ENTOMOlOGIE SPECIAlA{entomologie II}

HORTICUl TURA

Prof. dr. ION OlTEAN20101

1 COROPI~NIT A - Gryllotalpa gryllotalpa Latr.(ORTHOPTERA, GRYLLOTALPIDAE)

Piante-gazda si aspectul dunrii. Specie polifag. Adultii si larvele, spnd galerii superficiale in sol, reteaz rdcinile plantelor pe care le intlnesc in cale si rod plantele sub nivelul coletului, distrug rdcinile, tuberculii de cartof etc. in rdcinile mai groase de sfecl, morcov etc. si in tuberculii de cartof, insectele rod cavitti mari. Prefer terenurile usoare ~i bogate in humus, aerisite ~i bine fertilizate eu substante organice (gunoi de grajd, compost), materii care pot constitui in aclasi timp o surs de infestare,.terenuri pe care adesea se cultiv legume (tomate, ardei, vinete. ceap, morcovi, ptrunjel, ridichi, salta, varz, conopid, castraveti), producnd pagube care variaz intre 10 si 40 % din recolt la culturile legumicole. in rsadnite datont galeriilor pe care le fac in sol adesea detennina si descltarea plntutelor deabia rsrite, care apoi se usc. Duntorul este foarte periculos si In pepinierele pomicole, viticole si silvice. Morfologie. Adultul are corpul robust, cilindric, alungit, de 35-65 mm lungime, de culoare cafenie, mat, pe partea dorsal si glbui pe partea ventral. Capul conic, in parte ascuns sub pronot, eu un ap arat bucal puternic si eu antenele setiforme. Pe capsula cefalic se gsesc doi ochi compusi, ovali si doi oceli, dispusi lateral. Pronotul mare, ovo id, bombat, lipsit de carene, eu o pubescenta fin care li da un aspect catifelat. Tegminele sunt pergamentoase, scurte ~i acoper doar baza abdomenului. Ele au o forma usor triunghiular si eu ajutorul acestora insecta produce stridulatii, Aripile posterioare sunt membranoase, strbtute de numeroase nervuri, mai lungi dect abdomenul si in repaus sunt stnse in forma de sul in lungul abdomenului. Picioarele anterioare sunt conformate pentru spat. Abdomenul fusiform, voluminos, constituit din 10 segmente, se termina eu o pereche de cerci lungi, setiformi, usor curbati, nearticulati ~i presi. OuI este elipsoidal, de marimea unei seminte de cnep (lungimea de aproximativ 3 mm), de culoare alb-glbuie, avnd corionul rezistent. Larva, postoligopoda, este asemntoare eu insecta aduita. Imediat dup eclozare larva are corpul de culoare deschisa, apoi aceasta devine ca la insectele adulte. Ciclul biologic. Prezint o generapic la 2 ani. Ierneaz insecta adulta si larva de varsta a treia, in sol, la 30-40 cm adricime. In mai-iunie, adultii hibernanti i~i reiau activitatea de hrnire, apoi au Ioc copulatia (adultii prsesc galeriile si ies la suprafat pentru zborul de imperechere) si depunerea oulor. Pentru depunere, femela sap un cuib, la 5-15 cm adncime; acesta este larg, eu peretii intanti si de marimea unui ou de gin. Perioada ovipozitara dureaz 8-12 zile. O femel depune 300-600 ou. Incubapia dureaz 15-20 zile. Larvele aprute rmn in cuib sub ocrotirea femelei, pn dup prima nprlire, dup care fiecare i$i sap propria galerie. Pna catrc sfrsitul toanmei, larvele naprlesc de dou ori, apoi se retrag pentru hibernare, in sol sau In locurile de depozitare a blegarului. in primavara ele urea in stratul superficial, sap galerii de hrnire, se hrnesc ~i continu evolutia, pn la compieta dezvoltare nprlind inc de trei ori. Spre toanma anului al doilea larvele devin insecte adulte, care apoi hibemeaza. Combatere. Folosirea unui gunoi de grajd neinfestat de coropisnita. Araturile adnci si prasilele repetate contribuie la distrugerea unui mare numr de cuiburi, ou, larve si adulti. Sparea in toamn a unor gropi sau santuri-capcan si umplerea lor eu gunoi de cabaline: coropisnitele se concentraez la cai dura, gasind aici conditii favorabile de hibemare. in timpul iernii gunoiul din gropi se imprstie, expunnd toto data actiunii gerului coropisnitele concentrate aici. Tratarea solului inainte de plantarea rsadului eu Sintogril 5 G, Galition 5 G, administrat prin imprastiere si incorporare usoar, in doza de 25 -30 kg/ha. Produsul Sintogril aerioneaza imediat si asigur o protectie a culturilor timp de 30 zi1e. Aratura adnea de toamn pentru scoaterea la suprafat a coropisnitelor hibemante. 2. CRBU~UL DE MAI - Melolontha melolontha L. (COLEOPTERA, SCARABEIDAE)Piante-gazda si aspectul dunrii. Specie polifag. Adultii rod frunzele diferitelor specii de arbori forestieri si pomi fructiferi, preferand stejarul, ulmul, fagul, mesteacnul, carpenul, prunuI, ciresul, nucul; mai purin atacati sunt: mrul, prul, vita de vie si diferiti arbusti, cum sunt: trandafiruI, pducelul, IemnuI cinesc. La invazii puternice frunzeIe sunt compiet distruse, rmnnd intacte nervurile principale. LarveIe, rod rdcinile si

2

tulpinile plantelor ierboase sau lemnoase, in unii ani producnd daune mari In pepinierele viticole si pomicole. Rdcinile subtiri pot ti roase compIet, iar la cele lignificate rod tesutul corticaI, din care cauz plantele stagneaz in erestere ~i se usuc, La tuberculi, rizomi ~i bulbi, larvele rod cavitti mai mari sau mai mici, cavittile roase au deschiderea mai mic, scobitura se adnceste rotunjndu-se ~i ltgindu-se spre interior, iar in galeriile roase de larve se intaleaz diferite microorganisme si acarieni, care produc putrezirea lor. La puietii din pepiniere rod rdcinile subtiri in fonna de spiral sau scoarta de pe rdcinile mai groase

Morfologie. Adultul are corpul de 23-31 mm lungime, femelele fiind mai mari, eu capul, pronotul si scutelul de culoare neagr. uneori eu usoare reflexe verzui. Scutelul mezonotului este glabru. Antenele sunt lamelete si constitue un caracter de dimorfism sexual, femela prezint sase lamele si sunt mai mici, pe cnd masculul are sapte lamele si sunt mai mari. Capul este negru, pe partea dorsal eu o pubescenta Iung, Antenele, picioarele, elitre1e si pigidiul sunt de culoare castanie. Partea dorsal a toracelui este proas, iar a abdomenului glabr. Scutelul este triunghiular, de culoare neagr. Elitrele sunt castanii-roscate, eu 4 carene longitudinale evidente si lucioase. Abdomenul este negru, pe parti le latera1e eu cte sase pete albe, triunghiulare si eu pigidiul conic, ascutit, eu o pozitie usor oblic, Oul este alb-glbui, suboval si de mari mea unei seminte de cnep, eu lungimea de 1,5-2 mm. Larva este oligopod de tip scarabeiform sau melolontoid, popular numita vierme alb, are corpul de 40-60 mm lungime, alb-galbui, capul brun si eu piesele bucale si picioarele galbene. Picioarele sunt inegal dezvoltate. Corpul este curbat, arcuit, eu tegumentul puternic cutat, prevzut eu peri ~i stigme brune. Prima pereche de stigme este mult mai mare dect celelalte. Pe partea ventral a ultimului segment abdominal, care are forma unui fund de sac, se gsesc dou siruri paralele de perisori, cte 2530 in fiecare rand, care converg spre extrernitati, situati att in cmpul de perisori anali (peri puternici, incovoiati, de culoare bru-inchis), ct si intr-o zon glabra, Acest element de chetotaxie faciliteaza identificarea larvelor de scarabeide, Pupa, de tip libera, are corpul ovoidal eu lungimea de 20-25 mm, este galbena-palid, eu doi spini scurti la vrful abdomenului. Se gseste in sol de obicei la 50-60 cm adncime, in interiorul unei loje pupale eu peretii intriti. Biologie. Prezinta o generatie la 3-4 ani. Ierneaz in stadiul de larv si in ultimul an ca adult, in sol. Adultii prsesc locurile in care au iemat cnd temperatura medie a solului la adncirnea de iemare ajunge la 10C. Adultii apar in mai. Perioada de zbor dureaz 3-5 sptmni. Adultii zboar la crepusculul de sear, in serile clduroase si fara vnturi putemice, aproximativ o jumtate de ora. Zborul adultilor prezint mai multe etape: zborul de rspndire (prin acest zbor adultii ajung mai ales la liziera pdurilor), zborul de hrnire pentru mturatie sexual, zborul de imperechere si zborul pentru cutarea loeurilor de depunere a pontei. Ziua stau adapostiti pe arbori sau arbusti, hrnindu-se eu frunze. Oule sunt depuse in sol, la 10-25 cm adncime (in functie de textura si structura solului), in grupe de cte 20-40. Sunt preferate terenurile usoare, bogate in substante organice (humus), reavene, calde si acoperite eu vegetatie rar. Aceste terenuri sunt intlnite in pepinierele silvice si pomi cole, plantariile pomicole, poieni, lizierele pdurilor, diferite culturi agricole etc. Depunerea oulor se repeta de doutrei ori ~i are loe dup noi imperecheri. Perioada ovipozitara dureaz 15-25 de zile, timp in care o femel depune 90-120 ou. Incubatia dureaz 3-6 sptmni, larvele apar in iulie sau august. Lipsa de urniditate si temperatura sczut in perioada de incubatie au drept efect pieirea unui mare numr de ou. La inceput larvele se hrnesc eu corionul oulor din care au eclozat si apoi se rspndesc in sol si rod resturi vegetale ~i rdcini fine. Prima hibemare are loe in stadiul de larv secundara. Evolutia larvelor dureaz 2-3 ani, in functie de regiune. In toat perioada de hrnire, care incepe primavara si dureaz pn in toamn, larvele execut miscri pe verticala si orizntala in functie de evolutia factorilor ecologici (hran, temperatur, umiditate). Spre toamn larvele se retrag in adncime pn la 40-80 cm, unde hibemeaza. Ajunse la compieta dezvoltare, in cel de al treilea an, la sfrsitul lunii iulie sau august, larva coboar la o adncime mai mare in sol, uneori pn la 1 m, si intr-o cavitate oval, eu peretii netezi se transforma in pup. Acest stadiu dureaz 4-8 sptmni, dup care se formeaz insectele adulte, acestea rmnnd in diapauz, pn in primavara urmtoare. Zborurile in mas ale aduitilor au loe la un interval predominat de patru ani. Se pot observa ins zboruri sporadice ale aduitilor ~i in alti ani, deoarece in sol se gsesc in aclasi timp larve de diferite vrste, dintre care una este predominant, aceasta prezentnd importanta in activitatea de prognoz si avertizare. Gradatiile crbusului de mai si a crabusului de pdure se dezvolt cam dup 7-9 generatii. Progradaria se esaloneaza pe parcursul a trei

