STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ - Primaria … Istvan-Lorand Consilier local Peti Pal Consilier...

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ

A COMUNEI SUPLAC

2014-2020

JUDEŢUL MUREŞ

Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020

2

DENUMIREA LUCRĂRII

Strategia de dezvoltare locală a

comunei Suplac 2014-2020

LOCAŢIA Comuna Suplac, Judeţul Mureş

Str. Principală Nr. 238

BENEFICIAR Comuna Suplac, Judeţul Mureş

Jud. Mureş

ELABORATOR

Pro Regio Consulting SRL

Tg. Mureş

LISTA DE SEMNĂTURI

Director general: Antal Zoltán

Echipa de colaborare: Şef proiect:

Dr. Kupán Edith specialist dezvoltare rurală

Ec. Kocsis Levente specialist dezvoltare rurală

Ec. Alina Mészáros membră echipă de proiect

Kristály Bíborka membră echipă de proiect


3

INIŢIATOR Comuna Suplac

COORDONATOR Primar: Szakács Béla

Viceprimar: ing. Bucur Leon-Dan

Consilier: Keresztes Matilda

GRUPUL DE INIŢIATIVĂ LOCALĂ

Bucur Leon-Dan Consilier local

Cocoş Moise Consilier local

Gyurka Janos Consilier local

Koszti Hajnal Consilier local

Molnar Andrei Consilier local

Peti Istvan-Lorand Consilier local

Peti Pal Consilier local

Şerban Vasile Consilier local

Szakacs Andras Consilier local

Szoke Ibolya Consilier local

Zolog Ioan Consilier local

Veress Jozsef Agricultor

Keresztes Matilda Secretar


4

Cuvânt înainte

În Uniunea Europeană există zone cu diferenţe importante în ceea ce priveşte nivelul de dezvoltare.

Prin Politica de Coeziune Uniunea Europenă încearcă reducerea acestor diferenţe. Politica de

coeziune se bazează în principal pe solidaritate financiară şi este finanţată prin Fondul european de

dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE) şi Fondul de coeziune (FC).

Diversificarea activităţilor economice şi îmbunătăţirea calităţii vieţii din zonele rurale este o

misiune comună a politicii de dezvoltare rurală a Uniunii Europene şi a politicii de coeziune.

Din anul 2007, anul aderării la Uniunea Europeană, România participă ca membru cu drepturi

depline la politicile Uniunii Europene beneficiind astfel de sprijin financiar pentru susţinerea

dezvoltării economice a ţării.

Autorităţile locale pot accesa, astfel, fonduri nerambursabile ca să îşi poată îndeplini cât mai bine

datoria faţă de cetăţeni, însă şi autorităţile locale trebuie să fie receptive la acest lucru. Sprijinul

acordat de Uniunea Europeană impune respectarea anumitor reguli şi rigori financiare, care

condiţionează accesarea acestor fonduri.

În acest context se impune necesitatea existenţei unei viziuni strategice care să cuprindă direcţiile

de dezvoltare a localităţii şi care să se constituie într-un document coerent, exprimând o abordare

integrată a problemelor cu care se confruntă comunitatea şi care să prezinte aspiraţiile de dezvoltare

ale acesteia, bazat pe potenţialul local de dezvoltare.

Existenţa unei strategii de dezvoltare locală, ca instrument de management utilizat pentru a aborda

problemele şi oportunităţile cu care se confruntă o comunitate, reprezintă, astfel, o condiţie esenţială

pentru asigurarea unei dezvoltări locale armonioase.

Prezenta strategie de dezvoltare locală a fost elaborată pornind de la problemele cu care se

confruntă localitatea, abordate într-un cadru integrat şi prezintă continuarea strategiei elaborate

pentru perioada 2017-2013, corelând cu obiectivele şi planurile strategice elaborate la nivel

regional, naţional şi european. Strategia de dezvoltare a comunei Suplac este rezultatul activităţilor

derulate de membri comunităţii în colaborare cu societatea Pro Regio Consulting SRL. Obiectivele

strategice ale localităţii Suplac, pentru perioada 2014-2020, au fost definite urmărindu-se realismul

în evaluarea resurselor financiare existente şi a posibilităţilor de dezvoltare, cu urmărirea respectării

principiilor dezvoltării durabile.


5

CUPRINS

METODOLOGIA ELABORĂRII .......................................................................................... 7

1. EUROPA 2020 ................................................................................................................ 13

2. PRINCIPALELE DIRECŢII DE DEZVOLTARE STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL .. 18

3. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A REGIUNII CENTRU PENTRU PERIOADA 2014-

2020- PREMISE ŞI POTENŢIAL DE DEZVOLTARE ........................................................ 23

4. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI MUREŞ 2014-2020 ............................. 27

PARTEA A II.-A. SITUAŢIA EXISTENTĂ LA NIVEL LOCAL ......................................... 31

1. CADRU GENERAL ........................................................................................................ 31

2. DEMOGRAFIE ŞI FORŢA DE MUNCĂ ........................................................................ 48

3. TERENURI ŞI LOCUINŢE ............................................................................................ 63

4. INFRASTRUCTURĂ ...................................................................................................... 75

5. SERVICII PUBLICE ...................................................................................................... 80

6. ECONOMIE ................................................................................................................... 91

7. PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI............................................................... 97

PARTEA A III.-A ANALIZA SWOT ................................................................................. 104

1. REZULTATE ÎN URMA CHESTIONĂRII POPULAŢIEI ............................................ 105

2. ANALIZA POTENŢIALULUI COMUNEI .................................................................... 121

PARTEA A IV.-A STRATEGIA DE DEZVOLTARE .......................................................... 135

I. DIAGNOZA ŞI IDENTIFICAREA CATEGORIEI DE ABORDARE STRATEGICĂ ..... 136

2. VIZIUNEA ŞI SISTEMUL DE OBIECTIVE ................................................................. 139

3. PLANUL DE ACŢIUNE ................................................................................................ 146


6

4. DIAGRAMA GANTT ................................................................................................... 152

5. ANALIZA EFECTELOR SOCIALE, ECONOMICE ŞI CELE ASUPRA MEDIULUI ... 156

6. PORTOFOLIUL DE PROIECTE .................................................................................. 162

BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................. 206


7

Metodologia elaborării

Elaborarea strategiei de dezvoltare locală a comunei Suplac a avut loc în concordanţă cu realităţile

şi posibilităţile specifice comunei cu păstrarea principiilor procesului de planificare strategică.

În cursul elaborării documentului, echipa de proiect a respectat toate cerinţele metodologice,

ştiinţifice şi legale privind colectarea şi prelucrarea datelor primare şi secundare. Toate etapele şi

elementele colectării datelor statistice de pe teren, interviurile, au ţinut cont şi respectă normele

deontologice şi etice ale cercetărilor sociale, respectiv sunt conforme cu standardele internaţionale

recomandate. Strategia de dezvoltare a comunei Suplac este un document de planificare strategică

pentru perioada 2014-2020, cu rol în orientarea dezvoltării economico-sociale şi în accesarea

fondurilor structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene. Strategia, prin obiectivele propuse,

respectă direcţiile de dezvoltare ale comunei şi se încadrează în documentele programatice

naţionale. Strategia elaborată cu ajutorul efectiv al comunităţii locale – prin dezbaterile din şedintele

publice, reprezintă un document complex care prezintă viziunea de dezvoltare a comunei în context

european.

Etapele procesului de elaborare a strategiei

Procesul de elaborare a Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Suplac a inclus câteva etape

majore.

În prima etapă s-a desfăşurat vizita de informare la Primăria Suplac în scopul stabilirii contactelor

iniţiale cu reprezentanţii Primăriei, responsabili de lansarea şi coordonarea procesului de planificare

strategică şi familiarizării acestora cu metodele şi termenii procesului de planificare participativă.

Ca rezultat, a fost aprobat un plan preliminar de lucru pentru perioada de planificare.

În etapa a doua au avut loc întâlnirile cu reprezentanţi ai comunităţii locale. La aceste întâlniri au

fost dezbătute problemele localităţilor şi formulată viziunea comunei.

În cadrul întâlnirilor a fost prezentat un chestionar pentru populaţie, chestionar care viza colectarea

datelor privind gradul de mulţumire a locuitorilor.

Acest chestionar a fost distribuit în rândul localnicilor. S-au distribuit 200 de chestionare, ţinând

cont de reprezentativitate şi de etnie. Din cele 200 de chestionare distribuite au fost completate 173

de chestionare. Astfel s-au completat în Suplac 62 de chestionare, în Laslău Mare 30 de chestionare,

în Laslău Mic 29 de chestionare, în Idrifaia 51 de chestionare şi 2 chestionare în Vaidacuta.


8

În etapa a treia ca rezultat la etapele anterioare, au fost obţinute următoarele rezultate: a fost

completat profilul economic al comunităţii cu informaţii suplimentare, s-a realizat analiza SWOT a

fiecărui domeniu studiat, au fost identificate avantajele şi dezavantajele localităţii în contextul

regional şi judeţean. În această etapă a avut loc şi analiza chestionarelor întocmite.

În etapa a patra a avut loc planificarea strategică prin definitivarea Planului Strategic de

Dezvoltare Locală a Comunei Suplac. Au fost formulate obiective strategice pentru domenii de

activitate ce stau la baza planului strategic (infrastructură, economie, servicii publice, servicii

sociale, administraţie, mediu), au fost formulate obiective specifice şi acţiuni pentru fiecare obiectiv

strategic. Toate aceste rezultate au constituit temelia pentru elaborarea planurilor de acţiuni pentru

cei 7 ani.

1. Evaluarea potenţialului

local de

dezvoltare

3. Validarea publică a

documentelor strategice

4. Implementarea

strategiei

2. Elaborarea

documentelor strategice


9

La finele activităţii participanţii au identificat idei de proiect pentru a fi elaborate în baza lor cereri

de finanţare şi transmise potenţialilor finanţatori. În calitate de produs final au fost elaborate fişe de

proiect, care urmează a fi dezvoltate şi argumentate suplimentar.

Fig. nr. 1. Prezentarea draftului Strategiei de dezvoltare locală a comunei Suplac

Etapa a cincea cuprinde procedura de examinare şi aprobare a Planului strategic de dezvoltare

locală de către factorii de decizie. Această etapă include organizarea dezbaterilor publice pe

marginea conţinutului planului strategic, acumularea opiniilor cetăţenilor privind completarea

planului de activitate. Ca activitate finală planul strategic este aprobat în cadrul şedinţei Consiliului

Comunei Suplac.

Principiile care au stat la baza elaborării strategiei au fost asigurarea validităţii ştiinţifice, implicarea

comunităţii, transparenţa, obiectivitatea, coerenţa şi continuitatea demersului.

Pentru a da roade, însă, planificarea strategică trebuie însoţită de promovarea, la nivelul

administraţiei publice, a unui management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să identifice

şi să speculeze oportunităţile apărute în beneficiul comunităţii.

În urma analizelor chestionarelor aplicate între membrii comunităţii locale, a fost creionată o viziune

de dezvoltare a comunei Suplac, pornind de la următoarele elemente: importanţa regională a

comunei, afirmarea comunei ca centru de creaţie şi oportunităţi, importanţa construcţiei unei

comunităţi primitoare, a unui mediu local plăcut pentru locuitori şi pentru vizitatori (creşterea

calităţii vieţii), importanţa crescută ce trebuie acordată turismului, necesitatea structurării unei

administraţii locale eficiente, eficace, transparente şi responsive la nevoile comunităţii, importanţa

activismului la nivelul cetăţenilor, ca factor de stimulare a dezvoltării comunitare şi, în fine,

dezvoltarea unui mediu de afaceri bazat pe antreprenoriat, dinamism şi implicare în viaţa

comunităţii.


10

Analiza SWOT, ca un mijloc important al planificării strategice a contribuit la identificarea

punctelor tari, şi la elaborarea unui scenariu de maximalizare a posibilităţilor.

Viziunea de viitor prezintă acele stări care se doresc a fi atinse în viitor legându-se strâns de sistemul

de obiective şi priorităţi.

Propunerile concrete de dezvoltare sunt cuprinse în programe şi proiecte. La formularea acestora

cele mai importante condiţii au fost relevanţa intervenţiei, rezultatele şi efectele aşteptate, şi

fezabilitatea. Considerăm că unul dintre cei mai importanţi indicatori al unei strategii este efectul

produs de acesta. Pornind de la această idee, s-au studiat şi efectele sociale, economice şi cele

produse asupra mediului, în urma dezvoltărilor propuse.

Strategia de dezvoltare este un instrument de planificare pe termen mediu şi lung şi presupune o

viziune de dezvoltare realistă şi realizabilă prin atingerea obiectivelor şi măsurilor stabilite în urma

analizei situaţiei existente. Strategia implică principiile dezvoltării durabile a unei comunităţi

finalizând cerinţele actuale şi oferind generaţiilor viitoare posibilitatea realizării propriilor obiective

de dezvoltare.

Misiunea strategiei este de a mobiliza toate resursele umane, materiale şi financiare dobândite la

nivel local, regional şi naţional pentru a implementa toate măsurile şi proiectele propuse în cadrul

prezentei strategii, astfel încât afirmaţiile anterioare să poată deveni realitate.

Este de datoria celor implicaţi să fie ferm angajaţi în asigurarea eficienţei fiecărui instrument

procedural de implementare, urmărind îmbunătăţirea continuă a activităţii şi evaluând permanent

stadiul atins, pentru a avea posibilitatea eliminării în timp util a deficienţelor apărute.

Viitorul comunităţii este dependent de factorii sociali, economici şi de mediu precum şi de

activităţile care vor fi întreprinse de autorităţile locale, organizaţiile, instituţiile şi parteneriatele

dezvoltate la nivel local. Acestea printr-un efort conjugat şi orientat către susţinerea viziunii, pot

contribui la atingerea ei.

Strategia a fost elaborată pe baza criteriilor amintite şi este structurată pe capitole după cum

urmează:

Capitolul Contextul general al dezvoltării comunităţilor rurale şi fondurile europene

constituie punctul de plecare în elaborarea cadrului strategic şi conţine obiectivele,

priorităţile şi măsurile propuse atât de câtre Uniunea Europeană pentru perioada 2014-2020,

cât şi cele naţionale, regionale şi judeţene.

Evaluarea Situaţiei actuale se bazează pe lângă examinarea datelor statistice şi a

documentaţiilor aferente şi pe interviurile realizate cu reprezentanţi ai administraţiei locale,

civili şi agenţi economici din comuna Suplac, astfel oferind o imagine de ansamblu a

particularităţilor comunei, analizând în acelaşi timp situaţia economică şi socială actuală,

precum şi direcţiile de dezvoltare.


11

Pornind de la evaluare am definit principalele necesităţi de dezvoltarea ale comunei,

prezentate în acest capitol, utilizând metodele de Analiză SWOT.

În capitolul Strategia comunei sunt prezentate problemele şi posibilităţile de dezvoltare,

sistemul de obiective, planul local de acţiune şi portofoliul cu cele mai importante proiecte.

Obiectivele globale, de lungă durată, şi cele specifice, direcţiile de dezvoltare desemnate de axele

prioritare, înglobate în sistemul de obiective strategice, au fost concepute în concordanţă cu

strategia anterioară, dar şi cu directivele de dezvoltare naţională, regională şi judeţene.


12

Partea I. Contextul general al dezvoltării

comunităţilor rurale şi fondurile europene


13

Politica de dezvoltare rurală în UE

Mai mult de 60% din populaţia celor 28 de state membre ale Uniunii Europene trăieşte în zone

rurale care acoperă 90% din teritoriul european, deci politica de dezvoltare rurală este un domeniu

de o importanţă crucială.

Există diferenţe între nivelul de prosperitate al statelor membre ale U.E. şi cel al noilor state

membre care sunt chiar mai accentuate în zonele rurale, din cauza unei combinaţii de venituri mai

mici şi un nivel mai ridicat de şomaj în aceste zone, populaţie activă îmbătrânită, nivel redus de

pregătire profesională în comparaţie cu zonele urbane.

Mediul rural din Europa trebuie păstrat şi valorificat, atât din punct de vedere turistic, cât şi din

perspectiva celor care îşi doresc să locuiască aici cu condiţia să aibă acces la servicii şi

infrastructură corespunzătoare.

Politica de dezvoltare rurală a UE vizează astfel soluţionarea problemelor cu care se confruntă

zonele rurale şi exploatarea potenţialului acestora, într-un cadru mai larg. Teoretic, fiecare stat

membru poate decide şi aplica politici de dezvoltare rurală, independent de celelalte state, însă pe

de o parte, nu toate ţările Uniunii Europene ar putea aplica politica de care au nevoie, iar pe de altă

parte multe aspecte abordate de politica de dezvoltare rurală nu se limitează strict la teritoriul

naţional sau la o regiune anume (de exemplu, poluarea nu are graniţe, iar lupta pentru un mediu

durabil a devenit o preocupare la nivel european şi internaţional).

Drept urmare, s-a impus necesitatea ca UE să dezvolte o politică comună de dezvoltare rurală, care

este parţial finanţată din bugetul central al UE prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare

Rurală (FEADR) şi parţial din bugetele naţionale ale statelor membre.

1. Europa 2020

Europa trece printr-o perioadă de transformare. Provocările apărute pe plan mondial au demonstrat

că Europa poate da răspuns la aceste provocări numai dacă acţionează în mod colectiv, ca Uniune.

Strategia Europa 2020 pentru creştere inteligentă, durabilă si favorabilă incluziunii a fost lansată de

Comisia Europeană în martie 2010. Documentul stabileşte obiective concrete care ar urma să fie

atinse în următorii zece ani, în domenii precum ocuparea forţei de muncă, educaţie, energie şi

inovare, pentru a depăşi impactul crizei economice şi pentru a readuce Europa pe drumul creşterii

economice. Europa 2020 propune trei priorităţi:

1. Creştere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare;

2. Creştere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării

resurselor, mai ecologice şi mai competitive;


14

3. Creştere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei

de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială.

Comisia prezintă şapte iniţiative emblematice pentru a stimula realizarea de progrese în cadrul

fiecărei teme prioritare.

- „O Uniune a inovării“ pentru a îmbunătăţi condiţiile-cadru şi accesul la finanţările pentru

cercetare şi inovare;

– „Tineretul în mişcare“ pentru a consolida performanţa sistemelor de educaţie şi pentru a facilita

intrarea tinerilor pe piaţa muncii;

– „O agendă digitală pentru Europa“ pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de mare

viteză;

– „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor“, pentru a sprijini trecerea la

o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a creşte utilizarea surselor regenerabile de energie;

– „O politică industrială adaptată erei globalizării“ pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri;

– „O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă“ pentru a moderniza pieţele muncii şi

a oferi mai multă autonomie cetăţenilor;

– „Platforma europeană de combatere a sărăciei“ pentru a garanta coeziunea socială şi

teritorială, astfel încât beneficiile creşterii şi locurile de muncă să fie distribuite echitabil, iar

persoanelor care se confruntă cu sărăcia şi excluziunea socială să li se acorde posibilitatea de a duce

o viaţă demnă şi de a juca un rol activ în societate.

Strategia Europa 2020 se va sprijini pe doi piloni: abordarea tematică care combină priorităţile şi

principalele obiective, şi întocmirea unor rapoarte de ţară, permiţând statelor membre să îşi dezvolte

propriile strategii de reîntoarcere la o creştere economică durabilă şi la sustenabilitatea finanţelor

publice. La nivelul UE se vor adopta orientări integrate care să cuprindă domeniul de aplicare al

priorităţilor şi obiectivelor UE. Prezentarea de rapoarte privind îndeplinirea obiectivelor strategiei

Europa 2020 şi evaluarea Pactului de stabilitate şi creştere se vor efectua simultan, făcându-se însă

în continuare distincţia între aceste instrumente şi menţinând integritatea Pactului.

A. Creştere inteligentă – o economie bazată pe cunoaştere şi inovare

La nivel naţional, statele membre vor trebui:

– să reformeze sistemele de cercetare-dezvoltare şi inovare de la nivel naţional (şi regional) şi să

întărească cooperarea transfrontalieră;

– să garanteze existenţa unui număr suficient de absolvenţi de universităţi de ştiinţe, matematică şi

inginerie şi să axeze programele şcolare pe creativitate, inovare şi spirit antreprenorial;


15

– să acorde prioritate cheltuielilor destinate cunoaşterii, inclusiv prin folosirea stimulentelor

fiscale şi a altor instrumente financiare pentru a promova investiţii private mai semnificative în

cercetare-dezvoltare.

Iniţiativa emblematică „Tineretul în mişcare“


- să efectueze investiţii eficiente în sistemele de învăţământ şi de formare la toate nivelurile (de la

nivel preşcolar la nivel universitar);

- să amelioreze rezultatele în domeniul educaţiei, tratând fiecare segment (preşcolar, primar,

secundar, profesional şi universitar) în cadrul unei abordări integrate, care să includă

competenţele-cheie şi care are scopul de a reduce abandonul şcolar timpuriu;

- să consolideze deschiderea şi relevanţa sistemelor de învăţământ prin instituirea unor cadre

naţionale de calificare şi printr-o mai bună direcţionare a rezultatelor învăţării spre nevoile pieţei

muncii;

- să faciliteze intrarea tinerilor pe piaţa muncii prin acţiuni integrate care cuprind, inter alia,

îndrumare.

Iniţiativa emblematică „O agendă digitală pentru Europa“


– să elaboreze strategii operaţionale privind internetul de mare viteză şi să orienteze fondurile

publice, inclusiv cele structurale, spre domeniile care nu sunt acoperite integral de investiţiile

private;

– să stabilească un cadru juridic pentru coordonarea lucrărilor publice astfel încât costurile pentru

dezvoltarea reţelelor să se reducă;

– să promoveze dezvoltarea şi utilizarea unor servicii online moderne şi accesibile (de exemplu, e-

guvernare, servicii de asistenţă medicală online, casa inteligentă, competenţele informatice,

securitatea).

B. Creştere durabilă – promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării

resurselor, mai ecologice şi mai competitive.

Iniţiativa emblematică: „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării

resurselor“


– să elimine treptat subvenţiile dăunătoare mediului, făcând excepţii doar în cazul persoanelor

defavorizate;


16

– să dezvolte instrumente de piaţă, precum stimulente fiscale şi achiziţii publice menite să

adapteze metodele de producţie şi de consum;

– să dezvolte infrastructuri energetice şi de transport inteligente, modernizate şi complet

interconectate şi să utilizeze pe deplin TIC;

– să asigure implementarea coordonată a proiectelor de infrastructură, în cadrul reţelei centrale a

UE, care contribuie în mod decisiv la eficacitatea sistemului de transport al UE, în ansamblul său;

– să se concentreze asupra dimensiunii urbane a transporturilor, responsabile de o mare parte din

emisiile generate şi din congestiile reţelelor;

– să utilizeze reglementarea, dezvoltând standarde de performanţă energetică în construcţii şi

instrumente de piaţă precum impozitarea, subvenţiile şi achiziţiile publice pentru a reduce

consumul de energie şi de resurse şi să utilizeze fondurile structurale pentru a investi în

construcţia de clădiri publice eficiente din punct de vedere energetic şi într-o reciclare mai

eficientă;

– să stimuleze instrumente care permit economisirea de energie şi care ar putea creşte eficienţa în

sectoarele mari consumatoare de energie, precum cele bazate pe folosirea TIC.

Iniţiativa emblematică „O politică industrială adaptată erei globalizării“


- să îmbunătăţească mediul de afaceri, în special pentru IMM-urile inovatoare;

- să amelioreze condiţiile de asigurare a respectării drepturilor de proprietate intelectuală;

- să reducă sarcina administrativă a societăţilor şi să amelioreze calitatea legislaţiei în domeniul

afacerilor;

- să colaboreze strâns cu părţile interesate din diverse sectoare (cu întreprinderile, cu sindicatele,

cu mediul academic, cu ONG-urile, cu organizaţiile de consumatori) pentru a identifica blocajele

şi a dezvolta o analiză comună cu privire la modalităţile de a menţine o bază industrială şi de

cunoaştere solidă.

C. Creştere favorabilă incluziunii – o economie cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă,

asigurând coeziunea economică, socială şi teritorială.

Iniţiativa emblematică „O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă“


- să reducă segmentarea pieţei muncii şi să faciliteze tranziţiile şi reconcilierea vieţii profesionale cu

viaţa privată;

- asigura rentabilitatea muncii, acordând o atenţie specială persoanelor cu un nivel scăzut de

calificare;


17

- să promoveze noi forme de reconciliere a vieţii profesionale cu cea privată şi politici de

îmbătrânire activă şi să sporească egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi;

- să promoveze şi să monitorizeze concretizarea eficace a rezultatelor dialogului social;

- să impulsioneze punerea în aplicare a Cadrului european al calificărilor, prin instituirea unor cadre

naţionale ale calificărilor;

- să asigure dobândirea competenţelor necesare în vederea continuării studiilor şi a integrării pe

piaţa muncii;

- să dezvolte parteneriate între mediul educaţiei/formării şi cel al muncii, în special prin implicarea

partenerilor sociali în planificarea ofertelor de educaţie şi formare.

Iniţiativa emblematică „O platformă europeană de combatere a sărăciei“


– să promoveze responsabilitatea colectivă şi individuală pe care o împart în domeniul combaterii

sărăciei şi excluziunii sociale;

– să definească şi să pună în aplicare măsuri care vizează situaţia specifică a grupurilor cu un grad

de risc ridicat (precum familiile monoparentale, femeile în vârstă, minorităţile, romii, persoanele cu

handicap şi personale fără adăpost);

– să îşi dezvolte pe deplin sistemele de securitate socială şi de pensii pentru a asigura un nivel

adecvat al ajutorului pentru venit şi al accesului la asistenţă medicală.


18

2. Principalele direcţii de dezvoltare stabilite la nivel naţional

Iniţiativele emblematice vor fi implementate la nivel naţional şi local prin intermediul

Programelor Naţionale de Reformă. În anul 2010 sub coordonarea DEA1, România şi-a fixat

ţintele naţionale corespunzătoare celor 5 obiective şi a elaborat prima versiune a PNR.

Cele 5 obiective principale (concretizate în 8 ţinte numerice) propuse pentru atingerea celor 3

priorităţi, la nivelul UE, pâna în 2020 sunt:

1. O rată de ocupare a populaţiei cu vârsta între 20 – 64 ani de 75%;

2. Investiţii (publice si private) în cercetare şi dezvoltare de 3% din PIB-ul UE;

3. Atingerea obiectivului „20/20/20” în domeniul energiei şi al schimbărilor climatice

4. Un nivel maxim de 10% al ratei părăsirii timpurii a şcolii şi un nivel minim de 40% al ratei de

absolvire a unei forme de învaţământ terţiar în rândul tinerilor cu vârsta între 30 şi 34 ani;

5. Se vizează reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială cu

580.000 de persoane pâna în anul 2020.

2.1. Reforme prioritare pe termen scurt şi mediu la nivel naţional

Pentru Guvernul României, creşterea eficienţei şi transparenţei în administraţia publică, precum şi

îmbunătăţirea mediului de afaceri constituie priorităţi strategice pe termen scurt, menite să

contribuie la abordarea cu succes a obstacolelor majore în calea creşterii economice şi a ocupării

forţei de muncă.

1. Asigurarea unei administraţii publice eficiente şi transparente, care să sporească încrederea

cetăţeanului în actul administrativ, presupune accelerarea procesului de implementare a acelor

direcţii de acţiune care vizează:

- îmbunătăţirea procesului decizional în administraţia publică, inclusiv sub aspectul garantării

deplinei transparenţe a acestuia;

- îmbunătăţirea mecanismelor de reglementare;

- continuarea reformei ministerelor-cheie;

- asigurarea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice;

- profesionalizarea funcţionarilor publici;

- sistematizarea normelor juridice specifice domeniului, prin adoptarea unui cod administrativ,

respectiv a unuia de procedură administrativă;

1 Departamentul pentru Afaceri Europene a fost constituit pentru a asigura o participare cât mai bună a României la

procesul decizional al Uniunii Europene.


19

- o mai bună aplicare a legislaţiei.

Un rol deosebit în soluţionarea nevoilor de reformă ale administraţiei publice revine Programului

Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, al cărui obiectiv general este acela de a

contribui la crearea unei administraţii publice mai eficiente, în beneficiul socio-economic al

societăţii româneşti.

Pentru realizarea măsurilor majore de reformă, o atenţie deosebită trebuie acordată atragerii de

fonduri structurale şi de coeziune, cu accent pe următoarele direcţii strategice de acţiune:

- identificarea şi corectarea prevederilor diferitelor acte normative care afectează buna

implementare a programelor operaţionale şi a proiectelor finanţate din acestea;

- optimizarea procedurilor de acces la finanţare şi de implementare a proiectelor;

- asigurarea cadrului necesar (cu prioritate a resurselor bugetare) pentru demararea efectivă şi

implementarea rapidă a proiectelor majore de infrastructură (transport, mediu, energie etc.);

- îmbunătăţirea eficacităţii şi micşorarea duratei procesului de achiziţie publică;

- suplimentarea alocărilor financiare pentru domeniile de intervenţie cu impact socio-economic

rapid şi substanţial (inclusiv crearea de noi locuri de muncă);

- consolidarea capacităţii administrative a structurilor responsabile cu managementul şi controlul

programelor operaţionale, ceea ce va conduce la reducerea duratei de evaluare şi contractare a

proiectelor, respectiv de verificare şi plată a cererilor de rambursare.

2. Crearea unui mediu de afaceri predictibil, care să stimuleze competitivitatea întreprinderilor

româneşti, mai ales a IMM-urilor, reprezintă un alt obiectiv urmărit cu consecvenţă de către

Executiv, focalizat pe următoarele direcţii de acţiune:

- îmbunătăţirea cadrului de reglementare şi creşterea transparenţei actului decizional;

- stimularea investiţiilor;

- îmbunătăţirea accesului la finanţare;

- consolidarea capacităţii tehnologice a întreprinderilor (în special a IMM-urilor);

- îmbunătăţirea serviciilor de consultanţă specializate şi diversificarea acestora;

- dezvoltarea educaţiei antreprenoriale în cadrul învăţământului preuniversitar, profesional, tehnic

şi universitar.

2.2. Priorităţile Cadrului naţional strategic rural pentru perioada 2014-2020

Analizând spaţiul rural şi evoluţia agriculturii după aderarea României la Uniunea Europeană, s-a

elaborat un Proiect de Strategie Agroalimentară şi de Dezvoltare Rurală a României. Priorităţile s-

au stabilit pornind de la funcţiile spaţiului şi ale economiei rurale, a agriculturii româneşti,


20

necesitatea dezvoltării accelerate a acestora, noul parteneriat între Europa şi fermieri, conform

reformei PAC şi a bugetului agricol european pentru perioada 2014-2020:

– garantarea securităţii şi siguranţei alimentare, prin asigurarea integrală a necesarului intern de

produse alimentare de calitate îmbunătăţită şi a unui excedent, faţă de consumul alimentar intern,

disponibil pentru export;

– asigurarea echilibrului ecologic durabil pe termen lung al spaţiului rural, prin investiţii publice,

public-private sau private în lucrări de infrastructură de protecţie şi echipare a teritoriului (sisteme

de irigaţii, sisteme hidro-ameliorative de protecţie, perdele de protecţie, împădurirea terenurilor

degradate şi defrişate, sporirea gradului de acoperire verde a teritoriului etc.);

– conservarea şi protejarea resurselor naturale regenerabile (solul, apa, aerul, biodiversitatea) şi

utilizarea durabilă a resurselor naturale agricole, în primul rând a solului, conservarea

biodiversităţii, aplicarea politicilor de atenuare a efectelor schimbărilor climatice;

– consolidarea exploataţiilor agricole, modernizarea tehnologiilor şi ameliorarea generală a

activităţilor agricultorilor;

– stimularea formării exploataţiilor agricole privat-familiale comerciale de tip european prin

restrângerea treptată a exploataţiilor agricole de subzistenţă;

– dezvoltarea teritorială echilibrată a economiei rurale agricole, extinderea IMM-urilor rurale

agroalimentare şi nonagricole şi creşterea gradului de ocupare a populaţiei rurale, prin angajarea şi

stabilizarea în rural, cu preponderenţă a populaţiei rurale active tinere;

– echilibrarea balanţei alimentare (şi de plăţi) româneşti şi creşterea exporturilor agroalimentare

româneşti;

– restrângerea zonelor rurale defavorizate şi a sărăciei rurale severe;

– compatibilizarea sistemului naţional de învăţământ şi cercetare ştiinţifică cu cel european,

asigurarea unui parteneriat durabil al acestuia cu sistemul agroalimentar.

2.2.1. Strategia socială rurală

Strategia demografică rurală cuprinde măsuri, acţiuni determinative pentru: stoparea fenomenelor

demografice negative (declinul natalităţii, creşterea mortalităţii şi a morbidităţii infantile şi

materne).

Orientările strategice corespunzătoare cerinţelor demografice ale spaţiului rural sunt axate pe

îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă din mediul rural, pe diminuarea decalajelor existente între mediul

rural şi cel urban, pe reducerea fragilizării economice şi sociale:


21

- crearea unei societăţi rurale bazate pe incluziunea socială prin luarea în considerare a solidarităţii

rurale între generaţii şi asigurarea creşterii calităţii vieţii rurale ca o condiţie a bunăstării individuale

durabile;

- modernizarea sistemului de sănătate prin promovarea unor servicii medicale de calitate în condiţii

de egalitate;

- modernizarea accelerată a sistemelor de educaţie şi formare profesională a populaţiei rurale;

- desfăşurarea de activităţi de educaţie pentru sănătate;

- extinderea reţelei de asistenţă medicală comunitară.

Strategia ocupaţională rurală are ca obiectiv creşterea gradului de ocupare şi calificarea forţei de

muncă rurale, extinderea locurilor de muncă în economia agricolă şi non-agricolă. Ocuparea rurală

este caracterizată tendenţial de:

- accentuarea procesului de reducere a populaţiei active influenţându-se în mod negativ dinamica

ocupării;

- modificarea structurală a populaţiei active (evoluţii demografice pe categorii de vârste) generează

măsura în care bazinul de recrutare a forţei de muncă se confruntă cu riscul îmbătrânirii şi

contractării pe termen mediu şi lung;

- supradimensionarea agriculturii în privinţa populaţiei pe care o implică economică;

- precaritatea nivelului educaţional ca factor inhibant pentru mobilitatea ascendentă a forţei de

muncă (forţa de muncă disponibilă are o adaptabilitate redusă la modificările structurale de pe piaţa

muncii din cauză incompatibilităţilor profesionale dintre oferta şi cererea de locuri de muncă);

- modernizarea lentă a ocupării rurale;

- necorelarea dintre oferta şi cererea de forţă de muncă rurale.

Strategiile ocupaţionale rurale cuprind măsuri, acţiuni determinative pentru: îmbunătăţirea calităţii

resurselor umane, în vederea facilitării accesului la ocupare non-agricolă în corelare cu cerinţele

pieţei muncii locale şi regionale. Orientările strategice sunt axate pe:



durabile;

- modernizarea accelarată a sistemelor de educaţie şi formare profesională a populaţiei rurale;

- modernizarea agriculturii prin implementarea inovării-tehnologice, tehnice, manageriale;

- promovarea mobilităţii ocupaţionale, sectoriale şi geografice a forţei de muncă din spaţiul rural cu

scopul orientării acesteia spre domenii ocupaţionale neagricole care înregistrează o dinamică

pozitivă ca diversitate şi consistenţă;


22

- promovarea antreprenoriatului rural şi acordarea de servicii de asistenţă/consiliere pentru iniţiere

de afaceri şi activităţi independente pentru stimularea ocupabilităţii neagricole în spaţiul rural.

Pentru a diminua incidenţa sărăciei în rural, în cadrul strategiei de atenuare a gradului de sărăcie

rurală severă se impun două seturi de măsuri, astfel:

Pe termen scurt şi mediu (orizont 2014-2020) – obiectiv strategic:

- atenuarea efectelor negative ale acestui fenomen;

- construirea de centre sociale de zi la nivelul autorităţilor locale sau a unor fundaţii pentru

persoanele aflate în dificultate;

- condiţionarea plăţii transferurilor sociale către adulţii apţi de muncă de participarea la programe

de reinserţie pe piaţa muncii.

Pe termen mediu şi lung (orizont 2020-2030) – obiectiv strategic: atacarea principalelor cauze ale

apariţiei şi perpetuării sărăciei.

Strategia zonelor defavorizate, a zonelor aflate în dificultate are ca obiectiv restrângerea acestor

zone şi continuarea activităţii agricole în aceste zone.

Strategia sistemului de protecţie socială

România rurală are unul dintre cele mai scăzute niveluri ale cheltuielilor de protecţie socială din

Europa. Strategiile rurale dedicate sistemelor durabile de protecţie socială cuprind măsuri, acţiuni

realizate pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea prevenirii

şi depăşirii unor situaţii de dificultate, vulnerabilitate sau dependenţă, pentru prevenirea

marginalizării şi excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale şi în scopul creşterii

calităţii vieţii.

Orientările strategice spaţiului rural, care prin efectele implementării, convergente şi integrate, sunt

axate pe îmbunătăţirea condiţiilor ocupării rurale, pe reducerea fragilizării economice şi sociale

specifice populaţiei neocupate:



durabile;

- formarea pieţei forţei de muncă rurale, adaptată la cerinţele raportului dintre cerere şi ofertă;

- promovarea accesului tinerilor la piaţa forţei de muncă

- modernizarea accelarată a sistemelor de educaţie şi formare profesională a populaţiei rurale

Strategia pentru revitalizarea satului românesc, conservarea şi transmiterea tradiţiilor rurale

cuprinde măsuri, acţiuni determinative pentru:

- stoparea fenomenelor culturale negative (preluarea valorilor urbane neconcordante cu specificul

vieţii rurale, schimbarea sensului utilizării unor instituţii cultural rurale);


23

- reechilibrarea structurală a bugetelor alocate modernizării culturale;

- creşterea acţiunilor de conservare, protejarea moştenirii culturale.

Orientările strategice corespunzătoare cerinţelor culturale ale spaţiului rural, care prin efectele

implementării, convergente şi integrate, sunt axate pe conservarea patrimoniului cultural, pe

reducerea fragilizării culturale. Iniţiativele de conservare culturală trebuie însoţite de o planificare

consistentă care să conserve şi unde este posibil să restaureze obiectivele istorice, să menţină stilul

arhitectonic tradiţional şi să conserve aşezările istorice.

3. Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020-

premise şi potenţial de dezvoltare

Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020 este parte a Planului de

Dezvoltare a Regiunii Centru 2014-2020, principalul document de planificare şi programare la

nivel regional.

Strategia de Dezvoltare Regională urmăreşte pe tot parcursul său firul roşu reprezentat de cele trei

priorităţi stabilite prin Strategia Europa 2020: creştere inteligentă, creştere durabilă, creştere

favorabilă incluziunii şi obiectivele propuse în cadrul celor cinci domenii de interes: ocupare,

inovare, schimbări climatice, educaţie, reducerea sărăciei.

Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru cuprinde 6 domenii strategice de dezvoltare, fiecare

dintre acestea grupând un număr de priorităţi şi măsuri specifice:

1. Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice şi sociale regionale

2. Creşterea competitivităţii economice, stimularea cercetării şi inovării

3. Protecţia mediului înconjurător, creşterea eficienţei energetice, stimularea utilizării surselor

alternative de energie

4. Dezvoltarea zonelor rurale, sprijinirea agriculturii şi silviculturii

5. Dezvoltarea turismului, sprijinirea activităţilor culturale şi recreative

6. Dezvoltarea resurselor umane , creşterea incluziunii sociale

În cadrul Strategiei de dezvoltare a Regiunii, domeniul strategic 4 se referă la dezvoltarea zonelor

rurale, sprijinirea agriculturii şi silviculturii.

