan that should be both realistic and ambitious.

After a series of delays due to some worries of the Commission regarding the implementation as well as the planning, the Energy Commissioner Andris Piebalgs came up with an Action Plan in October 2006. The Plan aims at ensuring the Citizens of the EU the „most efficient buildings, equipment, machines and energy systems in terms of energy efficiency”. It identifies 75 specific measures in ten priority areas, for a period of six years: 1. new standards of energy efficiency for

product groups as heaters, copy machines, TV sets and lighting equipment (starting 2007);

2. new energy standards for buildings and promoting buildings with low energy consumption (2008-9);

3. efficiency of the generation and distribution of energy (2007-8);

4. drafting legislation in order to limit the CO2 emission of vehicles to 120g/km by 2012 (2007);

5. facilitating the financing for investments in energy efficiency made by SME and by energy services companies (2007-8);

6. promoting efficiency in the new MS; 7. the right use of taxation in view of the future

Green Book on indirect taxation in 2007; 8. awareness raising and education campaigns; 9. improving energy efficiency in urban areas

through a „Mayors' Covenant” that will aim at sharing best practices;

10. International agreements for global energy efficiency.

The Action Plan stresses the importance of the transport sector as the one with the greatest potential because now it is totally dependent on oil and stands for approx. 20% of the total primary energy consumption in the EU. As for the road transport, the Commission asks the MS the agreement on a harmonised taxation regime for the CO2 emissions of the vehicles. A proposal for a common EU tax system for the vehicles CO2 emissions is backed by the European Parliament

67

but the unanimity necessary for the decision in the Council resulted in its stall.

Recommendations for rendering efficient the urban transport are put forward in a Urban Mobility Green Book62, a document launched in September 2007 and finalised after consultations with all the actors involved – state, NGOs, citizens in March 2008. The solutions provided include new approaches to the promotion of public transportation and car pooling (using the same vehicle at the same time by more persons).

In the conclusions adopted by the EU ministers for energy on 26 November 2006, the support for the Commission's Action Plan is being expressed. The Council insisted on the idea that any new proposal from the Commission be accompanied by an exhaustive evaluation of the legal impact on the social and economic life as well as on the environment. Thus, the Council highlighted five priority actions for the Commission and the Member States: • implementing an integrated approach for cutting the fuel consumption, through a thorough co-operation with the automotive and oil industries;

• intensifying the measures for cutting the domestic energy consumption, including home appliances (the Eco-design Directive);

• extending the compulsivity of labelling the home appliances (Directive 92/75/EEC);

• using research, development and innovation programs, both at European and national level;

• continuing the efforts for the implementation of the Building Directive.

According to the Report Eluned Morgen63 adopted by the European Parliament on 14 December 2007, by the year 2020 the EU has to cut the greenhouse effect gas emissions by 30% and to obtain 25% of the primary energy through recycling. The members of the Parliament thus expressed their support for renewable energy, but left the decision of

62http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2007:0551:FIN:RO:PDF 63 This report has been drafted with regard to the EC Green Book on the European Strategy for Sustainable, Competitive and Safe Energy.

whether to use nuclear energy in the future or not to the Member States64.

The Resolution of the Parliament sets three major objectives: • cutting by 30% CO2 emissions by 2020 and by 60-80% by 2050;

• obtaining 25% of primary energy through recycling by 2020 and a strategy for attaining a 50% target by 2040;

• energy efficiency of 20% by 2020. On 23 January, the European

Commission has launched the package "Energy - Climate change". This package consists of four proposals aimed at cutting greenhouse effect gas emissions by 20% by 2020 and meeting a 20% renewable energy target in total energy consumption by2020. The package contains:

• the Directive for the improvement and extension of the Community Trading Scheme of greenhouse effect gas emission quotas (Emission Trading Scheme - ETS);

• the Decision regarding the efforts of the MS of cutting GHG emissions in order to fulfil the commitments by 2020(non-ETS sectors);

• the Carbon Geological Storage Directive (CCS); • Directive on renewable energies and bio-fuels; • The Package is also accompanied by a State Aid Guide in this field.