3

generatii, eruptia dureaz o generatia, retrogradaria are loe pe parcursui unei generatii, iar latenta dureaza aproximativ trei generatii. Combatere. Adultii se pot combate in faza de hrnire, prin scuturarea ~i adunarea gndacilor pe prelate, dimineata, dup care se distrug prin diferite mijloace. Pe cale chimic crbusii se combat prin tratamente eu produse organofosforice sau carbamice, freevent prin stropirea livezilor, viilor si marginile padurilor eu Supersect 10 EC-D,5%, Oltitox 80 PU - 0.15%, Polytrin 200 EC-D,5%, Applaud 40 SC-D,5% sau eu suspensie de Onefon 90 PU sau Dipterex 80 PU-l.5 kg/ha. Pentru combaterea larvelor se recomand efectuarea araturilor adnci de toamn si discuirea repetata a solului, urmrindu-se scoaterea ~i expunerea acestora la intemperii sau la actiunea prdtorilor. in terenurile puternic infestate eu viermi albi si umede se folosesc biopreparate pe baz de Beauveria bassiana, Metarrhysium anisopliae sau pe baz de bacterii - Bacillus turingiensis, care pot cauza epidemii in rndul larvelor. Dezinfestarea solului inainte de plantare, mai recomandabil la planta premrgtoare, eu produse granulate: Sinoratox 5 G-100 kg/ha, Sinolintox lOG-75 kglha, Basudin 10 G-100kglha, Dursban 10 %-75 kg/ha, Counter 5 G-75 kg/ha, Carbofuran 5 G, Vydate 10 G-75 kg/ha. Semintele si rdcinile puietilor se vor trata chimic inainte de semnat, respectiv plantat, in vederea protejrii lor. In pepiniere numrul critic este de o lrva de ultima vrsta/ m2. 3. GNDACUL POCNITOR - Agriotes lineatus L.(COLEOPTERA, ELATERIDAE)

PIante-gazda si aspectuI dunrii. Specie este polifag, hrnindu-se eu plante apartinnd la diferite familii botanice. Insectele adulte nu produc daune, hrnindu-se eu elementele fIorale din inflorescentele plantelor de graminee, umbelifere. Larvele rod prtile subterane ale plantelor de graminee, ele prefer totusi cerealele, gramineele din pajisti, apoi plantele tuberculifere si rdcinoase. Cerealele sunt roase de la exterior, sub nivelul coletului. in tubereuli sap galerii in profunzimea acestora. Pagubele sunt foarte mari la culturile de pIante prsitoare, mai ales la porurnb si fIoarea soarelui, unde densitatea culturii este mult diminuat. Freevent rod boabele de porumb in germinare, carora le rod embrionul, ptrunznd in endosperm, lasand intact tegumentul. Atacul continu si dup rsrire, plantele fiind roase in zona coletului sau in zona de rarnificare a rdcinii. Plantele atacate au la inceput frunzele inglbenite, apoise usuc la vm si planta moare. Pot ataca puietii si pomii tineri din pepiniere, butasii de vita de vie, hrnindu-se prin roaderea rdcinilor si tesuturilor fragede de la punctul de altoire, inclusiv corditele tinere s.a, Morfologie. Adultul are corpul alungit, de 7-10 mm lungime, de culoare brun-roscat. Pe elitre altemeaza benzi mai deschise eu altele mai inchise la culoare. Capul mic si globulos. Antenele formate din II articule seriforme sunt mai lungi dect capul ~i pronotul. Pronotul mai lung dect lat si este bombat. Pe partea ventrala a toracelui (intre pro- si mezotorace) prezima un dispozitiv de sltare, caracteristic elateridelor, eu care realizeaza deplasri caracteristice si- permite, atunci cnd este pe spate sa revina la pozitia normala printr-o poenitur. Tarsele sunt formate din cinci articule. Gndacii sunt buni alergtori si zburtori. Oul este alb, oval, eu corionul rezistent si de aproximativ 0,5 mm. in timpul incubatiei, care dureaz 20-30 de zile, oul absoarbe apa din sol si-si mreste astfel volumul. Larva, oligopoda, de tip elaterid, denumit popular vienne-srma, are lungimea corpul de 20-23 mm si latimea de 2 mm, de forma cilindric, acoperit de un tegument puternic chitinizat, de culoare galbena-pal pn la galben-brunie. Capul, prognat, este turtit dorso-ventral, mai inchis la culoare in partea anterioar, iar antenele sunt scurte, formate doar din trei articule. Piesele bucale sunt puternic dezvoltate, mandibulele prezint un dinte subterminal, care eu vrful acestora formeaz un unghi drept (90). Picioarele sunt scurte si egale ca mrime, larvele au miscari lente si ondulate. Ultimul segment abdominal este conic si poart doua grpite stigmatiforme, de la care pleac posterior cte o brzdut dispus oblic. Pupa, de tip libera, este la inceput de culoare galbna apoi brunie, iar unghiurile anterioare ale pronotului prezinta excrescente chitinizate. Biologie. Prezint o generatie la 4-5 ani. Ierneaz insectele adulte si larvele de diferite vrste, in sol. Prin aprilie-rnai adultii ies la suprafata si duc o viat nocturna, fiind foarte activi intre orele 19-23. Freevent se intlnesc si in timpul zilelor insorite, pe diferite plante cultivate si spontane, In special pe 4

urnbelifere, compozite si graminee. Pentru maruratie sexual adultii se hranesc prin ciupirea diferitelor frunze, dar niciodat nu produc pagube. Copulatia are loe din a doua jumtate a lunii mai. Oule sunt depuse in crpturile solului, izolat sau in grupe de cte 3-20. O femel depune 100-200 ou. Incubatia durcaza 35-40 zile. Oule sunt sensibile la uscciune ~i pier dac stratul in care au fost depuse se usuc sau dac sunt expuse la razele solare. Larvele abia aprute au lungimea corpului de 1,5-2 mm, sunt transparente si au un regim de hran detritifag ~i fitofag. Din terenurile intelenite pot migra in culturi, crescnd astfel abundenta populatiilor din aceste biotopuri. Larva naprleste anual de dou ori: odat in aprilie-mai si alta data in iulie. Larvele gndacului pocnitor parcurg 10-12 vrste larvare. Dup fiecare nprlire larvele au operioada de hrnire foarte activ in cursui careia produc pagube foarte mari. ncepnd din al doilea an larvele se hrnesc eu rdcinile mai groase, tuberculi, rizomi etc. Larvele consuma numai seva din tesuturile atacate, acest mod de hrnire determinnd voracitatea deosebita a acestora. Sensibilitatea larvelor la deficitul de urniditate din sol este foarte pronuntat, astfel inct atunci cnd are loe o uscare a solului acestea migreaz pe vertical, iar intr-un sol eu exces de umiditate ies la suprafat. In ultimul an de dezvoltare larvar, la compieta dezvoltare, prin iunie, larva de ultima varsta se retrage la o adncime de 10-15 cm, unde sap o cavitate intr-un bulgre de pmnt ~i se transforma in pup, stadiu ce durcaza aproximativ o luna, dup care se transforma in insect adult. Aparitia acesteia coincide eu lunile august-septembrie. In lojele in care s-au format, adultii rmn pn in primavara urmtoare. Combatere. Rotaria culturilor, porumbul urmnd dupa premergtoare nepreferate: inul, mazarea, culturile de crucifere etc. Ca msur de prevenire a dezvoltrii unor populatii mari, este indicat corectarea prin amendare a reactiei acide a solurilor. Cosirea pajistilor inainte de depunerea oualor sau imediat dup depunerea oulor de ctre insecte, produce uscarea stratului superficial al solului, fapt care produce pieirea in mas a oulor ~i larvelor tinere .. Distrugerea buruienilor. Efectuarea unor lucrari culturale, dup pont, care duc la deranjarea si expunerea oulor la uscciune, determinnd pieirea lor in mas, Prin dezrniristire si discuiri repetate se reduce considerabil numrul larvelor. Capturarea insectelor adulte eu ajutorul capcanelor eu feromon specific. Tratarea semintelor inainte de insamntare, utiliznd produsele: Furadan 35 TS, Diafuran 35 TS2.5-3.0 1/100 kg smnta; Seedox 80 W-1.2-3.0 kg/lOO kg smnt; Gaucho 70 WS -600 g/100 kg smnt; Tirametox 90 PTS-3 kg/t; Semafor 20 ST - 3.51/t; Promet 400 CS - 251/t; Carbodan 35 ST281/t, sau arnestecuri eu actiune mixt, insecto-fungicid ca: Tirametox 90 PTS (3 kg/t) .. Cnd terenurile sunt putemic infestate, densitatea larvelor depasind 10 exemplare la m2, se aplic tratamente generale la sol sau tratamente pe rand, la insmntare. In acest scop se indica folosirea insecticidelor: Basudin 10 G - 20 kg/ha; Sinoratox 5 G 25-40 kg/ha; Dursban 10 G; Furadan 10 G - 3040 kg/ha, ncorporarea insecticidelor se realizeaza eu msini de incorporat ingrasminte, msini granulo-aplicatoare sau odata eu sernnatul, eu semntoarea. Tratamentele la sol se efectueaz eu cteva sptmni ininte de insmntare, pentru a evita un efect fitotoxic. La culturile de tuberculifere, rdcinoase si legumicole se evit aplicarea de tratamente eu astfel de produse. 4. PDUCHELE CENUSIU AL VERZEI(HOMOPTERA,

- Brevicoryne brassicae L.