În anul 2010, Uniunea Europeană a adoptat o tipologie revizuită a zonelor urbane/rurale. Tipologia

agreată de Uniunea Europeană stabileşte 3 categorii de regiuni: regiuni predominant rurale, regiuni

intermediare şi regiuni predominant urbane. Această metodologie ia în calcul atât densitatea

populaţiei cât şi prezenţa unor centre urbane mari şi ponderea acestora în populaţia totală a regiunii.

Conform acestei tipologii, pentru nivelul teritorial 3 (NUTS 3), 2 judeţe din Regiunea Centru


24

(Braşovul şi Sibiul) se încadrează în grupa regiunilor intermediare, iar celelalte 4 în grupa regiunilor

predominant rurale.

Din motive ce ţin de disponibilitatea datelor şi de coerenţa strategiei, conceptul de zonă rurală

(localitate rurală) utilizat în acest document se bazează doar pe legislaţia românească actuală,

respectiv pe prevederile Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativ - teritorială a României,

cu modificările şi completările ulterioare şi ale Legii 350 /2001 privind amenajarea teritoriului şi

urbanismului. Potrivit datelor statistice de la finele anului 2012, în Regiunea Centru sunt 357 de

comune şi 1788 de sate.

Decalaje economice şi sociale majore faţă de mediul urban

Numărul populaţiei rurale din Regiunea Centru totalizează 1 028 971 locuitori, reprezentând 40,8%

din totalul populaţiei regiunii la nivelul anului 2011. Cele mai ridicate procentaje ale populaţiei

rurale se înregistrează în judeţele Harghita şi Covasna (56,4% respectiv 50,2%), iar cele mai

scăzute în judeţele Braşov şi Sibiu (26,8% respectiv 33,4%).

Unul din fenomenele interesante constatate în ultimii ani este acela de ,,re-ruralizare”, proces

determinat în principal de migraţia dinspre mediul urban spre mediul rural.

Previziunile demografilor arată o înrăutăţire în următorii ani a indicatorilor demografici din mediul

rural din Regiunea Centru (scădere accentuată a numărului populaţiei, creşterea dezechilibrelor

între grupele de vârstă).

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă

din mediul rural din Regiunea Centru era de 50,4% în anul 2011, sensibil mai redusă decât cea

înregistrată în mediul urban – 64,2%. De asemenea, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 15-64

ani din zona rurală a Regiunii Centru se situează la un nivel scăzut (45,4% în anul 2011), fiind de

asemenea vizibil inferioară celei înregistrate în mediul urban – 56,6%. Aceste valori sunt departe

de rata - ţintă de ocupare, stabilită prin Strategia Europa 2020 (75% din populaţia de 20-64 ani).

Economia zonelor rurale din Regiunea Centru, trăsături specifice.

Principala caracteristică a zonelor rurale din România este dependenţa masivă de o singură ramură

economică - agricultura. Pe de altă parte regiunea Centru dispune de un potenţial turistic deopotrivă

bogat şi divers, valorificat doar parţial în prezent. Turismul rural a înregistrat o dinamică

spectaculoasă în ultimii 20 ani, numărul pensiunilor turistice şi agroturistice din Regiunea Centru

depăşind 1000, iar cel al locurilor de cazare oferite ajungând la aproape 19 000. Regiunea Centru

deţine 37,9% din pensiunile agroturistice ale României şi 34,4% din pensiunile turistice. În prezent,

zonele cu cel mai dezvoltat agroturism din Regiunea Centru sunt: Bran – Moeciu – Fundata,

Mărginimea Sibiului, Zona Arieşului superior (Albac – Gârda - Arieșeni - Avram Iancu - Vidra),


25

Zona Săcele - Întorsura Buzăului, Valea Hârtibaciului, Valea Oltului şi câteva zone mai restrânse:

Rimetea-Colţeşti, Corund - Praid, cetăţi/biserici fortificate, etc.

3.1. Priorităţile specifice ale strategiei

Prioritatea 1. Eficientizarea activităţilor agricole prin modernizarea exploataţiilor agricole,

dezvoltarea serviciilor şi logisticii agricole şi susţinerea activităților de prelucrare a

produselor agricole

Prioritatea 2. Creşterea atractivităţii economice şi diversificarea activităţilor economice în

localităţile rurale din Regiunea Centru

Principala caracteristică a zonelor rurale din România este dependenţa masivă de o singură ramură

economică - agricultura. Turismul reprezintă o alternativă economică prea puţin exploatată în

prezent. Cele câteva localităţi rurale care au reuşit valorificarea atuurilor naturale şi antropice în

domeniul turismului pot constitui modele de urmat pentru multe alte localităţi din regiune ce

dispun de un real potenţial turistic. Regiunea Centru dispune de un potenţial turistic deopotrivă

bogat şi divers, valorificat doar parţial în prezent. Prin punerea în valoare a potenţialului turistic al

zonelor rurale din Regiunea Centru se va crea o alternativă viabilă la activitatea economică

preponderentă a locuitorilor din mediul rural, agricultura. Dezvoltarea turismului va antrena

totodată dezvoltarea altor domenii economice şi sociale (infrastructura de transport, industriile

artizanale, industria agroalimentară, diverse servicii) generându-se astfel un efect multiplicator în

economia locală.

Măsurile de stimulare a afacerilor în domenii economice neagricole (turism, servicii, industrii

artizanale etc.) concomitent cu dezvoltarea competenţelor profesionale şi îmbunătăţirea

cunoştinţelor antreprenoriale ale locuitorilor din mediul rural vor contribui la reducerea

dependenţei de activităţile agricole, creşterea ocupării şi dezvoltarea economică a spaţiului rural.

Măsuri: 2.1. Susţinerea afacerilor în domenii economice neagricole

2.2. Îmbunătăţirea cunoştinţelor antreprenoriale ale locuitorilor din mediul rural

Prioritatea 3. Îmbunătăţirea infrastructurii tehnico-edilitare a localităţilor rurale din

Regiunea Centru

În ciuda progreselor înregistrate în ultimii ani, infrastructura de utilităţi publice în localităţile rurale

ale regiunii continuă să fie subdezvoltată. Din cele 357 comune ale Regiunii Centru, doar 253

(70,9% din total) erau racordate în anul la reţelele publice de alimentare cu apă potabilă, 106

comune (29,7 %) dispuneau de instalaţii de canalizare publică şi în 191 comune (53,5% din

comunele Regiunii Centru) exista reţea de distribuţie a gazelor naturale. Trebuie menţionat faptul


26

că datele statistice utilizate sunt disponibile doar la nivel de unitate administrativ-teritorială

(comună) şi nu reflectă situaţia la nivel de sat.

În vederea reducerii decalajelor între mediile rezidenţiale în ce priveşte dezvoltarea şi pentru

îmbunătăţirea standardului de viaţă al locuitorilor şi creşterea atractivităţii localităţilor rurale se

impune deci, continuarea şi extinderea programelor actuale ce vizează dezvoltarea infrastructurii

tehnico-edilitare în toate zonele rurale ale Regiunii Centru.

Măsuri: 3.1. Extinderea şi modernizarea reţelelor de apă potabilă

3.2. Extinderea şi modernizarea reţelelor de canalizare

3.3. Extinderea şi modernizarea serviciilor de colectare şi gestionare a deşeurilor menajere

3.4. Dezvoltarea reţelei de drumuri comunale

Prioritatea 4. Dezvoltarea infrastructurii educaţionale, sociale şi de sănătate, susţinerea

dezvoltării comunitare

Dezvoltarea preconizată în următorii ani a serviciilor sociale din mediul rural impune o

redimensionare a infrastructurii sociale actuale. În perioada 2014-2020, în mod evident, vor trebui

sprijinite investiţiile ce vizează reabilitarea, modernizarea şi extinderea infrastructurii sociale în

comunele Regiunii Centru.

Nu în ultimul rând, este nevoie de refacerea şi dezvoltarea infrastructurii cultural- recreative din

mediul rural. O bună parte din această infrastructură este degradată sau este utilizată în diverse alte

scopuri, fiind necesare intervenţii pentru refuncţionalizare. Proiectele de dezvoltare teritorială

începute în anii anteriori pornind de la o abordare de tipul ,,Leader“, bazată pe iniţiativa locală şi

conlucrarea factorilor interesaţi, au luat treptat amploare, iar primele rezultate sunt încurajatoare. De

aceea, în perioada următoare, se va intensifica sprijinul pentru acţiunile integrate de tipul ,,Leader“,

începând de la activarea cooperării intra- şi intercomunitare până la sprijinirea inovaţiei în cadrul

proiectelor de dezvoltare integrată.

Măsuri: 4.1. Dezvoltarea infrastructurii sociale din mediul rural

4.2. Dezvoltarea infrastructurii cultural-recreative din mediul rural

4.3. Sprijinirea cooperării între diverşi actori şi comunităţi rurale în cadrul unor acţiuni

integrate


27

4. Strategia de dezvoltare a judeţului Mureş 2014-2020

La iniţiativa Consiliului Judeţean Mureş au fost elaborate primele documente de programare pentru

accesarea fondurilor comunitare în perioada 2014-2020. Strategia de dezvoltare a judeţului Mureş a

fost elaborată cu scopul de a avea un instrument de lucru care să faciliteze luarea unor decizii

necesare dezvoltării armonioase şi echilibrate a judeţului.

La elaborarea strategiei s-a ţinut cont şi de politicile, strategiile şi programele existente la nivel

european, naţional şi regional, adică de cele cinci obiective principale (concretizate în opt ţinte

numerice) propuse pentru atingerea celor trei priorităţi la nivelul UE până în 2020.

Viziunea strategică a judeţului Mureş pentru perioada 2014-2020 o constituie construcţia

dezvoltării judeţului pe punctele tari, care se regăsesc în cadrul analizei SWOT, în vederea

valorificării oportunităţilor de creştere şi minimizarea efectelor punctelor slabe prin eliminarea

factorilor care blochează dezvoltarea.

În esenţă, prin această strategie se urmăreşte luarea unor măsuri care să permită continuarea

măsurilor adoptate pentru perioada 2007-2013 şi a acţiunilor ce contribuie la dezvoltarea

economică a judeţului şi îmbunătăţirea infrastructurii în zonele cu întârzieri în dezvoltare, fără a

neglija incluziunea socială ori protecţia mediului.

Pe baza analizei SWOT a judeţului Mureş au fost definite obiective specifice şi au fost identificate

7 domenii prioritare:

1. Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice şi sociale

2. Creşterea competitivităţii economice, stimularea cercetării şi inovării

3. Protecţia mediului înconjurător, eficienţă energetică, utilizarea surselor alternative de

energie

4. Dezvoltarea durabilă a zonelor rurale, sprijinirea agriculturii şi a silviculturii

5. Dezvoltarea turismului

6. Dezvoltarea resurselor umane, creşterea incluziunii sociale

7. Asigurarea unei administraţii publice locale eficiente

Din punctul de vedere a zonelor rurale, cele mai importante priorităţi, măsuri şi activităţi prioritare

sunt:

Prioritatea 1.2. Dezvoltarea infrastructurii tehnice (transport, utilităţi, energie, comunicaţii)

la nivelul judeţului Mureş:

Măsura 1.2.2. Extinderea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare la nivelul

judeţului în perspectiva dezvoltării durabile şi administrare cât mai eficientă a teritoriului.


28

Măsura 1.2.3. Dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii, în special, accesul populaţiei la

conexiuni în bandă largă în vederea eficientizării transferului de date şi informaţii.

Activităţi prioritare:

- dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de acces la tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor

de către operatorii economici, în vederea creşterii calităţii serviciilor de telefonie fixă, telefonie

mobilă şi internet.

Prioritatea 1.3. Dezvoltarea infrastructurii de învăţământ, sănătate, situaţii de urgenţă,

protecţie socială

Măsura 1.3.1. Dezvoltarea infrastructurii de învăţământ şi a serviciilor educaţionale, prin

construirea, reabilitarea, amenajarea, extinderea şi modernizarea acestora în mediul urban şi rural.

Măsura 1.3.2 Dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor de sănătate prin construirea, reabilitarea,

amenajarea, extinderea şi modernizarea acestora în mediul urban şi rural.

Măsura 1.3.3. Dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor privind situaţiile de urgenţă în mediul

urban şi rural.

Măsura 1.3.4. Dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor sociale prin înfiinţarea, reabilitarea,

amenajarea, extinderea şi modernizarea acestora, în mediul urban şi rural.

Prioritatea 2.1. Creşterea atractivităţii judeţului ca destinaţie de afaceri

Măsura 2.1.3. Crearea de clustere şi de reţele asociative pentru cooperare economică în domenii cu

perspective de creştere.

Măsura 2.1.4. Promovarea produselor locale şi a infrastructurii de sprijin a afacerilor din judeţul

Mureş pe plan intern şi extern.

Prioritatea 3.2. Asigurarea calităţii apelor

Măsura 3.2.1. Reducerea efectelor poluării apelor deversaţi de la aglomerări umane, din activităţi

industriale, activităţi agricole prin amenajarea, extinderea şi modernizarea infrastructurii tehnice de

mediu (canalizare, epurare, apă uzată, etc.).

Măsura 3.2.2. Renaturarea/reecologizarea sectoarelor de râu.

Prioritatea 3.3. Managementul durabil al deşeurilor, protecţia terenurilor şi a solului

Măsura. 3.3.1. Colectarea selectivă a deşeurilor, creşterea gradului de recuperare şi reciclare a

deşeurilor.

Măsura 3.3.2. Organizarea unui sistem integrat de colectare, transport şi eliminare a deşeurilor

industriale nepericuloase şi periculoase.

Măsura 3.3.3. Plan de măsuri pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate.


29

Prioritatea 3.5. Protecţia biodiversităţii, a patrimoniului natural şi a peisajului

Măsura 3.5.1. Dezvoltarea cadrului de management şi de administrare a ariilor protejate, inclusiv a

siturilor Natura 2000.

Măsura 3.5.2. Întărirea sistemului instituţional în vederea asigurării mecanismelor de respectare a

regimului de arie protejată.

Măsura 3.5.3. Exploatarea forestieră cu respectarea principiilor dezvoltării durabile.

Prioritatea 4.1. Eficientizarea activităţilor agricole prin modernizarea exploataţiilor agricole,

dezvoltarea serviciilor şi logisticii agricole şi susţinerea activităţilor de prelucrare a

produselor agricole

Activităţile prioritare ar fi sprijinirea înfiinţării, restructurării şi consolidării fermelor şi stimularea

parteneriatului prin înfiinţarea de reţele/grupuri de producători agricoli.

Prioritatea 4.2. Diversificarea activităţilor economice în localităţile rurale din judeţ


- promovarea antreprenoriatului pentru dezvoltarea activităţilor non-agricole în mediul rural

sprijinirea dezvoltării de investiţii private în localităţile rurale

- dezvoltarea serviciilor de consultanţă şi consiliere în atragerea şi managementul fondurilor

europene

Prioritatea 4.3. Creşterea standardului de viaţă al locuitorilor din zonele rurale din judeţ

prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare, educaţionale, sociale, culturale, de sănătate

şi de agrement


- Întreţinere/reabilitare/modernizare drumuri comunale, pentru creşterea accesibilităţii în zonele

rurale şi ca suport pentru dezvoltarea economică a judeţului Mureş;

- Înfiinţarea/extinderea/modernizarea reţelelor de apă şi apă uzată, a staţiilor de epurare;

- Extinderea reţelei de electrificare în localităţi rurale, unde există minim 15 gospodării

neracordate;

- Îmbunătăţirea infrastructurii de educaţie;

- Îmbunătăţirea infrastructurii de sănătate;

- Îmbunătăţirea infrastructurii de cultură, culte, sport şi agrement ;

- Susţinerea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă;

- Dezvoltarea infrastructurii de asistenţă şi servicii sociale;

- Reabilitarea clădirilor de patrimoniu şi includerea acestora în circuitul turistic;


30

- Asigurarea unui fond de locuinţe în proprietatea autorităţilor locale, în vederea stabilizării

persoanelor tinere cu venituri reduse în mediul rural şi pentru atragerea/stabilizarea profesioniştilor

în mediul rural.

Prioritatea 5.1. Întărirea capacităţii instituţionale pentru dezvoltarea turismului în judeţul

Mureş

Măsura 5.2.1. Implementarea sistemului de management al destinaţiilor turistice în judeţul Mureş.

Masura 5.2.2. Crearea de clustere în domeniul turismului.

Masura 5.2.3. Implementarea unor sisteme informatice de management al informaţiei turistice.

Prioritatea 5.4. Îmbunătăţirea serviciilor turistice.


- modernizarea structurilor de primire turistică

- investiţii pentru creşterea calităţii serviciilor de alimentaţie publică, pentru promovarea bucătăriei

tradiţionale specifice judeţului Mureş; adaptarea bucătăriei la cerinţele, preferinţele oaspeţilor

- profesionalizarea resurselor umane în sectorul serviciilor turistice: marketing, gastronomie,

comportament, ghizi specializaţi, etc.

Prioritatea 7.1. Îmbunătăţirea procesului de politici publice în administraţia publică locală


- Îmbunătăţirea competenţelor în materie de formulare şi implementare a politicilor publice/

strategiilor de dezvoltare locală;

- Întărirea capacităţii administrative a autorităţilor implicate în managementul programelor cu

finanţare nerambursabilă comunitară;

- Încurajarea întăririi capacităţii instituţionale a asociaţiilor microregionale/ intercomunitare;

implicarea asociaţiilor în accesarea de fonduri nerambursabile;

- Încurajarea întăririi capacităţii instituţionale a grupurilor de acţiune locală LEADER existente şi

susţinerea înfiinţării acestor reţele în zonele unde ele nu există;

- Îmbunătăţirea gradului de transparenţă la nivelul instituţiilor publice;


31

Partea a II.-a. Situaţia existentă la nivel

local

1. Cadru general


32

1. Localizare şi suprafaţă

Teritoriul administrativ al comunei Suplac este situat pe cursul mijlociu al râului Târnava Mică, la

22 km de municipiul Târnăveni şi la 34 km de municipiul Târgu-Mureş.

Fig. nr.2. Harta Judeţului Mureş (localizarea comunei Suplac)

Sursă: http://pe-harta.ro/mures/

Suprafaţa teritoriului administrativ al comunei Suplac este de 4572,49 ha din care intravilan 264,21

ha, iar extravilan 4308,28 ha.

Atestare documentară

Situată în judeţul Mureş, comuna Suplac cu satele aparţinătoare Suplac, Idrifaia, Laslău Mare,

Laslău Mic şi Vaidacuta a existat şi a evoluat în actualul amplasament din vremuri străvechi.

Atestarea documentară a resedinţei de comună, Suplac, datează din anul 1325, sub numele de

Zeplac. Satele aparţinătoare sunt atestate după cum urmează: Idrifaia din anul 1331 sub numele de

Heruhfaya, Laslău Mic din anul 1332 sub numele de Sancto Ladislao, Vaidacuta din anul 1733 şi

Laslău Mare din anul 1773, unde au fost descoperite urme de civilizaţie din neolitic.

Structura administrativă şi relaţii în teritoriu

Teritoriul administrativ al comunei Suplac se învecinează cu teritoriul comunelor Crăciuneşti,

Coroisânmartin, Zagăr, Viişoara şi Bahnea la sud şi est precum şi cu teritoriul comunelor Mica,


33

Ungheni şi Gheorghe Doja la vest şi nord. Comuna Suplac este situată în partea de centru-sud a

judeţului Mureş, la 22 km distanţă de municipiul Târnăveni şi la 34 km de municipiul Târgu-Mureş.

Fig. nr.3. Localizarea comunei Suplac

Sursă: http://str.crestin-ortodox.ro/siruta/119670.png

Reşedinţa de comună, Suplac, este situată pe cursul mijlociu al râului Târnava Mică şi este aşezată

pe traseul drumului judeţean DJ142 Târnăveni – Bălăuşeri, la mică distanţă de localitatea Idrifaia,

pe direcţia sud-vest.

Suplac este un sat în care convieţuirea dintre locuitorii români şi maghiari poate fi un exemplu de

urmat de multe localităţi mixte. Aşezat pe cursul Târnavei Mici, locuitorii se ocupă în principal cu

agricultură, pe o suprafaţă de 1137 ha din care şi pe lunca Târnavei Mici. Dealurile Suplacului, altă

dată pline de vii, încă mai aşteaptă un investitor pentru refacerea viţei de vie, care cu două decenii

în urmă producea vinuri apreciate, de o calitate deosebită. Reţeaua şcolară, compusă din Şcoala

Generală (clasele I-VIII) Suplac şi Grădiniţa Suplac, reprezintă locaţii deosebite în care elevii şi

cadrele didactice îşi desfăşoară activitatea în cele mai bune condiţii. Din anul 2009 în localitatea

Suplac s-a început construcţia unei Baze sportive în care locuitorii Comunei Suplac pot desfăşura

activităţi sportive, alături de membrii Asociaţiei Sportive Suplac. În curând localitatea va beneficia

de un proiect de introducerea apei potabile, care va asigura apă la standarde europene.

Problemele de sănătate ale populaţiei sunt deservite de un cabinet medical în centrul de comună. În

cadrul dispensarului se va deschide şi un cabinet stomatologic. În apropiere funcţionează şi

farmacia. În scurt timp se va demara proiectul „Extinderea şi modernizarea Căminului Cultural

Suplac”.

http://str.crestin-ortodox.ro/siruta/119670.png


34

Idrifaia, atestată documentar în anul 1331 sub numele de Herubfaya, aşezată pe valea Târnavei

Mici, este un pol al cultivării viţei de vie. Vinul produs în Idrifaia a fost şi este medaliat având

calităţi organoleptice deosebite. Pentru acest sector al cultivării viţei de vie în localitate există

posibilitatea de a investi dând valoare dealurilor scăldate de soare de dimineaţă până la amurg.

În partea de luncă a localităţii legumicultura a fost un sector dezvoltat care începe să se dezvolte. Pe

suprafaţa de 1.180 ha localnicii cresc animale din specia bovine şi ovine. Deşi rentabilitatea nu este

deosebită, fermierii sunt consecvenţi şi menţin şeptelul ridicat. La nivelul localităţii funcţionează

Şcoala Generală Bordi Andras (clasele I-VIII) care a beneficiat de reabilitări în urma cărora

desfăşurarea activităţilor didactice se desfăşoară în cele mai bune condiţii. Cu secole în urmă în

Idrifaia a fost construit un castel care în decursul istoriei a avut mai multe destinaţii şi care în cele

din urmă a rămas în ruină. În anul 2010 un investitor a început reconstrucţia castelului care în scurt

timp va deveni o emblemă a localităţii. În Idrifaia se va demara proiectul de canalizare şi staţie de

epurare a apelor menajere, urmată de introducerea apei potabile, care reprezintă investiţii de

milioane de euro, dar care va aduce pentru locuitori un plus de confort. În localitate mai

funcţionează o societate de colectare-prelucrare a fructelor în regim ecologic, produse deosebit de

apreciate la export.

Satul Laslău Mare este situat pe valea pârâului Sântioana, de-a lungul drumului comunal DC70.

Satul a fost atestat documentar din anul 1773 dar cu vestigii arheologice descoperite în zona

Fântâniţei din neolitic, cultura Cucuteni. Aşezat pe valea Sântioanei, la 3 km de centrul de comună,


35

din anul 2010 satul a beneficiat de investiţia de asfaltare, pe lângă această cale de transport. Satul

beneficiază şi de transport feroviar cu halta Laslău Mare.

Gazul metan a fost introdus încă din anii 1960. Pe raza administrativă a localităţii funcţionează o

livadă pe o suprafaţă de 200 ha, administrată de oameni care a pus o parte din sufletul lor în

refacerea livezii Laslăului Mare, creând noi locuri de muncă pentru oamenii din zonă. Reţeaua de

şcolarizare este formată din Şcoala Generală clasele I-VIII Sf. Nicolae şi Grădiniţa Laslăul Mare,

care a fost reabilitată în anul 2010, asigurând un grad ridicat de confort pentru elevi şi cadre

didactice. Având rădăcini adânci în tradiţia populară, de sărbătoarea Rusaliilor oamenii merg la

biserică îmbrăcaţi în straie de sărbătoare, parcă reînviind viaţa arhaică a strămoşilor noştri. Din

terenul în suprafaţă de 936 ha pe care Laslău Mare îl deţine, o parte se află în lunca fertilă a

Târnavei Mici care ar putea fi mai bine exploatată prin culturi legumicole sau medicinale în sistem

irigat. Acestea însă necesită investiţii mai mari, până în momentul de faţă negăsindu-se investitori

pentru a exploata această sursă. În sat funcţionează o fermă zootehnică de creşterea bovinelor, fiind

dotată şi pentru cultura vegetală cu utilaje moderne.

Satul Laslău Mic este amplasat de-a lungul drumului comunal DC70, prin intermediul căruia se

face legătura cu DJ142, traversând localitatea Laslău Mare.


36

Atestat documentar din anul 1332 sub numele Sancto Ladislao şi ulterior sub numele de Sachsisch-

Lasseln este emblemă a culturii săseşti, aşezat pe pariul Fundătura care împarte satul în două,

cu malurile ridicate, plantate cu nuc, la poalele unei coline împădurite, dă satului o înfăţişare

aparte.

În anul 2011 a fost asfaltat, motiv pentru care a devenit mai atractiv de vizitat şi de stabilire a

reşedinţelor de vară sau permanente.


37

Biserica Evanghelică din sat se încadrează în stilul săsesc cu ziduri de apărare specifică culturii

arhitecturale săseşti. O atracţie în plus a localităţii sunt lacurile din zona fundaturii, pe care se poate

practica pescuitul sportiv, locaţie care este înconjurată de păduri şi în care liniştea este la ea acasă.

În anul 2011, s-a câştigat prin Măsura 3.1.3 un proiect pentru construire pensiune turistică, pensiune

care va oferi turiştilor 2 apartamente şi 6 camere cu două paturi, cu toate utilităţile şi confortul.

Satul Vaidacuta este legat de satul de reşedinţă de comună printr-un drum de pământ şi este situat

în partea de nord a acestuia, pe direcţia localităţii Ungheni.

La nivel de Consiliu Local satul Vaidacuta a fost declarat sat turistic tradiţional în care construcţiile

trebuie să se menţină şi să se încadreze în arhitectura locală, fiind interzise orice construcţii ce pot

aduce schimbări arhitecturale. De curând a fost instalat iluminatul public, şi au fost executate lucrări

de reparaţie a drumului. Localitatea se află într-o zonă superbă şi liniştită, la doar 12 km de

Aeroportul Internaţional Transilvania Târgu Mureş şi 6 km de viitorul nod de urcare pe Autostrada

Transilvania. Cu o suprafaţă de 800 ha, Vaidacuta poate oferi furajare pentru un număr mare de

animale. Cu 5 ani în urmă s-a constituit o Cooperativă Agricolă care încearcă să se dezvolte în acest

sens pe lângă ciobanii care păstoresc în zonă. Viaţa culturală este susţinută anual prin întâlnirea

Fiilor Satului, în care toţi locuitorii se bucură de reîntâlnire, schimbă impresii, şi în care cântecul

popular, dansurile populare sunt un punct de interes. Tot în Vaidacuta funcţionează o asociaţie, care


38

promovează arta şi cultura, realizând tabere de profil. Pentru cei care se stabilesc în Vaidacuta, un

om de suflet al locului oferă acces gratuit la internet prin fibră optică.

Datorită poziţiei, configuraţiei naturale a terenului, circulaţiei majore dezvoltate până în prezent pe

direcţia est-vest, relaţiile cu teritoriul înconjurător s-au dezvoltat de-a lungul DJ142.

Pe teritoriul comunei Suplac există calea ferată principală Sighişoara-Braşov. Legătura cu calea

ferată se face prin intermediul drumurilor existente.

Existenţa drumului judeţean DJ142 (Târnăveni-Bălăuşeri) pe teritoriul comunei a favorizat

deplasarea locuitorilor comunei către principalele centre economice ale judeţului, precum şi către

întreaga ţară.

Apropierea de municipiul Târgu-Mureş a făcut ca relaţiile economice şi sociale să se stabilizeze

preponderent cu acesta, o parte a populaţiei active deplasându-se în municipiul reşedinţă de judeţ

pentru locuri de muncă mai bune, însă pentru satisfacerea unor anumite tipuri de nevoi locuitorii

comunei se deplasează şi în alte localităţi mai importante din această zonă a Transilvaniei cum ar fi

municipiile Târnăveni, Sighişoara sau Bălăuşeri. Relaţiile cu aceste centre au fost şi sunt întreţinute

în scopul satisfacerii unor nevoi materiale şi spirituale prin accesul la: locuri de muncă, şcoli, unităţi

medico-sociale, unităţi administrative şi de justiţie, sport, spectacole, agrement, comerţ, servicii,

cultură, cult, etc.

Relaţiile preponderent comerciale s-au stabilit cu localităţile învecinate unde se organizează târguri

de animale şi produse agricole. Un alt gen de relaţii este cel de aprovizionare cu produse agricole a

centrelor urbane din judeţul Mureş.

2. Cadrul natural

Relieful

Relieful comunei este variat, favorabil vegetaţiei lemnoase, care a favorizat formarea tipurilor de

sol podzolic. Podişul Târnavelor are o personalitate distinctă, pe care i-o conferă particularităţile

reliefului: mai înalt decât al regiunii de la nord de Mureş, desfăcut prin văi adânci şi largi, cu terase

în culmi netede orientate în direcţia văilor principale (est-vest), cu versante povârnite şi acoperite de

păduri.

Eroziunea îndelungată, la care a fost supusă regiunea Podişul Târnavelor, a dat naştere la trei nivele

de relief sau platforme de eroziune în zona de podiş a judeţului, extinzându-se însă şi în afara

acestuia. Ca urmare a acţiunii râurilor şi torenţilor, întregul ţinut al Târnavelor prezintă aspectul

general al unui podiş vălurit, deluros, compartimentat în fâşii orientate în aceeaşi direcţie, cu masive

deluroase sau grupe de dealuri şi culmi, în general bine determinate


39

Teritoriul comunei prezintă variaţii de altitudine cuprinse între 500 şi 300m. Relieful este uşor

ascendent de la Valea Târnavei Mici între dealuri.

Geologia

Din punct de vedere geomorfologic se evidenţiază două unităţi teritoriale:

Zona uşor ondulată în care s-a format localităţile Laslău Mare, Laslău Mic şi Vaidacuta;

Zona văii Târnavei Mici şi a afluenţilor săi, în care se află satele Suplac şi Idrifaia.

Reţeaua hidrografică

Din punct de vedere hidrologic teritoriul comunei prezintă o bună densitate de cursuri de apă, cu

debite influenţate de factorii climatici. Localităţile Suplac şi Idrifaia sunt tangente râului Târnava-

Mică. Localităţile Laslău Mare şi Laslău Mic sunt traversate de afluenţi ai acestuia.

Clima

Condiţiile de climă sunt specifice zonei de deal:

valoarea temperaturii medii anuale este de 7°-8°C;

zona climatică este temperat continentală cu influenţe oceanice, dar şi de la ţinutul de

podişuri şi dealuri înalte, subţinutul Depresiunii Transilvaniei, districtul de pădure;

temperatura medie lunară maximă se întâlneşte în luna iulie, iar cea minimă în luna ianuarie;

umiditatea aerului are valori cuprinse între 77% şi 80%;

media multianuală a precipitaţiilor se încadrează în jurul valorilor de 600-700 mm/an,

repartiţia precipitaţiilor pe anotimpuri este neuniformă, cu o abundenţă vara şi un deficit

iarna;

numărul zilelor ploioase se ridică la 100-105 zile/an;

circulaţia dominantă a aerului este în general vestică, peste 20%, celelalte direcţii având o

frecvenţă sub 10%;

viteza medie a vântului este de 2 m/sec.

Vegetaţia

Vegetaţia teritoriului comunei Suplac se încadrează în zona pădurilor de foioase, fiind formată

predominant din făgete şi gorunete. Distribuţia lor este legată de expoziţia versanţilor şi înălţimea

reliefului. Pe lângă speciile de foioase întâlnim şi conifere ca pin, brad, zadă.

Fauna

În strânsă legătură cu zonele de vegetaţie şi resursele naturale, fauna este reprezentată în zona

pădurilor de: lup, vulpe, mistreţ, iar în mediul acvatic de crap, şalău, biban.


40

Dintre păsările sălbatice numeroase sunt: vrăbiile, piţigoii, mierlele, sticleţii, ciocârliile, sturzii,

potârnichile, privighetorile şi graurii.

Riscuri naturale

Riscul producerii inundaţiilor s-a redus ca urmare a lucrărilor de îndiguire a râului Târnava Mică.

De asemenea, prin activităţile de împădurire, s-a redus şi riscul producerii de alunecări de teren.

3. Arii protejate

Reţeaua "Natura 2000" reprezintă principalul instrumentul al Uniunii Europene pentru conservarea

naturii în statele membre. Natura 2000 reprezintă o reţea de zone desemnate de pe teritoriul Uniunii

Europene în cadrul căreia sunt conservate specii şi habitate vulnerabile la nivelul întregului

continent.

Programul Natura 2000 are la bază două Directive ale Uniunii Europene denumite generic Directiva

Păsări şi Directiva Habitate, directive transpuse în legislaţia naţională prin OUG nr. 57/2007 privind

regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

Lista siturilor Natura 2000 cuprinde ariile de protecție specială avifaunistică (SPA) şi siturile de

importanță comunitară (SCI) ce aparţin reţelei ecologice Natura 2000 în România, încadrate în cele

cinci ecoregiuni (bioregiuni) existente pe teritoriul țării: alpină, continentală, panonică, pontică şi

stepică.

Situri de Importanţă Comunitară (SCI) constituite conform Directivei Habitate a Uniunii Europene

sunt parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA) constituite conform Directivei Păsări a Uniunii

Europene sunt parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în Romania.

Obiectivul principal al reţelei Europene de zone protejate NATURA 2000 - desemnate pe baza

Directivei Păsări respectiv Directivei Habitate - este ca aceste zone să asigure pe termen lung

„statutul de conservare favorabilă” a speciilor pentru fiecare sit în parte care a fost desemnat.

România va trebui să raporteze periodic către Comunitatea Europeană cu privire la îndeplinirea

acestui obiectiv. Singurul indicator obiectiv şi cantitativ cu privire la statutul unei specii într-o

anumită zonă este mărimea populaţiei respectiv schimbarea mărimii populaţiilor. Este deci esenţial

ca impactul unor investiţii asupra acelor specii pentru care zona a fost desemnată ca sit Natura


41

2000, să fie evaluat complet prin metode ştiinţifice. În majoritatea cazurilor impactul poate fi

minimalizat sau sensibil micşorat prin selectarea atentă şi implementarea corectă a metodelor de

diminuare a impactului.

Primele situri Natura 2000 au fost desemnate pe parcursul anului 2007 (au fost desemnate 273 de

situri de importanță comunitară (SCI) aprobate prin Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării

Durabile nr. 1964/2007 și 108 arii de protectie specială avifaunistică (SPA), aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007.

Urmare a seminariilor biogeografice din 2008, Comisia Europeană a decis ca România să includă

anumite specii şi habitate de interes comunitar în formularele standard ale siturilor Natura 2000

existente şi să desemneze noi situri Natura 2000, fapt ce s-a realizat pe parcursul anului 2011,

numărul siturilor de importanță comunitară (SCI) ajungând la 408. De asemenea a fost

necesară desemnarea de noi arii de protecție specială avifaunistică, numărul acestora ajungând

la 149.

Fig. nr. 4. Harta siturilor Natura 2000 (anul 2011)

Sursă: CNND2: Strategia naţională de conştientizare a publicului cu privire la reţeaua europeană

Natura 2000 în România

Pentru a avea o reţea ecologică eficientă, siturile Natura 2000 trebuie să beneficieze de un

management corespunzător. În acest sens, au fost atribuite în administrare 42 de situri Natura 2000

(dintre care 28 se suprapun total sau parţial cu parcurile naturale şi cu parcurile naţionale) şi 299 au

2CNND: Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă


42

fost atribuite în custodie. De asemenea, au fost aprobate în cadrul Axei 4- Protecţia naturii a POS-

ului de Mediu un număr de 219 de proiecte care au ca scop elaborarea planului de management

pentru situri Natura 2000. Judeţul Mureş deţine valori ale capitalului natural deosebit de importante,

prin care contribuie la asigurarea coerenţei reţelei ecologice europene Natura 2000 pe teritoriul ţării.

Totalul suprafeţelor sit Natura 2000 în judeţul Mureş este de 251642 ha, ceea ce reprezintă 37,2%

din suprafaţa judeţului.

Tabel nr. 1. Ariile protejate naturale de interes naţional - Rezervaţii naturale

Nr.

crt.

Judeţul Mureş Suprafaţa

(ha)

Administrator /

Custode

1. Rezervaţia de bujori Zau de Câmpie 3,10 Consiliul local Zau de

Câmpie

2. Pădurea Mociar 48 Direcţia silvică

Mureş

3. Pădurea Săbed

Inclus în situl ROSCI0079 Fânaţele de pe

Dealul Corhat – Săbed

59 Direcţia silvică

Mureş

4. Rezervaţia de lalele pestriţă Vălenii de Mureş 3 -

5. Lacul Fărăgău

Inclus în situl ROSCI0100 Lacurile Fărăgău –

Glodeni (SCI)

35 A.P.M. Mureş în

parteneriat cu ONG

Nycticorax

6. Rezervaţia de stejar pufos Sighişoara

Inclus în ROSCI0227 Sighişoara – Târnava Mare

11,90 Progresul silvic filiala

Sibiu

7. Molidul de rezonanţă din pădurea Lăpuşna

Inclus în situl ROSCI0019 Călimani – Gurghiu

77,80 Adminstraţia

PNDMS în coord.

O.S.Gheorgheni

8. Arboretul cu Chamaecyparis lawsoniana

Inclus în ROSPA0028 Dealurile Târnavelor –

Valea Nirajului

5,80 Admin.

Microregiunea Valea

Nirajelor, Târnavelor,

ONG Milvus

9. Srejarii seculari de la Breite

Inclus în ROSCI0227 Sighişoara – Târnava Mare

70 Progresul silvic filiala

Sibiu

10. Lacul Ursu şi arboretele de pe sărături 79 Consiliul local Sovata

11. Poiana cu narcise Gurghiu 3

12. Defileul Deda – Topliţa

Inclus în siturile ROSCI0019 Călimani – Gurghiu

și ROSPA0030 Defileul Mureșul Superior

7733 Administraţia

PNDMS în coord.

O.S. Gheorgheni

13. Rezervaţia Seaca 2151 / 2005


ROSPA0033 Depresiunea şi Munţii Giurgeului

813 Administraţia

PNDMS în coord.

O.S. Gheorgheni

14. Scaunul Domnului HG 2151 / 2005


50 Administraţia

PNDMS în coord.

O.S. Gheorgheni

TOTAL REZRVAŢII NATURALE 8 991


43

Sursă: Strategia naţională de conştientizare a publicului cu privire la reţeaua europeană Natura

2000 în România

Managementul acestor arii naturale protejate sunt incluse în cadrul managementul siturilor şi au

administratori sau custozi. Pe teritoriul în jurul comunei Suplac există cu o pndere mică Situl Natura

2000 SPA “ROSPA0028 Dealurile Târnavelor-Valea Nirajului”. Ponderea suprafeţelor (din

suprafaţa totală a localităţii) din localităţi, care sunt incluse în Situl ROSPA0028 Dealurile

Tărnavelor-Valea Nirajului:

Judeţul Mureş: Acăţari (67%), Albeşti (4%), Bălăuşeri (16%), Beica de Jos (2%), Bereni (>99%),

Chibed(66%), Chiheru de Jos (2%), Coroisâmărtin (1%), Crăciuneşti (48%), Daneş (4%), Eremitu

(50%), Ernei(<1%), Fântânele (89%), Găleşti (57%), Gheorghe Doja (7%), Ghindari (91%),

Gorneşti (<1%), Hodoşa(81%), Măgherani (>99%), Miercurea Nirajului (45%), Nadeş (74%),

Neaua (>99%), Păsăreni (45%), Sângeorgiu de Pădure (78%), Sărăţeni (54%), Sighişoara (12%),

Sovata (7%), Suplac (<1%), Vărgata (75%), Veţca (78%).