In Romania, in June 2007 the First National Action Plan on Energy Efficiency was adopted for the 2007–2010 period. According to this, a middle term target for 2010 is to save 940 thousand tep, corresponding to 4.5 % of the 2001-2005 average.

Diana BOTESCU

European Affairs Adviser

64 A proposal submitted by the nuclear energy lobby - generating 60% of the European electricity through "non-Carbon technologies" - has been declined.

68

Integrarea Convenţiei Prüm în legislaţia Uniunii Europene

Convenţia care a fost semnată de către

şapte state europene (Belgia, Germania, Franţa, Luxemburg, Ţările de Jos, Austria şi Spania) în oraşul Prüm, prevede adâncirea cooperării transfrontaliere a autorităţilor de poliţie şi judiciare, în special în scopul combaterii terorismului, criminalităţii transfrontaliere şi migraţiei ilegale. Elementul central al convenţiei este crearea unei reţele de baze de date naţionale pentru facilitarea schimbului de informaţii. Germania şi Austria au început deja să-şi consulte reciproc conţinutul bazelor de date naţionale.

La reuniunea informală a miniştrilor de afaceri interne ai UE ce a avut loc la Dresda în 15.01.2007, ministrul federal german de interne, dr. Wolfgang Schäuble, a prezentat o iniţiativă de transpunere a Convenţiei Prüm în cadrul legal al Uniunii Europene prin intermediul unui proiect care să folosească termenii Convenţiei Prüm.

Intenţia acestei iniţiative ar fi fost, conform declaraţiei ministrului german Schäuble, de a transpune Convenţia Prüm în legislaţia Uniunii fără a-i aduce modificări, pentru a pune la dispoziţia tuturor celor 27 de state membre valoarea adăugată oferită de aceasta. "Scopul nostru", a adăugat, "este de a crea o reţea de informaţii poliţieneşti modernă, pentru un control al criminalităţii mai eficient pe teritoriul Uniunii Europene".

“De exemplu, cu ajutorul acestei Convenţii, Austria şi Germania au putut să îşi confrunte reciproc conţinutul bazelor de date naţionale de la începutul lunii decembrie 2006. Aceasta este prima dată când două state îşi pun la dispoziţie baze de date poliţieneşti naţionale prin utilizarea metodei hit/no hit. În doar şase săptămâni de verificare în bazele de date austriece a cazurilor germane fără răspuns au fost descoperite 1500 de corespondenţe, iar pentru cazurile austriece fără răspuns au fost găsite 1400 de corespondenţe în bazele de date germane.

“Pe baza acestor rezultate, în situaţii în care în cazuri nerezolvate sunt descoperite

corespondenţe cu persoane din bazele de date, poliţiştii vor fi capabili să realizeze noi legături; astfel, este de aşteptat ca Germania şi Austria să reuşească să rezolve cazuri nerezolvate în trecut şi să trimită în justiţie infractorii”.

“Aceste cifre sunt dovada că ideea din spatele Convenţiei Prüm, de a creea o reţea a bazelor de date naţionale existente, este o modalitate simplă, dar foarte eficientă, de a combate criminalitatea transfrontalieră şi terorismul internaţional. Schimbul de informaţii sub umbrela Convenţiei se aplică de asemenea accesului la bazele de date dactiloscopice naţionale, precum şi la registrele de vehicule motorizate.”

“În vederea unui control mai bun al criminalităţii în Europa, toate statele europene ar trebui să participe la Convenţia Prüm. Aşadar, sunt foarte mulţumit de faptul că propunerea de transpunere a Convenţiei în legislaţia Uniunii, care a fost înaintată în mod informal de către Preşedinţia germană împreună cu celelalte semnatare de la Prüm şi Comisia Eu1ropeană, a fost atât de bine primită.”