PHIDIDAE)

Piante-gazda si aspectul dunrii. Specie oligofag, infestnd diferite plante cultivate si spontane din familia brasicacee: varza, gulia, ridichea, conopida, rapita, mustarul etc. Intensitatea atacului cauzat este legat direct de gradul de concentrare care, in raport eu planta gazda, prezint graduri diferite. Atac adultii si larvele, care se instaleaz pe partea inferioara a frunzelor si pe lstarii plantelor semincere. La plantele infestate fnmzele si lstarii se deformeaz (pe frunze apar pete glbui sau roze iar tulpinile florifere se coloreaza in albastru-verzui), florile avorteaz, silicvele produc seminte de calitate inferioara. Organele infestate sunt inundate eu rou de miere pe care se dezvolta fumagina, Pagube deosebit de mari sunt produse la loturile semincere, unde pe tijele atacate sunt intlnite colonii massive (uneori numrul de indivizi ajunge pna la 250Icm2), care determin avortarea florilor, iar dac tacul se instaleaz dup formarea silicvelor acestea for fi deformate, iar semintele i~i pierd facultatea germinativ (productia poate fi diminuat eu 30-40%). Morfologie. Femela apter are corpul globulos, de 1,8-2,5 mm lungime, de culoare galbnaverzuie, acoperit de o secretie ceroas alb-cenusie- albstruie; transversal prezint 2 benzi de culoare

5

inchisa. Capul, antenele ~i picioare1e sunt de culoare mai inchisComiculele sunt scurte, cilindrice si de culoare neagr, iar coada este conica, la fel de lung ca si conriculele, prevzut lateral eu cte trei peri. Femela aripata are corpul subcilindric, de 1,6-2,3 mm lungime, capul si toracele de culoare brun, eu pete laterale si dungi transversale inchise, iar abdomenul galben-verzui. Antenele sunt aproape la fel de lungi ca si corpul. Aripile hialine, de 6-8 mm in anvergur. Coada este conic, mai lung dect corniculele. O u 1 de rezistent este alungit, negru - albastru Larva este asemntoare insectei adulte. Ciclul biologic. Specie nernigratoare, eu cic1ul evolutiv monoecic, inmultindu-se pe plante de brasicacee cultivate si spontane. Insecta poate prezenta pn la 18 generatii pe an. O generatie se dezvolt in 10-14 zile. Temperatura optim pentru dezvoltarea acestui duntor este cuprins intre 18 si 260C. Ierneaz stadiul de ou de rezistenta pe tulpinile sau petielul frunzelor piantelor-gazd. La sfrsitul lunii martie apar larvele care, in cursui lunii aprilie, evolueaz in femele fundatrix. Acestea, pe cale partenogenetic si vivipar, dau nastere la mai multe generatii de fundatrigene aptere. O femel apter de fundatrix expulzeaza 30-40 larve. Dup 1-2 generatii de fundatrigene, alturi de femelele aptere, apar si femele aripate care zboar si infesteaza alte plante din cultura sau zboara si infesteaz alte cuIturi. Aici evolueaz, tot pe acecasi cale, partenogenetic si vivipar, mai multe generatii de femele virginogene aptere. La sfrsitul verii apar femele sexupare, aripate, care dau nastere la forma sexuat, a carei femele, dup copulatie, depun oule de rezistenta, care rmn in diapauza hiemal. Combatere. Adunarea ~i distrugerea resturilor vegetale dup recoltarea plantelor; efectuarea araturilor adnci si distrugerea cruciferelor spontane. In regiunile de invazii se recomand apli-carea de ingrasaminte eu fosfor si potasiu, care maresc rezistenta plantelor la atac. La aparitia coloniilor de pduchi, se aplica tratamente chimice eu produse organofosforice: Sinoratox 35 CE - 0,1 %, Basudin 60 CE - 0,15 %, Onefon 80 PS -0,1 %, Actellic 50 CE - 0,05 %, precum si produse piretroide: Decis 2,5 CE - 0,05 %, Rip-cord 40 CE 0,04 %, Ambush 25 CE - 0,05 %, Sumi-alfa 2,5 EC - 0,03 %. In sere ~i solarii se yor folosi produse eu remanent redusa. ca Nogos 50 CE - 0,1 %, Vapona 48 CE - 0,1 %, Divipan 100 CE - 0,1 %, Actellic 50 CE, 0,05 %.

5. PURICELE NEGRU AL VERZEI - Phyllotreta atra F.(COLEOPTERA, CHRYSOMELIDAE)

Piante-gazda si aspectul dunrii. Specie oligofag, infestnd diferite platne cultivate si spontane din familia brasicacee: varza, conopida, guliile, ridichiile etc.. Insectele adulte duneaz frunzele, inflorescentele si fructele; la frunze apare "ciuruirea" caracteristic, Organele generative sunt consumate selectiv (staminele, petalele), iar fructele sunt roase la exterior sub frorn de pete, mai mici sau mai mari. Pagube insemnate se inregistreaz in rsadnite si pe straturi reci, la plantule si la cultivare semincere de varz, gulii, ridichi, conopid, rapit, mustar. Plantele atacate in faza de rasame, dac timpul este secetos yor pieri. Larvele se hrnesc pe seama sistemului radicular al plante1or, fr sa produc pagube economice. Morfologie. Adultul are corpul oval, de 2,0-2,5 mm lungime ~i de culoare neagr. Punctuaria toracelui si e1itrelelor este foarte accentuat si dispus neuniform. Antene1e filiforme, formate din II articule. Picioarele de culoare neagr, ce1eposterioare adaptate pentru srit. Larva oligopod, are corpul alungit, la compIeta dezvoltare de 2-3 mm lungime si de culoare alb-murdar, acoperit de pete mici de culoare inchis, placa toracic si tergitul anal de culoare negricioas. Ultirnul segment este terminat eu un spin comos si curbat. Ciclul biologic. Specie monovoltin. Ierneaz insectele adulte sub resturile de pIante rmase dup recoltare, sub frunzarul din paduri si livezi, in sol etc. Prin aprilie are loe aparitia adultilor hibemanti, care se hrnesc 2-3 sptmni, apoi are loe copulatia adultilor hibernanti, care sunt activi in orele insorite ale zilei, instalndu -se pe fata superioara a frunzelor. Dup copulatie femela depune oule in stratul superficial al solului, in apropierea plantelor. Incubatia dureaz 2-3 sptmni. Larvele apar in perioada mai-iunie. Dezvoltarea larvelor dureaz 20-30 zile, dup care se transforma in pupe, in locurile unde s-au dezvoltat. Dup 10-15 zile, in iunie-iulie, apar adultii din noua generatie, care atac pn in luna noiembrie, cnd se retrag pentru iemare.

6

Combatere. Semanatul timpuriu si plantatul timpuriu al rsadului. Distrugerea buruenilor din familia brasicacee. Aplicarea de tratamente chirnice, la aparitia in rnas a insectelor hibernante, utiliznd produse organofosforiee (Sinoratox 35 CE, Carbetox 37 CE; Zolone 35 CE - 0.15%) ori piretroide (Chinmix 5 CE, Fury 10 CE, Superseet 10 CE-0.250 l/ha). Tratamentele se aplic primavara la aparitia puricilor, dimineata si seara, cnd adultii stau Jinistiti pe plante. In cazuri de invazii, tratamentele trebuie repetate de 1-2 ori, la intervale de 6-8 zile. 6. GARGRIT A GALICOL AVERZEI - Ceuthorrhynchus pleurostigma (COLEOPTERA - CURCULIONIDAE) Marsh.