Fig. nr.5. ROSPA0028 - Dealurile Târnavelor - Valea Nirajului

Sursă: Strategia naţională de conştientizare a publicului cu privire la reţeaua europeană Natura

2000 în România

Asociaţia „Grupul Milvus”, Asociaţia Microregiunea Valea Nirajului în parteneriat cu Asociaţia

Microregională Târnava Mică – Bălăuşeri-Sovata a câştigat dreptul de administrare al patru arii

protejate Natura 2000 pe o perioadă de 10 ani, până în anul 2022. Cele trei organizaţii au format o

structură de administraţie care funcţionează sub egida Asociaţiei Microregiunea Valea Nirajului,

denumită Administraţia Natura 2000 Dealurile Târnavelor-Valea Nirajului. Pe lângă

15. Parcul Naţional Munţii Călimani 24024 ha în

judeţul MS, SV, HR,


10 890

în Mureş

Administraţia PNC /

RNP

16. Parcul Natural Defileu Mureşului Superior

HG 1143 / 2007,


ROSPA0030 Defileul Mureşului Superior

9 136 Administraţia

PNDMS în coord.

O.S. Gheorgheni


44

respectarea şi asigurarea aplicării legilor în vigoare, scopul administrării este şi stabilirea unui

echilibru între interesele economice ale localnicilor, mediul sănătos, nevoile generaţiilor viitoare şi

între protecţia naturii.

Situl ROSCI 0384 – Râul Târnava Mică: situl este important pentru pădurile aluviale cu Alnus

glutinosa și sălcii (galerii pe porțiuni insemnate), pentru specii de peşti. Este bine reprezentată

Barbus meridionalis, dar şi Cobitis taeni, Gobio albipinnatus, Sabanejewia aurata, nevertebrate

ca Lycaena dispar, Unio crassus, respectiv 3 specii de amfibieni. Dintre mamiferele importante

putem aminti specia Lutra lutra. Starea naturală a râului Târnava Mică este în procent de 80-90 %.

Suprafaţa sitului are 331 de hectare. Coordonatele sitului: N 46º 23' 4'', E 24º 27' 44''. Situl este

situat 100% pe teritoriul judeţului Mureș. Coordonatele geografice ale ROSCI0384 (centrul

geografic): longitudine estică: 24° 27' 44'' și latitudine nordică: 46° 23' 4''.

Fig. nr.6. ROSCI 0384 Râul Târnava Mică

Importanţa reţelei Natura 2000 în judeţul Mureş constă în faptul că prin aceste situri se asigură

protejarea celor mai importante specii din flora şi fauna sălbatică a judeţului.

Pe lângă asta, siturile Natura 2000 reprezintă adevărate zone de management durabil, în care

activităţile umane trebuie desfăşurate astfel încât să nu dăuneze capitalului natural. Impactul uman

ca factor negativ apare în pe mod deosebit în practicarea agriculturii pe parcele mari, exploatării

forestiere şi construcţiile necontrolate, care pentru zona noastră nu este caracteristic.

Peisajul are un aspect mozaicat, cu păduri de foioase, pajişti semi-naturale şi terenuri agricole

extensive. În acestă zonă a rămas relativ mare suprafaţa împădurită şi păşunile, nefiind transformate


45

în terenuri arabile. Ecosistemul original a rămas în mare parte neschimbată, nu au fost folosite

chimicale în cantităţi dăunătoare.

Din punct de vedere social, reţeaua Natura 2000 are o funcţie recreativ – turistică, care poate fi

exploatată de comunităţile locale prin dezvoltarea turismului. Mediul natural ferit de diferite

contaminări are importanţă deosebită în protejarea sănătăţii şi în reabilitarea sănătăţii populaţiei.

Un alt beneficiu pe care îl poate aduce reţeaua Natura 2000 este legat de posibilitatea de a accesa

fonduri europene, atât pentru protejarea şi menţinerea habitatelor şi speciilor din situri, cât şi pentru

dezvoltare economică.

Folosind oportunităţile oferite de situl Natura 2000 produsele locale se pot promova şi valorifica ca

produse ecologice la valoare ridicată. Importanţă deosebită are apicultura în această privinţă, care

are perspective mari de dezvoltare în zonă.

În Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală există o linie de finanţare pentru plăţile

de agro-mediu dedicată agricultorilor care menţin şi utilizează tehnici agricole benefice pentru

siturile Natura 2000. Totodată, în cazul în care există anumite restricţii la utilizarea terenurilor, UE

oferă compensaţii utilizatorilor sau proprietarilor de terenuri în situri Natura 2000.


46

4. Resurse antropice

Sunt generate de fenomenele antropice datorate acţiunii omului cu urmări asupra reliefului,

vegetaţiei şi climei. Aceste resurse includ toate categoriile de bunuri mobile şi imobile care au fost

realizate de-a lungul evoluţiei istorice a societăţii umane.

La nivelul comunei Suplac, principalele resurse antropice sunt reprezentate de:

Patrimoniul cultural al comunei Suplac este constituit dintr-o serie de biserici de diverse confesiuni

aflate în localităţile comunei, precum şi din monumentele închinate eroilor satului.

Un important reper care face parte din patrimoniul cultural al comunei Suplac este Biserica

Unitariană din Suplac construită în anul 1699 care este înregistrată ca monument istoric.

Biserica Evanghelică cu ziduri de apărare din Laslău Mic are încrustat pe zidul bisericii anul 1799.

Era a saşilor care în anii 70 – 80 numărau peste 150 de familii.

Fig. nr.7. Biserica evanghelică din Laslău Mic Fig. nr.8. Biserica reformată din Suplac

Fig. nr. 9. Biserica unitariană din Suplac


47

Alte biserici aflate în localităţile comunei sunt: biserica ortodoxă Suplac, biserica ortodoxă Laslău

Mare, biserica ortodoxă Vaidacuta, biserica reformată Suplac, biserica reformată Idrifaia, aceasta

din urma a împlinit anul trecut 250 de ani de existenţă.

Fig. nr. 10. Biserica ortodoxă din Suplac

http://www.panoramio.com/photo/9433513

Din patrimoniul cultural al comunei mai fac parte monumentele închinate eroilor căzuţi în cel de-al

Doilea Război Mondial, aflate în localităţile Suplac, Idrifaia şi Laslău Mare precum şi monumentul

eroilor căzuţi în Primul Război Mondial situat în localitatea Vaidacuta.

Ca patrimoniu arhitectural putem aminti casele construite în stil săsesc din Laslău Mare şi alte case

ţărăneşti, care păstrează aspectul tradiţional rural.



48

2. Demografie şi forţa de muncă


49

1. Numărul şi evoluţia populaţiei

Evoluţia numărului şi a structurii populaţiei se află sub amprenta factorilor de natură economică,

socială şi demografică. În perioada 1966-1998 comuna Suplac s-a aflat pe lista comunelor unde

scăderea populaţiei era între 30-50%. Privatizarea, şomajul, restructurarea unităţilor industriale,

schimbările structurii sociale sunt principalele influenţe care se manifestă după 1990.

Fig. nr.11. Evoluţia numărului de locuitori din comuna Suplac

Sursă: Institutul Naţional de Statistică

Din aceste date se poate observa o stabilitate, în perioada studiată, destul de mare faţă de alte

localităţi din România. În ultimii 7 ani numărul de locuitori din Suplac a căzut cu 21.

Datele demografice ale Primăriei Suplac nu coincid cu datele Institutului Naţional de Statistică, dar

în unele cazuri s-au utilizat atât datele Primăriei cât şi cele ale Institutului Naţional de Statistică.

Tabel nr.2. Populaţia totală pe localităţi

SUPLAC 778

IDRIFAIA 669

LASLĂU MARE 392

LASLĂU MIC 374

VAIDACUTA 16

SUPLAC 2202

Sursă: Datele Primăriei Suplac din anul 2014

778

669

392 374

16

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

Sup

lac

Idrifaia

Laslău

Mar

e

Laslău

Mic

Vaida

cuta

Nr.

pers

oan

e


50

SUPLAC, , IDRIFAIA,

LASLAU MARE,

LASLAU MIC,

, VAIDACUTA, 5

Masculin

Feminin

Tabel nr.3. Populaţia stabilă pe sexe pe localităţi în anul 2011

SUPLAC Ambele sexe 786

Masculin 366

Feminin 420

IDRIFAIA Ambele sexe 677

Masculin 330

Feminin 347

LASLĂU MARE Ambele sexe 406

Masculin 201

Feminin 205

LASLĂU MIC Ambele sexe 363

Masculin 194

Feminin 169

VAIDACUTA Ambele sexe 17

Masculin 5

Feminin 12

Sursă: INS, Recensământul general

Din datele Institului Naţional de Statistică se poate observa un echilibru între sexe în majoritatea

localităţilor. În localitatea Suplac este puţin mai mare ponderea sexului feminin, iar în Vaidacuta

există un dezechilibru, 70,58% dintre locuitori fiind de sex feminin.

Sursă: INS

Tabel nr.4. Populaţia stabilă după etnie, pe localităţi

Localitatea Populaţia

stabilă

Români Maghiari Rromi

Germani

SUPLAC 778 238 426 114 -

-IDRIFAIA 669 20 646 3 -

LASLĂU MARE 392 331 23 38 -


51

Populaţia

stabilă

Români Maghiari Rromi

(Ţigani)

Germani

LASLĂU MIC 374 192 28 121 6

VAIDACUTA 16 10 6 - -

SUPLAC 2202 791 1129 276 6

Sursă: Primăria Comunei Suplac, 2014

Din aceste date se poate observa că 35% dintre locuitorii comunei Suplac este de etnie română,

51,27% de etnie maghiară, 12,53% de etnie romă şi 0,27% de etnie germană.

Fig. nr.12. Populaţia stabilă după etnie, pe localităţi

Sursă: Primăria Comunei Suplac, 2014

Din datele Primăriei Comunei Suplac se poate observa ponderea de 48% a religiei reformate, de

41,41% a religiei ortodoxe. 4,27% dintre locuitori sunt de regilie baptistă şi 6,37% aparţin la alte

culte religioase sau sunt fără religie: unitarieni, adventişti, penticostali.

Tabel nr.5. Populaţia stabilă după religie, la nivel de localităţi

Populaţia

stabilă

Ortodocşi Romano-

catolici

Greco-

catolici

Reformaţi

SUPLAC 778 285 7 -- 416

IDRIFAIA 669 19 13 -- 593

LASLĂU MARE 392 341 2 -- 17

LASLĂU MIC 374 257 5 1 25

VAIDACUTA 16 10 0 0 6

SUPLAC 2202 912 27 1 1057

Sursă: Primăria Comunei Suplac

0

100

200

300

400

500

600

700

Suplac

Idrif

aia

Laslău

Mar

e

Laslău

Mic

Vaidac

uta

Nr.

pers

oan

e Români

Maghiari

Romi

Germani


52


După datele Institutului Naţional de Statistică referitor la starea civilă a populaţiei din comuna

Suplac, se poate observa că din totalul de populaţie de 2249 era căsătorită 44,64%, 11,56% erau

persoane văduve şi 2,26% din populaţie erau persoane divorţate în anul 2011.

Tabel nr.6. Populaţia după stare civilă, la nivel de localităţi

Total

populaţie

Necăsătorită Căsătorită Persoane

văduve

Divorţată

COMUNA SUPLAC 2249 934 1004 260 51

SUPLAC 786 345 331 97 13

IDRIFAIA 677 253 328 74 22

LASLAU

MARE

406 144 190 59 13

LASLAU MIC 363 180 155 25 3

VAIDACUTA 17 12 - 5 -

Sursă: INS, Recensământul general2011

2. Indicatori statistici demografici

Populaţia comunei Suplac poate fi caracterizată cu ajutorul indicatorilor statistici demografici.

Structura populaţiei pe grupe de vârstă şi tendinţele demografice înregistrate în ultimul deceniu

relevă un proces de îmbătrânire demografică, ceea ce se poate observa şi la nivelul regiunii Centru.

În regiunea Centru ponderea populaţiei de peste 65 ani a crescut de la 9,7% in 1990 la 14,1% în

2009 în timp ce ponderea populaţiei tinere (0-14 ani) s-a redus de la 23,7% la 15,4%.

0

100

200

300

400

500

600

700

Suplac

Idrif

aia

Laslău

Mar

e

Laslău

Mic

Vaidac

uta

Nr.

pers

oan

eOrtodoxă

Reformată

Romano-catolică

Altele


53

Fig. Nr.13. Piramida vârstelor în comuna Suplac, anul 2014

Piramida vârstelor arată grafic structura unei populaţii pe vârstă şi sexe. Barele orizontale

reprezintă numărul bărbaţilor şi femeilor pentru fiecare grupă de vârstă.

Piramida vârstelor ne dezvăluie o populaţie în scădere, generată în primul rând de scăderea rapidă a

natalităţii. De remarcat că femeile sunt majoritare în grupele de vârstă de peste 60 de ani.

Tabel nr.7. Repartiţia populaţiei pe grupe de vârstă în comuna Suplac, 2012

Nr. Masculin Feminin Total

sub 5 60 48 108

5-9 53 51 104

10-14 56 75 131

15-19 68 37 135

20-24 92 83 175

25-29 72 77 149

30-34 87 81 168

35-39 85 68 153

40-44 83 90 173

45-49 53 36 89

50-54 67 71 138

55-59 82 86 168

60-64 70 77 147

65-69 51 48 99

5,3

4,2

5,0

6,3

6,1

7,9

7,7

7,9

8,3

5,3

5,9

7,2

6,4

5,3

3,9

3,4

3,1

0,8

3,9

5,2

5,6

6,0

7,4

5,8

6,7

7,8

6,4

5,0

4,3

8,2

6,9

5,5

4,9

4,8

4,1

1,5

10,0 5,0 0,0 5,0 10,0

0- 4 ani

5- 9 ani

10-14 ani

15-19 ani

20-24 ani

25-29 ani

30-34 ani

35-39 ani

40-44 ani

45-49 ani

50-54 ani

55-59 ani

60-64 ani

65-69 ani

70-74 ani

75-79 ani

80-84 ani

85 ani si peste

Feminin

Masculin


54

70-74 46 62 108

75-79 40 50 90

80-84 22 44 66

peste 85 12 19 31

1099 1133 2232

Sursă: INS

Rata îmbătrânirii demografice (nr de persoane vârstnice ce revin la 1000 persoane tinere) a

crescut, în Regiunea Centru, de la 407‰ în 1990 la 912‰ în 2009, regiunea plasându-se, totuşi, sub

media naţională (987‰), iar raportul de dependenţă demografică (nr. de persoane tinere şi vârstnice

ce revin la 1.000 persoane persoane adulte) s-a redus, în aceeaşi perioadă, de la 502‰ la 418‰.

În comuna Suplac rata îmbătrănirii demografice în anul 2012 a fost de 1148,68‰.

Raportul de masculinitate (Raportul de masculinitate este raportul dintre numãrul bãrbaþilor şi

cel al femeilor dintr-o populaţie dată) în comuna Suplac în anul 2012 era de 95,05%.

Rata de dependenţă demografică (este raportul dintre numãrul persoanelor de vârstã

„dependentã” persoane de sub 15 ani şi de peste 64 ani) şi populaţia în vârstã de muncã (15-64 ani)

exprimat la 1000 de persoane), caracterizează potenţialul de activitate al populaţiei şi avea o valoare

de 492,97‰, în comuna Suplac, în anul 2012.

Mişcarea naturală a populaţiei

Mişcarea naturală a populaţiei este un fenomen biologic şi social, aflat sub influenţa unor

evenimente demografice pure (naşterea şi decesul). Ea exprimă procesul de reînnoire al unei

populaţii de tip închis, nesupuse fluxurilor migratorii. Indicatorul care sintetizează mişcarea

naturală a populaţiei este sporul natural (Δn = N-M unde N este numărul născuţilor vii iar M

numărul deceselor).

Sporul natural (diferenţa dintre numărul născuţilor vii şi numărul celor decedaţi, raportat la

1000 de locuitori) la nivelul judeţului Mureş a fost de -1,19‰ în mediul urban şi de 0,38‰ în

mediul rural. În comuna Suplac în acelaşi an (2012) sporul natural a fost de -3,58‰.

Rata natalităţii (indică numărul născuţiilor vii la 1000 de locuitori) la nivel de localitate în anul

2012 era de 9,40‰, ceea ce înseamnă că la 1000 de persoane revin 9,40 născuţi vii. Privind acest

indicator, comuna este aproape de cel la nivel judeţean de 9,58‰.

Rata generală de fertilitate (reprezintă numărul de născuţi vii la 1000 de femei de vârstă fertilă

(15-45 ani). În comuna Suplac acest indicator avea valoarea de 48,16 ‰ în anul 2012. Acest

indicator înseamnă aproximativ 50 născuţi vii la 1000 de femei de vârstă fertilă, adică 0,50

născuţi vii pe o femeie fertilă. Acest indicator este mai mic decât cel la nivel naţional de 1,25


55

copii/femeie fertilă.

Fig. Nr. 14. Evoluţia numărului născuţi vii şi a numărului decedaţi pe ani


Durata medie de viaţă a crescut în ultimii ani şi este de 74,04 ani la nivelul judeţului Mureş, care la

sexul masculin se conturează la 70,34 ani şi la sexul feminin la 78,01 ani (surse INS)

Rata de imigarare este numărul de imigranţi care ajung la destinaţie, care revin la 1000 de locuitori

din zona de destinaţie într-un an de referinţă.

Rata de emigrare reprezintă numărul de emigranţi care pleacă din zona de origine care revin la 1000

de locuitori din aceeaşi zonă într-un an de referinţă.

Migraţia netă reprezintă diferenţa dintre numărul de imigranţi şi cel a emigranţilor unei regiuni.

Rata netă de migraţie arată efectul net al imigraţiei şi emigraţiei asupra populaţiei unei regiuni,

exprimat ca o creştere sau o descreştere a populaţiei care revine la 1000 de locuitori ai regiunii

(localităţii) într-un an.

Mişcarea migratorie a populaţiei

Prin mişcarea migratorie înţelegem deplasarea populaţiei în teritoriu, care presupune depăşirea unei

graniţe administrativ-teritoriale. Populaţia unei ţări îşi modifică numărul nu numai ca urmare a

intrărilor şi ieşirilor determinate de naşteri şi decese, ci şi în urma imigrărilor şi emigrărilor.

Mobilitatea geografică a populaţiei reprezintă totalul deplasărilor populaţiei în teritoriu, cu sau fără

schimbarea domiciliului stabil, indiferent de durata absenţei din localitatea de origine. În această

noţiune se includ deplasările turiştilor, ale lucrătorilor sezonieri, ale navetiştilor, ale persoanelor

dintr-o localitate în alta, inclusiv ale celor însoţite de schimbarea definitivă a domiciliului.

Migraţia populatiei este forma principală a mobilităţii geografice a populaţiei, constând în

schimbarea definitivă a domiciliului stabil, între două unităţi administrativ-teritoriale bine definite.

2019

18

25

21

15

0

5

10

15

20

25

30

2006 2008 2010 2012 2014

Nr.

pers

oan

e

38

44

32

36

29 30

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

2006 2008 2010 2012 2014

Nr.

pers

oan

e


56

22

33

27 2726

31

0

5

10

15

20

25

30

35

2006 2008 2010 2012 2014

Nr.

pers

oan

e

2019

109

7 7

0

5

10

15

20

25

2006 2008 2010 2012 2014

Nr.

pesro

an

eÎn raport cu graniţele oficiale ale unei ţări, migraţia poate fi :

migraţie internă: cea realizată în interiorul unei ţări, între unităţile administrativ – teritoriale

ale acesteia, fără depăşirea graniţei naţionale

migraţie externă: cea care implică depăşirea unei graniţe naţionale în raport cu localitatea de

destinaţie, respectiv de plecare, se folosesc termenii de imigrare si emigrare.

Imigrarea reprezintă migraţia privită din punctul de vedere al localităţii de destinaţie. Persoanele

cuprinse în acest flux migratoriu se numesc persoane imigrante.

Emigrarea este migraţia privită din punctul de vedere al localităţii de plecare. Persoanele cuprinse în

acest flux migratoriu se numesc persoane emigrante. Migraţia netă reprezintă diferenţa dintre

numărul intrărilor şi cel al ieşirilor în cadrul migraţiei.

Fig. nr.15. Stabiliri de reşedinţă Fig. nr.16. Plecări cu reşedinţă


Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, din anul 2006 în comuna Suplac s-a înregistrat

un caz de emigrare şi două cazuri de imigrare.

Concluzii referitoare la datele demografice

Problemele constatate referitor la datele demografice sunt: scăderea numărului locuitorilor şi

adâncirea procesului de îmbătrănire. Se poate observa a rată a natalităţii mai mică decât la

nivel judeţean sau naţional, şi un spor natural negativ în comuna Suplac.

Adâncirea procesului de îmbătrănire a populaţiei însă atrage după sine pericolul de depopulare

a comunei în cazul în care procesul nu va fi stopat prin crearea condiţiilor dezvoltării

economice şi sustenabile, asigurând membrilor comunităţii posibilitatea de a trăi într-un mediu

curat, prosper şi competitiv.


57

Forţa de muncă

Deoarece pe lângă agricultură industria a fost ramura care a asigurat cele mai multe locuri de muncă

în teritoriu odată cu închiderea unităţilor industriale au apărut probleme de ocupare a forţei de

muncă şi agravarea sărăciei. Restructurarea industrială a teritoriului a fost o perioadă lungă şi

dureroasă. După schimbările din 1989 unităţile economice industriale au fost închise. Cele mai

apropiate au fost unităţile economice industriale de la Târnăveni.

Populaţia activă3 în anul 2011 a fost în comuna Suplac era de 778 de persoane. Perioada de tranziţie

la economia de piaţă a avut un impact semnificativ asupra ocupării, afectând volumul pieţei forţei

de muncă, structura, eficienţa, instituţiile şi politicile ei. Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor în

economie a dus la diversificarea ocupaţiilor pe care populaţia le desfăşoară. Ca să-şi poată duce

traiul de zi cu zi populaţia desfăşoară diverse ocupaţii. Printre cele mai vechi ocupaţii ale populaţiei

comunei Suplac au fost cultivarea pământului, creşterea animalelor şi comerţul cu produsele

obţinute. În comuna Suplac şi în zilele noastre principalul sector de activitate economică este

agricultura, după cum se vede şi în figura de mai jos.

Fig. Nr.17. Populaţia ocupată pe activităţi ale economiei naţionale la nivel de comună (în %)

Sursă: INS, Recensământul general, 2011

3Cuprinde populaţia ocupată civilă şi şomerii

0 100 200 300 400 500

Agricultura, silvicultura si pescuit

Industria extractiva

Industria prelucratoare

Prod. si furniz. de energie el. si term., gaze,…

Constructii

Comert cu ridicata si cu amanuntul;…

Transport si depozitare

Hoteluri si restaurante

Activitati profesionale, stiintifice si tehnice

Activitati de servicii administrative si activitati…

Adm. publica si aparare; asigurari sociale din…

Invatamant

Sanatate si asistenta sociala

Alte activitati de servicii

A C

T I

V I

T A

T I

A L

E E

C O

N O

M I

E I

N A

T I

ON

A L

E1


58

În judeţul Mureş, în anul 2013, principalele sectoare economice după efectivul de salariaţi au fost:

servicii (60,94%), industrie (29,15%), construcţii (7,76%), agricultură (2,13%).

La nivelul judeţului Mureş se poate observa o creştere a numărului mediu de salariaţi în agricultură

şi în servicii.

Tabel nr.8. Numărul mediu al salariaţilor şi structura pe sectoare de activitate, în anul 2012

Regiunea Centru Judeţul Mureş

Activităţi economice Total

salariaţi

% salariaţi

pe activităţi

Total

salariaţi

% salariaţi pe

activităţi

TOTAL 567851 100,0 62478 100,0

Agricultură, silvicultură, pescuit 13044 2,29 1738 2,78

Regiunea Centru Judeţul Mureş

Activităţi economice Total

salariaţi

% salariaţi

pe activităţi

Total

salariaţi

% salariaţi pe

activităţi

Industrie total 207061 36,46 22597 36,16

Construcţii 42493 7,48 3612 5,78

Servicii 305253 53,75 34531 55,26


Numărul mediu de salariaţi în comuna Suplac în anul 2012 a fost de 85 de persoane. Din graficul

de mai jos se poate observa scăderea numărului mediu al salariaţilor în ultimii ani.

Fig. nr.18. Evoluţia numărului mediu al salariaţilor


Tabel nr.9. Populaţia de 10 ani şi peste după nivelul şcolii absolvite, la nivel de comună.

Total Învăţământ

superior

Postli-

ceal

şi de

maiştri

Lice-

al

Profesi-

onal şi

de

ucenici

Gimna-

zial

Pri-

mar

Fără

şcoa

lă

Anal

fa-

beti Total Univ.

2005 67 62 26 305 349 889 316 53 17

Sursă: INS

112 109

8884 85

0

20

40

60

80

100

120

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Nr.

pers

oan

e


59

Fig. Nr.19. Populaţia ocupată după statutul profesional la nivel de comună (în %)

Şomajul

În comuna Suplac în ultimii ani a crescut numărul şomerilor înregistraţi, paralel cu scăderea numărului

mediu de salariaţi. La începutul anului 2014 în comuna Suplac erau înregistraţi 66 de persoane şomeri,

dintre care 30 bărbaţi şi 36 femei.

Conform datelor Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, în luna ianuarie 2014 în judeţul

Mureş rata şomajului a fost de 7,23%4.

Fig. nr.20. Numărul şomerilor înregistraţi

Sursă: INS

4 Rata somajului inregistrat reprezinta raportul dintre numarul somerilor (inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei

de munca) si populatia activa civila (someri + populatie ocupata civila, definita conform metodologiei balantei fortei de

munca).

0 50 100 150 200 250 300 350 400

Salariati/ Angajati

Patroni/ Angajatori

Lucratori pe cont propriu

Membri ai unei societati agricole/…

Lucratori familiali (neremunerati)

Alte situatii

358

7

228

182

125

9096

162

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

2010 2011 2012 2013

Nr.

pers

oan

e


60

În comuna Suplac a crescut în ultimii ani numărul şomerilor. În anul 2010 la nivelul comunei

Suplac au fost înregistraţi 125 de şomeri. Iar la începutul anului 2013 numărul lor a crescut la 162.

Veniturile populaţiei

În judeţul Mureş în 2010, pe sectoare mari de activitate, se detaşează serviciile care totalizează o

pondere de 37,7% din populaţia ocupată civilă la nivelul judeţului, urmată de agricultură (33%),

industrie (24,6%) şi construcţii (4,7%).

Tabel nr.10. Structura comparativă a populaţiei ocupate civile în judeţele regiunii, 2012 (%)

RO Centru AB BV CV HR MS SB

Agricultură, silvicultură, pescuit 29,1 24,2 30,7 13,4 28,7 33,0 30,1 15,9

Industrie 20,7 26,6 26,9 25,5 28,4 24,6 24,5 30,9

Industrie extractiva 0,8 0,7 0,5 0,3 0,2 0,4 1,3 1,2

Industrie prelucratoare 17,6 23,7 24,6 22,7 25,8 22,4 20,9 27,6

Producţia şi furnizarea de energie

electrică şi termică, gaze, apă caldă

şi aer condiţiona

0,9 0,7 0,6 0,9 0,4 0,5 0,9 0,7

Distribuţia apei; salubritate,

gestionarea deşeurilor, activităţi de

decontaminare

1,5 1,4 1,2 1,6 2,0 1,3 1,3 1,5

Construcţii 7,5 6,7 4,3 11,4 4,0 4,7 5,8 6,9

Servicii 42,6 42,5 38,1 49,7 38,9 37,7 39,7 46,2

Comerţ cu ridicata şi cu

amănuntul; repararea

autovehiculelor şi motocicletelor

13,6 14,3 13,6 16,4 14,6 13,4 13,4 14,0

Transport şi depozitar 5,1 5,6 5,7 6,4 4,1 4,5 5,6 6,1

Hoteluri si restaurante 1,6 2,1 1,3 3,2 2,2 1,9 1,6 2,4

Informaţii şi comunicaţi 1,6 1,0 0,3 1,8 0,6 1,1 0,6 1,1

Intermedieri financiare şi asigurări 1,6 1,0 0,8 1,1 0,9 0,8 0,9 1,4

Tranzacţii imobiliare 0,4 0,3 0,2 0,6 0,1 0,1 0,3 0,2

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi

tehnice

1,9 1,3 1,3 2,0 1,4 1,2 1,0 1,0

Activităţi de servicii administrative

şi activităţi de servicii suport

2,4 2,3 1,1 3,0 1,2 1,6 1,4 4,3

Administraţie publică şi apărare;

asigurări sociale din sistemul

public

2,4 2,2 2,4 2,4 2,5 2,1 2,1 2,1

Învăţământ 4,7 5,0 4,4 4,9 5,5 5,5 5,0 5,2

Sănătate şi asistenţă socială 4,8 4,8 4,7 4,7 4,2 4,0 5,4 5,2

Activităţi de spectacole, culturale

şi recreative

0,8 0,7 0,4 0,9 0,9 0,5 0,8 0,9

Alte activităţi de servicii 1,8 1,8 1,8 2,3 0,7 1,1 1,8 2,3

TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0



61

Câştigul salarial nominal mediu net lunar în judeţul Mureş în anul 2012 a fost de 1072 lei, mai mic

comparativ cu regiunea Centru (1330 lei). Cele mai înalte venituri le înregistrează angajaţii din

domeniul producţiei şi furnizării energiei electrice, energie termică, gaze, apă caldă şi aer

condiţionat, 2.217 RON/lună, şi la intermedieri financiari, 2.088 RON/lună. Cele mai mici venituri

le revin angajaţilor din domeniul activităţilor culturale şi recreative, 826 RON/lună şi în domeniul

agriculturii, 857 RON/lună5.

Concluzii referitoare la forţa de muncă şi veniturile populaţiei

Se poate observa numărul mare a persoanelor fără loc de muncă în rândul populaţiei de etnie

romă şi scăderea numărului mediu a salariaţiilor în comuna Suplac. Această tendinţă

împreună cu tendinţa de îmbătrănire a populaţiei, încetinesc procesul de dezvoltare a

comunei.

Pentru a diminua influenţa acestor factori, trebuie valorificate şi utilizate la maxim resursele

de care dispune comuna Suplac, să se facă investiţii majore în sectoarele cu potenţial care ar

putea ajuta la dezvoltarea economiei locale şi să elaboreze, respectiv să implementeze,

proiecte pentru creşterea atractivităţii zonei, atât din punct de vedere al atragerii

investitorilor străini, cât şi din punct de vedere al atragerii turiştilor.

Se poate observa un echilibru în sexe, procentul mai mică a tinerilor în rândul populaţiei

decât la nivel naţional şi regional.

Raportul de dependenţă a tinerilor este mai mare decât la nivel naţional sau judeţean, iar rata

de înlocuire a forţei de muncă este mult mai mică, ceea ce arată că forţa de muncă actuală nu

va fi înlocuită în totalitate.

Rata mortalităţii este mai mare decât la nivel judeţean şi la nivel naţional, iar sporul natural

este mult mai mică (-3,58‰) faţă de cel judeţean (-1,19‰).

5 Datele Institului Naţional de Statistică, https://statistici.insse.ro/shop/

https://statistici.insse.ro/shop/


62

Tabel nr.11. Centralizatorul datelor statistice cu privire la demografie, 2012

Indicatori u.m. Suplac Jud. Mureş România

Densitatea populaţiei Loc/km2 48,81 48,80 89,40

Structura pe sexe

- masculin

- feminin

%

%

49,23

50,77

49,37

50,62

48,67

51,32

Structura pe gr. de

vârstă

- 0-14 ani

- 16-64 ani

- 65 ani şi peste

%

%

%

15,36

66,98

17,65

16,32

68,86

14,81

15,06

64,24

20,87

Rata de dependenţă

demografică

‰ 492,97 452,19 359,36

Raportul de

dependenţă a tinerilor

‰ 229,43 237,01 234,48

Rata de înlocuire a

forţei de muncă

‰ 688,29 711,04 703,46

Rata natalităţii6 ‰ 9,40 9,58 9,40

Rata mortalităţii7 ‰ 12,99 10,42 12,00

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, calcule proprii

6 Nr. de născuţi vii raportat la nr. populaţiei *1000

7 Nr. de decese raportat la nr. populaţiei*1000


63

3. Terenuri şi locuinţe


64

Terenuri. Zonificare teritoriu

Comuna Suplac este alcătuită din 5 sate, respectiv Suplac (atestat documentar în anul 1325),

Idrifaia (atestat documentar în anul 1331), Laslău Mare (atestat documentar în anul 1773), Laslău

Mic (atestat documentar în anul 1332), Vaidacuta (atestat documentar în anul 1733) cu o suprafaţă

de 4572,49 ha din care 3633,49 ha teren agricol (arabil, livezi, pomi, vii, păşuni, fâneţe). Fiecare

localitate se situează la o distanţă maximă de 8 km faţă de centrul comunei.

Fig. Nr.21. Localizarea comunei Suplac

Suprafaţa teritorial administrativă a comunei Suplac este de 4863 ha din care: 1137 ha în localitatea

Suplac, 1180 ha în localitatea Idrifaia, 1136 ha în localitatea Laslău Mare, 610 ha în localitatea

Laslău Mic şi 800 ha în localitatea Vaidacuta.


65

Teritoriul intravilan al comunei este de 264,21 ha, împărţit astfel:

Suplac 63,70 ha;

Idrifaia 44,28 ha;

Laslău Mare 52,63 ha;

Laslău Mic 35,10 ha;

Vaidacuta 68,50 ha;

În componenţa intravilanului comunei intră suprafeţe reprezentând: zona de locuinţe şi funcţiuni

complementare, unităţi agrozootehnice, instituţii de interes public, căi de comunicaţie, spaţii verzi,

unităţi de gospodărie comunală şi cimitire, ape, păduri, spaţii verzi de sport şi de agrement, alte

terenuri.

Organizarea zonelor funcţionale

Principalele zone funcţionale sunt repartizate astfel în cadrul localităţilor aparţinătoare comunei

Suplac:

zona centrală şi alte zone cu funcţiuni complexe de interes public – are funcţiunea

dominantă social-culturală, administrativă, comercială şi de servicii, iar cea complementară

de locuit;

zona de locuinţe şi funcţiuni complementare - funcţiunea dominantă a zonei este cea de

locuire, iar funcţiunile complementare sunt: cultură, comerţ, sănătate, servicii, activităţi de

producţie, etc;

zona de parcuri, recreere, turism - are funcţiunea dominantă desfăşurarea activităţilor

sportive şi funcţiuni complementare: recreere, spaţii verzi, servicii, parcări;

zona de gospodărie comunală/cimitire - are funcţiunea dominantă de înhumare cadavre

umane şi gestionare gunoaie menajere.

Fig. nr.22. Clădiri noi în satul Laslău Mic


66

Tabel nr.12. Bilanţ teritorial pe categorii de folosinţă (ha)

Comuna Suplac

Intr

avil

an

Su

pla

c

Intr

avil

an

Idri

faia

Intr

avil

an

Lasl

ău

Mare

Intr

avil

an

Lasl

ău

Mic

Intr

avil

an

Vaid

acu

ta

Tota

l in

travil

an

Extr

avil

an

Total teritoriu

I. Terenuri agricole

Arabil 19,00 13,00 21,34 7,92 5,00 66,26 2421,00 2487,26

Păşuni - 1,00 1,00 - - 2,00 606,00 608,00

Fâneţe 2,50 - 1,50 - 21,00 25,00 309,00 334,00

Vii 1,00 2,70 1,43 1,10 0,50 6,73 13,00 19,73

Livezi 5,00 - 1,50 1,00 - 7,50 177,00 184,50

Total agricol 27,50 16,70 26,77 10,02 26,50 107,49 3526,00 3633,49

II. Terenuri neagricole

Păduri şi alte terenuri - - - - - - 478 478

Drumuri 6,00 5,00 3,00 3,00 2,00 19,00 69,00 88,00

Curţi construcţii 24,00 19,18 19,46 17,08 10,00 89,72 30,28 120,00

Neproductive 6,20 3,40 3,40 5,00 30,00 48,00 175,00 223,00

Total neagricol 36,20 27,58 25,86 25,08 42,00 156,72 782,28 939,00

Total general 63,70 44,28 52,63 35,10 68,50 264,21 4308,28 4572,49


67

Tabel nr.13. Terenuri după grupe de proprietari şi categorii de folosinţă

Nr.

crt.

Grupe de proprietari Păduri şi

alte

terenuri

forestiere

Terenuri

cu ape şi

ape cu

sulf

Căi de

comuni-

caţie şi

căi

ferate

Terenuri

ocupate cu

construcţii

şi curţi

Terenuri

degradate

şi

neproduc-

tive

Terenuri

neagricole

total

1 TOTAL (HA) 478 30 88 120 224 940

2 PRPRIETATE PUBLICĂ – TOTAL 371 30 5 2 - 407

4 MINSTERUL AGRICULTURII ȘI

DEZVOLTĂRII RURALE

371 30 - 2 - 407

5 MINSTERUL ECONOMIEI - - 5 - - 5

6 ALTE MINSTERE ȘI ORGANE CENTRALE - - - - - -

7 COMUNALĂ, ORĂȘENEASCĂ, MUNICIPALĂ - - - - -

8 PROPRIETATE PRIVATĂ – TOTAL 104 - 83 118 224 529

9 - PROPRIETATE PRIVATĂ A STATULUI 2 - 1 3 1 7

10 - PROPRIETATE PRIVATĂ A UNIT.

ADMINISTRATIV TERITORIALĂ - - 82 - 30 112

11 - PROPRIETATE PRIVATĂ A PERSOANELOR

JURIDICE - - - 30 - 30

12 - PROPRIETATE PRIVATĂ A PERSOANELOR

FIZICE 102 - - 85 113 380

13 - PROPRIETATE OBŞTEASCĂ 3 - - - - 3

14 - TERENURI DEŢINUTE DE INVESTITORI

STRAINI - - - - - -


68

În proprietatea privată a administraţiei publice se găsesc 790 de hectare de teren, ceea ce în

perspective înseamnă posibilităţi de dezvoltare pentru comuna Suplac. Pe teritoriul comunei nu

deţin terenuri persoane străine, iar în proprietatea privată a persoanelor fizice se găsesc 4791 de

hectare de teren.

În ultimii ani datorită dezvoltării infrastructurii rutiere, apariţiei unor construcţii noi, dezvoltării

infrastructurii educaţionale, au avut loc modificări asupra mediului construit şi cel natural.

Suplac se află la aproximativ 40 km distanţă de principalele centre urbanistice din zonă, astfel:

Suplac –Târnăveni 22 km

Suplac – Târgu Mureş 34 km

Suplac – Sighişoara 45 km

Suplac –Sovata 53 km

2. Fondul locativ

Numărul total de locuinţe în comuna Suplac în anul 2014 era de 949. În comuna Suplac există 791

de gospodării. Locuinţele private beneficiază de acces la diferite servicii publice, precum asigurarea

conectării la reţeaua telefonică, conectarea la reţeaua electrică şi energie termică. Dinamica

asigurării gospodăriilor cu servicii publice este în creştere, dar această sporire este diferită ca ritm.