În baza acestei convenţii, statele participante pot avea acum acces în mod automat şi reciproc la baze de date naţionale specifice. Acesta este un salt înainte spectaculos în schimbul de informaţii transfrontalier. De exemplu, statele contractante au drepturi complete de citire on-line a datelor de înregistrare a vehiculelor deţinute de statele partenere. Părţile contractante oferă acces reciproc la dosarele de analiză a ADN şi la datele dactiloscopice printr-un sistem numit “hit / no hit”. Serviciile de poliţie pot iniţia o căutare într-o bază de date a partenerului pentru a afla dacă aceasta conţine date privind un anume profil, şi sunt informate de rezultat în mod automat în câteva minute. Informaţii suplimentare, precum datele personale, pot fi communicate doar în cursul procedurii de asistenţă juridică reciprocă.

Convenţia conţine, de asemenea, prevederi privind schimbul de informaţii relevante pentru lupta împotriva terorismului şi date privind infracţiunile comise cu violenţă. Pentru prevenirea infracţiunilor de terorism,

69

datele personale referitoare la posibili terorişti pot fi de asemenea schimbate. Convenţia permite autorităţilor schimbul de informaţii privind infractorii violenţi ce se deplasează pe teritoriul UE, precum huliganii, în contextul unor evenimente majore (de exemplu meciuri de fotbal, Consilii Europene sau alte evenimente la vârf) pentru prevenirea actelor infracţionale.

Mai mult, Convenţia este o modalitate de a îmbunătăţi cooperarea poliţienească prin mijloace operaţionale. Tratatul prevede diferite tipuri de operaţiuni comune precum patrulele comune şi intervenţiile transfrontaliere de prevenire a unor pericole iminente, şi de asemenea puteri operaţionale pentru ofiţerii de poliţie ai altor state semnatare. De exemplu, ofiţeri de poliţie dintr-un alt stat membru poate fi trimis pentru îmbunătăţirea securităţii la evenimente de mare amploare precum Campionatul European de Fotbal sau un Summit UE, cu aceleaşi drepturi şi obligaţii ca ale unui poliţist din ţara gazdă.

Un aspect pozitiv demn de menţionat este gama largă de reglementări privind protecţia datelor personale.

Deoarece autorii Convenţiei Prüm au avut în vedere o cooperare europeană adâncită, tratatul a fost conceput într-o formă care să poată fi transpusă în cadrul legal al Uniunii.

În prima parte a lunii iunie 2007, Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne a ajuns la un acord privind o Decizie a Consiliului privind întărirea cooperării transfrontaliere, în special în vederea combaterii terorismului şi a criminalităţii transfrontaliere, încorporând în acquis-ul comunitar prevederile cele mai importante ale Convenţiei Prüm care se referă la cooperarea poliţienească şi schimbul de informaţii privind profilurile ADN, amprente şi numere de înmatriculare ale vehiculelor.

Aceste elemente ale Convenţiei Prüm devin elemente ale cadrului legal al Uniunii şi vor fi implementate în toate statele membre. După implementare, punctele desemnate de contact ale autorităţilor de aplicare a legii din statele membre vor avea acces reciproc

la sistemele de informaţii privind ADN, amprente şi numere de înmatriculare ale vehiculelor.

Noul cadru legal prevede adoptarea acestor prevederi în legislaţiile naţionale pe parcursul a trei ani.

"Statele membre trebuie să adopte măsuri legislative pe baza acestei Decizii. Ele o pot pur şi simplu copia, deoarece este suficient de explicită, spre deosebire de o Directiva care conţine doar obiective de atins. Această înţelegere conţine o cantitate importantă de date privind datele ADN şi reguli de protecţie a datelor personale." a declarat un purtător de cuvânt al Consiliului.

Decizia şi-a atras critici din partea apărătorilor drepturilor civile, în special din Regatul Unit, dar a găsit un sprijin puternic din partea guvernelor europene. Noile reguli vor deschide accesul la bazele de date poliţieneşti, dar nu complet, a declarat o purtătoate de cuvânt a ministerului de interne britanic: "Aspectele principale ale schimbului de date sunt datele dactiloscopice, mostrele ADN şi datele de înregistrare ale vehiculelor."