Descriere. Adu 1 tul are 2-3 mm lungirne. Corpul este oval, dorsal eonvex, negru-cenusiu, eu lueiu metalie verde sau al-bastru. Partea dorsal este pubescent, iar cea ventral acoperit eu solzi albiciosi. Rostrul este lung, foarte curbat, eu extremi-tatea roscat. Pronotul este mai ingust dect elitrele, este puter-nic punctat si prezint o adncitur median, longitudinal, Elitre1e nu acoper pigidiul si sunt prevzute cu striuri longitudna-le late si pubescent fin. O u 1 este alb, de forma elipsoidal. BioIogie si ecologie. Este o specie monovoltin, eu dou cic-luri: unul de primavara pe culturile de mustar si altul de vara, pe plantele legurnicole vrzoase. In ciclul evolutiv de primvar, in-seeta ierneaz in stadiul de adult in sol. In luna aprilie apar adultii, care dup operioada de hrnire eu muguri si lstari, se imperecheaza ~i in luna mai are loe ponta. Femelele depun cte un ou in cavitti pe care le rod eu rostrul in zona eoletului plante-lor tinere, sau in zona rdcinilor la plantele eu tesuturile lignificate. Incubatia dureaz 6-12 zi1e. Stadiu1 larvar dureaz 18-22 zi1e, dup care larvele perforeaza galele formate si patrund in sol, la 3-4 cm adncime si se transforma in pupe. Stadiul de pup dureaz 812 zile. Noii adulti apar in luna iunie. Ei se hrnesc operioada eu lstarii ~i florile diferitelor pIante crucifere, dup care se retrag pentru diapauza hiemal, In ciclul evolutiv de vara, grgrita ierneaz in stadiul de larv in galele formate pe rdcinile de varz. In luna aprilie, larvele prsesc galele, patrund in sol, unde se transform in pu-pe. Adultii apar in luna iunie si dup operioada de hrnire obli-gatorie are loe ponta, care are loe pn in luna septembrie. Oule sunt depuse in aclasi fel ca si in ciclul de primvar, ins pe plantele vrzoase de toamn. Larvele aprute i~i continu dezvolta-rea in timpul toanmei si ierneaz in acest stadiu. PIante atacate ~i mod de dunare. Este o specie oligofag. Atac plantele crucifere, pagube insemnate producnd la varz si conopid. Adultii consuma mugurii, florile si lstarii. Saliva ino-culat de femel in timpul roaderii cavittilor pentru depunerea oulor si activitatea de hrnire a larvelor, determin hipertrofie-rea tesuturilor si formarea unor gale pe rdcinile plantelor sau in zona eoletului (fig. 194). La exterior galele formate de dun-tor sunt asemntoare eu cele produse de eiuperea Plasmodiophora brassicae Woron., ins in interi or prezint larve, si in ultima faz a dezvoltrii larvare, la exterior orificiile de iesire a acestora. In urma atacului, rdcinile plantelor putrezesc, plan-tele stagneaz in erestere. nu mai fructific normal si se usuc. Combatere. Se aplic msuri preventive: strngerea si distru-gerea resturilor vegetale din camp dup recoltare; executarea ara-turilor adnci de toamn; distrugerea cruciferelor spontane; rota-tia culturilor; plantarea rsadului timpuriu, in terenuri bine luc-rate si fertilizate; inlturarea de la plantare a rsadurilor care prezint gale pe rdcini. Acest control trebuie sa se fac ~i toanma la recoltare, cnd plantele infestate se yor aduna si dis-truge. Chimic, grgrita galicol se combate prin prfuirea rsadului inainte de plantare eu Pinetox 10 pp - 0,5-1 g/plant. In cazuri de invazii puternice se va aplica si al doilea tratament, la 10-15 zi-le, in zona eoletului. 7. FLUTURELE ALB AL VERZEI(LEPIDOPTERA,

- Pieris brassicae L.

PIERIDAE)

Piante-gazda si aspectuI daunarii. Specie oligofag, infestnd plantele spontane si cultivate din familia brasicacee, preferand varza si conopida. Larvele tinere rod epiderma si parenchimul; cele din vrstele 3-4 se rspndesc pe frunze, roznd limbul foliar, mai freevent de la margine. La un atac puternic sunt roase toate frunzele, ramnnd doar nervurile prineipale. La plantele mai dezvoltate omizile rod suprafapa capatnei ~i nu rod galerii in acestea, cum fac larvele buhai verzei. 7

Cele mai mari pagube se inregistreaza ca urmare a atacului larvelor din generatia a doua la varza de toamn si la cea semincer, putndu-se compromite aceste culturi. Morfologie. Adultul are anvergura aripilor de 50-65 mm lungime. Corpul de culoare neagr. acoperit de peri albi-glbui, mai lungi ill regiunea toracelui. Ambele perechi de aripi sunt albe ~i cu varfui de culoare neagr. Larva este omid adevrat, la compieta dezvoltare are 40-50 mm 1ungime. Capsula cefalic este cenusie-deschis, eu desene negre. Dorsal pe corp se gsesc trei benzi longitudinale, de culoare galbena-portocalie, cea mediana fiind mai ingust. Intreg corpu1 este acoperit eu puncte negre ~iperisori fini, desi si scurti. Ciclul biologic. Prezint 2-3 generatii pe an. Ierneaz in stadiul de pup, fixat de scheletul acoperisului sau pe plafonul caselor, grajdurilor, cosarelor, gardurilor pe tulpinile pornilor etc. Prin luna mai apar fluturii care zboar in timpul zilei, pe vreme frumoas, activitatea lor esalonndu-se pe 20-25 de zile. Copulatia si ponta au loe la cteva zile dup aparitia fluturilor. Oule sunt depuse pe partea inferioara a frunzelor, izolat sau in siruri paralele, constituind grupuri de 50-100 bucti. a fmela depune 200-300 ou. Incubatia dureaz 6-12 zi1e. Larvele aprute stau grupate, iar dup nprlirea a doua devin solitare, hranindu-se pe seama aparatului foliar al plantelor, fiind preferate cele eu continntul ridicat in aminoacizi. Dezvoltarea stadiului larvar dureaz 25-30 zile, in care timp nprlesc de 5 ori. La compieta dezvoltare larvele rnigreaz in cutarea unor loeuri de impupare. Dezvoltarea stadiului pupal se petrece in 10-20 zi1e, dup care, prin iulie, apar fluturii din noua generatie. In iulie-august evolueaz generalia adoua, iar in cursul lunilor septembrie-octombrie poate apre parti al si generatia atreia, pupele acesteia hibernnd. Combatere. Cultivare de soiuri rezistente, eu un continut redus de aminoacizi. Aplicarea de tratamente eu biopreparate pe baz de Bacilus thuringiensis (Turintox, Entomobacterin, Bactospaine si Dipel - 2 kg/ha). La depasirea PED, impotriva larvelor tinere, se aplica cte un tratament la primele dou generatii, utiliznd produse organofosforice: Sinoratox 35 CE - 0.15 %, Diazinon 60 CE-O.OS %; Zolone 35 CE - 0.2 %.

8. BUHA VERZEI - Mamestra brassicae L.(LEPIDOPTERA, NOCTUIDAE)

Specie polifaga, infestnd plantele de varz, conopid, mustar, tutun, mazre, crizanteme, dalii, garoafe etc. La plantele de varz, larvele rod marginal frunzele, epiderrna inferioara si parenchimul, apoi produc perforari mari in frunze, pn la scheletuire. Cptinile de varz sunt rninate si murdrite eu excremente; valoarea lor comereial este depreciat; uneori se instaleaz ageriti patogeni care detennina putrezirea lor. Larvele din prima generatie atac varza timpurie si de vara, iar cele din generalia a doua, varza de toamn. Morfologie. Adultul are anvergura aripilor anterioare de 30-50 mm, acestea fiind brune cenusii, eu nurneroase dungi transversale si pete negricioase sau alburii. Cele dou pete din cmpul median, orbicular si reniform, sunt conturate eu negru. In mijlocul cmpului pata reniform este distinct, fiind inconjurat de dou linii albe, fine. Aripile posterioare sunt cenusii-deschis, eu marginile mai deschise. u 1 este emisferic, striat, cenusiu la eclozare Larva, omid adevrat, la completa dezvoltare are corpu1 de 30-35 mm 1ungime, de culoare brun cenusie, pn la verde-inchis, eu capul, protoracele si picioarele negre. Longitudinal, pe partea dorsal prezint trei dungi dintre care cea rnijlogie este mai deschis, iar lateral, dungi oblice, glbui. P u p a are 20-40 mm lungime ~i este brun-roscat. Ciclul biologic. Specie bivoltin. Ierneaz pupa in sol. Fluturii apar la sfrsitul lunii mai si sunt nocturni. Feme1a depune 1200-1500 ou, izolat sau in grupe de cte 10-100 bucati, pe partea inferioara a frunzelor. Incubatia dureaz 1-2 sptmni. La inceput larvele triesc grupat, apoi devin solitare. Stadiul de larv dureaz 3-4 sptmni, dup care migreaz ill sol unde se impupeaza. Stadiul pupal dureaz 15-20 zile. Fluturii din prima generatie apar in iulie, iar larvele din a doua generatie se dezvolt din august si pna in octombrie, cnd se retrag in sol si se transform in pupe, acestea hibernnd. Combatere. Distrugerea resturilor vegetale dup recoltare Aratura adnea de toamna pentru distrugerea pupelor hibemante. Adunarea si distrugerea frunzelor eu ponte si larve grupate. Plantarea

Piante-gazda ~i aspectul dunrii.

a

8

timpurie a rsadurilor in terenuri bine pregtite si fertilizate. Distrugerea cruciferelor spontane. Dsolamentul si rotatia culturilor. Intretinerea culturii in bune conditii, Instalarea de capcane eu feromoni specific AtraBras. Aplicarea de tratamente eu biopreparate pe baz de Bacillus turingiensis (Turingin, Bactospain, Dipel) - 2 kg/ha. Tratamentele chimice se aplica la avertizare si se utilizeaza produse piretroide (Decis 2.5 CE, Fury 10 CE, Chinmix 10 CE-0.250 l/ha; Ripcord 40 CE - 0,03 %, Sumialfa 2,5 EC - 0,03 %), organofosforice (Sinoratox 35 CE, Zolone 35 CE-0.2%; Diazinon 60 CE - 0.5%; Carbetox 37 CE - 0,3 %,), Mospilan 20 SP - 0.03%, Thionex 35 EC - 0.2%.