69

Tabel nr.14. Fondul locativ în comuna Suplac

Localitate Clădiri

total

Gospodării Locuinţe Camere Suprafaţa

camerelor (mp)

SUPLAC 290 258 289 778 12.950

IDRIFAIA 243 228 243 787 13.261

LASLĂU MARE 228 174 228 596 9.448

LASLĂU MIC 159 121 156 464 9.352

VAIDACUTA 29 10 29 79 1.208

SUPLAC 949 791 945 2.704 46.109

Sursă: Primăria comunei Suplac, 2014

Tabel nr.15. Locuinţe convenţionale după materialul de construcţie al pereţilor exteriori ai

clădirii

Beton

armat

Unităţi

prefabrica

-te

Zidărie din

caramidă, piatră

sau înlocuitori

cu planşee din:

Lemn

(barne,

scănduri

etc.)

Paianta,

chirpici

Alte

materiale

(P.F.L.,

O.S.B.,

sticla

etc.)

Mate-

riale

mixte

beton

armat

lemn

Total 5 366 36 250 71 45 - 177

SUPLAC 3 144 17 87 nd 14 - 24

IDRIFAIA nd 146 16 - 66 7 - 7

LASLAU MARE - - nd 94 - nd - 130

LASLAU MIC - 73 nd 69 nd nd - 12

VAIDACUTA - 3 - - nd 20 - 4


Referitor la evoluţia numărului de locuinţe în comuna Suplac se poate afirma că în ultimii ani a

crescut numărul de locuinţe, s-au construit mai multe locuinţe noi în ultimii ani.

Tabel nr. 16. Clădiri după anul construirii, la nivel de comună

Total

clădiri

Până la

1900

1901-

1914

1915-

1929

1930-

1944

1945-

1959

1960-

1970

1971-

1975

SUPLAC 956 39 57 80 113 226 275 61

Total

clădiri

1976-

1980

1981-

1985

1986-

1991

1992-

2000

2001-

2002

2002-

2006

2006-

2013

SUPLAC 956 31 20 23 26 2 2 3

Sursă: INS


70

Condiţii de locuire

Apă potabilă. Comuna Suplac nu dispune în prezent de un sistem de alimentare cu apă potabilă. În

localităţile Suplac şi Idrifaia este în derulare proiectul pentru realizarea reţelei de apă.

Canalizare. Dintre localităţile comunei în nici o localitate nu există reţea de canalizare, în

localitatea Idrifaia este în derulare proiectul pentru realizarea reţelei de canalizare.

Energie electrică. Comuna Suplac este în prezent aproape complet electrificată.

Tabel nr.18. Gradul de racordare la utilităţi

NUMĂRUL

LOCUINŢELOR

CONVENŢIONALE

Are apă curentă Nu

are

apă

curentă

în locuinţă în afara locuinţei

în interiorul

clădirii

în afara clăadirii

din

reţea

publică

din

sistem

propriu

din

reţea

publică

din

sistem

propriu

din

reţea

publică

din

sistem

propriu

Suplac 951 * 360 - * - 111 476

Suplac 290 * 121 - - - 5 163

Idrifaia 245 * 124 - - - 23 97

Laslău Mare 228 - 81 - - - * 146

Laslău Mic 159 - 34 - * - 82 41

Vaidacuta 29 - - - - - - 29

Gestionare deşeuri

În localităţile Suplac, Idrifaia, Laslău Mare şi Laslău Mic funcţionează serviciul de salubritate care

colectează deşeurile din gospodăriile populaţiei, de la societăţile comerciale şi instituţii o dată la

două săptămâni. În satul Vaidacuta nu funcţionează serviciul de salubritate.

Comuna Suplac face parte conform arondării localităţilor pe zone în Proiectul "Sistem integrat de

management al deşeurilor în jud. Mureş din zona: Luduş, Iernut, Ungheni, Bichiş, Aţintiş, Cheţani,

Bogata, Cuci, Sînger, Tăureni, Papiu Ilarian, Iclănzel, Sînpaul, Bahnea, Gheorghe Doja, Suplac,

Crăciuneşti, Acăţari, Păsăreni, Găleşti.

Tabel nr.19. Dotarea cu utilităţi, la nivel de comună

Localitatea Nr.

locuinţelor

Are instalaţie de

canalizare

Nu are sistem

de canalizare

la o

reţea

publică

în sis-

tem

propriu

altă

situa-

ţie

Comuna Suplac 951 * 324 36 589

SUPLAC 290 * 118 * 168

IDRIFAIA 245 - 94 31 120


71

LASLAU

MARE

228 - 79 * 147

LASLAU MIC 159 - 33 * 125

VAIDACUTA 29 - - - 29



72

Tabel nr.20. Situaţia proiectelor finanţate din fonduri guvernamentale

U.A.T. Denumirea proiectului

Denumirea programu-

lui de finanţare

Valoarea contractului de execuţie,

inclusiv TVA

(mii lei)

Valoarea actelor

adiţionale încheiate ulterior semnării

contractului de execuţie,

inclusiv TVA (mii lei)

Stadiul de

realiza-re al

proiec-tului (%)

Termen de

finalizare

Suma primită până în prezent (mii lei)

Necesarul de fonduri pentru

finalizarea proiectului

(mii lei)

Obser-vaţii

Comuna Supac

Construire teren de sport multifunctional si cladire de vestiare in comuna Suplac

OG7 /2007

636,332

128,840

88

2014

391,163

159,024

-

Comuna Suplac

Reabilitare Drum Comunal DC 70 (DJ 142-Laslău Mare –Laslau Mic-Ormenis )

HG 577 /1977

4147,013

127,825

85

2014

3245,334

994,000

-

Comuna Suplac

Alimentarea cu apa a localitatilor Idrifaia si Suplac Jud. Mures

HG 577 /1977

3397,600

0

62

2015

782,380

2615,220

-


73

TABEL NR.21. RAPORTUL ASUPRA UTILIZĂRII ALTOR PROGRAME DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ

Nr.

crt

Obiectiv Tip investitie Lista cheltuielilor

eligibile

Valoarea

proiectului

Stadiul proiectului

(in derulare/ finalizat)

Perioada derularii

proiectului

1 Modernizare Drum Comunal D.C. 70

(DJ 142 – Laslău Mare –Laslău Mic –

Ormeniş)

In continuare Construcţii 4.639767 În derulare 04.08.2009-2014

2 Centru de zi-servicii comunitare de

prevenire a separării copilului de

familia sa şi instruirea personalului

aferent

Lucrare nouă Construcţii

Dotări

Instruire personal

587.037 În derulare 21.10.2013-2014

3 Alimentare cu apă a localităţilor

Idrifaia şi Suplac


4 Infiinţare sistem de canalizare apă

menajeră şi staţie de epurare a apelor

uzate, localitatea Idrifaia


5 Construire teren de sport

multifuncţional şi clădire de vestiare

în comuna Suplac


6 Centru local de informare turistică în

comuna Suplac şi proximităţi

(marketing turistic legat de turismul

rural)

Lucrare nouă Construcţii

Dotări

1.065333 În derulare 25.11.2013-2014



74

Concluzii referitoare la terenuri şi locuinţe

În ultimii ani a crescut foarte lent numărul de locuinţe şi s-au îmbunătăţit într-o măsură

destul de mică condiţiile de locuire. Există disparităţi între localităţi, în satul Vaidacuta

condiţiile de locuire sunt mult rămase în urmă faţă de cele din celelalte localităţi. Acest

aspect însă ar putea fi considerat ca o posibilitate pentru dezvoltarea unui turism arhaic.

S-au păstrat aspectele localităţilor, locuitorii au în’eles importanţa păstrării tradiţiilor, dar

atât în zona centrală, cât şi la periferie ar fi nevoie de schimbări.

Direcţii posibile de acţiune

Elaborarea Planului de Amenajare a Comunei, urmărind în special asigurarea condiţiilor

de natură spaţial-urbanistică necesare rezolvării disfuncţionalităţilor teritoriale din cadrul

comunei prin definirea relaţiilor (relaţii de interdependenţă în domeniul economic, al

infrastructurii, asigurărilor cu spaţii verzi şi de agrement, asigurărilor cu produse agro-

alimentare etc.)

Rezolvarea disparităţilor existente între localităţi, investiţii în infrastructură, asigurarea

transportului în localităţile apropiate, pentru ca locuitorii să beneficieze de serviciile publice

existente.


75

4. Infrastructură


76

1. Drumuri

Comuna este străbătută de drumul judeţean DJ 142. Drumul judeţean trece prin localităţile Suplac şi

Idrifaia. Prin localităţile Laslău Mic şi Laslău Mare trece drumul comunal DC 70.

Tabel nr.22. Numărul şi lungimea străzilor în localităţile comunei Suplac

Total

comună

Suplac Idrifaia Laslău

Mare

Laslău Mic Vaidacuta

Nr. străzilor 18 7 5 2 2 4

Lungimea

străzilor (km)

15 3 4 2 4 6

Sursă: http://www.e-primarii.ro/primaria-suplac

2. Alimentarea cu apă

În toate localităţile aparţinătoare comunei Suplac alimentarea cu apă a gospodăriilor individuale

este deficitară, fiind rezolvată prin fântâni sau puţuri ce captează apa freatică şi acestea în număr

extrem de redus. Apa captată este în general bună din punct de vedere al caracteristicilor fizico-

chimice, din punct de vedere bacteriologic, situaţia diferind de la caz la caz, datorită

amplasamentului fântânii într-o zonă fără perimetru de protecţie.

Soluţiile de viitor pentru alimentarea cu apă pot să fie ori de captare de izvoare cu debit

corespunzător cu rezervoare şi cişmele stradale ori de crearea unei reţele de alimentare cu apă

potabilă.

3. Canalizarea

În prezent, localităţile aparţinătoare comunei Suplac nu dispun de un sistem centralizat de colectare

şi epurare a apelor uzate menajere şi pluviale.

În cadrul activităţilor economico-sociale, apele uzate sunt deversate în mod necontrolat direct în

factorii de mediu, contribuind în mod negativ asupra stării de sănătate şi confort, cât şi asupra

mediului înconjurător, în ansamblu.

Lipsa unui sistem centralizat de canalizare contribuie la poluarea, în special, a pânzei de apă freatică

de mică, respectiv medie adâncime, în special în zonele în care platformele de bălegar de grajd sunt

amplasate necorespunzător, nerespectând distanţa minimă faţă de sursa de apă sau lipsindu-le stratul

impermeabil de bază.

http://www.e-primarii.ro/primaria-suplac


77

4. Alimentarea cu gaze naturale

Locuitorii comunei Suplac folosesc drept combustibil pentru alimentarea cu căldură a locuinţelor

gazul metan şi lemnul. Comuna Suplac beneficiază de reţea de alimentare cu gaze naturale în satele

Suplac, Idrifaia si Laslău Mare. In localităţile Laslău Mic şi Vaidacuta nu există reţea de alimentare

cu gaz metan. Gazul metan este folosit în principiu pentru prepararea hranei şi pentru încălzirea

parţială a locuinţelor.

În satele Laslău Mic şi Vaidacuta unde nu există reţea de alimentare cu gaz metan, populaţia

foloseşte drept combustibil pentru încălzire doar lemnul. Inconvenienţele utilizării lemnului drept

combustibil determină o slabă întreţinere a fondului construit şi deficienţe în asigurarea confortului.

5. Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică este rezolvată în totalitate, casele existente fiind electrificate în

procent de 100%. Linia electrică de medie tensiune este de tip aerian, realizată pe stâlpi de beton, cu

structură de linie de distribuţie în mediul rural.

Consumatorii din localităţile comunei Suplac sunt în principal consumatori casnici, la care se

adaugă consumul edilitar: clădiri administrative, şcoli, biserici, dispensar, cămin cultural, magazine

etc. Consumul este structurat în principal în consum monofazic, specific abonaţilor casnici.

6. Poştă şi telecomunicaţii

Serviciile poştale sunt asigurate de oficiul poştal al Direcţiei Regionale de Poştă Mureş aflat la

Călugăreni. Sucursala Direcţiei Regionale de Poştă Mureş are 1 angajat la Idrifaia.

Reţea telefonică există în toate localităţile comunei cu excepţia satului Vaidacuta. În localitatea

Suplac sunt racordaţi la reţeaua de telefonie 47 abonaţi, în localitatea Idrifaia 32 abonaţi, în Laslău

Mare 39 abonaţi, iar în Laslău Mic 23 abonaţi.

In comună funcţioneaza cablu TV care emite pe 50 de canale, s-a început introducerea internetului

prin fibra optica asigurata prin firma S.C. TV Adler Trading S.R.L.

7. Transportul local

Căile de comunicaţie amenajate sau în curs de amenajare sunt suficiente din punct de vedere

cantitativ pentru asigurarea necesităţilor de deplasare.

Locuitorii comunei au acces la transportul feroviar prin calea ferată principală Sighişoara - Braşov.

Transportul cetăţenilor spre oraşele Târgu - Mureş, Târnăveni, Bălăuşeri şi Sighişoara se realizează

pe cale rutieră prin intermediul autobuzelor şi microbuzelor existente.


78

Transportul spre satul Vaidacuta se face destul de anevoios şi doar cu căruţa, din cauza drumului

aflat într-o stare avansată de degradare.

Din chestionarele efectuate populaţiei locale reiese faptul că singura problema în ceea ce priveşte

transportul în comun este în relaţia cu oraşul Târnăveni, mijloacele de transport fiind insuficiente.

Circulaţia

Principala arteră de circulaţie care traversează teritoriul administrativ al comunei Suplac, este

DJ142 Târnăveni - Bălăuşeri. Drumul este modernizat, îmbrăcat cu pătură asfaltică, starea tehnică

fiind bună. Drumul judeţean DJ142 traversează teritoriul localităţilor Suplac şi Idrifaia.

Legătura între localitatea Suplac, reşedinţa de comună, şi satele Laslău Mare şi Laslău Mic se face

prin intermediul drumului comunal DC70, drum pietruit aflat în stare relativ bună.

Legătura dintre localitatea reşedinţă de comună şi satul Vaidacuta se face pe un drum de pământ, în

stare tehnică foarte rea, care nu poate fi parcurs decât cu căruţa sau pe jos.


79

Străzile de deservire adiacente din localităţile aparţinătoare comunei Suplac sunt de pietriş sau de

pământ, iar parţial există trotuare.

Transportul cetăţenilor comunei către oraşele mai importante se face pe cale rutieră şi feroviară.

Mijloacele de transport în comun către municipiul reşedinţă de judeţ sunt suficiente, acestea

acoperind necesităţile populaţiei, dar în ceea ce priveşte transportul în comun către localitatea

Târnăveni, acesta este insuficient pentru a face faţă nevoilor localnicilor.

Pe teritoriul comunei Suplac există calea ferată principală Sighişoara-Braşov. Legătura cu calea

ferată se face prin intermediul drumurilor existente.

8. Gestionarea deşeurilor

În localităţile Suplac, Idrifaia, Laslău Mare şi Laslău Mic funcţionează serviciul de salubritate, însă

în satul Vaidacuta nu funcţionează serviciul de salubritate.

Principalele probleme identificate

Există dorinţa de înfiinţare a sistemului de canalizare a locuitorilor din comună.

Starea infrastructurii rutiere constituie o problemă importantă pentru locuitorii localităţii

Vaidacuta.

În fiecare localitate una dintre probleme este situaţia apei potabile. Lipsa unei reţele de apă

potabilă este considerată de locuitori una dintre obstacolele dezvoltării.

Direcţii posibile de acţiune

Dezvoltarea reţelei de străzi moderne menite să faciliteze accesul în zonă.

Racordarea la utilităţi a populaţiei. Conectarea la reţeaua de apă potabilă şi canalizare

conduce la dezvoltarea condiţiilor de trai a populaţiei.

Accesarea fondurilor europene atât pentru dezvoltarea şi modernizarea reţelelor de transport,

dar şi pentru extinderea şi modernizarea reţelelor de utilităţi.


80

5. Servicii publice


81

1. Servicii de sănătate

Infrastructura socio-medicală a teritoriului nu este la nivelul cerinţelor şi solicitărilor. Dacă

analizăm infrastructura şi dotarea medicală se poate spune că există un singur spital la 24.958

locuitori în zonă, cu următoarele secţii: interne (parţial), pediatrie şi ginecologie. Aici nu se fac

intervenţii importante, operaţii din lipsa de dotări standard şi personal adecvat. Este insuficient

numărul mijloacelor de intervenţie în caz de urgenţă.

Sectorul sănătăţii este reprezentat în comuna Suplac doar printr-un singur dispensar şi o singură

farmacie, aflate în localitatea reşedinţă de comună.

Lipsa dispensarelor sau a unor puncte sanitare precum şi a cadrelor medicale constituie o problemă

majoră a cetăţenilor din localităţile aparţinătoare comunei Suplac.

Fig. Nr.23. Dispensarul din comuna Suplac

Serviciul medical al populaţei comunei Suplac este de un nivel foarte scăzut, revenind întregii

populaţii un singur medic, adică pe 2.200 persoane/1 medic. În țările Uniunii Europene pe 1000 de

locuitori există în mediu 2-4 medici, în România în mediu la 1000 de locuitori revin 1,96 de medici.

Tabel nr.23. Resurse umane în domeniul sănătăţii.


Indicator 2012 2013

Nr. medici de familie 1 1

Nr. medici dentişti 0 0

Nr. farmacişti 1 1


82

Cel mai apropiat spital se găseşte în oraşul Sângeorgiu de Pădure, aflat la 26 km de localitatea

Suplac.

În comună conform raportului de activitate a medicului lunar sunt asistaţi aproximativ 250 de

persoane, din care peste 100 de persoane sunt cu probleme medicale (bolnavi cronici). Lunar se

efectuează peste 200 de vizite la domiciliu, triaje la şcoli şi se efectuează acţiuni educative pentru

sănătate.

2. Servicii de asistenţă socială

În comuna Suplac există serviciu public de asistenţă socială organizat la nivel local. Direcţia de

Asistenţă Socială are rolul de a identifica şi de a soluţiona problemele sociale ale comunităţii, din

domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor cu dizabilităţi, cu venituri

mici, precum şi a altor persoane aflate în situaţie de risc. Primăria comunei Suplac are contracte

pentru servicii sociale. De servicii de asistenţă socială anual beneficiază în total aproximativ

de persoane.

Serviciile oferite sunt:

• Servicii de bază: ajutor pentru igienă corporală, îmbrăcare şi dezbrăcare, igiena eliminărilor,

hrănire şi hidratare, transfer şi mobilizare, deplasare în interior, comunicare;

• Servicii de suport: ajutor pentru prepararea hranei sau livrarea acesteia, efectuarea de cumpărături,

activităţi de menaj, însoţirea în mijloacele de transport, facilitarea deplasării în exterior, companie,

activităţi de administrare şi gestionare, activităţi de petrecere a timpului liber;

• Servicii de îngrijiri medicale: monitorizarea parametrilor fiziologici, manevre terapeutice de tipul

injecţiilor, pansamentelor, cateterisme, tratamentul stomelor şi fistulelor, prevenirea şi tratamentul

escarelor de decubit, prevenirea complicaţiilor venoase, pulmonare şi osteo-musculo-articulare

aferente imobilizării etc;

3. Învăţământ

Sistemul educaţional al comunei Suplac se constituie din instituţii preşcolare, instituţii de

învăţământ primar şi gimnazial.

Unităţile de învăţământ care există în comuna Suplac sunt:

Grădiniţe:

-1 grădiniţă în Suplac; 2 grupe

-1 grădiniţă în Idrifaia; 1 grupă

-1 grădiniţă în Laslău Mare; 1grupă, secţia română

-1 grădiniţă în Laslău Mic, 1grupă, secţia română


83

Şcoli:

-1 şcoală generală în Suplac;

-1 şcoală generală în Idrifaia;

-1 şcoală generală în Laslău Mare;

-1 şcoală generală în Laslău Mic;

Doar două şcoli din comuna Suplac au păstrat personalitatea juridică Şcoala Generală "Bordi

Andras" din Idrifaia şi Şcoala Generală "Sf. Nicolae "Laslău Mare la care este arondată Şcoala

generală clasele I-VIII din localitatea Suplac şi Şcoala Generală cl.I-IV Laslău Mic

Fig. nr.24. Variaţia populaţiei şcolare şi a numărului personalului didactic


362

353

340

330

306

300

310

320

330

340

350

360

370

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Nu

măr

pers

oan

e

3432

30

25

22

0

5

10

15

20

25

30

35

40

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

nr.

pers

oan

e


84

Tabel nr.24. Variaţia populaţiei şcolare în comuna Suplac

2008 2009 2010 2011 2012

Grădiniţă 90 84 81 83 82

Gimnazial şi

primar

161 159 155 139 119

Sursă: INS

Din datele de mai sus se poate observa scăderea continuă a numărului de elevi, paralel cu scăderea

numărului personalului didactic, fenomen observat la nivelul întregii ţări.

Din datele statistice referitoare la nivelul de instruire a populaţiei, se poate observa că 56,49% din

populaţia comunei are numai studii gimnaziale, primare sau sunt fără studii, chiar şi analfabeţi

(0,95%).

4. Cultură şi sport

În fiecare localitate există Casă de Cultură, cu excepţia localităţii Vaidacuta. Căminele Culturale au

funcţie comunitară complexă. Asigură accesul locuitorilor la programe culturale şi sunt spaţii care

asigură organizarea evenimentelor ospitaliere: nunţi, botezuri, înmormântări, reuniuni, serbări,

aniversări, etc.

Din acest punct de vedere comuna Suplac dispune de 4 Cămine Culturale, repartizate astfel:

1 cămin cultural în Suplac;

1 cămin cultural în Idrifaia;

1 cămin cultural în Laslău Mare;

1 cămin cultural în Laslău Mic.

În Suplac Căminul Cultural a fost recent renovat, iar în Idrifaia Căminul Cultural se află în renovare

şi extindere. Toate cele patru cămine culturale din comună sunt funcţionale.

Comuna Suplac dispune de următoarele lăcaşe de cult:

1 biserică ortodoxă, 1 biserică reformată, 1 biserică unitariană, 1 casă de rugăciuni în

Suplac;

1 biserică reformată şi o casă de cult în Idrifaia;

1 biserică ortodoxă în Laslău Mare;

1 biserică evanghelică în Laslău Mic

1 biserică ortodoxă în Vaidacuta.


85

5. Activităţi culturale tradiţionale, obiceiuri locale populare

Manifestarea identităţii culturale, a tradiţiilor şi a obiceiurilor este influenţată de regiune, care

reprezintă mai mult decât o locaţie geografică. Date fiind acestea, menţinerea identităţii culturale

trebuie să includă câţiva factori, cum ar fi educaţia şi consumatorii de cultură. În acest sens,

protejarea moştenirii rurale este extrem de importantă în ceea ce priveşte dezvoltarea turismului

rural ca modalitate de promovare a satelor româneşti, cu un efect pozitiv asupra atragerii turiştilor şi

cu beneficii economice pentru populaţia locală.

Conservarea tradiţiilor, culturii, obiceiurilor din mediul rural şi promovarea specialităţilor culinare

şi a băuturilor tradiţionale reprezintă mijloace de creştere a potenţialului turistic în multe alte ţări.


86

Microregiunea are tradiţii şi obiceiuri vii, meşteşuguri tradiţionale încă practicate, activităţi

culturale semnificative care nu sunt exploatate din lipsă de organizare, promovare şi dezvoltare.

Datorită tezaurului folcloric extrem de bogat, microregiunea este cunoscută şi peste hotare.

Costumele populare reprezintă, de asemenea, nişte perle în patrimoniul cultural local. Costumele

populare din zonă au caracterele ei speciale, ceea ce le deosebeşte de celelalte porturi populare

transilvănene.

După un declin puternic şi aproape fatal se constată o redescoperire a valorilor populare în rândul

tinerilor, aproape în fiecare localitate formându-se formaţii de dansuri populare. Programele

culturale tradiţionale care se organizează anual sunt strâns legate de muzica populară şi costumele

populare, interpretările de acest gen fiind de obicei în centrul unor astfel de evenimente. Astfel, în

comună se organizează în timpul verii zilele comunei, programele reprezentând prilejuri de întâlnire

între cetăţeni, dar în acelaşi timp ocazii de a organiza activităţi culturale legate de reînvierea şi

conservarea tradiţiilor locale.

Tabel nr.25. Activităţile culturale şi sportive periodice din comuna Suplac

Nr. crt. Eveniment Perioada

1. 15 martie Idrifaia, Suplac Martie

2. Bal de Paşti Aprilie-mai

3. Zilele comunei Septembrie

4. Farsang- Bal cu coşărci Februarie-martie

5. Bal de Crăciun Decembrie

Asociaţii culturale din comuna Suplac:

Asociaţia Culturală Héderfaja

Fundaţia Armonia

Fundaţia Familia Copiilor


87

6. Siguranţa şi ordinea publică

Postul de Poliţie al Comunei Suplac este format dintr-un şef şi ajutoare. Postul de poliţie are în

dotare o maşină.

Tabel nr.26. Evoluţia numărului de infracţiuni în ultimii 3 ani în comuna Suplac

Nr

crt Tipul de infracţiuni În 2011 În 2012 În 2013

1 Mărturie mincinoasă -- -- 1

2 Primirea de foloase

necuvenite

-- -- --

3 Furt 4 3 5

4 Furt calificat 25 19 30

5 Tulburare de posesie -- -- --

6 Ameninţare 6 3 3

7 Şantaj -- -- --

8 Violarea secretului de

corespondenţă

-- -- --

9 Tăiere arbori -- -- --

10 Distrugere 13 1 3

11 Nerespectarea măsurilor

privind încredinţarea

minorului

-- -- --

12 Abandon de familie 2 4 5

13 Moarte subită 1 4 1

14 Abuz de încredere 2

15 Lovire sau alte violenţe 5 5 10

16 Conducere fără permis -- -- --

17 Conducere sub influenţă de

alcool

-- -- --

18 Rele tratamente aplicate

minorului

-- -- --

19 Deţinere armă neletală fără

drept

-- -- --

20 Tentative furt 2 -- --

21 Însuşire bunului găsit -- -- --

22 Vătămare corporală -- 1 --

23 Prostituţie -- 1 --

24 Total 65 42 66

Sursă: Poliţia comunei Suplac

Din datele poliţiei se poate observa o scăderea a numărului de infracţiuni în anul 2012, urmat de o

uşoară creştere a numărului de infracţinuni în comuna Suplac. Numărul furturilor a crescut,

numărul distrugerilor a scăzut în ultimii 3 ani.


88

7. Administraţia publică locală

Administraţia publică locală a comunei Suplac este formată din Consiliul Local, ca autoritate

deliberativă şi Primarul comunei, ca autoritate executivă. Primăria reprezintă aparatul propriu de

specialitate al Consiliului Local şi aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local şi dispoziţiile

primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale. Consiliul Local al comunei

Suplac este format din 11 consilieri.

Asociaţia de dezvoltare intercomunitară Suplac-Coroisânmartin, precum şi Asociaţia

microregională "Tîrnava Mică Inferioară", formată din comunele: Adămuş, Băgaciu,

Coroisânmartin, Găneşti, Mica, Suplac şi având ca membri: Fundaţia Târnava Mică, Asociaţia

Proprietarilor de Pădure, Adămuş, SC Good Vin SRL, SC Poliglot SRL, Consiliul Judeţean Mureş

contribuie la dezvoltarea comunei Suplac.

8. Fiscalitate şi fondurile publice

Veniturile locale au fost şi continuă să fie principala sursă a veniturilor bugetului local. Valoarea

impozitelor şi taxelor pe proprietate în total buget a scăzut în anul 2013 faţă de anul 2012. În anul

2012 veniturile proprii au avut o valoare de 883.362 RON, care în anul 2013 s-a mărit la suma de

893.978 de RON.

Tabel nr.27. Venituri şi cheltuieli (2012-2013)

2012 2013

Venituri

Total, din

care:

Prevederi 5.724.340 4.720.310

Încasări

realizate 4.530.154 4.063.593

Venituri

proprii

Prevederi 1.279.000 1.288.000

Încasări

realizate 883.362 893.978

Cheltuieli Prevederi

5.724.340 4.720.310

Plăti efectuate 4.567.815 4.063.000

Excedent 593

Deficit 37.661


89


În domeniul serviciilor sociale se evidenţiază lipsa unui cămin de bătrâni multifuncţional, care să

ofere servicii complexe de îngrijire şi suport emoţional pentru persoanele vârstnice.

Transportul public local prezintă o serie de deficienţe ce ar trebui rezolvate în următoarea

perioadă.

Ar fi nevoie de investiţii în domeniul serviciilor de sănătate, de creşterea numărului medicilor de

familie, necesar pentru creşterea calităţii serviciilor medicale.

Serviciile oferite în domeniul educaţiei nu sunt la nivelul corespunzător, există o rată destul de

mare de abandon şcolar.

Gradul de colectare a impozitelor este scăzut. Din cauza scăderii numărului de locuitori, a scăzut

valoarea impozitelor şi a taxelor locale.

În comună există câteva organizaţii civile, dar numărul lor este redus faţă de numărul de locuitori.

Rolul organizaţiilor civile în luarea deciziilor este scăzut.

Direcţii posibile de acţiune Servicii sociale

În domeniul asistenţei sociale este necesară disiparea serviciilor sociale la nivelul comunităţii

locale prin intermediul parteneriatului între instituţiile statului şi anumite ONG-uri, ce oferă

coordonatele mediului asociativ activ din punct de vedere al asistenţei sociale.

Învăţământ şi educaţie

Asigurarea educaţiei de bază şi creşterea calităţii şi eficienţei învăţământului obligatoriu

necesită continuarea lucrărilor de reabilitare şi de modernizare a unităţilor de

învăţământ.

Pentru reducerea abandonului şcolar ar fi nevoie de programe de tip “after school”.

Sensibilizarea elevilor, a populaţiei asupra problemelor referitoare la mediul înconjurător,

se poate realiza prin proiecte ecologice derulate în colaborare cu organizaţii civile, Primăria

Comunei Suplac şi instituţile de învăţământ din comună.

Administraţie publică

În perioada 2014-2020 există programul operaţional POCA, finanţat din cadrul Fondului Social

European (FSE), program ce finanţează dezvoltarea capacităţii administrative în România. În cadrul

acestui program există posibilitatea creşterii eficienţei serviciilor oferite de administraţia publică.


90

Organizaţii civile

În viitor ar fi nevoie de înfiinţarea unor noi organizaţii civile şi de creşterea rolului acestor asociaţii

în luarea deciziilor referitoare la viitorul comunei Suplac.

Este foarte important implementarea unor proiecte privind promovarea valorilor sustenabile,

precum: cooperare, solidaritate, creativitate, satisfacţie, diversitate, frumuseţe, filantropie,

participare socială etc.

Este foarte important, de asemenea, implementarea unor proiecte mici privind crearea unor

parcuri tematice în centrul localităţilor, precum şi a unor spaţii verzi multifuncţionale, în vederea

îmbunătăţirii imaginii localităţilor, dar şi în vederea creării unor modele pentru locuitori.


91

6. Economie


92

1. Economia

Activitatea economică a comunei este destul de dezvoltată. Conform datelor Primăriei în comuna

Suplac în anul 2014, erau înregistraţi 66 de agenţi economici, dintre care 29 de societăţi comerciale

cu răspundere limitată (SRL), 37 de persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale (II)

şi întreprinderi familiale (IF). Densitatea întreprinderilor (agenţilor economici) la 1000 de locuitori

permite realizarea de comparaţii cu nivelul judeţean şi poate fi privit ca un indicator al spiritului

antreprenorial al populaţiei şi al mediului economic. În comuna Suplac densitatea firmelor era de

30,86‰ în anul 2014, situându-se peste nivelul judeţean (24‰) şi naţional (25,8‰).

Activităţile economice principale în comuna Suplac sunt: agricultura, comerţ, servicii, prelucrarea

fructelor şi a cărnii.

Producţie

În comuna Suplac numărul unităţilor de producţie este mai mic faţă de numărul unităţilor

economice în domeniul comerţului. Din cele 66 de unităţi economice 18 se ocupă de producţie.

Majoritatea unităţilor economice sunt din domeniul agriculturii, dar regăsim între activităţi confecţii

metalice, prelucrarea fructelor, prelucrarea cărnii, pielărie. În comună ar fi binevenită producţia

produselor de panificaţie.

Prestări de servicii

În comuna Suplac 19 de unităţi economice oferă servicii în diferite domenii: servicii sanitare,

sanitar-veterinare, televiziune prin cablu şi internet, coafură, dezmembrări auto, spălătorie auto,

însămânțare, lucrări de construcţii, farmacie, etc.

Unităţi comerciale

Din cele 66 de unităţi economice, 29 activează în domeniul comerţului, ceea ce înseamnă un

procent de 43,93 % din totalul unităţilor economice. Unităţile comerciale cuprind magazine mixte,

baruri.

Fig. Nr.25. Repartiţia unităţilor economice pe domenii de activitate


93

2. Agricultura

Comuna Suplac este considerată la nivelul judeţului Mureş una dintre comunele cu funcţii mixte

localizate în aria montană, ca urmare a dezvoltării industriei de prelucrare şi a celei extractive are

caracter agrar-industrial; pastoral-forestier-industrial.

Pe raza administrativ teritorială a comunei Suplac desfăşoară activitatea de extracţie gaze naturale

societatea Romgaz Mediaş, de curând societatea a intrat într-o colaborare cu o corporaţie

internaţională pentru mărirea capacităţii de producţie prin utilizarea unor tehnologii avansate.

Aşeazarea geografică a comunei, categoria terenurilor, fertilitatea acestora şi interesul locuitorilor

determină o dezvoltarea a agriculturii moderne, materializată în prezent prin utilizarea raţională a

terenurilor agricole, obţinându-se în final producţii foarte bune la culturile de porumb, grâu, cartof,

sfeclă de zahăr, viţă-de-vie şi mai nou la plante tehnice-rapiţă, soia, floarea soarelui, domeniu care

se dezvoltă an de an.

Agricultura este activitatea de baza a locuitorilor: cultura mare, viticultura şi creşterea animalelor.

Terenul agricol ocupă 79,46% din teritoriul administrativ al comunei Suplac; terenurile arabile

având o pondere de 68,46%, restul fiind ocupate de 16,73% păşune, 9,20% fâneţe, 0,54% vii şi

5,09% livezi.

Fig. Nr.26. Repartiţia terenurilor agricole pe categorii de folosinţă

Sursă: INS

Suprafaţa terenurilor agricole are o pondere de 79,46%, iar cele neagricole ocupă 20,54% din cele

4572,49 ha ale comunei.

Date cu privire la suprafeţele cultivate şi producţiile realizate în comuna Suplac în anul 2007

comparativ cu anul 2013 pot fi observate în tabelul de mai jos.


94

Tabel nr. 28. Date comparative referitoare la producţia vegetală

Nr.

crt.

Categoria

2007 2013

Suprafaţa

recoltată- ha

Producţia

obţinută- t

Suprafaţa

recoltată- ha

Producţia

obţinută- t

1. Grâu 183 749 198 622

2. Orz 26 123 32 756

3. Orzoaică 25 85

4. Porumb 702 3067 695 3200

5. Cartofi 30 540 85 1551

6. Tomate 3 120

7. Ceapă uscată 4 160

8. Usturoi uscat 1 20

9. Varză 5 150

10. Ardei 3 60

11. Castraveţi 2 10

12. Conopidă - -

13. Rădăcinoase 3 90

14. Din care morcovi 2 60

15. Vinete 1 25

16. Alte legume - -

17. Plante nutreţ 130 390

18. Sfeclă zahăr - -

19. Păşuni naturale 466 4660 475 5462

20. Fâneţe naturale 373 1120 373 4103

21. Vii pe rod 13 52

Sursă: Primăria Suplac (datele din 2013), Strategia comunei (datele din 2007)

Tabel nr. 29. Date comparative referitor la numărul de animale din comuna Suplac

Nr.

crt.

Categorii de animale Ani

2002 2007 2013

1. Bovine (nr. capete) 461 487 277


95

2. Porcine (nr. capete) 622 650 932

Categorii de animale 2002 2007 2013

3. Ovine (nr. capete) 1662 2024 4417

4. Caprine (nr. capete) 120 150

5. Cabaline 86 80 51

6. Măgari şi catâri - -

7. Iepuri de casă 28 30

8. Păsări – total 24000 25000 21647

9. Din care păsări ouătoare 16800 20000 15000

10. Albine - familii 130 140

Sursă: Primăria Suplac (datele din 2013), Strategia comunei 2007-2013 (datele 2002, 2007)

Fig. Nr. 27. Activitate agricolă în Suplac şi în Laslău Mare


96

În comuna Suplac există 677 de exploataţii agricole, care utilizează o suprafaţă de 3.565,75 hectare

de teren agricol. Suprafaţa agricolă utilizată ce revine în mediu la o exploataţie este de 5,27 hectare.

Acest indicator este mai mare, decât cel de la nivelul judeţului Mureş (3,40 hectare/exploataţie

agricolă).

În comună funcţionează o filalală a Asociaţiei Agricultorilor Maghiari din România, precum şi un

Composesorat.

Composesoratele ar putea avea un rol deosebit în dezvoltarea comunei, deoarece dispun de sume

mari provenite din subvenţii. Totodată rolul acestora în managementul pădurilor şi a păşunilor este

foarte mare. Printr-o strategie adecvată ar putea contribui la dezvoltarea durabilă a comunei.


Lipsă de cunoştinţe în ceea ce priveşte creşterea competitivităţii şi diversificării produselor

agricole;

Dispariţia sau scăderea cantităţii culturilor tradiţionale, specifice zonei;

Lipsa competitivităţii produselor agricole şi agro-alimentare locale;

Gradul redus de asociere a fermierilor.

Lipsa inovaţiei în domeniul agricol;

Direcţii principale de acţiune

Programe de formare în domeniul agriculturii şi a prelucrării alimentelor;

Identificarea oportunităţilor de finanţare în domeniul agriculturii;

Creşterea competitivităţii produselor agricole;

Dezvoltarea agroturismului;

Iniţierea asocierii fermierilor.


97

7. Protecţia şi conservarea mediului


98

I. Analiza stării mediului

1. Caliitatea aerului în judeţul Mureş şi în comuna Suplac

În judeţul Mureş calitatea aerului înconjurător este influenţată într-o măsură moderată de emisiile

din activităţile economico-sociale. Sursele antropice de emisie în atmosferă cu potenţial

semnificativ sunt amplasate în Târgu Mureş, Iernut, Luduş şi Târnăveni în timp ce în zone, precum

Reghin şi Sovata sursele de emisie antropice nu produc poluare semnificativă.

O scurtă caracterizare a surselor fixe se prezintă astfel:

A. Surse industriale: industria chimică, industria de prelucrare a lemnului, producerea materialelor

de construcţie;

- industria energetică;

- stocarea şi distribuţia carburanţilor;

- utilizarea solvenţilor.

În general, combustibilul utilizat este gazul natural (peste 98%). Sursele de emisie în atmosferă din

agricultură sunt reduse dar nu de neglijat. Depozitele de deşeuri reprezintă surse moderate de emisie

a poluanţilor în atmosferă.

B. Surse mobile:

- traficul rutier care se desfăşoară în principal pe DN13 (E60), DN 13 (A) şi DN15 (Târgu Mureş -

Topliţa) şi care traversează localităţile urbane şi rurale ale judeţului Mureş;

- traficul feroviar

Emisii de substanţe ce pot provoca acidifierea în atmosferă, ca de exemplu, dioxidul de sulf (SO2)

sau oxizii de azot (NOx), în special rezultaţi de la arderea combustibililor fosili, pot persista în aer

câteva zile şi astfel pot fi transportaţi la sute de kilometri, unde devin prin conversie chimică, acizi

(sulfuric sau nitric). Acest process interferă cu ecosistemele, conducând la cunoscuta problematică a

“acidifierii”.