"Consecinţa acestui proiect este capacitatea de a determina imediat, în mod automat, dacă un stat membru deţine date de corespondenţă a ADN sau a amprentelor, dar nu va exista accesul automat la bazele de date sau la informaţii însele," a adăugat aceasta.

Marea Britanie s-a opus iniţial alăturării la Convenţia Prüm. "Implicaţiile acetui tratat sunt foarte ample şi vor afecta toţi cetăţenii Uniunii," a declarat Philip Bradbourn, purtătorul de cuvânt al Conservatorilor pe probleme de justiţie şi afaceri interne. Cu toate acestea, Marea Britanie s-a alăturat în cele din urmă acestui proiect al Uniunii Europene.

Daniel NĂSTASE consilier pentru afaceri europene

70

The Integration of the "Prüm Treaty" into the EU-legislation

The treaty that was signed by seven

European states (Belgium, Germany, France, Luxembourg, the Netherlands, Austria and Spain) in the town of Prüm, provides for greater cross-border cooperation of police and judicial authorities, particularly in combating terrorism, cross-border crime and illegal migration. The core element of the treaty is the creation of a network of national databases to step up the exchange of information. Germany and Austria have already begun to check the contents of their national databases against each other.

At the informal meeting of EU home affairs ministers in Dresden held on 15.01.2007, the German Federal Minister of the Interior, Dr Wolfgang Schäuble, presented an initiative to transpose the Prüm Treaty into the legal framework of the EU by drafting EU legislation using the exact wording of the Prüm Treaty.

The intention of the initiative, according to the German Minister Schäuble, would be to transpose the wording of the Prüm Treaty into EU legislation to make the added value provided by the treaty available to all 27 EU Member States. "Our aim", he said, "is to create a modern police information network for more effective crime control throughout Europe".

“For example, under the treaty Austria and Germany have been able to check the contents of their national DNA databases against each other since early December 2006. This is the first time that two countries have granted each other access to their national police databases using a hit/no hit method. In just six weeks, when German untraceables were checked against the Austrian database, 1500 matches were found, and when Austrian untraceables were checked against the German database, 1400 matches resulted.

“On the basis of these results, where untraceables could be matched with a person in the database, police investigators are now

able to match hits with unsolved crimes. Thus, it can be expected that Germany and Austria will be able to solve unsolved crimes and prosecute and punish the offenders”.

“These figures are proof that the idea behind the Prüm Treaty to create a network of existing national databases is a simple, yet very effective means to fight cross-border crime and international terrorism. The exchange of information under the Prüm Treaty also extends to granting other Member States access to national fingerprint files and motor vehicle registries”.

“With a view to more effective crime control in Europe, all European states should participate in the Prüm Treaty. Therefore, I am pleased that the proposal to transpose the Prüm Treaty into EU law, which was submitted informally by the German Presidency together with the other Prüm signatories and the European Commission [...], has been so very well received.”

On the basis of the treaty, the participating states may now give one another automated access to specific national databases. This amounts to a quantum leap in the cross-border sharing of information. For example, the contracting states have full and direct on-line read access to vehicle registration data held by their partners. The contracting parties give one another access to their DNA analysis files and dactyloscopic (fingerprint) files in what is called a hit/no hit system. Police services may launch a query in the data system of a contracting partner to find out whether it contains data concerning a specific profile, and are automatically informed of the result within a matter of minutes. Further information, such as personal data, may be communicated in the course of mutual legal assistance.

The treaty also contains provisions concerning the exchange of information relevant for counter-terrorism and data concerning travelling violent offenders. To prevent terrorist offences, personal information about potential perpetrators of terrorist attacks may also be communicated.

71

The treaty allows the authorities to exchange information on travelling violent offenders, such as hooligans, in the context of major events (for example football matches, European Council meetings or other international summits) in order to prevent criminal acts.

Furthermore, the Prüm Treaty is a means to improve police cooperation by operational measures. The treaty provides for various types of joint operations such as joint patrols and cross-border intervention to avert immediate danger, and for granting executive powers to police officers of other contracting states. For example, police officers from another Member State may be deployed to enhance security at large-scale public events such as the European Football Championship or an EU summit, while being granted the same rights and duties as police officers from the host country.