9. MUSCA VERZEI - Delia brassicae radicum L.(DIPTERA, NTHOMYIIDAE)

Piante-gazda si aspectul dunrii. Insecta infesteaz plantele tinere de brasicacee (varz, conopida, rapit, mustar etc.) att in rsadnite, ct ~i in camp. La apartie larvele se hrnesc eu rdcinile de la pivotul principal, apoi patrund in interiorul rdcinei, roznd galerii longitudinale. In cazul unui atac puternic, cnd la o plant se gsesc mai multe larve, acestea rod galerii ascendente pn la tulpin, ajungng uneori la insertia frunzelor. Plantele atacate au frunzele de culoare verde-inchis, lasate pe sol. Plantele atacate stagneaz in crestere, se ofilesc, se inglbenesc si se usuc. Trase, se smulg user, deoarece sistemul radicular este distrus. Larvele transmit si unele bacterii (Erwinia carotovora), care detennina putrezirea rdcini-lor. In unii ani, in cazul unor atacuri puternice, productia este diminuat eu 20-80 %. Morfologie. Adultul are corpul de 6-7 mm lungime, asernntor mustei de cas, Masculul are culoarea cenusie-inchis, pubescent, eu trei dungi negre pe pronot si una dorsal pe abdomen. Baza tibiilor posterioare prezinta cte o tufa de peri scurti si lnosi. Femela este cenusie-glbuie, mai mare si slab pubescent. Oehii la maseul sunt aproape uniti, in timp ce la femel sunt desprtiti printr-o banda lat, roscat. La ambele sexe antenele, ca ~ipicioarele, sunt negre. O u 1 are 0,8-1,1 lungime, are forma de butoias si este de culoare alb-lucioas. Larva, apod si acefal, la compieta dezvoItare are pn la 7-9 mm lungime, eorp cilindrie, anterior mai subtire si de culoare alb-glbuie. In cavitatea bucala se gsesc dou eroste chitinoase (mandibule), de culoare inchisa. Partea posterioar a abdomenului este truncheat-oblic, sub forma unui disc, in centrul cruia se gsesc dou stigme resp iratorii , iar pe marginea discului 12 forrnatiuni digitiforme, membranoase, dintre care cele dou mediane sunt mai dezvoltate si bifurcate. P u p a are 6-7 mm lungime si are forma eliptic, fiind de culoare eastanie; in regiunea postericara are 1-2 forrnatiuni digi-tiforme. Ciclul biologic. Prezint 2-3 generatii pe an. Ierneaz stadiul de pup in sol, la 2-15 em adncime, in cotoarele plantelor rmase dup recoltare etc. In primavara are loe transformarea pupelor in inseete adulte. Adultii apar primvara, la sfrsitul lunii aprilie, cnd se planteaz in camp rasadurile de varz. Ei sunt semnalari pe diferite plante spontane, apoi in rsadnite si in camp. La cteva zile de la aparitie are loe copulatia, iar dup 8-10 zi1e depunerea oulor, infestnd plantele din culturile timpurii, cnd aeestea au 3-6 frunze. Femela depune oule, izolat sau in grupe mici, pe sol, la baza plantelor si in apropierea coletului. O femel depune 30-200 ou. Incubatia dureaz 7-10 zile. Dezvoltarea stadiului de larv dureaz 15-20 zile. La compieta dezvoltare, prin iunie, larvele prsesc rdcinile plantelor atacate si, in apropierea acestora, se transforma in pupe, stadiu care dureaz 10-12 zile. Adultii din noua generatie apar in iunie si depun oule, infestnd culturile de varz de toamn, cele semincere de varz si conopid. Compieta dezvoltare a larvelor din a doua generatie intervine in august cnd, parasind plantele atacate, se tranform in pupe si hibemeaza ca atare. In conditii favorabile poate apre si atreia generatie. partial. importanta acesteia fiind nesemnificativ, Combatere. Sortarea rsadurilor, indeprtndu-le pe cele infestate si in general cu dezvoltare slab. Plantarea timpurie a rsadului. Aplicarea de ingrsminte pentru fortificarea ~i dezvoltarea vigroasa aplantelor. Distrugerea buruienilor din familia brasicacee. Adunarea si distrugerea resturilor vegetale rmase dup recoltare. Aratura adnea de toamn pentru distrugerea pupelor hibernante. Apliearea de tratamente la plante, utiliznd produse granulate: Sinoratox 5 G - 25 kg/ha si stropirea plantelor in primele fenofaze de crestere, utiliznd produse piretroide: Deeis 2.5 CE, Chinmix

9

2.5 CE - 0.250 l/ha, sau eu Nogos 50 CE - 0,1 %, Vapona 48 CE - 0,1 % (eu timp de pauza de 10 zile), Clorofos 75 CE - 0,2 %, Zolone 30 PU - 0,15 % etc. (eu timp de pauza de pn la 3 sptmni).

10. NEMATODUL TULPINILOR - Ditylenchus dipsaci Kuhn.(TYLENCHlDA, TYLENCHlDAE)

Piante-gazda si aspectul dunrii, Nematodul este polifag infestnd numeroase plante cultivate si spontane din familiile graminee (grau), leguminoase (trifoi, lucerna, bob, mazre), rozacee(fragi, cpsuni), liliacee (ceap, usturoi, praz), cariofilacee (garoafe), orhidacee, moracee, crucifere, poligonacee, chenopodiacee (sfecla), umbelifere. Dup TACCONI (1969) nematodul atac peste 400 specii de plante si cuprinde multe rase biologice, nediferentiate din punct de vedere morfologic si indi insuficient studiate. Infestarea plantelor se realizeaza att prin nematozii din sol, ct si prin samanta sau bulbi. Cele peste 20 de rase biologice cunoscute, infesteaz in primul rand orzul, trifoiul, lucerna, bobul, mazrea, sfecla, cartoful, ceapa, tutunul si une1e plante ornamentale ca: laleaua, zambila, garoafa etc. Dup date mai recente, nematodul infesteaz puternic semintele, indeosebi de leguminoase (bob, trifoi, lucerna) si liliaceae (ceap, usturoi). S-a stabilit ca 14% din probe1e de seminte de lucerna si 31 % din cele de trifoi sunt infestate de acest nematod. in zonele de S - E ale Frantei, acest procent ajunge la 40%, fiind raspndit pe suprafete intinse, Infesteaz deasemenea, bulbii de usturoi, ceap, narcise, lalele si zambile. Rasa gigantica a acestui nematod infesteaz in primul rand semintele de bob (Vieia faba); pe ele apar pete necrotice. Cnd atac cerealele, nematodul cauzeaz infrtirea si umflarea usoar la baz a plantulelor. In mod curent o samanta de Vicia sp. contine pn la 19 780 de nematozi, o samanta de Vieia faba contine 10 000 de nematozi; un gram de samanta de trifoi contine 75 de nematozi iar un gram de samanta de lucerna, contine pn la 5 nematozi. Larvele de varsta IV, pot supravietui in seminte pn la 23 ani. S-a stabilit ca exist o corelatie direct intre densitatea populatiei nematodului si valoarea pierderilor totale imegistrate pe durata pstrrii bulbilor de ceap. Pierderile inregistate la bulbii infestati si pstrati timp de 150 zile in depozite eu ventilatie natural a, se ridic la 24,3%, depsind norm ele admise in vigoare. Atac tulpinile, bulbii, tuberculii, rizomii si rdcinile diferitelor plante. Prefer ceapa, usturoiul si prazul. Plante1e atacate prezint frunzele mai scurte si mai groase, de culoare verde-deschis la inceput, apoi se ingl-benesc. Solzii interni se ingroas mai mult, iar bulbii de ceap crap ~i in scurt timp plantele se usuc. La o infestare mai tardi va, plantele desi au aspect sntos, prezint pe bulbi pete la inceput albicioase, apoi brune. Bulbii atacati au aspect mucilaginos, nu se pot valorifica si pstra. Rdcinile se desprind usor de disc, se produce o dezgolire a bulbilor, fenomen cunoscut sub mrrnele de "chelirea cepei si usturoiului". Bulbii atacati sunt invadati de unii agenti patogeni ca Botrytis allii Munn. si in scurt timp putrezesc. in zonele puternic infestate, productia de ceap si usturoi este diminuat eu 30-70 %. Duneaz adultii si larvele care atac tulpinile, bulbii, tuberculii, rizornii si rdcinile plantelor din diferite familii botanice. Infesteaz peste 60 de specii de plante spontane din genurile Bromus,

Avena, Daetylis, Rumex, Atriplex, Papaver, Lepidium, Agropyron, Sinapis, Capsella, Polygonum, Chenopodium, Stel/aria., Dintre plantele cultivate atac ovzul, secara, porumbul (mai putiri grul si orzul), trifoiul, lucerna, mazrea, bobul, sfecla, cartoful, cpsunul, plantele ornamentale (Campanula, Primula, Dianthus, Galanthus, Begonia, Gladiolus, Seilla, Heleborus, Phlox, Anemone, Astet, Calendula , Cal/istephus, Digitalis, Hibiseus, Lathyrus, Lupinus, Sedum, Senecio, Solidago, Viola, Zinnia s.a.) etc .. Dintre plantele legumicole prefer ceapa, usturoiul si prazul. Plantele atacate sunt maimici, eu erestere lent, internodiile sunt scurte, vrfurile vegetative sunt distruse, fapt ce detennina dezvoltarea mugurilor laterali, sau fenomenul de infrtire excesiv aplantei. Atacul se produce in profunzimea tesuturilor. Datorit activittii nematodului si secretiilor acestuia se produc modificri ale tesuturilor. Culoarea tesuturilor atacate este verde mai deschis, apar distorsiuni ~i malformatii ale organelor plantei. Atacul pe plante1e liliacee se manifest de obicei prin ingrosare bazei acestora fapt semnalat in special la ceap, usturoi, praz. La aceste specii bulbii devin necrozati, sunt distrusi partial sau total, pe locul atacului putndu-se instala si microorganisme patogene. Plantele atacate prezint fiunze1e mai scurte ~i mai groase, la inceput de culoare verde-deschis , apoi acestea se inglbenesc. Solzii interni se ingroasa mai mult, iar bulbii de ceapa crap si in scurt timp plantele se ususc. La o 10