Începând cu anul de raportare 2012 colectarea datelor pentru realizarea „Calitatea aerului în judeţul

Mureş” se menţine într-o tendinţă uşoară de îmbunătăţire. Începând cu anul 2006 s-au redus

substanţial emisiile provenite din procesele industriale iar numărul de incidente de poluare este în

scădere. Cu toate acestea, traficul rutier în creştere cauzează încă probleme locale de calitate a

aerului. În judeţul Mureş nu sunt probleme de poluare a aerului care să impună instituirea de măsuri

speciale de gestionare a calităţii aerului pentru încadrarea în standardele de calitate conform

legislaţiei în vigoare. Legislaţia naţională privind calitatea aerului identifică substanţele care au

nevoie de control, din cauza efectelor acestora asupra oamenilor şi a mediului, aceste substanţe sunt

oxizi de azot, ozonul, monoxidul de carbon, bioxidul de sulf, benzenul şi alţi compuşi organici


99

volatili, particulele în suspensie (fracţiunea PM 10 şi fracţiunea PM 2,5), plumb, cadmiu, mercur,

arsen, nichel.

Presiuni asupra stării de calitate a aerului

Activitatea industrială are un impact semnificativ asupra mediului prin emisiile de poluanţi în aer,

apă, sol prin generarea de deşeuri, prin consumul neraţional de energie. Industria este ramura cu

ponderea cea mai mare în economia judeţului. După evenimentele din anul 1989, procesul de

tranziţie caracteristic economiei judeţului s-a resimţit şi în sectorul industrial, care a trecut de la un

sistem puternic centralizat la promovarea liberei iniţiative. Procesul de privatizare a tuturor

unităţilor de producţie industrială care s-a desfăşurat în anii '90, a fost însoţit de reducerea

volumului producţiei şi a capacităţilor de producţie, precum şi de dispariţia unor ramuri industriale.

Totuşi, judeţul Mureş dispune de un potenţial de dezvoltare ridicat, determinat de aşezarea

geografică centrală şi de condiţiile naturale variate şi prielnice unei ample dezvoltări economice.

Industria se caracterizează în comuna Suplac printr-o varietate nu prea mare a ramurilor

producătoare, cu specializări în:

- agricultură

- extracţia de gaz

- pielărie, etc.

Activitatea industrială are un impact semnificativ asupra mediului prin emisiile de poluanţi în aer,

apă, sol prin generarea de deşeuri, prin consumul neraţional de energie. Industria este ramura cu

ponderea cea mai mare în economia judeţului. După evenimentele din anul 1989, procesul de

tranziţie caracteristic economiei judeţului s-a resimţit şi în sectorul industrial, care a trecut de la un

sistem puternic centralizat la promovarea liberei iniţiative. Procesul de privatizare a tuturor

unităţilor de producţie industrială care s-a desfăşurat în anii '90, a fost însoţit de reducerea

volumului producţiei şi a capacităţilor de producţie, precum şi de dispariţia unor ramuri industriale.

Totuşi, judeţul Mureş dispune de un potenţial de dezvoltare ridicat, determinat de aşezarea

geografică centrală şi de condiţiile naturale variate şi prielnice unei ample dezvoltări economice.

2. Calitatea apei

În comuna Suplac calitatea apei este de nivel mediu, rezultatele analizelor arată valori sub cele

maxime admise ale poluanţilor. Calitatea apei este afectată de activitatea de creştere a animalelor.

Totodată datorită dezvoltării activităţilor industriale, există o tendinţă de creştere a debitelor masice

de poluanţi în apele de suprafaţă din industrie.

3. Calitatea solului


100

Calitatea solului în comuna Suplac este afectată de activităţile de creştere a animalelor, mai ales în

cazurile în care locuitorii nu respectă legislaţia în vigoare. Totodată lipsa canalizării se poate

considera o sursă de poluare a solului.

4. Poluare acustică

Analizând ultimele rapoarte ale Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, nu s-a constatat

depăşiri ale nivelului de zgomot.

5. Modificări climatice

Lipsa unor soluţii alternative de asigurare a încălzirii locuinţelor, a iluminatului public, precum şi

menţinerea activității industriale fără implementarea de măsuri privind reducerea poluării vor face

ca emisiile de gaze cu efect de seră să se mențină la nivelul actual sau să crească.

6. Biodiversitate, patrimoniu cultural

Trebuie să existe la nivelul comunei o viziune strategică de ansamblu care va permite extinderea

activităţilor antropice în zonele naturale valoroase sau în vecinătatea acestora neafectând

diversitatea biologică şi funcţionalitatea acestor sisteme.

În condiţiile neimplementării măsurilor propuse, defrişările ilegale, braconajul, păşunatul intensiv,

turismul neorganizat vor continua să contribuie la degradarea ecosistemelor, distrugerea habitatelor

şi chiar dispariţia unor specii de flora şi fauna.

7. Sănătatea populaţiei

Trebuie menţinute eforturile actuale pentru dotarea edilitară a localităţilor, de sistare continuă a

activităţilor neconforme de gestiune a deşeurilor şi de reducere a poluării din industrie, ceea ce va

permite o reducere a riscurilor asupra sănătăţii umane.

8. Riscuri naturale

Conform Legii privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional- Zone de risc natural,

comuna Suplac este pe lista UAT-urilor cu risc de inundaţii.

9. Conservarea/utilizarea eficientă a resurselor naturale

Asigurarea surselor energetice va continua să se facă preponderent din resurse neregenerabile.

Trebuie să existe la nivelul comunei Suplac o politică privind economisirea şi conservarea energiei

şi utilizarea resurselor regenerabile.

10. Peisajul şi moştenirea culturală

Trebuie să existe o viziune strategică de dezvoltare care va contribui la eliminarea degradării

peisajului rural şi a zonelor de interes cultural, peisagistic sau de agrement, la eliminarea

abandonării terenurilor agricole, a defrişărilor necontrolate.

11. Creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu


101

Trebuie să existe la nivelul comunei un program de informare şi sensibilizare a populaţiei va face în

continuare ca aceasta să fie în egală măsură expusă direct riscurilor legate de poluare, dar şi să

reprezinte un factor important de presiune asupra mediului înconjurător.

În comuna Suplac au avut loc în perioada 2007-2013 acţiuni de reconstrucţie ecologică, care au

constat în identificarea terenurilor degradate, stabilirea perimetrelor de ameliorare prin

împăduriri şi întocmirea fişelor perimetrelor de către comisiile numite prin Ordin al prefectului

judeţului Mureş la Saschiz – 98,49 ha, Nadeş – 53,22 ha, Rîciu – 169,10 ha, Suplac – 93 ha şi

Beica de Jos – 50,47 ha.

II. Dezvoltare durabilă

În anul 1987, Comisia Brundtland, a creat un document intitulat „Viitorul nostru comun”, unde se

precizează:

„Dezvoltarea durabilă este un proces al schimbării, în care se exploatează resursele, se alege

direcţia de investiţie, se orientează tehnologiile de dezvoltare şi în care instituţiile au acţiuni

convergente, sporind un viitor potenţial pentru nevoile şi dorinţele umane”.

Pe plan internaţional este recunoscută oficial necesitatea de a integra dezvoltarea economică şi protecţia

mediului în obiectivul de dezvoltare durabilă şi s-a afirmat importanţa, în continuă creştere, a dreptului

internaţional al mediului, ca mecanism de codificare şi promovare a dezvoltării durabile.

In urma conferinţei au rezultat Declaraţia de la Rio, care conţine 27 de principii şi Agenda 21, care

constituie un plan de acţiune pentru dezvoltarea durabilă cu începere din secolul al XXI-lea.

Cele 40 de capitole ale Agendei 21 şi cele 27 de principii ale Declaraţiei de la Rio au definit

dezvoltarea durabilă ca fiind “dezvoltarea care îndeplineşte necesiăţile generaţiei prezente, fără a

compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi îndeplini propriile necesităţi”.

Raportul mondial al dezvoltarii Umane (1996), elaborat sub egida Programului Naţiunilor Unite

pentru dezvoltare (PNUD), sintetizează patru componente esenţiale ale paradigmei dezvoltare

durabilă:

a) Productivitatea - populaţia trebuie să-şi sporească productivitatea şi să participe deplin la

procesul de generarea veniturilor, creşterea economică reprezentând un subsistem al modelelor de

dezvoltare umană;

b) Echitatea - populaţia trebuie să aibă acces echitabil la opţiuni;

c) Durabilitatea - accesul la opţiuni trebuie asigurat nu numai pentru generaţiile prezente, ci şi

pentru generaţiile viitoare. Toate formele de capital-fizic, uman şi mediu - trebuie reîntregite;


102

d) Imputernicirea - omul trebuie să participe deplin la deciziile şi la procesele care-i modifică viaţa.

Pentru realizarea condiţiilor compatibilitate a celor patru cerinţe, strategia dezvoltării durabile

include, ca un element esenţial, simultaneitatea progresului în toate cele patru dimensiuni.

Se poate afrima că conceptul de dezvoltare economică durabilă reprezintă acea formă de dezvoltare

economică în cadrul căreia se urmăreşte ca satisfacerea cerinţelor prezente, de consum, să nu

compromită sau să prejudicieze pe cele ale generaţiilor viitoare. Preocupările tot mai accentuate

privind dezvoltarea economică durabilă sau viabilă, sunt legate de un complex de probleme cu care

se confruntă, în prezent omenirea, şi anume: sărăcia în mijlocul belşugului; degradarea mediului

înconjurator, extinderea necontrolată a urbanizării; nesiguranţa ocupării unui loc de muncă;

înstrăinarea tineretului; înlăturarea valorilor tradiţionale; inflaţia, şomajul, crize monetare,

economice şi geografice etc.

Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă este un document pe termen lung, realizat prin efortul

participativ al administraţiei publice, instituţiilor şi societăţii civile, mediului de afaceri, într-un

cuvânt comunitatea locală.

Planul Local de Acţiune reprezintă planificarea reală pe termen mediu şi lung în vederea îndeplinirii

obiectivelor prevăzute în strategia locală. Măsurile respective se concretizează prin acţiuni,

programe şi proiecte, cu specificarea resurselor, rezultatelor şi planificarea în timp.

Portofoliul de Proiecte Prioritare cuprinde acele programe şi proiecte care răspund la problemele

comunităţii locale, şi care pot conţine indicatorii de implementare, ce urmează a fi realizaţi în

viitorul apropiat.

La elaborarea prezentei strategii s-a ţinut cont de principiile dezvoltării durabile şi acest document

complex oferă viziunea şi drumul pe care îl parcurge comunitatea locală pentru a crea “o lume mai

bună”. Este un document de lucru flexibil şi dinamic elaborat printr-un proces participativ al

comunităţii locale în concordanţă cu priorităţile UE, naţionale şi cele regionale. Aici comunitatea

locală îşi regăseşte aspiraţiile, dorinţele şi eforturile în transformarea comunei în cel mai dorit loc în

care oricine ar dori să trăiască o viaţă sănătoasă, îndreptată spre valorile de familie, cu grijă şi

respect pentru viitorul generaţiilor următoare.

Materialele, energia, chiar şi mediul înconjurător nu stau în cantităţi infinite la dispoziţia noastră,

trebuie să ne folosim de ele cu prudenţă. Este indispensabilă educarea şi formarea modului de a

privi mediul în aşa fel încât atât populaţia cât şi agenţii economici să ajute la:

conervarea forţelor de energie neregenerabilă;

tehnologiile economice în ceea ce priveşte energia;


103

reducerea şi combaterea poluării mediului;

folosirea surselor de energie regenerabilă.

Una dintre sarcinile principale este conservarea mediului ce are efect asupra modului de viaţă şi a

valorilor naturale.

Propuneri:

Existenţa unei strategii pentru scăderea substanţelor poluante ale aerului, apelor şi a solului

Soluţii alternative de încălzire şi de iluminare

Dotarea edilitară a localităţilor

Sensibilizarea populaţiei

Este foarte important implementarea unor proiecte privind promovarea valorilor

sustenabile, precum: cooperare, solidaritate, creativitate, satisfacţie, diversitate, frumuseţe,

filantropie, participare socială etc.

Este foarte important, de asemenea, implementarea unor proiecte mici privind crearea unor

parcuri tematice în centrul localităţilor, precum şi a unor spaţii verzi multifuncţionale, în

vederea îmbunătăţirii imaginii localităţilor, dar şi în vederea creării unor modele pentru

locuitorii satelor.


104

Partea a III.-a Analiza SWOT


105

1. Rezultate în urma chestionării populaţiei

Pentru identificarea punctelor slabe şi a punctelor tari s-a aplicat un chestionar pentru populaţie,

chestionar care viza şi colectarea datelor privind gradul de mulţumire a locuitorilor vis-a vis de

servicii, de condiţii de locuire, de nivelul de trai. Obiectivul aplicării acestor chestionare era şi

elaborarea unei liste de priorităţi de dezvoltare.

Acest chestionar a fost distribuit în rândul localnicilor din cele cinci sate care aparţin de comuna

Suplac. S-au distribuit 200 de chestionare, ţinând cont de reprezentativitate şi de etnie, din care au

fost completate 173 de chestionare. Astfel s-au completat în Suplac 62 de chestionare, în Laslău

Mare 30 de chestionare, în Laslău Mic 29 de chestionare, în Idrifaia 51 de chestionare şi 2

chestionare în Vaidacuta.

În prima parte a chestionarului s-a analizat gradul de mulţumire a locuitorilor vis-a vis de calitatea

următoarelor servici:

1. Apă potabilă

2. Canalizare menajeră

3. Iluminat public

4. Transport public

5. Curăţenia străzilor

6. Colectarea deşeurilor menajere

Comunitatea locală trebuia să acorde note de la 1 la 5, unde 1 înseamnă foarte nemulţumit şi 5

înseamnă foarte mulţumit.

Rezultatele la aceste întrebări pe localităţile comunei sunt următoarele:

SUPLAC

1. În localitatea Suplac din 62 de locuitori unul singur este mulţumit, 23 sunt nemulţumite de apă

potabilă, 36 nu ştiu sau nu au răspuns la întrebare.

2. Din cei 62 de persoane întrebate de canalizare menajeră, nici unul nu este mulţumit, 26 sunt

nemulţumite şi 34 nu ştiu sau nu au răspuns la întrebare. Acest rezultat aşează pe primul loc în

localitatea Suplac rezolvarea problemei apei potabile şi a canalizării menajere.

3. Cu iluminatul public 22 de persoane s-au declarat mulţumite, 25 de persoane mai puţin

mulţumite, o persoană nemulţumită şi 14 nu ştiu sau nu au răspuns.

4. Cu transportul public 22 de persoane s-au declarat mulţumite, 31 de persoane mai puţin

mulţumite, 5 persoane nemulţumite şi 4 nu ştiu sau nu au răspuns.


106

5. De curăţenia străzilor 22 de persoane s-au declarat mulţumite, 31 de persoane mai puţin


6. Cu colectare deşeurilor menajere 34 de persoane s-au declarat mulţumite, 19 de persoane mai

puţin mulţumite, 5 persoane nemulţumite şi 4 nu ştiu sau nu au răspuns.

IDRIFAIA

1. În localitatea Idrifaia din cei 51 de locuitori care au completat chestionarele, 5 persoane sunt

mulţumite, 4 persoane mai puţin mulţumite, 22 de persoane sunt nemulţumite de apa potabilă, 36 nu

ştiu sau nu au răspuns la întrebare.

2. Din cei 62 de persoane întrebate de canalizare menajeră, nici unul nu este mulţumit, 26 sunt

nemulţumite şi 34 nu ştiu sau nu au răspuns la întrebare. Acest rezultat aşează pe primul loc şi în

Idrifaia rezolvarea problemei apei potabile şi a canalizării menajere.

3. Cu iluminatul public 22 de persoane s-au declarat mulţumite, 25 de persoane mai puţin

mulţumite, o persoană nemulţumită şi 14 nu ştiu sau nu au răspuns.



5. Cu curăţenia străzilor 22 de persoane s-au declarat mulţumite, 31 de persoane mai puţin


6. Cu colectare deşeurilor menajere 34 de persoane s-au declarat mulţumite, 19 de persoane mai

puţin mulţumite, 5 persoane nemulţumite şi 4 nu ştiu sau nu au răspuns.

LASLĂU MARE

1. În localitatea Laslău Mare din 30 de locuitori întrebaţi 12 sunt ne mulţumite de apa potabilă din

sat, 18 nu ştiu sau nu au răspuns la întrebare.

2. Din cei 30 de persoane întrebate de canalizare menajeră, 14 nu sunt mulţumite, 16 nu ştiu sau nu

au răspuns la întrebare.

3. Cu iluminatul public 22 de persoane s-au declarat mulţumite, 2 persoane mai puţin mulţumite,

nici o persoană nemulţumită şi 6 nu ştiu sau nu au răspuns.

4. Cu transportul public 19 persoane s-au declarat mulţumite, 5 persoane mai puţin mulţumite, nici

o persoană nemulţumită şi 6 nu ştiu sau nu au răspuns.

5. Cu curăţenia străzilor 11 de persoane s-au declarat mulţumite, 13 persoane mai puţin mulţumite,

o persoană nemulţumită şi 5 nu ştiu sau nu au răspuns.

6. Cu colectare deşeurilor menajere 9 persoane s-au declarat mulţumite, 8 persoane mai puţin

mulţumite, nici o persoană nemulţumită şi 13 nu ştiu sau nu au răspuns.


107

LASLĂU MIC

1. În localitatea Laslău Mic din cei 29 de locuitori care au completat chestionarele, nici o persoană

nu este mulţumită, 3 persoane mai puţin mulţumite, 6 de persoane nu sunt mulţumite de apă

potabilă, 20 nu ştiu sau nu au răspuns la întrebare.

2. Din cei 29 de persoane întrebate de canalizare menajeră, nici unul nu este mulţumit, 3 sunt puţin

mulţumite, 8 sunt nemulţumite şi 18 nu ştiu sau nu au răspuns la întrebare. Acest rezultat aşează

pe primul loc în localitatea Laslău Mic rezolvarea problemei apei potabile şi a canalizării

menajere.

3. Cu iluminatul public 23 de persoane s-au declarat mulţumite, 3 de persoane mai puţin mulţumite,




5. Cu curăţenia străzilor 18 persoane s-au declarat mulţumite, 8 de persoane mai puţin mulţumite,


6. Cu colectare deşeurilor menajere 3 de persoane s-au declarat mulţumite, 3 de persoane mai puţin


0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

Suplac Idrifaia Laslău Mare Laslău Mic Vaidacuta

Exprimat în % a gradului de mulțumire

Apă potabilă

Canalizare menajeră


108

În a doua parte a chestionarului s-a analizat gradul de mulţumire a locuitorilor vis-a vis de :

1. Curăţenia generală a comunei

2. Aspectul general al comunei

3. Parcuri şi spaţii verzi

4. Locuri de joacă pentru copii

5. Terenuri de sport cu acces liber

6. Calitatea străzilor principale

7. Calitatea străzilor secundare

8. Parcările din zona centrală

9. Condiţiile oferite în sistemul educaţional (infrastructură, dotări)

10. Calitatea actului educaţional în sistemul educaţional

11. Numărul locurilor de muncă oferite în comună

12. Oportunităţile de petrecere a timpului liber

13. Evenimentele culturale şi sportive din comună

14. Siguranţa personală şi a bunurilor

15. Relaţiile cu poliţia locală

16. Imaginea şi renumele comunei

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

80.0

90.0

Suplac Idrifaia Laslău Mare Laslău Mic Vaidacuta

Exprimat în % a gradului de mulțumire

Iluminat public

Transport public

Curăţenia străzilor

Colectare deşeuri menajere


109

SUPLAC

1. În localitatea Suplac din cei 62 de locuitori îtrebaţi despre curţenia generală a comunei 20 s-au

declarat mulţumiţi, 37 mai puţin mulţumiţi, o persoană nemulţumită şi 4 nu ştiu sau nu au

răspuns.

2. Cu aspectul general al comunei din cei 62 de persoane întrebate 16 au fost mulţumite, 41 mai

puţin mulţumite, o persoană nemulţumită şi 4 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.

3. Referitor la parcuri şi spaţii verzi 2 au fost mulţumiţi, 4 mai puţin mulţumiţi, 51 nemulţumiţi şi 5

nu ştiu sau nu au răspuns.

4. În ceeace priveşte situaţia locurilor de joacă pentru copii o persoană s-a declarat mulţumită, 4

mai puţin mulţumiţe, 50 nemulţumite şi 7 nu ştiu sau nu au răspuns.

5. Situaţia terenurilor de sport cu acces liber a fost apreciată în felul următor: 13 persoane au fost

mulţumite, 23 de persoane mai puţin mulţumite, 22 nemulţumite şi 4 persoane nu ştiu sau nu au

răspuns.

6. Calitatea străzilor principale au fost apreciate ca fiind mulţumitoare pentru 13 persoane, mai

puţin mulţumitoare pentru 34 persoane, nemulţumitoare pentru 9 persoane, 6 locuitori nu ştiu sau

nu au răspuns.

7. Caliatea străzilor secundare a fost apreciată astfel: 2 persoane au fost mulţumite, 40 mai puţin

mulţumite, 16 nemulţumite şi 4 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.

8. Cu parcările din zona centrală 2 persoane au fost mulţumite, 22 persoane mai puţin mulţumite,

32 nemulţumite şi 6 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.

9. Condiţiile oferite în sistemul educaţional (infrastructură, dotări) i-a mulţumit pe 19 persoane, mai

puţin pe 25 persoane, i-a nemulţumit pe 10 persoane şi nu ştiu sau nu au răspuns 8 persoane.

10. Calitatea actului educaţional în sistemul educaţional a fost apreciată de 14 persoane ca fiind

bună, 34 persoane sunt mai puţin mulţumite, 7 nemulţumite şi 7 nu ştiu sau nu au răspuns.

11. Cu numărul locurilor de muncă oferite în comună nici o persoană nu a fost mulţumită, 17

persoane au fost mai puţin mulţumite, 37 persoane nu au fost mulţumite şi 8 persoane nu ştiu sau

nu au răspuns.

12. Oportunităţile de petrecere a timpului liber au fost apreciate astfel: 2 persoane au fost mulţumite,

19 mai puţin mulţumite, 37 au fost nemulţumite şi 8 nu ştiu sau nu au răspuns.

13. Evenumentele culturale şi sportive din comună i-a mulţumit pe 9 persoane, mai puţin mulţumit

pe 35 persoane, 13 persoane au fost nemulţumite şi 5 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.

14. Siguranţa personală şi a bunurilor a fost apreciată astfel: 6 persoane sunt mulţumite, 34 persoane

mai puţin mulţumite, 18 persoane nemulţumite şi 4 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.


110

15. Relaţiile cu poliţia locală sunt bune pentru 24 persoane, mai puţin bune pentru 21 persoane,

deloc bune pentru 12 persoane şi nu ştiu sau nu au răspuns 5 persoane.

16. Imaginea comunei este mulţumitoare pentru 20 persoane, mai puţin mulţumitoare pentru 23

persoane, nemulţumitoare pentru 5 persoane şi 14 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.

IDRIFAIA

În localitatea Idrifaia din cei 62 de locuitori îtrebaţi despre curăţenia generală a comunei 20 s-

au declarat mulţumiţi, 37 mai puţin mulţumiţi, o persoană nemulţumită şi 4 nu ştiu sau nu au

răspuns.


puţin mulţumite, o persoană nemulţumită şi 4 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.

2. Referitor la parcuri şi spaţii verzi 2 au fost mulţumiţi, 4 mai puţin mulţumiţi, 51 nemulţumiţi şi 5

nu ştiu sau nu au răspuns.

3. În ceeace priveşte situaţia locurilor de joacă pentru copii o persoană s-a declarat mulţumită, 4

mai puţin mulţumite, 50 nemulţumite şi 7 nu ştiu sau nu au răspuns.

0 20 40 60 80

Curaţenia comunei/satului

Aspectul general al comunei/satului

Parcuri, spaţii verzi

Locuri de joacă pentru copii

Terenuri de sport cu acces liber

Calitatea străzilor principale

Calitatea străzilor secundare

Parcări în zona centrală

Condiţiile oferite în sistemul educaţional

Calitatea actului educational

Numărul de locuri de muncă oferite

Oportunităţile de petrecere a timpului liber

Evenimente culturale si sportive

Siguranta dumneavoastră si a bunurilor

Relaţiile cu Poliţia Locală

Imaginea si renumele comunei

Mulțumit Mai puțin mulțumit Nemulțumit Nu știe/nu răspunde


111



răspuns.

5. Calitatea străzilor principale din sat a fost apreciată de 27 persoane ca fiind mulţumitoare, 22

persoane mai puţin mulţumite, 2 nemulţumiţi.


mulţumite, 11 nemulţumite.

7. Cu parcările din zona centrală 4 persoane au fost mulţumite, 16 persoane mai puţin mulţumite,

25 nemulţumite şi 6 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.

8. Condiţiile oferite în sistemul educaţional (infrastructură, dotări) i-a mulţumit pe 22 persoane, mai

puţin mulţumit pe 21 persoane, i-a nemulţumit pe 4 persoane şi nu ştiu sau nu au răspuns 4

persoane.

9. Calitatea actului educaţional în sistemul educaţional a fost apreciată de 27 persoane ca fiindbună,

18 persoane au fost puţin mulţumite, 3 nemulţumite şi 3 nu ştiu sau nu au răspuns.


persoane au fost mai puţin mulţumite, 19 persoane nu au fost mulţumite şi 8 persoane nu ştiu sau

nu au răspuns.

11. Oportunităţile de petrecere a timpului liber au fost apreciate astfel: 1 persoană a fost mulţumită,

14 mai puţin mulţumite, 31 au fost nemulţumite şi 5 nu ştiu sau nu au răspuns.

12. Evenimentele culturale şi sportive din comună i-a mulţumit pe 10 persoane, au fost mai puţin

mulţumite 30 persoane, iar 11 persoane au fost nemulţumite.

13. Siguranţa personală şi a bunurilor a fost apreciată astfel: 11 persoane sunt mulţumite, 30

persoane mai puţin mulţumite, 9 persoane nemulţumite şi o persoană nu ştie sau nu a răspuns.

14. Relaţiile cu poliţia locală sunt bune pentru 28 persoane, mai puţin bune pentru 20 persoane,

deloc bune pentru 3 persoane.

Imaginea şi renumele localităţii este mulţumitoare pentru 28 persoane, mai puţin mulţumitoare

pentru 13 persoane, nemulţumitoare pentru o persoană şi 9 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.


112

LASLĂU MARE

1. În localitatea Laslău Mare din cei 30 de locuitori îtrebaţi despre curăţenia generală a

comunei 11 s-au declarat mulţumiţi, 9 mai puţin mulţumiţi, o persoană nemulţumită şi 9 nu

ştiu sau nu au răspuns.


puţin mulţumite, nici o persoană nemulţumită şi 9 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.

3. Referitor la parcuri şi spaţii verzi 5 au fost mulţumiţi, nici o persoană mai puţin mulţumiţă, 9

nemulţumiţe şi 16 nu ştiu sau nu au răspuns.

4. În ceea ce priveşte situaţia locurilor de joacă pentru copii 3 persoane s-a declarat mulţumite, 2

mai puţin mulţumite, 9 nemulţumite şi 16 nu ştiu sau nu au răspuns.



răspuns.


puţin mulţumitoare pentru 4 persoane, 2 locuitori nu ştiu sau nu au răspuns.

0 10 20 30 40 50 60

Curăţenia comunei/satului









Calitatea actului educaţional

Numărul de locuri de muncă oferite în comună



Siguranţa dumneavoastră si a bunurilor





113



8. Cu parcările din zona centrală nici o persoană nu a fost mulţumită, 10 persoane mai puţin


9. Condiţiile oferite în sistemul educaţional (infrastructură, dotări) i-a mulţumit pe 10 persoane,

sunt mai puţin mulţumite 12 persoane, nu ştiu sau nu au răspuns 8 persoane.


bună, 10 persoane au fost mai puţin mulţumite şi 8 nu ştiu sau nu au răspuns.


persoane au fost mai puţin mulţumite, 2 persoane nu au fost mulţumite şi 13 persoane nu ştiu

sau nu au răspuns.

12. Oportunităţile de petrecere a timpului liber au fost apreciate astfel: nici o persoană nu a fost

mulţumită, 3 mai puţin mulţumite, 14 au fost nemulţumite şi 13 nu ştiu sau nu au răspuns.

13. Evenimentele culturale şi sportive din comună i-a mulţumit pe 3 locuitori, mai puţin mulţumit

au fost 13 persoane şi 14 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.

14. Siguranţa personală şi a bunurilor a fost apreciată astfel: 8 persoane sunt mulţumite, 8

persoane mai puţin mulţumite, 7 persoane nemulţumite şi 6 persoane nu ştiu sau nu au

răspuns.

15. Relaţiile cu poliţia locală sunt mulţumitoare pentru 9 persoane, mai puţin mulţumitoare pentru

10 persoane şi nu ştiu sau nu au răspuns 11 persoane.

16. Imaginea comunei este mulţumitoare pentru 8 persoane, mai puţin mulţumitoare pentru 5

persoane şi 17 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.


114

LASLĂU MIC

1. În localitatea Laslău Mic din cei 29 de locuitori îtrebaţi despre curăţenia generală a comunei 8

s-au declarat mulţumiţi, 11 mai puţin mulţumiţi, nici o persoană nemulţumită şi 10 nu ştiu sau

nu au răspuns.


puţin mulţumite, nici o persoană nemulţumită şi 8 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.

3. Referitor la parcuri şi spaţii verzi 2 au fost mulţumiţi, o persoană mai puţin mulţumită, 10

nemulţumite şi 16 nu ştiu sau nu au răspuns.

4. În ceea ce priveşte situaţia locurilor de joacă pentru copii nici o persoană nu s-a declarat

mulţumită, 2 mai puţin mulţumite, 10 nemulţumite şi 17 nu ştiu sau nu au răspuns.

5. Situaţia terenurilor de sport cu acces liber a fost apreciată în felul următor: nici o persoană nu a

fost mulţumită, 2 persoane mai puţin mulţumite, 9 nemulţumite şi 18 persoane nu ştiu sau nu au

răspuns.


puţin mulţumitoare pentru o persoană, nemulţumitoare pentru nici o persoană, 26 locuitori nu

ştiu sau nu au răspuns.

0 10 20 30 40






Numărul de locuri de muncă oferit





115


mulţumite, nici o persoană nemulţumită şi 3 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.

8. Cu parcările din zona centrală 3 persoane au fost mulţumite, o persoană mai puţin mulţumită şi

25 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.

9. Condiţiile oferite în sistemul educaţional (infrastructură, dotări) i-a mulţumit pe 5 persoane,

sunt mai puţin mulţumite 9 persoane şi nu ştiu sau nu au răspuns 15 persoane.


bună, 9 persoane au fost mai puţin mulţumite şi 16 nu ştiu sau nu au răspuns.

11. Cu numărul locurilor de muncă oferite în comună 2 persoane au fost mulţumite, 5 persoane au

fost mai puţin mulţumite, o persoană nu a fost mulţumită şi 21 persoane nu ştiu sau nu au

răspuns.

12. Oportunităţile de petrecere a timpului liber au fost apreciate astfel: nici o persoană nu a fost

mulţumită, 4 mai puţin mulţumite, 8 au fost nemulţumite şi 17 nu ştiu sau nu au răspuns.

13. Evenimentele culturale şi sportive din comună nu a mulţumit nici o persoană, mai puţin

mulţumit a fost o persoană, 3 persoane au fost nemulţumite şi 25 persoane nu ştiu sau nu au

răspuns.

0 10 20 30 40










Calitatea actului educaţional




Siguranţa dumneavoastră si a bunurilor



Mulțumit Mai puțin mulțumit Nemulțumit Nu știr/nu răspunde


116

14. Siguranţa personală şi a bunurilor a fost apreciată astfel: 2 persoane sunt mulţumite, 3 persoane

mai puţin mulţumite, 8 persoane nemulţumite şi 16 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.

15. Relaţiile cu poliţia locală sunt mulţumitoare pentru 8 persoane, mai puţin mulţumitoare pentru

7 persoane, deloc mulţumitoare pentru 1 persoană şi nu ştiu sau nu au răspuns 13 persoane.

16. Imaginea comunei este mulţumitoare pentru o persoană, 28 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.

VAIDACUTA

1. În localitatea Vaidacuta din cei 2 de locuitori îtrebaţi despre curăţenia generală a comunei

nici unul nu s-au declarat mulţumită, 2 mai puţin mulţumite, nici o persoană nemulţumită.

2. Cu aspectul general al comunei din cele 2 persoane întrebate nici unul nu a fost mulţumit.

3. Referitor la parcuri şi spaţii verzi nici o persoană nu a fost mulţumită, 2 nemulţumite.

4. În ceeace priveşte situaţia locurilor de joacă pentru copii, cele 2 s-au declarat nemulţumite.

5. Situaţia terenurilor de sport cu acces liber a fost apreciată în felul următor: cele 2 s-au

declarat nemulţumite.

6. Calitatea străzilor principale au fost apreciate ca fiind mai puţin mulţumitoare pentru o

persoană, nemulţumitoare pentru o persoană.

7. Caliatea străzilor secundare a fost apreciată astfel: cele 2 s-au declarat nemulţumite.

8. Cu parcările din zona centrală cele 2 s-au declarat nemulţumite.

9. Condiţiile oferite în sistemul educaţional (infrastructură, dotări) i-a nemulţumite pe cele 2

persoane.

10. Calitatea actului educaţional în sistemul educaţional a fost apreciată de cele 2 persoane

întrebate ca fiind nemulţumitoare.

11. Numărul locurilor de muncă oferite în comună este nemulţumitoare pentru cele 2 persoane.

12. Oportunităţile de petrecere a timpului liber au fost apreciate cu nemulţumire de cele 2

persoane întrebate.

13. Referitor la evenimentele culturale şi sportive din comună, ambele au apreciat ca fiind

nemulţumitoare.

14. Siguranţa personală şi a bunurilor a fost apreciată de cele 2 persoane nemulţumitoare.

15. Relaţiile cu poliţia locală nu este mulţumitoare pentru nici o persoană, ambii calificând cu

mai puţin mulţumitoare.

16. Imaginea comunei este nemulţumitoare pentru ambele persoane întrebate.


117

Centralizarea datelor

Gradul de mulţumire referitor la servicii publice

Cele mai mari nemulţumiri- Suplac (62 de chestionare):

Lipsa reţelei de apă potabilă şi canalizare (42)

Lipsa locurilor de muncă (14)

Lipsa interesului autorităţilor (11)

Prea mulţi beneficiază de ajutor social (10)

0 0.5 1 1.5 2 2.5

Curățenia comunei/satului









Calitatea actului educational




Siguranta dumneavoastră si a bunurilor



Mulțumit Mai puțin mulțumit Nemulțumit Nu știu/nu răspund


118

Altele: lipsa pieţelor (7), curăţenia străzilor (7), parcuri (6), lipsa investiţiilor (5), siguranţa, etc,

Cele mai mari nemulţumiri- Idrifaia (51 de chestionare):



Venituri mici (13)

Distanţa mare de oraş (10)

Altele: curăţenia străzilor (7), colectarea deşeurilor (6), mulţi cu ajutor social (7), transport

(4), atitudinea locuitorilor (4), siguranţa (4), lipsa pieţelor (3),lipsa de ocupare a romilor, etc,

Cele mai mari nemulţumiri- Laslău Mare (30 de chestionare):



Altele: venituri mici (4), siguranţa (5), îmbătrănirea populaţiei (7), colectarea deşeurilor (3),

distanţa oraş (4), birou notarial, piaţă agricolă, ajutor social, etc.

Cele mai mari nemulţumiri- Laslău Mic (29 de chestionare)



Prea mulţi beneficiază de ajutor social (9)

Venituri mici (8)

Distanţa mare de oraş (5)

Altele: servicii medicale, transport public

Vaidacuta- Izolare, lipsa pieţei

1.1. Idei de dezvoltare

Suplac

Spaţii de joacă, parcuri (14)

Asfaltarea străzilor laterale (13)

Atragerea investitorilor, locuri de muncă (12)

Centru pentru bătrâni (11)


119

Canalizare menajeră (10)

Investiţii în şcoli (9)

Pod peste Târnava (7)

Creşterea siguranţei (8)

Altele: pistă pentru biciclete (3), aspectul comunei (curăţenie 4), servicii medicale (4),

transport, brutărie, piaţă etc.

Avantaje –Suplac

Zonă favorabilă pentru agricultură, viticultură

Monumente istorice

Clădiri şi spaţii neutilizate

Hărnicia oamenilor

Diversitatea etno-culturală

Idei de dezvoltare-Idrifaia

Asigurarea serviciilor medicale (14)

Acordarea ajutorului social cu condiţii (10)

Asfaltarea străzilor laterale, de hotar (8)


Apă potabilă şi canalizare menajeră (7)



Altele: aspectul comunei (curăţenie- 5), agroturism (4), programe culturale (3), grădiniţă cu

program prelungit, sprijinirea tinerilor fermieri, cofetărie, sală de sport, piaţă etc.

Avantaje – Idrifaia

Zonă cu potenţial turistic

Zonă favorabilă pentru agricultură, viticultură

Păstrarea tradiţiei

Zonă liniştită, curată

Forţă de muncă

Idei de dezvoltare-Laslău Mare

Servicii medicale (farmacie)- (13)




120


Asfaltarea străzilor laterale (6)

Apă şi canalizare menajeră (4)

Altele: mărirea ajutoarelor sociale (5), dezvoltarea învăţământului, etc.

Avantaje –Laslău Mare

Terenuri agricole de calitate

Terenuri potrivite pentru pomicultură

Drum judeţean

Conexiune feroviară

Idei de dezvoltare-Laslău Mic

Servicii medicale (farmacie)- (20)


Introducerea gazului metan (7)

Subvenţionarea lemnului de foc (5)

Mărirea ajutoarelor sociale (4),

Altele: atragerea investitorilor, locuri de muncă (2), spaţii de joacă, parcuri (1), apă şi

canalizare menajeră (2), teren de joacă, etc.

Avantaje –Laslău Mic

Terenuri agricole de calitate

Frumuseţiile naturii, linişte

Forţa de muncă

Terenuri potrivite pentru pomicultură


121

2. Analiza potenţialului comunei

În cursul sondajului de opinie, li s-a oferit locuitorilor comunei Suplac posibilitatea de a-şi expune

părerea atât despre situaţia actuală a comunei, cât şi despre aşteptările lor privind viitorul. Referitor

la situaţia actuală a comunei Suplac s-a încercat identificarea punctelor tari şi a punctelor slabe ale

localităţilor, şi localnicii au avut ocazia de a-şi exprima părerea despre cum ar dori ei să arate localitatea

peste 7 ani.

Analiza SWOT (puncte forte, puncte slabe, oportunităţi, ameninţări) se bazează pe de o parte pe

opiniile relevate în cursul sondajului, pe de altă parte pe factorii identificaţi în cursul activităţii de

planificare. Punctele tari şi oportunităţile identificate reprezintă resursele strategice comune care

vor fi valorificate în urmărirea obiectivelor strategice, iar acestea depind în mare măsură de punctele

slabe interne şi ameninţările externe existente.

Analiza SWOT s-a făcut exact pe domeniile în care s-a făcut analiza situației actuale a comunei pentru a

obţine o imagine de ansamblu asupra necesităţilor comunei.