A positive aspect worthy of particular mention is the comprehensive range of modern data protection regulations.

As the drafters of the Prüm Treaty sought to further develop European cooperation, the treaty was designed with its transposing into the legal framework of the EU in mind.

In early June 2007, the Justice and Home Affairs Council reached agreement about a Council Decision on the stepping up of cross-border co-operation, particularly in combating terrorism and cross-border crime, incorporating in the framework of the Union important provisions of the Prüm Treaty dealing with police co-operation and information exchange on DNA-profiles, fingerprints and vehicle number-plates.

These elements of the Prüm Treaty have now become part of the legislative framework of the European Union and will be implemented in all Member States.

After this implementation, designated contact points of the law enforcement agencies in the Member States will have mutual access to each others' DNA, fingerprint and vehicle registration information systems.

The new law gives the EU member-states three years to rewrite domestic laws in order to comply with it.

"Member states have to adopt legislation on the basis of the decision. They can copy and paste it, it is self-explaining, not like a Directive, which contains only objectives. This agreement contains a huge amount of legislation concerning DNA data and data protection rules." said a spokesman of the European Council.

The Decision has provoked criticism from civil libertarians, especially from the UK, but have found broad agreement among European governments. The new rules will open up police databases but not fully, says a British Home Office spokeswoman: "The primary aspects of this are data sharing on fingerprints, DNA samples and vehicle registrations."

"What will happen now is that countries will have the ability automatically to determine immediately whether a member state holds matching DNA or fingerprint information, but they won't have automatic access to the databases or the information itself," she added.

UK had previously resisted joining the Prüm Treaty. "The implications of this treaty are far reaching and will affect all EU citizens," said Philip Bradbourn, Conservative justice and home affairs spokesman. However, UK has signed this new EU deal.

Daniel NĂSTASE European Affairs Adviser

Sources: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?language=EN&type=IM-PRESS&reference=20070606IPR07542 http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/07/803 http://www.eu2007.de/en/News/Press_Releases/January/0115JIRatPK1.html http://www.guardian.co.uk/world/2007/jan/21/germany.davidrose http://www.publications.parliament.uk/pa/ld200607/ldselect/ldeucom/90/90.pdfhttp://www.eupolitix.com/latestnews/news-article/newsarticle/dna-data-deal-will-create-big-brother-europe

72

LINKURI UTILE Ministerul Afacerilor Externe – www.mae.ro Institutul European din România – www.ier.ro Site-ul Uniunii Europene – www.europa.eu Instituţii Europene Parlamentul European – www.europarl.europa.eu Consiliul Uniunii Europene – http://www.consilium.europa.eu Preşedinţia slovenă a Consiliului UE – www.eu2008.si/en Comisia Europeană: http://ec.europa.eu Curtea Europeană de Justiţie şi Tribunalul de Primă Instanţă – http://curia.europa.eu Mediatorul European: http://www.ombudsman.europa.eu Alte site-uri dedicate problematicii europene: www.euractiv.com www.euractiv.ro www.europeana.ro www.euobserver.com http://www.pontweb.ro http://europe.org.ro/euroatlantic_club http://www.ClubE.ro http://www.europeanaffairs.org/ http://www.iiea.com http://www.cafebabel.com

Surse poze:

http://www.eu2007.pt http://www.fonduristructurale.eu/images/ http://europa.eu/pol/ http://www.eapn.org/module/module_page/images/ http://www.independentliving.org/images/ http://www2.bc.edu/~kearneyr/WebsitePictures/

Publicaţie a Departamentului pentru Afaceri Europene Direcţia Mass Media şi Comunicare B-dul Aviatorilor nr.50 A, Sector 1, Bucureşti, România Tel. (021) 308.53.00 E-mail: consilier.european@yahoo.com catalina.constantin@dae.gov.ro andreea.radu@mira.gov.ro http://www.dae.gov.ro

© Departamentul pentru Afaceri Europene, 2008 Reproducerea integrală sau parţială a acestui material este permisă numai cu menţionarea sursei.