infestare tardi va, plantele desi au aspect sntor, prezint pe bulbi pete la inceput albicioase, apoi brune. Bulbii atacati capat un aspect mucilaginos, nu se pot valorifica ~i pstra. Rdcinile se desprind usor de disc, se produce o dezgolire a bulbilor, fenomen cunoscut sub numele de "chelirea cepei si usturoiului". Bulbii atacati sunt invadati de unii ageriti patogeni ca Botrytis alii Munn. ~i putrezesc. in zonele eu terenuri puternic infestate, productia de ceap si usturoi este diminuat eu 30-70%. Morfologie. Adultul are corpul filiform, de 0,9 - 1,8 mm lungime si 20-27 um latime (femela fiind mai mare dedit masculul), de culoare alba. Cuticula este striat transversal, eu exceptia regiunii eefalice si cel ei caudale. Cavitatea bucala este inconjurat de 6 lobi, stiletul este conic si trilobat la baz, masurnd 8-12!lm lungime. Capul este slab sclerificat. La fmela ovarul depseste limia esofag-intestin, care are o directie perpendicular pe axul corpului, iar vulva se gseste in partea distala la 4/5 din lungirnea eorpului Ou leste oval-eliptic, eu diametrul transversal de 0,08-0,1 mm. Larva este asemntoare eu nematodul adult, este subtire, filiforma si transparent av and dirnensiunile corporale mai reduse, in functie de varsta (la ecloziune are 0,3 mm lungime iar la compieta dezvoltare 0,5-0,8 mm) . Biologie. Specie polivoltin, in cursui unei perioade de vegetatie putand evolua 5-6 generatii. Iemeaz in toate stadiile de dezvoltare, in tulpinile ~i bulbii de plante cultivate ~i spontane ~i uneori ehiar in sol. In primavara larvele migreaza in sol si patrund in radcinile sau bulbii plantelor tinere; patrundere lor in aceste organe are loe prin orificii naturale sau prin rni, nematozii fiind capabili sa dizolve peretii celulelor eu ajutorul unor secretil ale tubului digestiv. Din rdcini nematozii migreaza si se stabilesc in tesuturile tulpinii, prin activitatea lor de hrnire cauznd necrozarea tesuturilor. Dezvoltarea larvelor durcaza 20 - 25 de zile, in care tirnp nprlesc de cteva ori, devenind nematozi adulti, de ambele sexe. Dup copulatie femela depune oule in tesuturile plantelor in care s-au dezvoltat. Incubatia dureaz 7 - 8 zile. Oule si larvele nematodului sunt rezistente la actiunea temperaturilor sczute. Dezvoltarea unei generatii dureaz 4 sptmni, Rspndirea nematodului se face att prin materialul infestat, ct si prin sol. Experientele intreprinse de VIK (1968) au demonstrat transmiterea nematodului prin semintele de ceap. HUSSEY (1968), infestnd plantele de mazre din soiul Alaska 14, a depistat prezenta nematozilor in tesuturile din frunzele cotiledonale dup 6 ore, iar dup 72 de ore de la infestare, nematozii au distrus o mare parte din tesutul mezofil al frunzelor embrionare. Din frunze nematozii patrund in tulpini, cauznd necrozarea tesuturilor. Plantele la care nu apar celule gigantice la locul de infestare sau in care celulele infestate nu se necrozeaz sunt rezistente la ataeul nematodului; ce le atacate contin o citoplasm dens, granular, plasmolizata si nuclei deformati. GRIFFITH(1968), infestnd plantele de lucerna a stabilit ca nematodul atac plantele in mod norm al la temperaturi cuprinse intre 5 - 300C ~i ca temperatura afecteaz in mai mic msur ptrunderea nematodului in plant dect urniditatea solului sau alti factori. Prevenire si combatere. Introducerea unui asolament care sa nu permit, pe aceleasi terenuri, culturi de leguminoase sau alte eulturi sensibile la aeest nematod dedit dup trecerea unei perioade de 4 - 5 ani. in aceast perioad terenul se cultiv eu porumb, mazre, to mate, varz, salat, care sunt rezistente la atacul nematodului. Acesta msur este eu att mai importanta eu ct practic se intlnesc mai multe rase specializate pentru anurnite grupe de plante gazda. Administrarea gunoiului de grajd la culturile de mazre si fasole, plante sensibile la atacul nematodului, stimulez dezvoltarea florei microbiene, formarea nodozittilor pe sistemul radicular al plantelor si ca urrnare acestea au o erestere normal, iar productia lor creste cu 45 - 60 % fata de martor. Gunoiul de grajd stimuleaz activitatea microbiologic din sol, iar aceasta impiedic rspndirea nematozilo. Dup observatiile lui TACCONI (1969) culturile de usturoi de primvar sunt mai putiri atacate dect cele de toamn. Utilizarea de soiuri rezistente. Soiurile: Tirnpuriu de Cioplani si Islanita nu sunt preferate. Curtirea riguroas a sernintei; folosirea unui material sanatos (smnt, arpagic) obtinut din terenuri si culturi neinfestate; controlul periodic al culturilor, elirninarea si distrugerea prin ardere a plantelor infestate. Aceste msuri se aplica si eu ocazia diferitelor lucrari de intretinere a culturilor. - Pstrarea semintelor eu o umiditate de peste 12%. - Tratarea pe cale termica a semintelor infestate. Semintele se tin in apa la o temperatur de 18 20 C tirnp de o ora, dupa care se trec la o temperatur de 49 - 50 C tirnp de 5 - 10 minute. Aceast metod uneori poate afecta germinatia semintelor. Apliearea de tratamente ehirniee la sol eu produse 11

nematocide

(Wapam, Nemagon,

Miral, Nemafos 10 G, Basamid 10 G, etc.).: Nemafos CE 0,1 - 0,2 %

(RoMAseu, 1979). Tratarea semintelor eu Polisulfura de calciu in conc. de 14% sau Polisulfura de bariuin concentratie de 20%. - Gazarea semintelor eu Brmur de metil sau produse organofosforice sistemice. Gazarea semintelor de trifoliene eu brmur de metil se realizeaza in conditii optime dup procedeul "sub vid partial", la temperatura de 150C si "sub presiune", la aceeasi temperatur fr riscul de a influenta negativ facultatea geminativ a semintelor. In ambele cazuri tratamentul se executin instalatii speciale, procedeele in sine trebuind sa fie foarte bine cunoscute, eu respectarea celor mai severe norme de protectie a muncii. Cea mai recomandabil este metoda "sub vid partial'' , intruct eradicarea nematodului se obtine la o concentratie a produsului de 50 - 100 g/rrr' si la 16 -20 ore expunere, la temperatura de 15C. - Gazarea materialului semincer de usturoi (bulbi) prin metode vacuum-infiltratie ", la 25 torri,11

tirnp de 15 minute, folosind produsele: Nemafos 46 in conc. de 0,05 %, Fundan 350 in conc. de 0,50 si 0,75%, Vydate 25 in conc. de 0,2% si Hostathion 40 CE in conc. de 0,05%. Printr-un astfel de tratament numrul de nematozi se reduce eu 90 - 99%. Nemafosul se poate utiliza numai la culturile semincere. - Tratarea bulbilor, inainte de plantare, eu Polisulfura de calciu in concentratie de 8%, Polisulfura de bariu in concentratie de 4 %, Phostoxin in doz de 1,5 g/m'' sau 10 g/t. de samanta si Brmur de metil- 40 glm3 - Bulbii de ceap proveniti din culturi infestate si netratate pot fi pstrati economic numai in

conditii frigorifice, la temperatura de -1,5C si urniditatea relativ a aerului de 70 - 75%. Combatere. De o mare importanta pentru lirnitarea atacului este introducerea unui asolament in cadrul caruia culturile sensibile la atacul nematodului sa nu rev ina pe aclasi teren dect dup 3-4 ani.In aceast perioad terenul respectiv se va cultiva eu tomate, varz, salat, plante rezistente la atacul duntorului. Sunt recomandate culturile de usturoi plantate in primavar, cele plantate in toamn fiind puternic atacate. La plantare (semnat) se va folosi numai material biologic sanatos (smnt, arpagic, rsad) obtinut in terenuri neinfestate. De asemenea se vor elirnina si distruge prin ardere plantele infestate si cele suspecte, depistate eu ocazia diferitelor controale si lucrari de intretinere a culturilor. fu combaterea nematodului rezultate bune se obtin prin tratarea termica a semintelor infestate sau suspecte. Pentru aceasta semintele se tin la o temperatur de 18-20 timp de o ora, dup care se trec la o temperatur de 49-50, tirnp de 5-10 minute. Combaterea chimic se realizeaza prin tratarea semintelor infestate sau suspecte eu polisulfura de calciu (14%) sau polisulfura de bariu (20%),sau prin tratamente la sol prin incorporarea de produse nematocide inainte de semanat sau plantare. se administreaz preparatele lichide DD si Di- Trapex in doz de 500 litrilha sau Nemagon 75 CE in doz de 80-100 litri/ha, sau produsele granulate Nemagon 20 G in doz de 400 kg/ha, Temik lOG in doz de 60-80 kg/ha, Dazomet 98 in doz de 600 kg/ha, Forbiat si Vapam in doza de 1000 kg/ha. Preparatele lichide se pot introduce in sol prin injectare sau prin turnare in rigole (urmat de acoperirea imediat eu aol) iar cele solide prin raspndure la suprafata solului si incorporare eu mijloace mecanice sau prin distribuire in rigole si acoperire eu sol. Se apreciaza ca administrarea de gunoi de grajd in sol stimuleaza activitatea microbiologica, aceasta contribuind mult la limitarea rspndirii nematozilor.