La elaborarea analizei SWOT a comunei Suplac am considerat următoarele domenii conform

capitolelor prezentate în analiza de nevoi:

Cadru general

Demografie şi forţa de muncă

Terenuri şi locuinţe

Infrastructură

Servicii sociale, servicii de sănătate, învăţământ, cultură şi sport

Dezvoltare economică

Protecţia şi conservarea mediului


122

1. Cadru general

Puncte tari Puncte slabe

Poziţionarea avantajoasă a comunei:

între două oraşe: Sovata şi Târnăveni;

Accesibilitatea facilă a comunei din

punct de vedere rutier, feroviar şi

aerian;

Traversarea comunei de rute de

transport rutier: DJ 142, DC70

Existenţa unor resurse naturale, spaţii

întinse de păduri şi păşuni;

Climă şi tipuri de sol favorabile

diversificării activităţilor agricole;

Se practică încă unele meşteşuguri

tradiţionale, specifice regiunii;

Există proiecte depuse pentru

dezvoltarea infrastructurii;

Inexistenţa reţelelor de utilităţi (reţea de

apă potabilă, reţea de canalizare);

Lipsa unor amenajări de petrecere a

timpului liber pentru copii în unele

localităţi;

Transportul în comun al comunei

insuficient dezvoltat (transport în

localităţile apropiate);

Sunt foarte puţine studii privind

moştenirea culturală, naturală sau

arhitecturală locală. Există puţine studii

de tip monografic despre localităţi;

Nu se derulează activităţi semnificative

de promovare a meşteşugurilor

tradiţionale, a obiceiurilor şi tradiţiilor;

Inexistenţa asociaţiilor şi fundaţiilor

orientate spre promovarea şi susţinerea

obiceiurilor, a culturii tradiţionale locale;

Oportunităţi Ameninţări

Derularea proiectelor aflate în curs de

implementare pentru dezvoltarea

infrastructurii rutiere şi tehnico-

edilitare;

Iniţierea a cât mai multor proiecte de

dezvoltare rurală;

Posibilitatea finanţării proiectelor de

infrastructură din fonduri

nerambursabile europene prin PNDR,

Programul Operaţional Regional şi alte

Încetinirea/neimplementarea proiectelor

de dezvoltare;

Efectele industrializării şi a globalizării

pătrund în ce în ce mai adânc în

teritoriul comunei în detrimentul culturii

populare, a tradiţiilor şi a obiceiurilor

locale, şi în mod indirect în defavoarea

dezvoltării turismului rural;


123

programe;

2. Demografia şi forţa de muncă


Densitatea scăzută a populaţiei pe

teritoriul comunei ( 48,81 loc./km2);

Echilibru în împărţirea populaţiei pe

sexe: 50,77% persoane de sex feminin

şi 49,23% persoane de sex masculin;

Diversitatea religioasă extrem de

accentuată: 48% reformaţi, 41,41%

ortodocşi, 4,27% baptiști, restul

populaţiei (0,37%), de altă religie sau

fără religie;

Numărul populaţiei de peste 60 de ani

redus faţă de nivelul pe ţară, reprezintă

un procent de 17,65% din populaţia

totală a comunei;

Dezvoltarea economică a condus la

diversificarea ofertei de muncă;

Rata şomajului de la nivelul judeţului

se situează mult sub nivelul mediu

naţional;

Forţă de muncă bine reprezentată la

nivelul segmentării populaţiei pe grupe

de vârstă;

Forţă de muncă disponibilă;

Scăderea numerică a populaţiei

stabile;

Creşterea numărului de şomeri pe

fondul dezvoltării crizei economice

naţionale;

Evoluţia descrescătoare a numărului

mediu de salariaţi; .

Soldul natural negativ;

Rata mortalităţii destul de ridicată;

Adâncirea procesului de îmbătrânire

a populaţiei atrage pericolul de

depopulare a unor aşezări;

Lipsa sau eficienţa scăzută a

programelor de formare în domeniul

agricol şi agro-alimentar;

Nivelul scăzut de instruire a

populației;


Apropierea de oraşe creşte oportunităţile

oferite pe piaţa muncii pentru locuitorii

comunei;

Atractivitatea zonei pentru turişti, care pot

Criza economică şi financiară de la nivel

naţional ce are impact asupra dezvoltării

economice şi a pieţei locurilor de muncă;

Subfinanţarea sistemului de învăţământ şi


124

genera locuri de muncă;

Proiectele de dezvoltare a infrastructurii

pentru creşterea accesibilităţii zonei;


infrastructură din fonduri nerambursabile;

astfel scăderea calităţii actului educaţional va

determina scăderea numărului persoanelor cu

studii medii şi superioare;

3. Terenuri şi locuinţe


Suprafaţa locuibilă medie față de nivel

de național

Dezvoltarea unui număr ridicat de

proiecte imobiliare;

Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire,

prin dezvoltarea noilor proiecte;

Extinderea serviciilor bancare, centrelor

comerciale, serviciilor de educaţie şi

sănătate;

Implicarea autorităţilor în rezolvarea

problemelor de echipare edilitară;

Dezvoltarea moderată, numărul de

locuinţe a crescut foarte puțin;

Serviciu de transport între localităţile

apropiate slab dezvoltat;

Punerea în posesie a terenurilor;

Distribuirea actelor de proprietate;

Disparităţi de dezvoltare (Laslău Mare,

Laslău Mic, Vaidacuta)


Apropierea de oraşe creşte

oportunităţile oferite pe piaţa

muncii pentru locuitorii comunei;

Atractivitatea zonei pentru turişti,

care pot genera locuri de muncă;

Proiectele de dezvoltare a

infrastructurii pentru creşterea

accesibilităţii zonei;

Posibilitatea finanţării proiectelor

de infrastructură din fonduri

Criza economică şi financiară de la

nivel naţional ce are impact asupra

dezvoltării economice şi a pieţei

locurilor de muncă;


125

nerambursabile;


126

4. Infrastructură


Traversarea comunei de către DJ 142.

Trendul ascendent înregistrat în ultimii

ani a lungimii străzilor comunei

modernizate;

Implicarea autorităţilor în rezolvarea

problemelor de echipare edilitară;

Acces facil la infrastructura feroviară şi

aeriană (stație de acces feroviar, 40 km

acces aerian);

Sistem de distribuţie a energiei electrice

bine dezvoltată (grad de acoperire

100%);

Reţea de iluminat public în toate

localităţile comunei;

Acoperire relativ bună a zonei cu reţea

de telefonie fixă şi mobilă 80%;

Drumuri de pământ în localităţile

lăturalnice:

Inexistenţa trotuarelor în anumite zone

ale comunei;

Lipsa unui sistem de alimentare

centralizate cu apă la nivelul întregului

comune;

Lipsa totală a reţelei de canalizare.

Nu există centre civice moderne,

integrate, reabilitate în mod inovativ;

Centrele în unele localităţi sunt

nedezvoltate, creând o imagine

nefavorabilă, o influenţă negativă asupra

întregii localităţi;



infrastructură din fonduri

nerambursabile europene prin

Programul Naţional de Dezvoltare

Ruraleă, Programul Operaţional

Regional, etc.;

Dezvoltarea haotică poate genera

probleme în realizarea unor căi de acces

modernizate;

Adâncirea actualei crize economice

poate genera reducerea surselor proprii

de venituri şi implicit reducerea sumelor

alocate investiţiilor în infrastructură;

Posibile dificultăţi în asigurarea

cofinanţării unor proiecte majore de

reabilitare a infrastructurii şi reţelelor

edilitare;


127

5. Servicii publice


Asistenţa socială

Experienţă în proiecte finanţate din

fonduri naţionale şi comunitare, în

domeniul serviciilor sociale;

Învăţământ şi cultură

Existenţa unei reţele dezvoltate de

unităţi de învăţământ;

Existenţa a 2 terenuri de sport;

Organizarea de evenimente cultural-

artistice periodice;

Funcţionarea Casei de Cultură are un

rol important în organizarea acţiunilor

cultural-artistice, educative, de

informare şi de divertisment;

Bibliotecă;

Sănătate

Existenţa unui cabinet sanitar;

Asistenţa socială

Servicii comunitare insuficient dezvoltate

pentru persoanele vârstnice/cu handicap,

pentru victime ale violenţei domestice

etc.;

Servicii publice

Inexistenţa reţelelor de alimentare cu apă

şi canalizare;

Pregătirea şi specializare insuficientă a

resurselor umane din instituţiile publice;

Efectivul redus de cadre de poliţie în

raport cu necesităţile populaţiei;

Infrastructura serviciilor publice este

insuficientă şi slab dotată;

Suprafaţa spaţii verzi/locuitor

nesatisfăcător;


Unităţile de învăţământ sunt dotate

necorespunzător;

Subfinanţarea unor unităţi de

învăţământ, mai ales din localităţile

arondate centrelor de comune (izolate);


Asistenţa socială

Dezvoltarea unor proiecte în parteneriat

cu organizaţiile non-guvernamentale;

Accesarea fondurilor europene şi a

programelor naţionale în domeniul

asistenţei sociale;

Existenţa cadrului legislativ ce creează


Dezinteresul pentru educaţie şi

scăderea calitativă a învăţământului

românesc;

Subfinanţarea sistemului de învăţământ

românesc;


128

facilităţi pentru mediul economic ce

angajează persoane din grupurile

vulnerabile în vederea integrării

acestora în societate;

Posibilitatea dezvoltării de parteneriate

între APL şi sectorul non-

guvernamental;

Servicii publice

Dezvoltarea de proiecte în parteneriat

cu societatea civilă pentru sprijinirea şi

îmbunătăţirea serviciilor publice;

Informatizarea furnizării serviciilor

publice;

Accesarea fondurilor nerambursabile

destinate îmbunătăţirii serviciilor

publice;

Specializarea resurselor umane

cuprinse în instituţiile furnizoare de

servicii publice;


Dezvoltarea activităţilor educative care

să stimuleze înclinaţia spre cultură a

populaţiei tinere;

Mijloacele tehnice actuale pot fi

folosite pentru îmbunătăţirea procesului

didactic şi auto-didactic, prin

ameliorarea modului de prezentare,

reducerea timpului de

transmitere/asimilare a informaţiilor,

îmbunătăţirea comunicării dintre

profesor/instituţie şi elev, sporirea

numărului de surse de informare şi

documentare;

Lipsa condiţiilor atractive pentru

cadrele didactice tinere (salarizare,

condiţiile din şcoli, locuinţe);

Politica de salarizare existentă în

domeniul educaţional care poate avea

influenţe negative asupra calităţii

actului educaţional;

Creşterea ratei abandonului şcolar, ca

urmare a instabilităţii financiare şi

materiale a mediului familial;

Frecventele schimbări legislative

privind sistemul românesc de

învăţământ;

Scăderea gradului de atractivitate al

sistemului de învăţământ pentru

profesorii tineri;

Lipsa de interes a cetăţenilor faţă de

cultură;

Insuficienţa fondurilor alocate pentru

instituţiile culturale şi investiţiile în

acest domeniu;

Sănătate

Subfinanţarea sistemului medical;

Scăderea calităţii serviciilor medicale;

Scăderea gradului de atractivitate a

sistemului public de sănătate pentru

tinerii medici;

Amploarea fenomenului migratoriu în

rândul personalului medico-sanitar spre

statele Uniunii Europene;

Politica de salarizare în domeniul

sănătăţii slab motivantă;


129

Dezvoltarea activităţilor educative care

să stimuleze înclinaţia spre cultură a

populaţiei tinere;

Existenţa fondurilor europene

direcţionate spre perfecţionarea actului

didactic;

Existenţa fondurilor europene

disponibile pentru reabilitarea clădirilor

instituţiilor de învăţământ şi dotarea

corespunzătoare a acestora;

Programele şcolare internaţionale care

permit şcolilor locale să stabilească

parteneriate cu instituţii de învăţământ

din străinătate;

Sănătate

Accesarea de fonduri europene

destinate reabilitării, modernizării sau

echipării infrastructurii serviciilor de

sănătate;

Dezvoltarea mediului privat medico-

sanitar (dezvoltarea cabinetelor

medicale de specialitate);

Administraţie publică

Obţinere de finanţări nerambursabile

pentru implementarea unor proiecte

privind dezvoltarea capacităţii

administrative ale autorităţilor publice

locale (cursuri de formare pentru

personal, sisteme integrate de

management, etc.);

Introducerea treptată a procedurilor şi

mecanismelor de E-guvernare locală;


130

6. Dezvoltare economică


Creşterea numărului de persoane

juridice active economic la nivelul

comunei;

Spiritul antreprenorial mediu dezvoltat;

Implicarea autorităţilor publice în

sprijinirea activităţilor economice;

Infrastructura rutieră avantajoasă pentru

transportul de mărfuri;

Accesibilitatea facilă a comunei din

punct de vedere rutier, feroviar şi

aerian;

Cadru natural deosebit

Varietatea formelor de relief care

permit practicarea multiplelor forme de

turism şi din care rezultă diversificarea

activităţilor agricole;

Condiţii favorabile pentru dezvoltarea

diferitelor forme de turism;

Organizarea unor evenimente în

comună: târguri, expoziţii, manifestări

sportive;

Dorinţa oamenilor de a munci;

Turism

Potenţial turistic ridicat utilizabil pe tot

parcursul anului datorat peisajului

diversificat, tradiţiilor, monumentelor

arhitecturale şi istorice;

Existenţa ariilor protejate Natura 2000,

monumente ale naturii, rarităţi ale

Impactul crizei economice, de la finalul

anului 2008, asupra mediului de afaceri;

Inexistenţa reţelelor de utilităţi;

Lipsa structurilor de sprijin a afacerilor

Promovarea insuficientă a imaginii

comunei ca posibilă destinaţie pentru

investiţii;

Lipsa terenurilor/locaţii disponibile

pentru investiţii;

Slaba dezvoltarea a infrastructurii de

petrecere a timpului liber;

Inovaţia slabă în domeniul agricol sau în

valorificarea cunoştinţelor moderne în

acest domeniu;

Lipsa competitivităţii produselor locale

agricole şi agro-alimentare locale;

Scăderea efectivului de animale pe

parcursul perioadei de tranziţie;

Produsele agricole obţinute în fermele

vegetale, şi mai ales în cele zootehnice,

prezintă un nivel calitativ scăzut,

determinat în parte de lipsa de

conformitate cu normele europene;

Lipsesc produsele agro-alimentare

tradiţionale, fabricate pe baza unor

tehnologii noi;

Fragmentarea excesivă a proprietăţii în

agricultură;


131

florei, plante protejate;

Valori imateriale locale specifice;

Ospitalitatea locuitorilor;

Intenţiile ferme ale membrilor

comunităţii în vederea iniţierii de mici

afaceri în domeniul turistic;

Grad redus de asociere a fermierilor;

Numărul mare al exploataţiilor de

subzistenţă şi semi-subzistenţă;

Slaba dezvoltare a activităţii de marketing

în domeniul agroalimentar;

Prezenţa slabă a activităţilor

meşteşugăreşti şi de artizanat

tradiţionale, desfăşurate în cadrul unor

întreprinderi mici;

Lipsa inovaţiei la nivelul întreprinderilor

mici şi mijlocii;

Lipsa programelor de sprijin pentru

întreprinderi start-up;

Capacitatea redusă a micro-

intreprinderilor existente de a răspunde

necesităţii de a furniza locuri de muncă

pentru populaţia din spaţiul rural;

Turism:

Lipsa programelor turistice sezoniale

complete şi integrate pentru toate

unităţile turistice din zonă;

Inexistența unităţilor turistice

Lipsa reţelelor de cooperare;

Marketing turistic slab dezvoltat,

elemente de informare şi publicitate

reduse (nu există materiale de

informare scrise despre programele

turistice, nu există plăcuţe amplasate

indicând existenţa obiectivelor de


132

interes turistic);


Programele naţionale de sprijin pentru

IMM-uri;

Programele europene de finanţare

pentru mediul economic şi pentru

creşterea competitivităţii;

Dezvoltarea comunicării între

reprezentanţii mediului de afaceri şi

reprezentanţii autorităţilor publice

locale;

Dezvoltarea unor platforme logistice

Posibilitatea de a atrage noi investiţii

datorită apropierii oraşelor Tg. Mureş,

Târnăveni;

Crearea unei societăţi în care valorile

imateriale ca obiceiurile populare,

tradiţiile, cultura populară,

meşteşugurile străvechi să reprezinte o

valoare adăugată a comunei;

Oportunitatea înfiinţării unor muzee ale

satului, centre multifuncţionale pentru

înfiinţarea de ateliere pentru

promovarea meşteşugurilor tradiţionale

(organizarea de şcoli de meşteşugărit,

etc.);

Impactul crizei economice asupra

mediului de afaceri din România;

Modificări ale legislaţiei privitoare la

activitatea agenţilor economici

neavantajoase pentru impulsionarea

activităţii economice;

Încetinirea/neimplementarea proiectelor

de dezvoltare a comunei;

Capacitatea limitată a mediului de

afaceri de a accesa, cofinanţa proiectele

finanţate din fonduri europene;

Orientarea turiştilor români către

destinaţiile străine

Capacitatea insuficientă de absorbţie a

fondurilor europene destinate dezvoltării

turistice a autorităţilor publice şi a

mediului de afaceri;

Lipsa totală a întreprinderilor în

domeniul dezvoltării cercetării şi a

transferului de tehnologie;

Lipsa serviciilor de consiliere de

specialitate pentru întreprinderi;

Cooperare foarte slabă între cercetarea

universitară şi sectorul economic;

Lipsa de competenţă a întreprinzătorilor

în ceea ce priveşte dezvoltarea micro-

întreprinderilor;

Lipsă de cunoştinţe în ceea ce priveşte

cresterea competitivitatii


133

întreprinderilor;

Lipsă de cunoştinţe în ceea ce priveşte

marketingul în cadrul IMM-urilor;

Lipsa sau eficienţa scăzută a programelor

de formare în domeniul dezvoltării

afacerilor;

Migrarea forţei de muncă bine pregătite

în străinătate sau spre zone mai dezvoltate;

Numărul redus al femeilor întreprinzători

sau manageri în cadrul întreprinderilor din

microregiune.

Lipsa structurilor şi a programelor care

ar încuraja afacerile orientate spre piata

Lipsa iniţiativelor de afaceri din partea

tinerilor;

7. Protecţia şi conservarea mediului


Existenţa unui plan de management de

gestionare a deşeurilor la nivel

judeţean;

Există un program de colectare

selectivă a deşeurilor de hârtie, carton

şi PET-uri;

Există operatori de deşeuri industriale

medicale şi electronice în judeţ;

Poluare din cauza traficului în Suplac şi

Idrifaia;

Lipsa unor proiecte ecologice la nivelul

comunităţii locale;

Lipsa promovării voluntariatului

referitor la protecţia mediului

înconjurător;

În unele locuri sunt utilizate cantităţi

mari de îngrăşăminte chimice şi

pesticide, pentru fertilizare, respectiv

combaterea bolilor şi a dăunătorilor;

Lipsa investiţiilor pentru protecţia


134

mediului în cadrul întreprinderilor;


Implicarea populaţiei în activităţile de

educaţie ecologică;

Dezvoltarea de parteneriate în vederea

protecţiei mediului;

Fonduri disponibile din surse europene

sau naţionale pentru susţinerea

proiectelor de mediu;

Introducerea surselor regenerabile de

energie;

Oportunitatea sprijinirii creării unor

parteneriate între ONG-urile care

derulează proiecte privind conservarea

biodiversităţii sau promovarea valorilor

imateriale locale şi administraţia

publică locală în vederea implementării

unor proiecte integrate de reabilitare

inovativă a comunelor;

Investiţii în sisteme de producere şi

furnizare de energie din surse

regenerabile pentru instituţiile publice;

Lipsa de colaborare a populaţiei pentru

colectare selectivă a deşeurilor;

Schimbări climatice globale pot duce la

alunecări de teren;

Degradarea cadrului natural (flora şi

fauna) în cazul dezvoltării necontrolate

a turismului;

Potenţial de poluare accidentală cu

privire la evacuarea apelor uzate;


135

Partea a IV.-a Strategia de dezvoltare


136

I. Diagnoza şi identificarea categoriei de abordare strategică

1. Caracteristici pozitive:

Existenţa unui potenţial economic.

Printre punctele tari ale comunei Suplac putem aminti câteva caracteristici care o disting: spiritul

antreprenorial dezvoltat faţă de alte comune din judeţ, implicarea autorităţilor publice în sprijinirea

activităţilor economice, infrastructură rutieră avantajoasă pentru transportul de mărfuri, cadru

natural deosebit, varietatea formelor de relief din care rezultă diversificarea activităţilor agricole,

condiţii favorabile pentru dezvoltarea diferitelor forme de turism, numărul destul de mare a

unităţilor economice ce revine la 1.000 de locuitori, faţă de alte comune, dezvoltarea accentuată a

comerţului şi a industriei prelucrătoare.

Cultura viţei de vie şi a vinului are o tradiţie în comuna Suplac.

Servicii publice

Existenţa serviciului social pentru bătrâni şi cei cu condiţii sociale dezavantajoase.

Poziţionarea geografică strategică şi accesibilitate ridicată

Comuna Suplac beneficiază de o accesibilitatea din punct de vedere rutier, feroviar şi aerian; este

traversat de rute importante de transport rutier:, DJ142; este situat la 35 km de Tg. Mureş, la 22 de

km de Târnăveni.

Existenţa unui potenţial crescut în domeniul locuirii şi dezvoltării

Comuna dispune de importante terenuri pentru dezvoltare. Suprafaţa locuibilă medie este ridicată.

În comună există un număr ridicat de proiecte imobiliare, au avut loc îmbunătăţiri ale condiţiilor de

locuire, prin dezvoltarea noilor proiecte (vezi subcapitolul: Adminitsraţia publică). Autorităţile

locale se implică în rezolvarea problemelor de echipare edilitară, este în curs de derulare proiectul

pentru alimentare cu apă a localităţilor Idrifaia şi Suplac, respectiv un proiect pentru realizarea

reţelei de canalizare în localitatea Idrifaia.

Potenţial demografic

Sporul natural este negativ, însă procentul populaţiei cu vârstă de peste 60 de ani este mai mic decât

cel la nivelul judeţului sau la nivel naţional. Densitatea populaţiei pe teritoriul comunei (48,81

loc./km2) este medie, există echilibru în împărţirea populaţiei pe sexe: 50,77% persoane de sex

feminin şi 49,23% persoane de sex masculin. Diversitatea religioasă extrem de accentuată: 48% -

reformaţi, 41,41% ortodocşi, 4,27% baptişti, restul populaţiei este de altă religie sau fără religie

(6,37%).

Administraţia publică


137

Se constată o implicare majoră a autorităţii locale în rezolvarea problemelor comunităţii locale. Sunt

în derulare mai multe proiecte de investiţii la nivelul comunei.

2. Caracteristici negative

Infrastructură

Nu există reţea de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare finalizată în nici un sat.

Calitatea relativ scăzută a serviciilor.

Inexistenţa serviciilor de alimentare cu apă, canalizare, servicii de asigurare a siguranţei

cetăţeanului, serviciu de transport public nesatisfăcător. Toate aceste servicii necesită investiţii

importante în continuare.

Serviciile comunitare sunt insuficient dezvoltate pentru persoanele vârstnice/cu handicap, pentru

victime ale violenţei domestice etc. (inexistenţa unui centru multifuncţional pentru bătrâni). Se

constată lipsa unor amenajări de petrecere a timpului liber în unele localităţi.

Economie

Nu este valorificat potenţialul economic existent. Lipsa unei pieţe organizate ale produselor

agricole, slaba promovare a obiectelor artizanale stau în calea dezvoltării economiei locale.

Se constată lipsa sau eficienţa scăzută a programelor de formare în domeniul dezvoltării afacerilor.

În ultimele decenii s-a intensificat migrarea forţei de muncă bine pregătite în străinătate sau spre

zone mai dezvoltate.

Lipseşte inovaţia în domeniul agricol şi valorificarea cunoştinţelor moderne în acest domeniu.

Numărul femeilor întreprinzători sau manageri în cadrul întreprinderilor din comună este redus, nu

există structuri şi programe care ar încuraja afacerile orientate spre piaţă. Din partea tinerilor se

constată lipsa iniţiativelor de afaceri.

Turism

Marketingul turistic nu este suficient de dezvoltat, sunt reduse elementele de informare şi de

publicitate. Lipseşte în comuna o reţea turistică funcţională. Nu există programe turistice bazate pe

valorile locale (meşteşuguri tradiţionale, diversitate biologică, etc.).

Mediul înconjurător

Poluarea se datorează mai ales industriei prelucrătoare şi traficului în Suplac şi Idrifaia. Se constată

lipsa unor proiecte ecologice la nivelul comunităţii locale, lipsa promovării voluntariatului referitor

la protecţia mediului înconjurător.

Se constată lipsa programelor pentru creşterea eficienţei energetice ale clădirilor publice şi private.

Administraţia locală


138

Ar fi nevoie de creşterea nivelului de servicii oferite de autoritatea locală, de perfecţionarea

angajaţilor primăriei comunei în domenii cum ar fi: elaborarea şi managmentul proiectelor, în

domeniul financiar, etc.

Existenţa serviciului social pentru bătrâni şi cei cu condiţii sociale dezavantajoase.

Concluzii:

Comuna Suplac se confruntă cu multe probleme specifice unei comune în dezvoltare;

Comuna Suplac are anumite avantaje datorită poziţionării geografice şi a altor

caracteristici specifice comunei;

Comuna Suplac deţine un potenţial în ceea ce priveşte dezvoltarea economică;

Creşterea calităţii vieţii în comuna Suplac este un element strategic indispensabil

dezvoltării viitoare a comunei;

Succesul strategiei depinde de capacitatea administraţiei publice locale de a coopera cu

mediul privat şi comunitatea, de a implementa proiectele, de a le monitoriza, evalua şi

corecta în timp.

Dezvoltarea comunei nu reprezintă doar o problemă a autorităţilor locale, ci ţine de

voinţa şi capacitatea comunităţii de a defini obiective strategice şi de a le transpune în

programe operaţionale;


139

2. Viziunea şi sistemul de obiective

Viziunea comunei Suplac a fost formulată de membrii comunităţii locale ca urmare a completării

chestionarelor. Comunitatea locală doreşte să trăiască într-o comună cu infrastructură dezvoltată,

cu o economie prosperă şi cu oameni mulţumiţi.

Obiectivul strategic nr. 1

Modernizarea şi extinderea infrastructurii

Trebuie să fie o prioritate în cadrul oricărei strategii de dezvoltare locală din România, cu atât mai

mult cu cât ea este o constantă în elaborarea strategiilor de la nivel regional şi naţional. Influenţa

semnificativă a gradului de dezvoltare a infrastructurii (tehnico-edilitară, de transport şi a serviciilor

O.strategic

nr.1

Modernizar

ea şi

extinderea

infrastruc-

turii

Obiectiv

strategic Nr.2

Dezvoltarea

economică

Viziune de dezvoltare:

Comuna Suplac va deveni o comună cu infrastructură

dezvoltată, cu servicii medicale şi educaţionale de nivel

european.

Obiectiv general

Dezvoltare economică şi socială a comunei Suplac, care să ducă pe

termen lung la creşterea calităţii vieţii

Obiectiv

strategic Nr.3

Dezvoltarea

serviciilor

publice

Obiectiv

strategic

Nr.4

Dezvoltarea

serviciilor

sociale

Ob. strat.

Nr.5

Dezvoltarea

capacităţii

administrati-

ve

Obiectiv

strategic

Nr.6

Asigurarea

calităţii

mediului


140

publice) asupra nivelului de trai al locuitorilor şi dezvoltării economice reclamă rezolvarea

problemelor existente la nivelul comunei.

Modernizarea şi extinderea infrastructurii (drumuri, utilităţi), este o necesitate şi poate bloca

dezvoltarea economică, spaţială şi socială.

Dezvoltarea ansamblurilor imobiliare şi a locuinţelor, precum şi dezvoltarea zonelor comerciale

face necesară dezvoltarea infrastructurii de acces.

Necesitatea intervenţiilor în dezvoltarea infrastructurii locale este actuală şi chiar stringentă. Lipsa

reţelei de apă potabilă şi a reţelei de canalizare influenţează negativ calitatea vieţii locuitorilor

comunei.

Creşterea calităţii vieţii locuitorilor comunei implică accesul la utilităţi publice de calitate a tuturor

locuitorilor săi. Lucrările trebuie coordonate astfel încât succesiunea acestora să aibă o logică: mai

întâi se intervine asupra reţelelor de utilităţi, se îngroapă reţelele de telecomunicaţii, apoi se

asfaltează străzile şi trotuarele. De aceea, se recomandă ca activităţile referitoare la utilităţi să fie

incluse într-un proiect integrat, de amploare, care să fie urmat de unul similar pentru modernizarea

drumurilor.

Dezvoltarea infrastructurii de agrement, precum şi construirea unor obiective pentru petrecerea

timpului liber vor putea valorifica mai mult potenţialul de dezvoltare a comunei şi resursele sale

naturale (păduri, terenuri pentru dezvoltare).

Măsura

nr.1.1.Modernizare

a infratrsucturii

rutiere şi de acces

Măsura nr.1.2

Modernizarea

structurii tehnico-

edilitare

Măsura

nr.1.3.Dezvolta-

rea infrastructurii

de agrement


Modernizarea infrastructurii


141


Dezvoltarea economică a comunei

Reprezintă principalul element al dezvoltării unei comunităţi, fundamentul dezvoltării globale.

Practic, activităţile sociale şi culturale trebuie susţinute din punct de vedere financiar de activitatea

economică. Abordarea viitoare a dezvoltării durabile a economiei locale va trebui să ţină cont de

avantajele ce derivă din amplasarea comunei relativ la căile de comunicaţie şi transport.

De aceea, se va sprijini dezvoltarea şi extinderea gamei de produse şi servicii oferite la nivel local

astfel încât aceste avantaje să fie valorificate corespunzător.

Fructificarea avantajelor ce derivă din amplasarea comunei faţă de căile de comunicaţie şi transport,

precum şi potenţialul de valorificare a terenurilor disponibile trebuie să ducă pe termen lung la o

creştere a numărului de investiţii străine.

Trebuie recurs la o analiză a oportunităţilor de investire concomitentă cu promovarea acestora în

rândul stakeholderilor, şi acordarea de facilităţi (în limitele legislaţiei în vigoare) investitorilor.

Contactul permanent al administraţiei publice cu mediul privat, crearea unor centre de informaţii,

introducerea mijloacelor electronice în comunicare, transparentizarea administraţiei locale sunt

factori care pot spori încrederea investitorilor şi pot genera noi locuri de muncă.

Măsura nr.1.1.

Crearea

infrastructurii

pentru dezvoltarea

afacerilor

Măsura nr.1.2

Dezvoltarea

turismului

Măsura

nr.1.3.Promovarea

parteneriatului

public-privat

Măsura nr.1.2

Atragerea

investiţiilor




142


Dezvoltarea serviciilor publice

Obiectivele dezvoltării serviciilor publice sunt rezolvarea nevoilor de bază ale comunităţii şi

asigurarea unui echilibru între nevoi şi resurse. Evoluţia planificată a acestor servicii este foarte

importantă întrucât ele au o influenţă semnificativă asupra calităţii vieţii membrilor colectivităţii.


Dezvoltarea serviciilor

Au fost identificate o serie de dificultăţi în ceea ce priveşte educaţia, sănătatea, serviciile sociale,

motiv pentru care includerea dezvoltării serviciilor sociale ca domeniu prioritar în cadrul strategiei

de dezvoltare este absolut necesară.

Evoluţia planificată a acestor servicii în cadrul comunităţii este foarte importantă întrucât ele au o

influenţă semnificativă asupra creşterii calităţii vieţii membrilor colectivităţii, dezvoltarea

serviciilor de sănătate, asistenţă socială, educaţie, cultură, fiind o prioritate pentru comuna Suplac.

Dotarea materială a unităţilor de învăţământ; starea tehnică a locurilor unde se desfăşoară activitatea

educativă, serviciile comunitare pentru persoanele vârstnice/cu handicap, pentru victime ale

violenţei domestice etc. sunt insuficient dezvoltate. Mai mult, accentuarea problemelor economice

Măsura nr.3.1

Modernizarea

iluminatului public

Măsura nr.3.2

Modernizarea

gestionării

deşeurilor

Măsura nr.3.3

Modernizarea

transportului

public de călători.




143

şi scăderea nivelului de trai, populaţia în curs de îmbătrânire şi gradul ridicat de sărăcie reclamă

creşterea capacităţii de furnizare a serviciilor sociale şi socio-medicale.

Scopul educaţiei este de a forma oamenii ca elemente active ale societăţii civile. Educaţia începe

încă din primii ani de viaţă şi continuă pe tot parcursul vieţii.

Educaţia de calitate presupune accesul grupului ţintă la infrastructură modernă, dotări

corespunzătoare şi trebuie să cuprindă pe lângă educaţia tinerilor şi educaţia adulţilor în vederea

calificării sau recalificării profesionale.


Dezvoltarea capacităţiilor administrative

Capacitatea administrativă şi instituţională eficace reprezintă cheia bunei guvernări, precondiţia

elaborării cu succes a politicilor publice şi a implementării strategiei de dezvoltare locale.

Obiectivul acestei priorităţi este de a contribui la crearea unei administraţii publice locale mai

eficace şi mai eficiente în beneficiul socio-economic al comunei Suplac.

Abordarea unor domenii cum ar fi planificarea strategică, formularea de politici publice,

managementul strategic, monitorizarea, evaluarea, răspunde nevoilor de a îmbunătăţi sistemul de

luare a deciziilor şi, în acest context, contribuie la eficienţa şi eficacitatea administraţiei publice.

Pentru asigurarea unei dezvoltări viitoare a localităţii administraţia publică locală are nevoie de

Măsura nr.4.1

Modernizarea şi

dezvoltarea

serviciilor de

sănătate

Măsura nr.4.2

Modernizarea

serviciilor de

educaţie

Măsura nr.4.3

Dezvoltarea

serviciilor sociale


Dezvoltarea serviciilor de sănătate, sociale şi educaţionale


144

resurse umane instruite. Lipsa personalului instruit, lipsa informaţiilor, lipsa planificării sunt doar

câteva cauze care pot sta la baza potenţialului limitat al administraţiei publice de a accesa diverse

surse de finanţare existente. Strategia propune acordarea unei atenţii mai ridicate scrierii şi

implementării de proiecte, pentru creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene.


Asigurarea calităţii mediului şi a condiţiilor de locuire

Dezvoltarea durabilă urmăreşte dezvoltarea economică şi socială în concordanţă cu menţinerea unui

echilibru raţional între elementele evoluţiei societăţii umane şi integritatea mediului natural.

Protecţia mediului condiţionează dezvoltarea durabilă a comunei Suplac, servind la menţinerea

calităţii vieţii întregii populaţii. Protecţia mediului este importantă pentru dezvoltarea economică şi

socială, protecţia cadrului natural fiind luată în considerare în toate acţiunile desfăşurate de mediul

de afaceri. Astfel, acţiunile de protecţie a mediului sunt definite în strânsă legătură cu politica de

dezvoltare economică, aceasta din urmă trebuind să se realizeze fără a periclita accesul generaţiilor

viitoare la resursele existente.

Măsura nr.5.1

Dezvoltarea

resurselor umane

Măsura nr.5.2

Dezvoltarea

serviciilor de e-

administraţie

Măsura nr.5.3

Creşterea

eficienţei

activităţii

administraţiei

publice locale




145

Locuirea joacă un rol semnificativ în dezvoltarea oricărei societăţi, fiind un element crucial pentru

progresul economic, social şi cultural. Experienţa a arătat că satisfacerea corespunzătoare a nevoii

de locuinţe a necesitat, pentru toate statele europene, existenţa unor elemente de politică publică în

domeniul locuirii şi a unor intervenţii pe piaţa de locuinţe. Locuirea poate influenţa, direct sau

indirect, competitivitatea comunelor, fiind astfel unul dintre factorii care contribuie la dezvoltarea

economică locală. Ca răspuns la schimbările fundamentale ale economiei mondiale, administraţiile

locale şi regionale încep să folosească tot mai mult condiţiile de locuire ca un avantaj competitiv

pentru creşterea economică.

Măsura

nr.6.1.Prevenirea

poluării aerului

Măsura nr.6.2.

Eficienţa

energetică şi

surse alternative

de energie

Măsura nr.6.3.

Îmbunătăţirea

aspectului

comunei




146

3. Planul de acţiune


147


Modernizarea şi extinderea infrastructurii

M 1.1. Modernizarea infrastructurii rutiere şi de acces

P 1.1.1. Asfaltarea drumurilor secundare

P 1.1.2. Modernizare drumuri

P 1.1.3. Amenajare parcări

P.1.1.4. Modernizarea căilor de acces în cadrul fondului forestier, modernizarea infrastructurii

agricole de acces câtre ferme

M 1.2. Modernizarea şi extinderea structurii tehnico-edilitare

P 1.2.1.Înfiinţarea reţelei apă şi a sistemului de canalizare menajeră

M 1.3. Dezvoltarea infrastructurii de agrement

P 1.3.1. Amenajare de parcuri

P 1.3.2. Dezvoltarea zonelor de agrement

P 1.3.3. Îmbunătăţirea aspectului localităţii



M 2.1. Crearea infrastructurii pentru dezvoltarea afacerilor cu accent ridicat pe activităţi

turistice

P 2.1.1. Crearea unui centru electronic de informare

M 2.2. Dezvoltarea turismului

P 2.2.1. Extinderea ofertei de turism

P 2.2.2. Dezvoltarea agroturismului

M 2.3 . Atragerea investiţiilor

P 2.3.1. Promovarea comunei prin participare la diverse evenimente

P 2.3.2. Elaborarea unei strategii pentru atragerea investiţiilor

P 2.3.3. Facilitarea accesului companiilor la plata taxelor şi impozitelor locale prin

informatizarea serviciilor oferite

M 2.4. Promovarea parteneriatului public-privat

P 2.4.1.Centru de resurse informaţionale şi comunicare pentru mediul de afaceri local


148

P 2.4.2. Organizarea de cursuri în domeniul procedurilor administrative legate de deschiderea

unei noi afaceri

P 2.4.3. Realizarea unor parteneriate de tip public privat pentru operarea unor utilităţi şi investiţii

publice

P 2.4.4. Participarea grupurilor vulnerabile în economia socială



M 3.1. Modernizarea iluminatului public

P 3.1.1.Extinderea sistemului de iluminat public

M 3.2. Modernizarea gestionării deşeurilor

P 3.2.1. Dezvoltarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor

P 3.2.2. Promovarea reciclării deşeurilor solide reutilizabile

M 3.3. Modernizarea transportului public de călători.

P 3.3.1. Dezvoltarea de noi trasee de transport

P 3.3.2. Modernizarea staţiilor de transport public

M 3.4. Creşterea siguranţei cetăţenilor comunei

P 3.4.1. Campanie de informare cu privire la siguranţa cetăţeanului

P 3.4.2. Dotarea servicului public de poliţie cu echipamente şi infrastructură specifică


Dezvoltarea serviciilor sociale

M 4.1. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătate

P 4.1.1. Extinderea serviciilor medicale de specialitate

P 4.1.2. Program local de promovare a sănătăţii

P 4.1.3. Evaluarea stării de sănătate a populaţiei şi crearea unui plan de management al serviciilor

medicale şi socio-medicale

M .4.2. Modernizarea serviciilor de educaţie


149

P 4.2.1. Promovarea importanţei şcolarizării în rândul populaţiei care reprezintă risc de abandon

şcolar

P 4.2.2. Organizarea unor evenimente culturale periodice

P 4.2.3. Sisteme informatice de educaţie e- learning în şcoli

P 4.2.4. Dezvoltarea activităţilor de tip after school

P 4.2.5. Dotarea laboratoarelor şi atelierelor şcolii

P 4.2.6. Educaţie pentru viaţă şi responsabilizare socială

M 4.3 Dezvoltarea serviciilor sociale

P 4.3.1. Creşterea calităţii şi a numărului serviciilor sociale oferite în comună

P 4.3.2. Identificarea de oportunităţi pentru integrarea pe piaţa muncii a persoanelor defavorizate

P 4.3.3. Crearea unui Centru multifuncţional pentru persoane vârstnice

P 4.3.4. Specializarea resurselor umane implicate în furnizarea serviciilor sociale

P 4.3.5. Construcţii de locuinţe sociale



M 5.1. Dezvoltarea resurselor umane

P 5.1.1. Pregătirea personalului din administraţia publică în domenii strategice respectiv:

managementul proiectelor, achiziţii publice, management financiar

P 5.1.2. Organizarea schimbului de experienţă cu autorităţile locale din România şi din alte

localităţi din Uniunea Europeană

M .5.2. Dezvoltarea serviciilor de e-administraţie

P 5.2.1. Creşterea performanţei administraţiei publice locale prin implementarea unor soluţii de

tip e-guvernare

P 5.2.2. Implementarea sistemului de management al calităţii la nivelul Primăriei Comunei

Suplac

M 5.3. Creşterea eficienţei activităţii administraţiei publice locale

P 5.3.1. Actualizarea strategiei de dezvoltare a comunei

P 5.3.2. Organizarea unor consultări periodice pentru a identifica nevoile comunităţii


150

P 5.3.3. Înfiinţarea unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară pentru implementarea unor

proiecte comune de dezvoltare a infrastructurii şi utilităţilor cu localităţile învecinate



M 6.1. Prevenirea poluării aerului

P 6.1.1. Campanie de promovare a transportului ecologic

P 6.1.2. Măsuri de protecţie la activităţi industriale

M 6.2. Eficienţa energetică şi surse alternative de energie

P 6.2.1. Sisteme fotovoltaice pentru producerea de energie electrică pentru iluminatul public

P 6.2.2. Îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor publice

P 6.2.3. Introducerea, în toate instituţiile publice, a becurilor cu consum energetic redus

P 6.2.4. Montarea de panouri solare pe clădirile instituţiilor publice

M 6.3. Îmbunătăţirea aspectului comunei

P 6.3.1. Modernizarea arhitecturală şi peisagistică a străzilor

P 6.3.2. Modernizarea arhitecturală şi peisagistică a spaţiilor verzi

P 6.3.3. Iniţierea unor campanii de educare a copiilor şi tinerilor în privinţa protecţiei mediului

P 6.3.4. Încurajarea voluntariatului în acţiunile de curăţare a mediului înconjurător

P 6.3.5. Construirea unor spaţii de joacă pentru copii

Secţiune Măsură

1. Modernizarea şi extinderea

infrastructurii

M 1.1.Modernizarea infrastructurii rutiere şi

de acces

M 1.2. Modernizarea structurii tehnico-

edilitare

M 1.3. Dezvoltarea infrastructurii de agrement

2. Dezvoltarea economică a comunei M 2.1. Crearea infrastructurii pentru

dezvoltarea afacerilor cu accent ridicat pe

activităţi legate de meşteşuguri tradiţionale şi


151

turistice

M 2.2. Dezvoltarea turismului

M 2.3 . Atragerea investiţiilor

M 2.4. Promovarea parteneriatului public-

privat

3. Dezvoltarea serviciilor publice M 3.1. Modernizarea iluminatului public

M 3.2. Modernizarea gestionării deşeurilor

M 3.3. Modernizarea transportului public de

călători.

M 3.4. Creşterea siguranţei cetăţenilor

comunei

4. Dezvoltarea serviciilor sociale M 4.1. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor

de sănătate

M 4.2. Modernizarea serviciilor de educaţie

M 4.3 Dezvoltarea serviciilor sociale

5. Dezvoltarea capacităţiilor

administrative

M 5.1. Dezvoltarea resurselor umane

M 5.2. Dezvoltarea serviciilor de e-

administraţie

M 5.3. Creşterea eficienţei activităţii

administraţiei publice locale

6. Asigurarea calităţii mediului şi a

condiţiilor de locuire

M 6.1. Prevenirea poluării aerului

M 6.2. Eficienţa energetică şi surse alternative

de energie

M 6.2. Eficienţa energetică şi surse alternative

de energie


152

4. Diagrama Gantt

Obiective strategice 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

P1.1.1.Asfaltarea drumurilor

secundare

P1.1.2 .Modernizarea drumurilor

P1.1.3 Amenajare parcări

P.1.1.4. Modernizarea căilor de

acces în cadrul fondului forestier,

modernizarea infrastructurii agricole

de acces câtre ferme

P 1.2.1. Înfiinţarea reţelei de apă

potabilă

P 1.2.2. Înffinţarea reţelei de

canalizare

P 1.3.1.Amenajare de parcuri

P 1.3.2. Dezvoltarea zonelor de

agrement

P1.3.3. Îmbunătăţirea aspectului

localităţii

P 2.2.1. Centru de informare

turistică on-line

P 2.2.2. Dezvoltarea agroturismului

P 2.3.1. Promovarea comunei prin

participare la diverse evenimente

P 2.3.2. Elaborarea unei strategii

pentru atragerea investiţiilor

P 2.3.3. Facilitarea accesului

companiilor la plata taxelor şi

impozitelor locale prin

informatizarea serviciilor oferite

P2.4.1. Centru de resurse

informaţionale şi comunicare pentru

mediul de afaceri local

P 2.4.2. Organizarea de cursuri în

domeniul procedurilor


153

administrative legate de deschiderea

unei noi afaceri

P 2.4.3. Realizarea unor parteneriate

de tip public privat pentru operarea

unor utilităţi şi investiţii publice

P 2.4.4. Participarea grupurilor

vulnerabile la economia socială

P 3.1.1.Extinderea sistemului de

iluminat public

P 3.2.1. Dezvoltarea sistemului de

colectare selectivă a deşeurilor

P 3.2.2. Promovarea reciclării

deşeurilor solide reutilizabile

P 3.3.1. Dezvoltarea de noi trasee de

transport

P 3.3.2. Modernizarea staţiilor de

transport public

P 3.4.1. Campanie de informare cu

privire la siguranţa cetăţeanului

P 3.4.2. Dotarea serviciului public

de poliţie cu echipamente şi

infrastructură specifică

P 4.1.1. Extinderea serviciilor

medicale

P 4.1.2. Program local de promovare

a sănătăţii

P 4.1.3. Evaluarea stării de sănătate

a populaţiei şi crearea unui plan de

management al serviciilor medicale

şi socio-medicale

P 4.2.1. Promovarea importanţei

şcolarizării în rândul populaţiei care

reprezintă risc de abandon şcolar

P 4.2.2. Organizarea unor

evenimente culturale periodice

P 4.2.3. Sisteme informatice de

educaţie e- learning în şcoli


154

P 4.2.4. Dezvoltarea activităţilor de

tip after school

P 4.2.5. Dotarea laboratoarelor şi

atelierelor şcolii

P 4.3.1. Creşterea calităţii şi a

numărului serviciilor sociale oferite

în comună

P4.3.2. Identificarea de oportunităţi

pentru integrarea pe piaţa muncii a

persoanelor defavorizate

P 4.3.3. Crearea unui Centru

multifuncţional pentru persoane

vârstnice

P4.3.4. Specializarea resurselor

umane implicate în furnizarea

serviciilor sociale

P4.3.5. Construcţii de locuinţe

sociale

P 5.1.1. Pregătirea personalului din

administraţia publică în domenii

strategice respectiv: managementul

proiectelor, achiziţii publice,

management financiar

P 5.1.2. Organizarea schimbului de

experienţă cu autorităţile locale din

România şi din alte localităţi din

Uniunea Europeană

P 5.2.1. Creşterea performanţei

administraţiei publice locale prin

implementarea unor soluţii de tip e-

guvernare

P 5.3.1. Actualizarea strategiei de

dezvoltare a comunei

P 5.3.2. Organizarea unor consultări

periodice pentru a identifica nevoile

comunităţii

P 5.3.3. Înfiinţarea unei asociaţii de

dezvoltare intercomunitară pentru


155

implementarea unor proiecte

comune de dezvoltare a

infrastructurii şi utilităţilor cu

localităţile învecinate

P 6.1.1. Campanie de promovare a

transportului ecologic

P 6.1.2. Măsuri de protecţie la

activităţi industriale, agricole

P 6.2.1. Sisteme fotovoltaice pentru

producerea de energie electrică

penru iluminatul public

P 6.2.2. Îmbunătăţirea eficienţei

energetice a clădirilor publice

P 6.2.3. Introducerea, în toate

instituţiile publice, a becurilor cu

consum energetic redus

P 6.2.4. Montarea de panouri solare

pe clădirile instituţiilor publice

P 6.3.1. Modernizarea arhitecturală

şi peisagistică a străzilor

P 6.3.2. Modernizarea arhitecturală

şi peisagistică a spaţiilor verzi

P 6.3.3. Iniţierea unor campanii de

educare a copiilor şi tinerilor în

privinţa protecţiei mediului

P 6.3.4. Încurajarea voluntariatului

în acţiunile de curăţare a mediului

înconjurător

P 6.3.5. Construirea unor spaţii de

joacă pentru copii


156

5. Analiza efectelor sociale, economice şi cele

asupra mediului


157

Efecte sociale

Obiectivele şi domeniile de intervenţie menţionate în strategia de dezvoltare nu pot acoperi toate

domeniile de dezvoltare în comună. Strategia elaborată este un concept integrat de dezvoltare, care

se bazează pe priorităţi. În cazul în care intervenţia se realizează numai în anumite puncte (sectoare,

instituţii) şi lipsa de balanţă (atingerea anumitor scopuri în dauna altora) se menţine pentru o

perioadă mai îndelungată în activitatea de dezvoltare, atunci principiile de bază ale planificării

(sustenabilitate, egalitatea de şanse, parteneriat) dispar şi nici scopurile de bază nu vor fi atinse.

Întărirea societăţii civile locale, extinderea relaţiilor intercomunitare fac posibilă ca societatea civilă

să-şi asume multe responsabilităţi din sfera protecţiei sociale, a combaterii şomajului, a

îmbunătăţirii nivelului de trai, a întăririi spiritului de apartenenţă. De-asemenea „civilii” – dacă

devin parte a procesului – pot să contribuie la procesul de planificare şi la procesul de

implementare, întărind influenţa lor socială. Astfel, sfera civică contribuie la atingerea scopurilor.

Ca un rezultat al dezvoltării sănătăţii, educaţiei şi a protecţiei sociale se arată o societate reînnoită,

mai sănătoasă, capabilă să se adapteze la cerinţele pieţei forţei de muncă, care este capabilă să se

ocupe cu conflictele provenite din situaţia actuală stagnantă şi din schimbările economice. În timp

ce educaţia publică mereu schimbătoare devine instrumentul şi scena integrării – coeziunii –

sociale, cursurile de formare profesională, sistemul de formare adaptat la cerinţele pieţei forţei de

muncă devine un actor important în dezvoltarea dinamică a economiei locale, în creşterea salariilor,

în „păstrarea” tinerilor – deci, în oprirea proceselor demografice dezavantajoase.

Extinderea serviciilor culturale eficiente stimulează crearea unui mod de viaţă „sănătos”, iar

instituţiile – cu activităţile lor culturale, tradiţionale – întăresc gândirea comună, şi sentimentul de

apartenenţă la comunitate. Produsele materiale şi intelectuale tradiţionale, caracteristice numai

acestei zone, întăresc identitatea locuitorii comunei Suplac prin conservarea tradiţiilor şi a

patrimoniului cultural. Totodată, aceste produse contribuie la crearea imaginii bine definite şi unice

a microregiunii pentru actorii externi (investitori, turişti).

Efecte economice

Dezvoltarea comunei Suplac este influenţată în mare măsură de producţia ei economică,

competitivitatea ei, deschiderea ei faţă de inovare, de noutăţi, capacitatea de a se adapta la mediul

schimbător. În scopul atingerii obiectivelor definite în strategie, mai multe procese trebuie să se

întâmple simultan şi cu succes. Dacă una dintre aceste procese eşuează, atingerii scopului de bază

ajunge sub semnul întrebării.


158

Competitivitatea actorilor economici locali este slabă, avantajele lor comparative apar în cheltuielile

scăzute legate de salarii. Cheia dezvoltării comunei Suplac constă în intensificarea economiei, în

dezvoltarea serviciilor legate de dezvoltarea întreprinderilor şi în exploatarea posibilităţilor turistice.

Actorii economici ai comunei trebuie să devină capabili de a folosi de aceste posibilităţi.

În structura economică a regiunii, un rol definitiv în crearea valorilor au acele sectoare care nu

reprezint domenii majore nici în economia globală, nici în structura naţională. În aceste arii de

activitate competiţia naţională şi internaţională este foarte puternică, pieţele naţionale şi străine sunt

pline de produse comune comerciale, dinamismul extinderii acestor pieţe este slabă. Dacă structura

ei nu se schimbă, economia regiunii este condamnată la o creştere de nivel scăzut, la nivel scăzut de

profit, la rată scăzută a investiţiilor, la decalaj tehnologic. Condiţia de bază a schimbării structurale

este crearea mediului economic inovator.

Unul dintre punctele slabe ale economiei locale este rata ridicată a şomajului. Nivelul scăzut al

utilizării forţei de muncă şi rata populaţiei inactive este foarte mare. Aceste date înseamnă că

veniturile familiilor sunt scăzute, astfel nivelul de consum al populaţiei este la fel scăzut. Cererea

pentru produsele şi serviciile locale este de-asemenea mică, şi limitează într-o mare măsură

posibilităţile de dezvoltare ale producătorilor şi prestatorilor locali. În cazul lipsei de creştere a

utilizării forţei de muncă, efectele pozitive ale dezvoltării economiei nu se regăsesc la nivelul

populaţiei şi astfel inegalităţile sociale pot deveni şi mai accentuate.

Succesul economic al comunei se poate atinge numai în urma întăririi parteneriatului, a cooperării

mai strânse între actorii locali. Succesele individuale devin sustenabile pe termen lung numai în

condiţia în care ele sunt integrate într-o dezvoltare mai generală şi cu eficienţă mai extinsă.

Succesul schimbării economice depinde de sustenabilitatea ei pe termen lung, de evitarea

conflictelor interne, de pregătirea actorilor la schimbările ciclice ale pieţei. Succesul poate fi atins

numai în cazul în care preţul lui poate fi plătit din punct de vedere social şi al mediului.

Extinderea nivelului de utilizare a forţei de muncă - după experienţele naţionale şi internaţionale –

se aşteaptă din sfera întreprinderilor mici şi mijlocii. Fără întărirea sectorului IMM nici dezvoltarea

economică a regiunii, nici efectele extinse pe întregul teritoriu al regiunii nu se va realiza. În cadrul

IMM-urilor un rol important au întreprinderile care produc valoare adăugată şi care se ocupă cu

activităţi tradiţionale, deoarece aceste întreprinderi au cele mai mari perspective. Luarea în

considerare a criteriilor ecologice în procesul de schimbare (şi de stimulare) a structurii economice

asigură sustenabilitatea creşterii economice bazată pe schimbare de structură.

Economia comunei s-a dezvoltat într-o direcţie greşită în ultimele decenii: nivelul prelucrării

bunurilor produse în comună nu s-a crescut, valoarea adăugată s-a limitat. Dacă acest proces poate


159

fi oprit, valoarea produsă în comună se va creşte, perspectivele întreprinderilor şi situaţia populaţiei

locale se vor îmbunătăţi.

Receptivitatea IMM-urilor din comună pentru inovare şi noutăţi este limitată. Majoritatea

inovaţiilor care apar pe pieţele internaţionale şi ar putea fi aplicate nici nu ajung la întreprinzători,

cunoştinţele conducătorilor şi ale managementului în cele mai multe cazuri sunt insuficiente pentru

introducerea noutăţilor. Prin crearea condiţiilor de bază şi prin creşterea nivelului de cunoaştere al

întreprinzătorilor se extinde cercul acelora care se adaptează în mod flexibil la condiţiile

schimbătoare ale pieţei, care pătrund pe pieţele externe şi devin angajatori stabili.

În comună numărul întreprinderilor nou înfiinţate nu este scăzută, dar pertu ei nu este asigurat un

cadru incubator. Astfel, multe idei promiţătoare nu pot fi realizate, şi mai multe firme cu

perspectivă sunt condamnate la nereuşită. Prin lărgirea cadrelor incubatoare, mai multe firme nou-

înfiinţate pot să se consolideze pe piaţă, pot să devină elementul stabil al economiei.

Instrumentul – astăzi numai marginal folosit – al sustenabilităţii şi al obţinerii unui avantaj

competitiv este utilizarea timpurie a tehnologiilor care ocrotesc mediul. Prin introducerea acestora –

pe lângă creşterea temporară a nivelului de costuri – se poate atinge o îmbunătăţire durabilă a

competitivităţii, şi în acelaşi timp se poate micşora şi gradul de poluare mediului, îmbunătăţind

calitatea vieţii populaţiei.

Utilizarea informaticii în sfera întreprinzătorilor este redusă. Extinderea cadrelor infrastructurale ale

tehnologiilor informaţionale, răspândirea utilizării lor reduc dezavantajele, şi fac posibilă apariţia

unor noi sectoare (bazate pe TIC) şi pot îmbunătăţi competitivitatea întreprinzătorilor prin crearea

condiţiilor de adaptare flexibilă la piaţă.

Efecte asupra mediului

Efectuarea unui studiu de impact asupra mediului poate fi posibil numai după elaborarea

programelor operative pe de o parte, iar pe de altă parte după crearea şi funcţionarea unui sistem

corespunzător de informare şi monitoring. Bazându-se pe cercetările empirice existente pot fi

menţionate deja în strategie relaţiile de cauză-efect dovedite în practică care fac referire la

schimbările cele mai importante ale mediului şi la conflictele potenţiale care apar în cursul

realizării.

Din perspectiva menţinerii stabilităţii sensibile a ecosistemei şi a creării unui sistem optim de

economie, mediu şi societate bazate pe principiul sustenabilităţii, obiectivul de a moderniza

societatea care trăieşte în armonie cu mediul este real. Acesta poate fi realizat prin colaborarea

administraţiei publice locale, a întreprinzătorilor şi a organizaţiilor civile din comună.


160

Colaborarea realizată în domeniul protecţiei mediului şi a naturii, precum şi dezvoltarea relaţiilor

economice cu luarea în vedere a influenţelor asupra mediului contribuie la menţinerea diversităţii

biologice a regiunii, la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a celor care trăiesc în regiune şi creează

condiţiile dezvoltării sustenabile.

Prin colaborarea întreprinzătorilor şi a actorilor civili, precum şi a actorilor de dezvoltare regională

devine posibilă utilizarea şi cunoaşterea resurselor naturale ale regiunii. Comuna Suplac va deveni

un loc atrăgător pentru întreprinzători dacă sunt asigurate condiţii bune de viaţă şi un mediu plăcut

pentru cei care trăiesc şi lucrează în comună.

Prin dezvoltarea producţiei alimentelor conform cerinţelor UE va deveni posibil producerea unor

produse sănătoase, vor reapărea acele cicluri de producţie verzi care anterior constituiau un pericol

mai redus pentru mediu şi pentru sănătatea populaţiei.

Folosirea moderată a chimicalelor reduce probabilitatea ajungerii unor insecticide şi pesticide în

alimente. Prin transformarea suprafeţelor agricole cultivate va deveni posibil menţinerea calităţii şi

cantităţii solului, precum şi depozitarea pentru utilizarea ulterioară.

Majoritatea produselor secundare agricole constituie o astfel de bază pe care pe termen lung se

poate sprijini reducerea sau eliminarea utilizării carburanţilor fosile. Sursele de energie regenerabile

sunt identificate prioritar în difeite planuri, iar actorii regionali pot utiliza acestea în vederea

creşterii veniturilor.

Prin construirea întregii reţele de apă potabilă şi canalizare, precum şi prin tratarea ecologică a

apelor uzate, se rezolvă cea mai mare problemă: poluarea mediului prin serviciile publice comunale.

Prin tratarea corespunzătoare a apelor uzate provenite din agricultură şi industria alimentelor se

poate preveni poluarea apelor de suprafaţă şi a solului. Astfel va fi eliminată mirosul neplăcut din

apropierea localităţii, care pe de o parte este rezultatul eutrofizaţiei şi a procesului de formare a

bălţilor, iar pe de altă parte este cauzată de mirosul apelor uzate infiltrate. Prin epurarea controlată

se va înceta efectul poluant asupra apelor subterane, iar apa uzată epurată şi nămolul inert pot fi

folosite pentru irigaţie sau alt uz agricol. Toate aceste dezvoltări servesc şi protecţia valorilor

naturale şi a ariilor protejate şi pot crea echilibrul natural al acestor zone.

În planificarea etapelor de dezvoltare economică, infrastructurală, şi de resurse umane protecţia

mediului şi economia mediului au un rol primordial. Întărirea competitivităţii întreprinderilor

contribuie la activităţile de mediu ale întreprinderilor şi motivează introducerea strategiilor proprii

de protecţia mediului. Efectele activităţilor poluante pot fi reduse prin intervenţii tehnologice şi

tehnice moderne. La transformarea economiei comunei Suplac spijinirea extinderii tehnologiilor

verzi contribuie prin posibilitatea dezvoltării durabile şi îmbunătăţirea calităţii vieţii a populaţiei.

Dezvoltarea infrastructurii verzi care promovează activităţile economice contribuie la creşterea


161

şansei de adaptare iar reabilitarea zonelor industriale poluate contribuie la îmbunătăţirea imaginii

comunei şi la rezolvarea unor probleme de mediu.

În vederea creării unor relaţii de colaborare cu populaţia comunei se realizează o viziune nouă, o

cultură de mediu, creându-se astfel condiţiile unui mediu de viaţă sănătos, precum şi condiţiile

dezvoltării sustenabile. Asigurarea publicităţii informaţiilor reale face posibil ca societatea locală cu

o mentalitate de mediu sănătoasă să se implice în luarea deciziilor, respectiv să aibă o inluenţă în

procesul de luare a deciziilor. Pe parcursul acestui proces interesele contrare şi opiniile care stau la

baza acestora se pot ciocni, astfel numai prin controlul publicului poate fi implementată o strategie

de mediu.

Formarea conştinţei de mediu într-un mod mai extins şi mai deplin se realizează prin două metode:

pe de o parte prin elaborarea programelor de educaţie de mediu, care stimulează organizaţiile civile

şi locuitorii comunei pentru protejarea mediului, pe de altă parte prin informarea permanentă a

locuitorilor.


162

6. Portofoliul de proiecte


163

Prezentul capitol cuprinde prioritizarea proiectelor descrise şi planul de acţiune locală, considerate

cele mai importante din perspectiva dezvoltării comunei Suplac. Stabilirea ordinii proiectelor de

dezvoltare se realizează cu luarea în considerare a tuturor criteriilor de mai jos:

- dimensiunea sferei de incidenţă teritorială a intervenţiei

- stadiul de pregătire al dezvoltărilor

- acceptarea dezvoltării de către populaţie

- nevoia de resurse a dezvoltărilor si disponibilitatea/accesibilitatea resurselor necesare.

Ca urmare a prioritizării – atât în privinţa sferei de incidenţă teritorială şi în funcţie de numărul de

locuitori a intervenţiei, cât si în privinţa complexităţii dezvoltării – în vârful clasamentului s-a situat

pachetul integrat de intervenţii (din domeniul de activitate) care vizează dezvoltarea infrastructurii

comunei, dezvoltarea serviciilor, a economiei, dezvoltarea capacităţii administrative şi un accent

mai mare pe mediul înconjurător, deci o dezvoltare durabilă.

Aceste dezvoltări sunt de importanţă deosebită din punct de vedere al asigurării dezvoltării durabile

a comunei. În continuare prezentăm proiectele considerate cele mai importante în baza criteriilor

enumerate mai sus.


164

Titlul proiectului 1. Asfaltarea drumurilor secundare

Scopul proiectului: Îmbunătăţirea accesibilităţii comunei, satelor şi modernizarea infrastructurii

de transport.

Obiective specifice:

Modernizarea drumurilor secundare în comuna Suplac

Îmbunătăţirea aspectului general al comunei Suplac

Creşterea siguranţei rutiere, fluidizarea traficului rutier

Creşterea atractivităţii comunei pentru desfăşurarea activităţilor economice

Grupul ţintă: Localnicii, turiştii care sosesc în vizită şi potenţialii investitori.

Activităţi principale: Asfaltarea carosabilului

Rezultatele aşteptate: O reţea de drumuri modernă care permite libera deplasare a localnicilor şi a

turiştilor. Rezultatul va fi, în consecinţă, o populaţie locală mulţumită, formarea unei imagini

atractive a localităţii, creşterea numărului de turişti şi sporirea numărului de investitori.

Surse de finanţare: PNDR, M07 - Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale,

Programul LEADER

Posibili parteneri: Consiliul Judeţean Mureş

Perioada de implementare: 2014-2020

Sustenabilitate:

Datorită implicaţiilor financiare mari, implementarea acestui proiect se va face etapizat, prin

delimitarea unor zone de intervenţie şi prioritizarea acestora sau prin abordarea intervenţiilor în

funcţie de importanţa străzilor. În acest fel, se permite rezolvarea în totalitate a problemelor de

infrastructură rutieră, fără a se ajunge la imposibilitatea de a susţine financiar investiţiile.

Având în vedere impactul favorabil evident asupra activităţii economice, se aşteaptă ca

reabilitarea infrastructurii de drumuri să dinamizeze mediul de afaceri local, ceea ce va avea un

impact pozitiv şi asupra bugetului local.

Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Domeniu prioritar judeţean:

Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice şi sociale.

Prioritar la nivel european: Dezvoltarea unei infrastructuri moderne pentru creştere

economică şi locuri de muncă

Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 1. Modernizarea şi

extinderea infrastructurii Măsura 1.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere

Documente necesare:


165

Cerere de finanţare;

Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii;

Avize;

Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire;

Studiu geotehnic,

Studiu topografic;

Fişa tehnică privind condiţiile de protecţie a mediului


166

Titlul proiectului 2. Modernizarea căilor de acces în cadrul fondului forestier,

modernizarea infrastructurii agricole de acces câtre ferme

Scopul proiectului: Îmbunătăţirea procesului de reformă a sectorului agricol şi forestier


Modernizarea drumurilor agricole câtre ferme

Modernizarea drumurilor forestiere

Dezvoltarea agroturismului

Grupul ţintă: Comunitatea locală

Activităţi principale: Modernizarea drumurilor de acces agricol şi forestier

Rezultatele aşteptate: Drumuri agricole şi forestiere moderne. Rezultatul va fi, în consecinţă, o

populaţie locală mulţumită, formarea unei imagini atractive a localităţii, creşterea numărului de

turişti şi sporirea numărului de investitori.

Surse de finanţare: PNDR, Submăsura 4.3 - Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau

adaptarea infrastructurii agricole şi silvice.



Sustenabilitate: Datorită implicaţiilor financiare mari, implementarea acestui proiect se va face

etapizat, prin delimitarea unor zone de intervenţie şi prioritizarea acestora sau prin abordarea

intervenţiilor în funcţie de importanţă agricolă sau forestieră.



Prioritar la nivel european: Dezvoltarea unei infrastructuri moderne pentru creştere economică

şi locuri de muncă


extinderea infrastructurii Măsura 1.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere

Documente necesare: -Cerere de finanţare;

Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare

Avize;


Studiu geotehnic,

Studiu topografic;



167

Titlul proiectului 3. Extinderea reţelei de canalizare

Scopul proiectului: Extinderea sistemului de canalizare în localităţile comunei Suplac


un mediu mai curat, sănătos

creşterea nivelului de trai al locuitorilor comunei

Grupul ţintă: Populaţia comunei, precum şi grupurile de turişti care sosesc în vizită.

Rezultatele aşteptate: - un mediu mai curat cu oameni sănătoşi, mulţumiţi

- creşterea nivelului de trai.

Activităţi principale: - extinderea sistemului de canalizare

Rezultatele aşteptate: O reţea de canalizare care va avea ca consecinţă creşterea nivelului de trai a

localnicilor. Rezultatul va fi, în consecinţă, o populaţie locală mulţumită, formarea unei imagini mai

atractive a localităţii, creşterea numărului de turişti.

Surse de finanţare: POS Mediu, Axa prioritară 1 Extinderea şi modernizarea sistemelor de

apă şi apă uzată, PNDR, M07 - Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale,

Programul LEADER



Sustenabilitate:


delimitarea unor zone de intervenţie şi prioritizarea acestora. În acest fel, se permite rezolvarea în

totalitate a problemelor legate de canalizare, fără a se ajunge la imposibilitatea de a susţine

financiar investiţiile.






extinderea infrastructurii Măsura 1.2. Modernizarea şi extinderea structurii tehnico-edilitare

Documente necesare:



Avize;


168


Studiu geotehnic,

Studiu topografic;



169

Titlul proiectului 4. Înfiinţarea reţelei de apă potabilă

Scopul proiectului: Realizarea reţelei de apă potabilă în localităţile comunei Suplac


un mediu mai curat, sănătos

creşterea nivelului de trai al locuitorilor comunei

Grupul ţintă: Populaţia comunei, precum şi grupurile de turişti care sosesc în vizită.

Rezultatele aşteptate: - oameni sănătoşi, mulţumiţi

- creşterea nivelului de trai.

Activităţi principale: - realizarea reţelei de apă potabilă

Rezultatele aşteptate: O reţea de apă potabilă care va avea ca consecinţă creşterea nivelului de

trai a localnicilor. Rezultatul va fi, în consecinţă, o populaţie locală mulţumită, formarea unei

imagini mai atractive a localităţii, creşterea numărului de turişti.

Surse de finanţare: POS Mediu, Axa prioritară 1 Extinderea şi modernizarea sistemelor de

apă şi apă uzată, PNDR, M07 - Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale,

Programul LEADER



Sustenabilitate:


delimitarea unor zone de intervenţie şi prioritizarea acestora. În acest fel, se permite rezolvarea în

totalitate a problemelor legate de apă potabilă, fără a se ajunge la imposibilitatea de a susţine

financiar investiţiile.





Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 1. Modernizarea

şi extinderea infrastructurii Măsura 1.2. Modernizarea şi extinderea structurii tehnico-edilitare

Documente necesare:



Avize;


170


Studiu geotehnic,

Studiu topografic;



171

Titlul proiectului 5. Modernizarea arhitecturală şi peisagistică a spaţiilor

verzi

Scopul proiectului: Dezvoltarea infrstructurii comunei reprezentând creşterea suprafeţelor verzi în

localităţile cu spaţiu verde redus

Obiective specifice: - Aliniamente stradale verzi

- Dezvoltarea barierelor verzi împotriva poluării generate de traficul rutier

Grupul ţintă: Comunitatea locală

Rezultatele aşteptate: - 500 mp spaţii verzi

2 spaţii de joacă pentru copii construite

10 coşuri de gunoi

10 bănci

100 mp alei trasate

Surse de finanţare: Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea

de spaţii verzi în localităţi, Finanţat din Fondul de Mediu, Programul LEADER

Posibili parteneri: Organizaţii civile, şcoli


Sustenabilitate: Întreţinerea obiectivului de investiţii se va face din bugetul local.

Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: 4.3. Creşterea standardului de

viaţă al locuitorilor din zonele rurale din judeţ prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare,

educaţionale, sociale, culturale, de sănătate şi de agrement.


extinderea infrastructurii Măsura 1.3. Dezvoltarea infrastructurii de agrement

Documente necesare:


Studiu de fezabilitate/documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii;

Avize;

Autorizaţie de construire;



172

Titlul proiectului 6. Creşterea calităţii şi numărului serviciilor sociale

Scopul proiectului:

Creşterea numărului şi calităţii de servicii de asistenţă socială acordată persoanelor vârstnice

Obiective specifice: - Reabilitarea unei clădiri şi amenajarea acesteia

- Îmbunătăţirea serviciilor pentru seniori

Grupul ţintă: Localnicii, angajaţii direcţiei de asistenţă socială

Activităţi principale: - Reabilitarea si adaptarea funcţională a unei clădiri existente, care, în

prezent, nu este utilizat şi dotarea corespunzătoare pentru a fi folosită ca şi cămin de bătrâni.

Clădirea va adăposti un cămin de bătrâni, un cămin de tip hotelier, cu pondere pe sectorul social

şi cultural, cazare şi servicii, cu funcţiuni în principal de cazare, spaţii medicale şi tratament şi

spaţii de recreere, pentru un număr de 30 de vârstnici.

Rezultatele aşteptate: - 1 clădire reabilitată

- calitatea îmbunătăţită a serviciilor sociale

Surse de finanţare: Programul Operaţional Regional, Axa prioritară Dezvoltarea

infrsatructurii de sănătate şi sociale, PNDR M07 - Servicii de bază şi reînnoirea satelor în

zonele rurale, Programul LEADER

Posibili parteneri: Direcţia judeţeană de asistenţă socială


Sustenabilitate: Cheltuielile ulterioare de funcţionare vor fi suportate din bugetul local

Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: 4.3. Creşterea standardului de

viaţă al locuitorilor din zonele rurale din judeţ prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare,

educaţionale, sociale, culturale, de sănătate şi de agrement.


extinderea infrastructurii Măsura 1.3. Dezvoltarea infrastructurii de agrement

Documente necesare: - Cerere de finanţare;


Avize;


173

Titlul proiectului 7. Sisteme fotovoltaice pentru producerea de energie

electrică penru iluminatul public

Scopul proiectului: Protecţia mediului prin reducerea consumului de energie, utilizând surse

alternative de producere a energiei


Valorificarea uneia dintre resursele regenerabile de energie – energia solară pentru

producerea de energie electrică

Creşterea independenţei energetice faţă de importurile de resurse de energie primară prin

diversificarea surselor şi tehnologiilor de producere a energiei electrice: ca urmare se

realizează utilizarea raţională şi mai eficientă a resurselor energetice primare în alte

scopuri decât acela al producerii de energie electrică

Protecţia mediului prin utilizarea unei surse şi tehnologii nepoluante de producere a

energiei electrice

Promovarea dezvoltării durabile

Grupul ţintă: Comunitatea locală, instituţii publice, agenţi economici

Activităţi principale: -Achiziţionarea şi amenajarea terenului în scopul amplasării

echipamentelor/ instalaţiilor proiectului;

- Construcţii şi instalaţii aferente construcţiilor necesare implementării proiectului;

- Achiziţia de echipamente, inclusiv a echipamentelor de monitorizare continuă;

- Racordarea la reţeaua Sistemului Electroenergetic Naţional în aval de punctul de delimitare.

Rezultatele aşteptate: - Reducerea costurilor cu iluminatul public

- Reducerea consumului de energie

Surse de finanţare: POR, Axa prioritară: Sprijinirea creşterii eficienţei energetice în clădiri

publice, Programul LEADER




Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Prioritatea 3. Protecţia

mediului înconjurător, creşterea eficienţei energetice, stimularea utilizării surselor alternative de

energie.


174

Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr.8. Asigurarea

calităţii mediului şi a condiţiilor de locuire. M6.2. Eficienţa energetică şi surse alternative de

energie


Studiu de fezabilitate

Studiu potenţial energetic surse alternative

Raport- evaluare impact mediu


175

Titlul proiectului 8. Creşterea eficienţei activităţii administraţiei publice

locale

Scopul proiectului: Îmbunătăţirea relaţiei dintre administraţia publică, comunitatea locală şi

agenţii economici

Obiective specifice:- Îmbunătăţirea metodelor de informare publică

- Gestionarea mai eficientă a serviciilor furnizate

Grupul ţintă: Comunitatea locală, agenţi economici

Activităţi principale: - Implementarea sistemului e-guvernare;

- Instruirea funcţionarilor publice din Primăria comunei Suplac

- Informarea grupurilor ţintă cu privire la proiect.

- Implementarea unui sistem GIS şi realizarea bazei de date aferente acestuia

- Implementarea unui sistem informatic de gestionare a documentelor

Rezultatele aşteptate:

Creşterea transparenţei decizionale

Reducerea birocraţiei în administraţia publică locală

Reducerea timpului de prelucrare a documentelor

Surse de finanţare: Programul Operaţional „Capacitatea administrativă” (POCA)




Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Prioritatea 7.1. Îmbunătăţirea

procesului de politici publice în administraţia publică locală.

Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 5. Dezvoltarea

capacităţiilor administrative Măsura 5.3. Creşterea eficienţei activităţii administraţiei publice

locale


- Studiu de fezabilitate


176

Titlul proiectului 9. Dezvoltarea infrastructurii turistice- amenajarea unui

centru public de recreere

Scopul proiectului: Crearea unui centru de recreere

Obiective specifice: - crearea condiţiilor de recreere pentru comunitatea locală

- creşterea numărului de turişti

- diversificarea ofertei turistice

Grupul ţintă:

- comunitatea locală

- agenţii economici

- turişti

Activităţi principale: A1. Organizarea şi derularea de achiziţie publică pentru servicii de

elaborare a documentaţiei technice

A2: Întocmirea documentaţiilor tehnice

A 3: Obţinerea avizelor şi autorizaţiilor

A4: Depunerea Cererii de Finanţare

A 5: Contractare servicii de management al proiectului

A 6: Constituirea Echipei de implementare a proiectului şi demararea proiectului

A 7: Achiziţie publică de lucrări şi servicii

A8: Execuţia lucrărilor

A 9: Recepţia lucrărilor

A10: Dirigenţia de şantier

A 11: Asistenţa tehnică

A12: Vizibilitate proiectului şi diseminarea rezultatelor

A 13: Monitorizare, audit şi raportare

Rezultatele aşteptate: - spaţiu de primire public

- birou

- grup sanitar

Surse de finanţare: Programul Operaţional Regional, Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea

competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, Programul COSME: Diversificarea

ofertelor si produselor turistice ale UE - Produse turistice transnaţionale sustenabile,

PNDR.

Posibili parteneri: ONG-uri din comuna Suplac


177


Sustenabilitate: Întreţinerea obiectivului de investiţii se va face din bugetul local în colaborare

cu agenţii economici din domeniul turismului

Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Prioritatea 5.1. Întărirea

capacităţii instituţionale pentru dezvoltarea turismului în judeţul Mureş.


economică a comunei, M 2.1. Crearea infrastructurii pentru dezvoltarea afacerilor cu accent

ridicat pe activităţi turistice

Documente necesare: - Cerere de finanţare


- Proiect tehnic


178

Titlul proiectului 10. Crearea unui site de informare turistică

Scopul proiectului: Crearea unui centru de informare turistică atât pentru turişti, cât şi pentru

întreprinzători în domeniul turismului, parte a unei reţele naţionale de centre de informare şi

promovare turistică

Obiective specifice: - creşterea numărului de turişti

- crearea unei baze de date cu informaţii turistice în vederea promovării online

a comunei ca destinaţie turistică

- a oferi comunităţii locale servicii de informare cu privire la dezvoltarea unor

afaceri în domeniul turismului

- a identifica furnizori de instruire pentru calificarea în agroturism a celor ce

vor să îşi deschidă o astfel de afacere.

Grupul ţintă: - turişti

- localnicii


Activităţi principale: A1. Organizarea şi derularea de achiziţie publică pentru servicii

A2: Depunerea Cererii de Finanţare

A 3: Contractare servicii de management al proiectului

A 4: Constituirea Echipei de implementare a proiectului şi demararea proiectului



Rezultatele aşteptate: - un site de informare turistică


competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii

Posibili parteneri: Agenţi economici locali în domeniul turismului, organizaţii civile


Sustenabilitate: Întreţinerea se va realiza din bugetul local în colaborare cu agenţii economici

din domeniul turismului


capacităţii instituţionale pentru dezvoltarea turismului în judeţul Mureş


economică a comunei, M 2.1. Crearea infrastructurii pentru dezvoltarea afacerilor cu accent


179

ridicat pe activităţi turistice

Documente necesare: - Cerere de finanţare


- Proiect tehnic


180

Titlul proiectului 11. Crearea unei oferte de turism, programul „Atracţii şi

programe turistice în comuna Suplac”

Scopul proiectului: Implementarea unui proiect turistic prin elaborarea unor programe turistice

sezoniale complete, unice, integrate şi comune pentru unităţile turistice din zonă, formarea unui

parteneriat între actorii implicaţi din comună (microregiune).