11. TRIPSUL TUTUNULUI - Thrips tabaci Lind. (THYSANOPTERA, THRIPIDAE)de 0,8-1,0 mm lungime, iar masculul este de culoare galben-deschis, cu lungimea de 0,7-0,8 mm. Capul este de 1,5 ori mai lat dect lung, eu 30celi pe vertex si antenele scurte filiforme, formate din 7 articule. Aripile sunt glbui, cele anterioare eu dou nervuri longitudinale, prevzute eu peri, iar cele posterioare eu o singura nervur Iongitudinal. Aripile asi gu-ra zborul pe distante scurte, adultii deplasndu-se prin zboruri de pn la 25-30 cm, asemntoare unor salturi. Picioarele au femurele si tibiile cenusii si tarsele uniarticulate prevzute eu arolium, care le permite sa se fixeze pe suprafete ceroase sau lucioase (de ex. pe frunzele de ceap). Abdomenul femelei se termina eu un ovi-pozitor dintat (tip tariera sau terebrjtfig. 182). 12

Descriere. Adu

1 ti i prezint dirnorfism sexual. Femela are corpul cenusiu-brun,

1 mm lungime, reniform, de culoare roscat. L a r v a este postoligopoda, asemntoare eu adultul, ins fr aripi, la compieta dezvoltare avnd corpul de 0,8-1,0 mm lun-gime. Antenele sunt formate din numai 6 articule. in primele vrste culoarea este alb-hialin, apoi capul si toracele devin cenusii-negricioase ~i abdomenul galben-deschis. Biologie ~i ecologie. Este o specie polivoltin, dezvoltndu-se att in camp ct ~i in spatii protejate. Ierneaz in toate stadiile de dezvoltare, in camp deschis mai ales ca adult in sol pn la 3-5 cm adncime, sub resturile de plante si mai ales sub fnmzele czute din arbori ~i arbustii de lng cursurile de apa si din perdelele de protectie. Adultii hibernanti revin la activitate incepnd din aprilie pe frunzele solanaceelor spontane unde se hrnesc. in camp reproducerea populatiilor este gamogenetica. La temperaturi mai mari de 10C are loe imperecherea si depunerea oulor, pe care femela le infige eu ajutorul ovipozitorului in mezofilul frunzei. Oule sunt depuse izo lat in apropierea nervurilor. Pe tutun, si pe frunzele altor plante eu frunze late, oule sunt depuse izo lat in apropierea nervurilor. Ponta dureaza 10-15 zi1e, o femel depunnd 80-100 de ou. Dup o incubatie variabil, de 3-5 pn la 20-30 de zile (in functie de temperatur), apar larvele care migreaz pe plantele de cultur, stabilindu-se pe dosullimbului foliar, la baza butonilor florali ~i sub solzii bulbilor si bulbotuberilor (la plantele omamenta1e). in functie de temperatur si calitatea hranei dezvoltarea larvar dureaz 7-35 zile. Larvele compiet dezvoltate coboar in sol, unde la adncimi de 3-5 cm se transforma in pseudonimfe. Acest stadiu de regula este foarte scurt (dureaza 3-5 zile), dar se poate prelungi uneori pn la 20-30 de zile. Stadiul de nimf (a patra varsta larvar) dureaz de obicei 4-5 zile. oii adulti apar de obicei in cursul lunii iunie, intreaga generatie de primavara durand 30-65 de zile. Acesti adulti, a cror longevitate si activitate de imperechere si ponta este de 20-25 de zile, pun bazele generatici a doua, care dureaz de regula 25-35 de zile. Adultii generatici adoua, apniti incepnd din ultima decada a lunii iulie, pun bazele celei de atreia generatii. Adultii acesteia (care de regula yor iema) apar la sfrsitul lunii septembrie sau lnceputul Iunii octombrie. Astfel in conditii de camp, in zonele colinare se dezvolt 3 generatii pe an (in anii favorabili fiind posibil o apatra generatie partia-la), iar in zonele cele mai calde (nisipurile din sudul Olteniei) de regula se dezvolt 4 generatii complete ~i in anii mai calzi o a cineia generatie partial. in conditii de ser o generatie dureaz 18-25 de zile, fiind posibil dezvoltarea a 9-12 generatii, si desi in populatii sunt prezenti si masculi, reproducerea este strict partenogenetic. PIante atacate si mod de dunare. Speeia este polifag, dezvoltndu-se pe plante apartinnd la mai multe familii (Solanaceae, Compositae, Cucurbitaceae, Liliaceae, Cruciferae s.a.), In tara no astra se poate dezvolta pe diferite plante spontane si cultivate att in camp ct ~i in spatii protejate: tutun, ceap, eastraveti. pepeni, tomate, vinete, ardei, cartofi, conopid, crizanteme, dalii etc. Duneaz prin inteparea si sugerea sucului celular din tesutu-rile frunzelor, inflorescentelor si partilor superioare ale rizomi-Ior, bulbilor si bulbo-tuberilor. La locul atacului, in functie de organ si de planta gazda, apar pete argintiiglbui pn la brune-cenusii, precum ~i unele deformri, deoarece in zonele respective organele nu mai cresc, aspect mai vizibil la rsaduri si plantele tinere. in rsadnite plantele se dezvolt greu, se frang la locul intepturilor, se inglbenesc si se usuc. in camp la tutun atacul se localizeaza mai ales in vecintatea nervurilor mari, aici te su-tul nu mai creste, ins creste in grosime si suprafat la distante mai mari de nervuri, de aceea frunzele putemic atacate pot sa prezinte gofrri putemice. In zonele atacate frunzele rmn subti-ri, iar in urma uscrii rmn verzi sau se necrozeaz, devin easan-te si sunt depreciate calitativ (isi pierd aroma si combustibilita-tea). Sunt atacate la inceput frunzele bazale, apoi atacul progre-seaza spre cele superioare. La ceap limbul frunzelor se pateaza apoi se usuc, productia scade, la eastraveti frunzele se usuc, iar frunzele atacate prezinta pete galbene si se deformeaz. La plantele omamentale frunzele se usuc, florile fie se usuc, fie sunt mici si eu organele deformate. Tripsii pot vehicula agen ti patogeni si in primul rand viru-sul Lycopersicum virus 3, care la tutun produce o reducere a recol-tei eu 20-60 % si deprecierea calitatii. Unele soiuri de tutun, cum sunt Virginia RP 1219, Virginia RP 379 ~i Virginia RP 1349 sunt mai putiri atacate, fiind considerate relativ rezistente. Combatere. in rsadnite si sere se aplic msuri de igien cu-rent: adunarea si distrugerea prin ardere aresturilor vegetale la incheierea ciclului de productie, dezinfestarea prin rnijloace ter-mi ce sau chimice a interiorului serei, a tocurilor si ferestrelor rsadnitelor, uneltelor, meselor etc. in zona invecinat se elimin toate plantele dicotiledonate, se practic cultivarea spatiilor eu grarninee. in sere se aplic tratamente specifice de dezinsectizare de cel putin dou ori pe an eu produse organofosforice 13

Ou leste de aproximativ

pe baza de malathion (Carbetox 37 CE). Se va evita introducerea de material biologic infestat, in caz de dubiu, se practica un tratament prin scufundarea in solutii insecticide, a organelor supraterestre ale rsadurilor. Pe vegetatie, in spatii protejate sau camp, se aplic trata-mente prin stropire eu produse organofosforice de contact pe baza de malathion (Carbetox 37 CE - 0,4%), sau sistemice pe baza de dimetoat (Sinoratox 35 CE - 0,15 %) sau metasystox (Metasystox 50 CE - 0,1 %), eu produse carbamice pe baz de furadan si aldicarb precum si eu piretroizi de sintez (Decis 25 CE - 0,05%). Unele produse pot fi aplicate in sol (la semanat sau plantat), de unde prin rdcin sunt translocate in plant si asigura o protectie eficient cel putin pentru 25-35 de zile. Rezultate bune se obtin in cazul introducerii in sol a unor produse granulate (Dacamox 5 G; Temik 10 G; Furadan 10 G), singure sau in amestec eu insecticide organofosforice (Carbetox 37 CE, Sinoratox 35 CE). fu camp primul tratament prin stropire se aplic la 10-15 zile dup plantarea tutunului si daca este cazul se repeta la intervale de 7-10 zile, insa tratamentele se sisteaz eu o luna inaintea in-ceperii recoltrii. Pentru marire eficacitatii tratamentelor este recomandata eliminarea din culturile de tutun si distrugerea prin ardere a primelor 4-5 frunze bazale (operatiunea de "polire" aplantelor). La ceap ~i alte plante eu frunze ceroase sau licioase este necesar ca in solutiile aplicate prin stropire sa se introduc adezivi (aracet, alaun, lapte, albus de ou) si sa se realizeze o stropire de calitate eu picaturi foarte fine. Este recomandata altemarea insecticidelor eu baze chimice ct mai diferite. 12. MUSCULITA ALBA DE SER - Trialeurodes vapororiorum Westw.(HOMOPTERA, LEURODIDAE)

Piante-gazda ~i aspectul dunrii. Specie polifaga, dunnd numeroase plante cultivate ~i spontane (atac diferite specii de plante apartinnd la peste 20 de familii botanice), preferand tomatele, ardeii, castravetii, vinete, dar si plantele floricole: muscate, gerbera, Primula, Verbena, Begonia, Salvia, Ageratum etc. Insectele adulte ~i larvele colonizeaza frunzele, uneori si lastarii, unde inteapa si sug celular. Plantele atacate se ingalbenesc, se ofilesc si se ususc, fiind inundate si de roua de miere. Pagubele cauzate pot fi considerabile, culturile ajungnd sa fie compromise, dac nu se intreprind msuri corespunztoare de combatere. Morfologie. Adu 1tul are corpul de 1,15 - 1,43 ITIill lungime la mascul si 1,46 -1,53 mm la femela, alungit, de culoare general a alba - glbuie, acoperit eu o secretie ceroas pulverulent, alba, eu aspect finos, care se intinde si pe aripi. Antenele sunt filiforrne, la femele mai lungi ca la masculi. Articulele antenale 3 - 7, tibiile si tarsele picioarelor, ultimul segment abdominal ~i annturile genitale sunt brune. Ochii cornpusi sunt divizati in dou jumtti vizibil separate, cea superioara prezint omatidii mai mici dect cea inferioara. Aripile sunt bine dezvoltate, aproape egale intre ele si eu nervurile reduse, albe, neptate, eu aspect finos. Ochii, tibiile, tarsele si vrful abdomenului sunt brune. Ou 1 este oval alungit, de 0,22 - 0,24 mm lungime, prevazut eu un pedicel scurt. Culoarea este variabil, alba-galbuie la depunere si neagra-violeta eu luciu metalic, inainte de ecloziune. L a r v a neonat are corpul oval, de culoare albicioas sau galben-palid, eu ochii rosii. fu ultima varsta larvele au corpul turtit dorso-ventral, de 0,7 - 0,8 mm lungime, de culoare verde-palid. Pe partile laterale prezinta o bordura de spini scurti, iar dorsal 15-20 de peri albiciosi, mai lungi. P u par i u 1 este eliptic, eu lungimea de 0,75 - 0,90 mm si latimea de 0,50 - 0,60 mm, de culoare verde palida. cele parazitate (in special de viespea Encarsia formosa Gahan.) sunt de culoare neagr. Ciclul biologic. In conditii de ser rnusculita se inmulteste fra intrerupere, putand evolua 3-4 generapii pe an in ser ~i 1-2 in camp. Adultii stau pe dosul frunzelor unde se hrnesc, copuleaz si depun ou, Oule sunt depuse pe fata inferioara a frunzelor tinere, insirate in forma de semicerc, in grupe de cte 10-50. O femel depune pn la 500 ou, obisnuit cte 20-30 ou pe zi. Incubatia dureaza 10-12 zile. La aparitie larvele sunt imobile, dar dup cteva ore devin mobile, se raspndesc ~i se hrnesc aproximativ 3-4 zile, dup care se fixeaza pe partea inferioara a frunzelor, in special acelor tinere, eu ajutorul aparatului bucal. Aici ele devin apode si rmn pn la transformarea lor in adulti. Dezvoltarea larvei durcaza 30-40 zile, dup care se transforma in nimra, stadiu imobil, eu o durata de 15-20 zile. Dezvoltarea unei generatii in ser dureaz 55-75 zile, iar in camp 7-8 sptmni. 14