Obiective specifice: - creşterea numărului de turişti

- crearea unor facilităţi pentru turişti

- diversificarea programelor turistice



- agenţii economici din domeniul turismului

Activităţi principale: A1. Încheierea unui protocol de colaborare între cei implicaţi în proiect:

Primăria Suplac, Consiliul Judeţean Mureş, agenţi economici din domeniul turismului,

meşteşugurilor tradiţionale, etc.

A2: Constituirea Echipei de implementare a proiectului şi demararea proiectului



Rezultatele aşteptate: - turism în comuna Suplac


competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, Programul COSME: Diversificarea

ofertelor si produselor turistice ale UE - Produse turistice transnaţionale sustenabile

Posibili parteneri: Agenţi economici locali în domeniul turismului, organizaţii civile


Sustenabilitate: Întreţinerea se va realiza de către agenţii economici din domeniul turismului


capacităţii instituţionale pentru dezvoltarea turismului în judeţul Mureş


economică a comunei, M 2.2. Dezvoltarea turismului

Documente necesare:


- Proiect tehnic


181

Titlul proiectului 12. Participarea grupurilor vulnerabile în economia socială

Scopul proiectului: - creşterea capacităţii comunităţii locale pentru dezvoltare durabilă şi

inclusivă

- reducerea sărăciei

Obiective specifice: - dezvoltarea şi promovarea unor activităţi generatoare de venit la nivel de

comunităţi locale, activităţi care ajută membrii grupurilor vulnerabile să se integreze sau să se

reintegreze pe piaţa muncii şi care contribuie la bunăstarea comunităţii;

- pregătirea antreprenorială în domeniul economiei sociale pentru membrii grupurilor vulnerabile

şi ai organizaţiilor care susţin interesele acestora.

Grupul ţintă: - comunitatea locală de etnie romă

Activităţi principale: - înfiinţarea întreprinderii sociale

Măsurarea performanţei

Creştere, adaptare, evoluţie

Rezultatele aşteptate: - oferirea unui loc de muncă pentru 30 de romi

- producerea de bunuri şi servicii pentru comunitatea locală


infrastructurii de sănătate şi sociale, OT9- promovarea incluziunii sociale şi combaterea

sărăciei, POSDRU, Axa Prioritară 6 Promovarea incluziunii sociale, DMI 6.1 Dezvoltarea

economiei sociale.

Posibili parteneri: Agenţia Naţională pentru Romi


Sustenabilitate: Întreţinerea se va realiza din bugetul local în colaborare cu agenţii economici

Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Strategia Europa 2020:

Creştere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de

muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială.


economică a comunei, M 2.4. Promovarea parteneriatului public- privat

Documente necesare:

Cerere de finanţare (plan de afacere)


Proiect tehnic


182

Titlul proiectului 13. Extinderea serviciilor medicale

Scopul proiectului: Extinderea şi diversificarea serviciilor care pot fi oferite la nivelul medicinei

de familie

Obiective specifice: - îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei

- creşterea calităţii vieţii

- asigurarea unor servicii de sănătate de calitate

Grupul ţintă: - localnicii

Activităţi principale:- Înfiinţare spaţiu pentru un dispensar

Rezultatele aşteptate: - un dispensar în comuna Suplac (astfel o să funcţioneze două dispensare

medicale)


infrastructurii de sănătate şi sociale , Programul CE “Sănătate 2014”, PNDR, Măsura 6.2.

Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale

Posibili parteneri: Ministerul Sănătăţii


Sustenabilitate: Din bugetul local

Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Prioritatea 1.3. Dezvoltarea

infrastructurii de învăţământ, sănătate, situaţii de urgenţă, protecţie socială,

Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020

Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 4, M 4.3.

Modernizarea serviciilor sociale, M 4.1. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătate

Documente necesare:

Cerere de finanţare


Proiect tehnic


183

Titlul proiectului 14. Program local de promovare a sănătăţii

Scopul proiectului: Evaluarea riscurilor şi supravegherea activă a populaţiei prin servicii de

prevenţie primară

Obiective specifice: - îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei



- localnicii


Rezultatele aşteptate: - depistarea în faze incipiente de boală şi intervenţii de screening

populaţional organizat (prevenţie secundară);

- îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei

Surse de finanţare: Programul CE „Sănătate 2014”

Posibili parteneri: Ministerul Sănătăţii




infrastructurii de învăţământ, sănătate, situaţii de urgenţă, protecţie socială.



Modernizarea serviciilor sociale, M 4.1. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătate.

Documente necesare:



Proiect tehnic


184

Titlul proiectului 15. Educaţie pentru viaţă şi responsabilizare socială

Scopul proiectului: Dezvoltarea de mecanisme şi instrumente pentru asigurarea elevilor din

şcolile comunei Bălăuşeri la educaţie de tip nonformal şi la competenţe cheie europene de cetăţenie

activă

Obiective specifice: - responsabilizare socială, implicarea tinerilor în viaţa comunităţii locale


îmbunătăţirea stării de sănătate a comunităţii locale

Grupul ţintă: - elevi

- profesori


Activităţi principale:

Elaborarea ofertei educaţionale de educaţie pentru viaţa de familie;

Elaborarea şi implementarea de standarde în educaţia nonformală şi informală realizată

prin intermediul abordării “educaţie între egali”;

Derularea în şcolile comunei Suplac a 15 sesiuni de informare cu privire la menţinerea

sănătăţii prin practicarea şi exersarea comportamentului responsabil şi de implicare a

acestora în viaţa comunităţii, prin ore de educaţie pentru viaţa de familie pentru elevi;

Campanie de vară pentru aceşti elevi în tabere şcolare, unde se realizează şi informarea

elevilor cu privire la normele de bază în menţinerea sănătăţii

Întâlniri cu autorităţile locale (ISJ, DJT, ASP, AJOFM, IJP etc), dar şi cu alţi actori cheie

(părinţi, ONG-uri)

Activităţi de comunicare, mass-media şi PR: conferinţe de presă, website, campanie PR,

campanie online

Evaluarea impactului proiectului: studiu cantitativ, studiu calitativ.

Rezultatele aşteptate: - creşterea responsabilizării sociale în rândul elevilor

- îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei

Surse de finanţare: Programul „Europa pentru cetăţeni 2014-2020”

Posibili parteneri: Ministerul Sănătăţii, ISJ Mureş





185

infrastructurii de învăţământ, sănătate, situaţii de urgenţă, protecţie socială.



Modernizarea serviciilor sociale, M 4.1. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătate.

Documente necesare:



Proiect tehnic


186

Titlul proiectului 16. Organizarea schimbului de experienţă cu autorităţile

locale din România şi din alte localităţi din Uniunea Europeană

Scopul proiectului: Scopul proiectului este de a facilita schimbul de experienţă dintre factorii de

decizie şi politici, reprezentanţi ai autorităţilor locale, ONG-uri şi experţi relevanţi din România

şi din alte ţări ale Uniunii Europene

Obiective specifice: - creşterea capacităţii administrative a autorităţilor pubice locale

organizarea şi realizarea schimbului deexperienţă şi a vizitelor de studiu a factorilor de

decizie, administraţiilor publice locale

crearea legăturilor de colaborare bilaterală sau multilaterală între factorii de decizie şi

administraţia locală ale participanţilor

Grupul ţintă: - 15 reprezentanţi ai administraţiei locale

- 10 reprezentanţi ai ONG-urilor

Activităţi principale: A1. Organizarea unei sesiuni de informare

A2. Elaborarea proiectului

A3. Derularea schimburilor de experienţă (2 din ţară, 2 în străinătate)

A4. Derularea conferinţei iternaţionale

A5. Raport de activitate

Rezultatele aşteptate: - 4 schimburi de experienţă

1 conferinţă internaţională

Facilitarea transferului experienţelor acumulate

Consolidarea parteneriatului dintre soietatea civilă, factorii de decizie şi administraţia locală în

scopul identificării problemelor şi soluţiilor

Surse de finanţare: Programul Operaţional „Dezvoltarea capacităţii administrative”

(POCA), Fonduri SEE: Programului RO18 - Intărirea capacităţii şi cooperare

instituţională între instituţiile publice, autorităţile locale şi regionale române şi norvegiene,

Programul „Europa pentru cetăţeni 2014-2020”

Posibili parteneri: Localităţile înfrăţite



Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Prioritatea 7.1. Îmbunătăţirea


187

procesului de politici publice în administraţia publică locală

Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 5, Dezvoltarea

capacităţiilor administrative, M5.1. Dezvoltarea resursei umane

Documente necesare: - Cerere finanţare


188

Titlul proiectului 17. Înfiinţarea unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară

pentru implementarea unor proiecte comune de dezvoltare a infrastructurii şi

utilităţilor cu localităţile învecinate şi elaborarea unui plan de dezvoltare

microregională

Scopul proiectului: Dezvoltarea unui sistem de infrastructuri care să asigure dezvoltarea

întreprinderilor, atragerea investiţiilor, transferul de tehnologie, dezvoltarea rurală.

Obiective specifice: - Consolidarea rolurilor unităţilor administrativ-teritoriale

Gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului

Echilibrarea şi creşterea ritmului dezvoltării economice

Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă

Grupul ţintă: - localităţile din apropierea comunei Suplac


Activităţi principale: - Înfiinţare Asociaţie

Elaborare proiect pentru dezvoltarea infrastructurii de transport

Elaborare proiect pentru dezvoltarea durabilă a tursimului

Elaborare proiect pentru dezvoltarea structurii educaţionale

Elaborare proiect pentru dezvoltarea infrastructurii serviciilor sociale

Elaborare proiect pentru dezvoltarea serviciilor publice (iluminat, gaze, deşeuri)

Rezultatele aşteptate: - îmbunătăţirea sistemului de transport la nivel zonal (Sovata- Tg. Mureş) şi

regional (Braşov- Tg. Mureş)

Utilităţi, parcări aranjate pe aceste rute

Implementarea unor programe care să permită accesul la servicii de sănătate, educaţie la

toate nivelurile

2 depozite ecologice de deşeuri la nivel zonal

Alimentarea cu gaz a comunei Suplac

Surse de finanţare: Programul Operaţional Regional, DMI 1.1. Poli de dezvoltare urbană

(ADI)

Posibili parteneri: Administrațiile locale ale localităţilor învecinate, Consiliile judeţene

(Harghita, Mureş, Braşov)



189

Sustenabilitate: Întreținerea obiectivelor se va realiza din sursele proprii ale primăriilor

Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: : Domeniu prioritar

judeţean: Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice şi sociale




capacităţiilor administrative, M 5.3. Creşterea eficienţei activităţii administraţiei publice locale,

P 5.3.3.



190

Titlul proiectului 18. Promovarea importanţei şcolarizării în rândul populaţiei

care reprezintă risc de abandon şcolar

Scopul proiectului: Creşterea frecvenţei şcolare şi reducerea abandonului şcolar

Obiective specifice: - identificarea copiilor cu risc de abandon

Parteneriate între şcoală şi comunitate pentru reducerea abandonului şcolar

Crearea unui mediu inclusiv pentru copii cu risc de abandon şcolar

Grupul ţintă:

Copiii cu risc ridicat de abandon şcolar

Familiile copiilor cu risc ridicat de abandon şcolar

Personalul didactic din şcoli

Reprezentanţi ai comunităţii

Activităţi principale:- Evaluarea nevoilor de informare, formare şi consiliere ale

reprezentanţilor comunităţilor selectate (profesori, directori de şcoală, părinţi şi reprezentanţi ai

comunităţii);

Formarea personalului şcolar în toate dimensiunile proiectului pentru a putea oferi

servicii adaptate de informare, facilitare, formare şi consiliere părinţilor şi altor membri ai

comunităţii;

Promovarea activităţilor comune în cadrul planului de acţiune al şcolii, în funcţie de

problemele şi de provocările identificate

Organizarea de cursuri de educaţie parentală în comunităţile selectate cu scopul de a

îmbunătăţi comunicarea dintre părinte şi copil;

Discuţii cu liderii romi, în încercarea de a schimba perceptia părinţilor faţă de educaţie;

Conectarea familiilor copiilor cu risc de abandon şcolar la resursele disponibile în

comunitate;

Rezultatele aşteptate: - Creşterea frecvenţei şcolare şi reducerea riscului de abandon şcolar în

cazul copiilor ce provin din medii defavorizate din punct de vedere socio-economic cu 40%

Asigurarea abilităţilor primare copiilor ce provin dintr-un mediu defavorizat din punct de

vedere socio-economic 100%

Dezvoltarea abilităţilor profesorilor şi dobândirea de către aceştia a unor competenţe

didactice inovatoare


191

Transformarea şcolilor într-un mediu prietenos prin implicarea activă a tuturor actorilor:

personal didactic, elevi, părinţi şi alţi membri ai comunităţii

Surse de finanţare: Programul Operaţional Regional, Axa prioritară Imbunătăţirea

infrastructurii educaţionale, OT10- Investiţii în educaţie, competenţe şi învăţare pe tot

parcursul vieţii.

Posibili parteneri: Consiliul judeţean, şcoli din comuna Suplac


Sustenabilitate: Întreţinerea obiectivelor se va realiza din sursele proprii ale primăriilor


infrastructurii de învăţământ, sănătate, situaţii de urgenţă, protecţie socială


serviciilor sociale, M .4.2. Modernizarea serviciilor de educaţie, P 4.2.1.



192

Titlul proiectului 19. . Iniţierea unor campanii de educare a copiilor şi tinerilor

în privinţa protecţiei mediului

Scopul proiectului: Încurajarea tinerilor de a se implica în proiecte şi activităţi ecologice de

protecţia mediului

Obiective specifice: - Creşterea nivelului de informare privind schimbările climatice şi

soluţiile de reducere a acestora prin acţiuni educative

Conştientizarea efectelor schimbărilor globale ale climei şi sensibilizarea populaţiei prin

activităţi ce tratează probleme de mediu, desfăşurate de elevi pe plan local

Promovarea educaţiei ecologice din perspectiva schimbărilor climatice în domeniul

energiei

Grupul ţintă:

elevi din şcolile comunei Suplac

cadre diactice din şcolile comunei Suplac

comunitatea locală

Activităţi principale:- elaborarea proiectelor activităţilor ecologie: Mai puţine deşeuri în

comuna noastră! Apa înseamnă viaţă!

Natura – concurs de creaţie artistică

Rezultatele aşteptate: - creşterea gradului de informare la toţi elevii din şcolile comunei Suplac

Educarea şi conştientizarea elevilor şi a populaţiei adulte din comună

Afişe, bannere construite de elevi

Revista ecologică a şcolii

Surse de finanţare: Programul COSME: Diversificarea ofertelor si produselor turistice ale

UE - Produse turistice transnationale sustenabile, LIFE+, POS Mediu, EEA&Norway

Grants

Posibili parteneri: Școlile comunei Suplac


Sustenabilitate: Întreţinerea obiectivelor se va realiza din sursele proprii ale primăriilor

Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Prioritatea nr. 3. Protecţia

mediului înconjurător, eficienţă energetică, utilizarea surselor alternative de energie


193

Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 6, M6.3

Îmbunătăţirea aspectului comunei, P 6.3.3. Iniţierea unor campanii de educare a copiilor şi

tinerilor în privinţa protecţiei mediului



194

Titlul proiectului 20. Construirea unor spaţii de joacă pentru copiii

Scopul proiectului: Amenajarea unui loc pentru petrecererea timpului liber pentru copiii

Obiective specifice: - creşterea calităţii vieţii

- îmbunătăţirea aspectului localităţii

Grupul ţintă: - copiii din comuna Suplac


- turişti

Activităţi principale:- 1. Organizarea de şantier

2. Executarea lucrărilor (locuri de joacă, sistem de iluminat, sistem de irigaţii)

3. Amenajare suprafaţă plantată

Alei

Imprejmuire

Amenajare spaţiu de joacă

Sistem de iluminat ambiental şi decorativ

Sistem de irigaţii

Rezultatele aşteptate: - Amenajare suprafaţă plantată 1000 mp

- Amenajare spaţiu de joacă 1400 mp

- Sistem de iluminat ambiental şi decorativ legat la reţeaua publică existentă

- Sistem de irigaţii de la reţeaua existentă

Surse de finanţare: Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea

de spaţii verzi în localităţi , Finanţat din Fondul de Mediu, Programul LEADER

Posibili parteneri: Agenţi economici


Sustenabilitate: Întreținerea obiectivelor se va realiza din sursele proprii ale primăriei

Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Prioritatea 4. Dezvoltarea

infrastructurii educaţionale, sociale şi de sănătate, susţinerea dezvoltării comunitare

Măsura 4.2. Dezvoltarea infrastructurii cultural-recreative din mediul rural

Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 6, Asigurarea

calităţii mediului şi a condiţiilor de locuire, M 6.3. Îmbunătăţirea aspectului comunei, P 6.3.5.



195

Anexa nr. 1 Fişa comunei Suplac

Domeniul Criteriul Indicatorii U.M.

Fizico-

geografice

Teritoriul

comunei

Suprafaţa totală kmp,

ha

4.572,49 ha

Intravilan ha 264,21 ha

Terenuri agricole ha 3633,49

Terenuri impădurite ha 478

Râuri şi pârâuri km Târnava Mică

Lacuri ha --

Zonă industrială ha --

Zonă rezidenţială ha --

Parcuri şi spaţii verzi ha

Forme de

relief

1.Inventarul principalelor forme de

relief

Podişul

Târnavei,

altitudini între

300-500m

Plasare

geografică

2.Menţionarea principalelor căi de

acces- rutier, căi ferate, aerian (km,

starea lor ca de ex asfalt, pietruit etc.)

Eur.,

DN,

DJ,

C.F.

DJ 142, DC 70

3. Distanţa până la centre urbane mari Km 22 km Târnăveni

34 km Tg. Mureş

Factori de

risc natural

4. Menţionarea zonelor supuse la

factorii de risc natural

- risc moderat de

inundaţii

Zone

naturale

protejate

5.Indicarea zonelor naturale protejate -imp.

Jud

-

imp.

Naț. -imp

locală

Natur

a

2000

- Situl Natura

2000

ROSPA0028 -

Dealurile

Târnavelor -

Valea Nirajului

Populație

Mărimea

populaţiei

Densitatea

Evoluţia

populaţiei

Factori de

creştere a

populaţiei

1. Numărul populaţiei în 2014 Pers. 2202

2.Locuitori/km2 Pers/k

mp

48,81

3. Evoluția populaţiei în ultimii 50 de

ani

Descrescătoare

4. Rata medie a mortalităţii în ultimii

zece ani

%/an 12,99‰ în anul

2013

5. Rata medie a natalităţii în ultimii

zece ani

%/an 9,40‰ în anul

2013

6. Numărul celor plecaţi definitiv din

localitate în ultimii 10 ani

NR. nd

7. Numărul celor stabiliţi în localitate

în ultimii 10 ani

NR. nd


196

8. Indicele de îmbătrânire a populaţiei

(persoane de peste 60 de ani/0-14 ani)

9. Indicele de înnoire a forţei de muncă

(pop. între 15-29 ani/30-44 ani)

1,57

Conditii de

locuire

Dotarea

locuinţelor

cu instalaţii

de apă şi

gaze naturale

Vechimea

locuinţelor

Materiale de

construcţie

1. Ponderea racordate la reţeaua de apă % --

2. Ponderea locuinţelor racordate la

reţeau de canalizare

% --

3. Ponderea locuinţelor conectate la

reţeaua de gaze naturale

% În fiecare

localitate,

excepţie: Laslău

Mic şi

Vaidacuta

4. Ponderea locuinţelor construite

înainte de 1970

% 82,63

5. Ponderea locuinţelor construite după

2000

% 3,45

6. Ponderea locuinţelor construite din

materiale durabile

% nd

Economie Potenţial

agricol

Potenţial

forestier

Potenţial

turistic

Potenţial

industrial

Structura

proprietăţii

agricole

Gradul de

ocupare a

populaţiei

Teren agricol /locuitor

Ha/lo

c

1,65

Structura folosinţei terenului agricol Ha Arabil 2487,26

Ha Păşuni 608

Ha Fâneţe 334

Ha Vii 19,73

Ha Livezi 184,5

Număr de animale La

100

ha

5677 (fără

păsări)

Suprafaţa medie a exploataţiei

individuale

ha 5,27

Suprafaţa forestieră /locuitor Ha/lo

c

0,21

Număr de gospdării în circuitul agro-

turistic

Nr ---

Număr de locuri de cazare în pensiuni,

hoteluri

Nr. ---

Număr de locuri de cazare în

campinguri

Nr. ---

Gradul de complexitate a activităţilor

industriale

----

Prelucrarea produselor agricole Nr. - prelucrarea

fructelor şi a

cărnii

Ponderea suprafeţelor agricole private

din totalul suprafeţelor agricole

ha% 90


197

Suprafaţa medie a exploataţiilor de tip

asociativ cu personalitate juridică

ha ---

Suprafaţa medie a exploataţiilor de tip

asociativ familial

ha --

Numarul total al agentilor economici si

domeniile de activitate

NR. 66

Procentul persoanelor fizice autorizate NR. 37

Numărul total de angajaţi ai agenţilor

economici de pe teritoriul comunei

Nd

Populaţia activă ocupată la 1000 de

locuitori

Nd

Ponderea populaţiei ocupate în

industrie

Nd

Ponderea populaţiei ocupate în servicii Md

Ponderea populaţiei ocupate în

agricultură

Nd

Echiparea

tehnică a

localităţilor

Alimentare

cu apă în

sistem

centralizat

Alimentare

cu energie

electrică

Alimentare

cu gaze

naturale

Racordarea

la reţele

telefonice

Accesul la

căile de

transport

Apa potabilă distribuită m3/lo

cuitor

/an

nd

Gradul de electrificare a gospodăriilor % Apr. 98

Distribuţia de gaze naturale Km

Gradul de racordare a gospodăriilor la

reţeaua de telefonie

% Apr. 80

Gradul de asfaltare al străzilor %

Trotuare km nd

Pista pentru biciclete km ---

Accesul la reţeaua rutieră sau feroviară Da

Nr. total de km de drumuri: Km 15

Parcuri şi spaţii verzi Ha nd

Gospodării conectate la Internet Nr nd

Studiu de fezabilitate realizate sau în

lucru

Nr nd

Proiecte derulate în ultimii 5 ani

Fonduri extrabugetare (sume, sursă,

pentru ce)

Nr. Vezi capitolul

Terenuri şi

locuinţe

Sociale Sănătate

Învățământ

Comunicaţii

Mortalitate

infantilă

Nr de medici în localitate () nr de

loc/m

edic

1medic/2202

locuitori

Număr de elevi/cadru didactic Elevi/

cadru

didac-

tic

13,9

Nr de abonamente TV. ab/10

00 loc

nd


198

Decese sub 1 an/1000 de născuți vii Pers.

Mediu/ecol

ogie

Aer

Apa

Sol

Păduri

Calitatea aerului Medie

Calitatea apei Medie

Soluri afectate de factori de limitare a

calităţii

nd

Păduri afectate de fenomene de uscare

şi de forestare în totalul suprafeţei

forestiere

nd

Principalele surse de poluare ale

aerului, apei, solului

Agricultura,

traficul rutier

Organizaţii

ONG-uri Asociaţia Culturală Héderfaja

Fundaţia Armonia

Fundaţia Familia Copiilor

Cluburi

sportive

Asociaţii de

producători

-Composesorat

-Asociaţia

Agricultorilor

Maghiari din

România

Cooperative ---

Firme Vez anexa nr. 3

Turism Organizaţii/f

irme Asociaţia de dezvoltare

intercomunitară Suplac-

Coroisânmartin

Asociaţia microregională

"Tîrnava Mică Inferioară"

-

Atracţii

turistice Biserici -

Forme de

turism

-

Trasee

turistice

------ -

Alte date şi

informaţii

relevante/i

mportante


199

Anexa nr.2. Chestionar aplicat populaţiei comunei Suplac

Stimate Doamnă/Domnule,

Primăria comunei Suplac împreună cu firma Pro Regio Consulting demarează un amplu proces de

consultare publică în vederea elaborării strategiei locale de dezvoltare pentru perioada 2014 - 2020.

Opinia dumneavoastră în calitate de cetăţean al comunei poate influenţa deciziile cu privire la

proiectele ce vor fi dezvoltate în următorii ani în comună, motiv pentru care vă rugăm să completaţi

chestionarul de mai jos.

1. Acordaţi o notă de la 1 la 5 unde 1=foarte nemulţumit si 5=foarte mulţumit pentru calitatea

următoarelor servicii publice:

* NS/NR – Nu ştiu, Nu răspund

Servicii Nota Nu

beneficiez

Nu apelez la

acest serviciu

NS/NR

Apă potabilă

Canalizare menajeră

Iluminat public

Transport public

Curăţenia străzilor

Colectare deşeuri menajere

Care sunt cele mai mari probleme/nemulţumiri legate de serviciile menţionate mai sus:

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

2. Care consideraţi că sunt dezavantajele comunei /satului în ceea ce priveşte dezvoltarea sa?

1._________________________________________

2. _________________________________________

3. __________________________________________

4. _________________________________________

3. Care consideraţi că sunt avantajele comunei/satului în ceea ce priveşte posibilităţile de

dezvoltare?

1._________________________________________

2. _________________________________________

3. __________________________________________

4. _________________________________________

4. Acordaţi o notă de la 1 la 5 unde 1=foarte nemulţumit si 5=foarte mulţumit pentru

următoarele:

* NS/NR – Nu ştiu, Nu răspund

Nota NS/NR


Aspectul caselor (arhitectura rurală)

Curaţenia comunei/satului




Calitatea străzilor principale din comună


200


Conexiunea pe cale rutiera cu alte zone ale României


Accesul la mijloace de transport din comună în alte localităţi

Condiţiile oferite în sistemul educaţional (infrastructură, dotări)

Calitatea actului educational în sistemul educaţional

Condiţiile oferite în domeniul serviciilor medicale (infrastructură,

dotări)

Calitatea serviciilor medicale


Nivelul salariilor



Siguranta dumneavoastră si a bunurilor dumneavoastră

Posibilităţile de a face cumpărături

Relaţiile cu Primăria


Relaţiile cu serviciile de urgenţă


5. Ce fel de servicii sociale credeţi că ar fi utile în comună? (alegeti max. 2)

Centru de îngrijire pentru vârstnici Cantina socială

Centru de zi pentru copii Altele

Locuinţe sociale

6. Ce anume credeţi că lipseste în comună ca posibilitate de petrecere a timpului liber?

________________________________________________________________________

7. Care este principalul motiv pentru care v-aţi muta domiciliul din comună?

Locuri de muncă mai bune Motive care ţin de familie

Locuri de muncă mai multe Mai multă siguranţă

Venituri mai mari Mai multe posibilităţi de petrecere a timpului liber

Servicii educaţionale mai bune Altele.

Care?................................................................. ...........

...........................................................................

Servicii medicale mai bune

8. Care ar fi principalele 3 măsuri pe care le-aţi lua dacă aţi fi Primar al comunei?

__________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________

Alte observaţii:

__________________________________________________________________________

Date personale: Vârstă: Sex:

Ocupaţie: Ultima şcoală absolvită:

Comună/sat: Venitul net:

Sub 500 lei

Între 501 si 1.000 lei

Între 1.001 si 2.000 lei

Între 2.001 si 3.000 lei

Peste 3.001 lei


201

Anexa nr. 3 Lista agenţilor economici din comuna Suplac la data de 10.04. 2014

Nr.

Crt.

Denumire /

Numele şi prenumele

Administrator

Adresa

Operator

economic

Cod fiscal Punct de

lucru

Obiectul activitate

0 1 2 3 4 5

1 P.FA. FĂRCAŞ

LUCIAN

Laslău Mare

264

19913593 Laslău

Mare 264

Comerţ cu

amănuntul ,

alimente

Nr.

crt.

DENUMIRE SOCIETATE

LOCALITAT

E

PROFIL ACTIVITATE

1. P.F. BORDI ANDREI Suplac Moară

2. P.F. COSMA MIHAELA Laslău Mare Comerţ cu amănuntul produse

alimentare şi nealimentare

3. A.F. SIMON KALAMAN/

MARGARETA

Idrifaia Moară

4. P.F.OPREAN TEODOR Laslău Mare Moară

5. I.I. BOBARIU ELENA

FLORINA

Laslău Mic Bar, magazin mixt

6. SC BOREM SRL Idrifaia Comerţ cu produse alimentare şi

nealimentare

7. SC COMMIXT NEAGU SRL Suplac Bar, comerţ cu amănuntul,

agricultură, zootehnie

8. SC COMSERV SPERANŢA

SRL

Laslău Mic Comerţ cu amănuntul

9. SC ZSOCSAB SRL Suplac Comerţ cu amănuntul, terasă,

bar

10. SC AFAMIA SRL - Braşov Laslău Mare Agricultură

11. SC BIOFIT SRL Idrifaia Comerț

12. SC AGRACARNIS SRL Laslău Mic Prelucrare carne

13. SC CLAUDIA COMPROD

SRL

Suplac Comerţ

14. SC IMLAS SRL Laslău Mare Confecţii metalice

15. SC LAMAGROCOM SRL Laslău Mare Agricultură

16. SC ROMLAS SRL Laslău Mare Agricultură

17. SC NAGVAR SRL Laslău Mic Comerţ

18. SC TRANSIMPEX

SPERANŢA SRL

Suplac Comerţ


202

/nealimente

2 PFA IENEA DOINA Laslău Mare

224

20328160 Laslău

Mare 224

Bar, magazin mixt

3 PF.VINTILĂ RADU Laslău Mare

262

Agricultură

4 SC.

AGROZOOTEHNICA

Alesi Andreas

Laslăul Mare

Ferma

18440055 Laslăul

Mare

Ferma

Agricultură,

zootehnie

5 I.I. BOBARIU MARIA Laslău Mic 49 27420359 Laslău Mic

49

Bar, magazin mixt

6 PF.CONSTANTIN

ANGELA

Laslău Mic 25 22780160 Laslău Mic

25

Comerţ magazin

mixt

7 SC ANSICOM SRL

Sicoe Ana

Laslău Mic 12 5641723 Laslău Mic

12

Comerţ cu

amănuntul,bar

8 COPERATIVA DE

CONSUM GANESTI

Găneşti ,str.

Principală

01260246 Laslău

Mare 136

Magazin mixt

9 SC.AFAMIA SRL-

Braşov

Al Ali Mustafa

Braşov 06306062 Laslăul

Mare

Livadă

Agricultură, livadă

10 SC AGRICOLA

LASLĂU

–Bucur Luminiţa

Laslău Mic

Ferma

21602386 Laslău Mic

Ferma

Agricultură,

zootehnie

11 PFA KISS IOSIF Suplac 302 19913089 Suplac 302 Moară, lucrări

instalaţii electrice

12 P.F.A.TOLAN

RODICA

Suplac 224 27411222

67403

Suplac 224 Comerţ cu

amănuntul

alimente/nealiment

e

13 PF.TOLAN LUCIAN Suplac 193 17011112

67398

Suplac 193 Pielărie

14 PF.BALOG FERENC Suplac 249 Suplac 249 Apicultură

15 PF. SANDOR MIHAI Suplac 279 Suplac 279 Agricultură

16 PF.MOLNAR IOAN Suplac 25 Suplac 25 Agricultură

17 PF. SZOKE

ELISABETA

Suplac 327 Suplac 327 Agricultură

18 PF. SZOKE ISTVAN Suplac 240 Suplac 240 Agricultură

19 PF.SZOKE ELEMER Suplac 173 Suplac 173 Agricultură

20 I.I.ROMAN IOAN-

AURELIAN

Suplac 218 25410286 Suplac 218 Comerţ articole de

construcţii

21 SC.MATINAL SRL

Ciurciu Ludovic

Târnăveni ,

str. Viitoru-

lui ,nr. 13/1/29

15564814 Suplac 198 Bar, magazin mixt

22 PFA MOLNAR

FRANCISC

Tg. Mureş str.

Arany Janos ,

nr.33/3 B

23869984 Idrifaia 22 Comerţ bunuri de

ocazie

23 I.I. SZILAGYI Idrifaia 193 23932194 Idrifaia 193 Lucrări construcţii,


203

ŞTEFAN comerţ materiale de

construcţii

24 AF.SIMON KALMAN/

MARGARETA

Idrifaia 222 şi

Idrifaia 115/a

17623488 Idrifaia 222

şi

Idrifaia

115/a

Mori cereale,

comercializare

produse morărit

25 PF.LASZLO ANDREI Idrifaia 63 19858235 Idrifaia 63 Însămânţător

artificial

26 PF.VINCA DANIELA Idrifaia 50 26909632

24501

Idrifaia 50 Agricultură

27 AF.PETI ŞTEFAN Idrifaia 138 19191742 Idrifaia 138 Agricultură

28 CABINET MEDICAL

INDIVIDUAL

Dr. Szanto Agota

Suplac 356 Suplac 356 Cabinet medical

29 FARMACIE

Suplac 92 Suplac 92 Farmacie

30 SC COMMIXT

NEAGU SRL

Roman Vasile

Suplac 116 1259411 Suplac 116 Bar,comerţ cu

amănuntul

31 SC LA NEAGU SRL

Roman Vasile

Suplac 116 Suplac 104 Spălătorie auto,

vulcanizare

32

PF.SZOKE IBOLYA

Tg. Mureş

Str.Gh. Pop de

Băseşti ,nr.

21/6

18997642 Suplac 280 Comerţ cu

amănuntul

33 SC SPERANŢA SRL

Torok Ioan

Cerghid Suplac 255 Magazin mixt

34 I.I BORDI IOAN Idrifaia 205 26481340 Idrifaia 205 Comerţ

alimente/nealiment

e

35 SC.SZIDCOM SRL

Szakacs Ildiko

Idrifaia 68 18847165 Idrifaia

179/A

Bar

36 SC.MATILDA CI SRL

Dr. Keresztes Csaba

Idrifaia 114,

114

15239759 Idrifaia 114

Activităţi sanitar

veterinare

37 SC.EMERICUS SRL –

Tg.Mureş

Fazakas Emeric

Tg. Mureş

Str.

Panseluţelor

nr.1/A/2

1593224 Idrifaia 173 Comerţ cu

amănuntul

alimente/nealiment

e

38 SC BIPRO SRL

Bordi Iosif

Idrifaia 1/b 20901070 Idrifaia 1/b Intreţinerea şi

repararea

autovehicolelor,

comerţ cu piese şi

accesorii

pt.autovehicole

39 SC.SANDYFRUITS

SRL

Idrifaia 258 15310638 Idrifaia 258 Prelucrare fructe –

legume ambalare/


204

Deac Alexandru refrigerare ,

comercializare

40 SC.GHOST BOX SRL

Matyas Levente

Idrifaia 18362011 Idrifaia

127/A

Comerţ cu ridicata

cărţi

41 I.I.SZAKACS- BORDI

JOZSEF-ATTILA

Mica 183 32032299 Idrifaia

232

Fermă mixtă

42 SZOCS SANDOR -

SOLT

Suplac 49 32859858 Idrifaia 49 Dezmembrări auto

Comerţ auto şi

piese auto

43 SC. GIGANTI OIL SRL Sighișoara 29545650 Idrifaia

1/A/10

Comerț carburanţi

44 SC TRANSGLOBAL

SRL

Laslău

Mare,111

28334310 Laslău

Mare 111

Transport rutier de

mărfuri

45 PF FLOREA

STELIANA-FLORINA

Laslău Mare

229

30593562 Laslău

Mare 229

Magazin mixt

46 SC.LARAROM

UTILITY SRL

Laslău Mic nr.

94

31789673 Laslău Mic

nr.94

Comerţ cu

amănuntul flori,

plante şi seminţe,

comerţ cu animale

de companie şi

hrană pentu

animale

47 ALBU DANIELA I.I Laslău Mic

nr.40

31398357 Lalău Mic

40

Magazin mixt, bar

48 DENES CSILLA -

ROZALIA

Idrifaia NR.31 27985361 Idrifaia 31 Coafură şi alte

activităţi de

înfrumuseţare


205

Anexa nr. 4 Localităţile comunei Suplac


206


207

Bibliografie Acordul de Parteneriat pentru România 2014-2020

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Mureş

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA)

Autoritatea de Management pentru PNDR: Analiza socio-economică în perspectiva dezvoltării

rurale 2014-2020

Baze de date proprii ale comunei Suplac

Cadru strategic comun 2014-2020- partea I

Cadru strategic comun 2014-2020- partea a II.-a

Camera de Comerţ şi Industrie Mureş

CNND: Strategia naţională de conştientizare a publicului cu privire la reţeaua europeană Natura

2000 în România

Europa 2020- O strategie europeană pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă

incluziunii

Fişe măsuri PNDR 2014-2020, http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-

2020/analiza-dezvoltarii-rurale-agricultura-iulie-2013.pdf

Institutul Naţional de Statistică

INS, Buletin statistic lunar, jud. Mureş

Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, - Secţiunea V- Zone cu risc

natrural

Oficiul Registrului Comerţului

Ministerul Finanţelor Publice

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014– 2020

Planul Naţional Strategic pentru dezvoltare rurală durabilă a sectorului agroalimentar şi a

spaţiului rural în perioada 2014-2020-2030

Prefectura Judeţului Mureş

PLAI Mureş, 2013-2020

http://www.adrcentru.ro/Detaliu.aspx?t=ADDocumentePlanificare&eID=125

Planul Naţional de Dezvoltare al judeţului Mureş pentru perioada 2014-2020

Recensământul general agricol 2010

Regulamentul Comisiei Europene nr. 1698/2005

Studiul privind determinarea zonelor de potential, a zonelor geografice si a marjelor brute

standard unitare pentru intocmirea proiectelor din cadrul măsurii 3.1 - Investitii in exploatatii

agricole din PNDR 2007-2013, Institutul de Cercetari pentru Pedologie şi Agrochimie - ICPA

Bucureşti și Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Economie Agrară - ICDEA, 2003.

http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/analiza-dezvoltarii-rurale-agricultura-iulie-2013.pdf


http://www.adrcentru.ro/Detaliu.aspx?t=ADDocumentePlanificare&eID=125


208

http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/redesemnare-zone-afectate-de-constrangeri-

naturale.pdf

http://ec.europa.eu/regional_policy/what/future/pdf/partnership/ro_position_paper_ro.pdf

http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/analiza-dezvoltarii-rurale-

agricultura-iulie-2013.pdf

http://www.greenharghita.ro/index.php/ro/prezentare/

http://www.cjmures.ro/Hotariri/Hot2014/anexa_hot107_2014.pdf

http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=63717

Poze:

http://pe-harta.ro/mures/



http://suplac-ms.pe-harta.ro/

http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/redesemnare-zone-afectate-de-constrangeri-naturale.pdf

http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/redesemnare-zone-afectate-de-constrangeri-naturale.pdf

http://ec.europa.eu/regional_policy/what/future/pdf/partnership/ro_position_paper_ro.pdf



http://www.greenharghita.ro/index.php/ro/prezentare/

http://www.cjmures.ro/Hotariri/Hot2014/anexa_hot107_2014.pdf

http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=63717

http://pe-harta.ro/mures/



http://suplac-ms.pe-harta.ro/


209

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ - Primaria … Istvan-Lorand Consilier local Peti Pal Consilier...

Documents

Transcript of STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ - Primaria … Istvan-Lorand Consilier local Peti Pal Consilier...