De regula generatiile se suprapun, inct se pot intlni in tot cursui anului diferite stadii ale insectei. In timpul verii, musculita poate migra din sere pe diferite plante din camp, pe care continu sa se inmultesc pn in toamn. La scaderea temperaturii, o parte din adulti se reintorc in sere, iar cele care rmn in camp sunt distruse de temperaturile sczute. Msuri preventive. Acestea prezinta cea mai mare importanta pentru sere si constau in: mentinerea serelor in perfecta stare de curtenie, distrugerea florei spontane dinjurul serelor, care contribuie la perpetuarea focarelor diferitelor insecte (indeosebi la Trialeurodes vaporariorum), impiedicarea introducerii in sere aplantelor infestate eu diferite specii duntoare (tisanoptere, coccide). Dup recoltare toate plantele sau resturile de plante yor fi scoase in afara serelor ~i distruse prin ardere. Corpurile serelor libere de pIante (intre 2 cicluri) se vor dezinfecta prin stropiri (eu produse organofosforice sau carbamice, in doze marite) sau tratamente eu aerosoli. Gazarea serelor eu bioxid de sulf sau acid cianhidric, in perioada de repaus, inainte de insamntare, pentru dezinfestarea spatiilor impotriva acarienilor ~i insectelor. Controlul atent al plantelor ce urmeaz a fi introduse in sere ~i dezinfestarea plantelor infestate. Se yor utiliza capcane colorate sub forma de panouri galbene (galben sulf, lungimea de unda 470 ~ 530 nanometri) pe care se aplic n strat subtire eu un elei nesicativ, instalate lng usi si panourile de aerisire a1e serelor ~i mentinute constant la nivelul vrfurilor de erestere ale plantelor din sera .. mpotriva musculitei albe de ser se practic stropirea in toamn aplantelor eu Thiodan 35 CE 0.1-0.15%, repetnd tratamentulla 10-15 zile. In camp deschis se efectueaz 1-2 stropiri, pn la 3-4 sptmni inainte de recoltarea fructelor. In combatere se mai pot utiliza si alte produse cum sunt: Actelic 50 CE -1 l/ha; Aplaud 25 WP - 0.1 %; Pegasus 50 SC - 0.1 %; Mospilan 20 SP - 0.02 %; Sumicidin 20 CE - 0.05 %; Lannate 90 PU - 0.05 %; Ekamet 50 - 0,05 %, Hostation - 0,1 %, Nogos 50 CE - 0,1 %, Sinoratox 35 CE -0,1 %, Vapona 48 CE - 0,1 % Diazinon, Malathion, Rogor. Msuri biologice. Se refer indeosebi la musculita alba de sera (Trialeurodes vaporariorum), care datorit pagubelor mari pe care le produce a devenit unul din principalii dnnatori ai culturilor fortatc. mpotriva acestei insecte, care a capatat rezistenta la multe insecticide, combaterea biologica prezint o importanta deosebita. Pentru distrugerea larvelor se utilizeaz eu succes parazitul Encarsia [ormosa (Aphelinidae ~ Hymenoptera). Obisnuit prima lansare se face la dou sptmni dup aparitia adultilor musculitei albe de ser, a doua lansare la semnalarea larvelor de varsta adoua, iar celelalte se repeta, dac este cazul, la 10-14 zile. Lansrile se efectueaz in raport de 1: 1O. Efieacitatea parazitului este bun in culturile de eastraveti in perioada de primvar-var. Rezultate bune in combaterea larvelor musculitei albe de ser dau si preparatele fungice, care au la baz ciupereileAschersonia aleyrodis si Verticillium lecanii.

Combatere.

13. NEMATODUL GALICOL AL RDCINILOR - Meloidogyne incognita Chitw. (TYLENClliDA, HETERODERIDAE)Descriere. Prezint dimorfism sexual pronuntat. Femela are corpul de culoare alba, in forma depara, eu gtul alungit. In interiorul eorpului se pot observa prin transparent grupe de ou, in diferite faze de dezvoltare. Lungimea medie a femelei este de 0,47 mm iar latimea de 0,32 mm. La femel, prin semitransparenta tegumentului in interiorul eorpului se pot observa grupe de ou, aflate in diferite faze de dezvoltare. In zona perineal orifieiul anal este separat de orificiul vulvar Desenul zonei perineale reprezinta earacter de baz in descrierea si determinarea speciei. Masculul are corpul ci1indric (viermiform), eu co ada rotunjita, aeoperit eu o cuticul inelat transversal. Lateral prezinta 4 ineizii care se intind aproape pe toat lungimea eorpului, iar in jurul orificiului genital 2 spiculi chitinosi, sub forma de crlige. Oul este elipsoidal, de culoare alba, acoperit eu o cuticul neteda. Imediat dup depunere, oule sunt transparente, ehorionul este lipsit de striatiuni sau alte ornamentatii. Oule sunt depuse in afara corpului femelei intr -un sac oviger mueilaginos. Prezint freevent variatii de mrime si de structura interna in functie de dezvoltarea ernbrionilor. Lungimea oulor este de 75-97 um ~i ltmea de 34-42

!lmLarva are corpul viermiform, acoperit eu o cuticul subtire, de 0,364 mm ~i 0,442 mm lungime si 0,0 13 ~ 0,020 nun latime. Larva este vizibila inc din interiorul oului. Stiletele, bulbul esofagian si orifieiul ana1 sunt putin diferentiate. Corpul larvei este acoperit eu un tegument subtire, inelat, stiletele 15

este vizibil, subtire ~i butonat la baz, Bulbul esofagian este bine dezvoltat, orificiul anal se afl aproape de varfui cozii, iar porul excretor este plasat in apropierea ineluilui nervos Biologie si ecologie. In conditii de ser dezvolta de regula 4-8 generatii pe an, uneori si mai multe. Durata ciclului biologic este influentat de temperatura si umiditatea solului, precum si de calitatea hranei. Cnd temperatura este cuprins intre 22 si 270C, iar umiditatea relativ este cuprins intre SO si 90 %, durata unei generatii este de 45-50 zile. Ierneaza in stadiul de fmela ~i larv, pe sau in interiorul rdcinilor diferitelor specii de plante sau in sol. Oule sunt depuse intr-o ootec (sac oviger), alctuita dintr-o mas mucilaginoasa, care se gseste la partea pesterioara a corpului femelei. Inainte de ecloziune, in interiorul oulor, larvele sufera prima naprlire, astfel ca in momentul prsini corionului acestea se afla deja in varsta a II-a, fiind cunoscute sub numele de larve de invazie. Acestea se raspndesc in sol in cutarea rdcinilor diferitelor plante. Gsind plantele preferate, larvele perforeaz tesuturile superficiale ale rdcinilor si patrund in tesuturile rdcinilor tinere, mai ales in apropierea vrfului de crestere, unde are loe prima perioad de hrnire. Apoi larvele devin imobile, rmnnd in aceleasi lOCUl1pn la sfrsitul evolutiei lor. In zona atacat, fie ca o reactie de aprare aplantei, fie ca urmare a actiunii unor enzime secretate de nematozi, celulele tesuturilor se multiplic si se hipertrofiaz, formndu-se umflaturi caracteristice, denumite gale. Aceste gale sunt alctuite din celule gigantice, eu numercsi nuclei. Dup 2-3 sptmni de hrnire, la.rvele nprlesc de 4 ori. Dup ultima nprlire, larvele incep sa se diferentieze pe sexe; cele care yor evolua in masculi yor mai nprli inc de trei ori . Piante atacate si mod de dunare. Este un duntor polifag care produce daune la peste 1500 de specii, apartinnd la 40 familii botanice. in tara no astra este prezent in sere, provocnd daune mari la culturile de tomate, vinete ~i mai putiri la eastraveti. salat, varza etc. Dintre plantele omamentale, prefera ciclamenul, care este utilizat ca plant de semnalare a prezentei nematodului in ser, Infestarea plantelor se face imediat dup plantarea rsadului, iar aparitia galelor pe rdcini se semnaleaz abia dup 3-4 sptrnni. Forma, numrul si marimea galelor este in functie de intensitatea atacului, de speeia de plant gazda si de conditiile climatice. in dreptul ga1elor se produce obturarea vaselor liberolemnoase si circulatia sevei se intrerupe, ceea ce detennina in final putrezirea si pierirea plantei. Pe rdcinile plantei se instaleaz diferite eiuperci ca Fusarium, Verticillium, Rhizoctonia, care grbesc procesul de pieire aplantelor. Din cauza atacului, plantele stagneaz in crestere, se ingalbenesc si se usuc de la vrf spre baz. Pagubele pot ajunge la SO-60 % iar atunci cnd atacul se produce in asociere eu unii ageriti patogeni, culturile pot fi comprornise. Combatere. Problema combaterii nematozilor din sere este deo sebit de dificil si constituie o problem a numeroaselor cercetri din diferite tari, precum si de la noi. Pentru combatere se aplic un complex de msuri: a). Msuri agrofitotehnice prezint o mare importanta att pentru serele neinfestate, ct ~i pentru ce1e infestate. in serele neinfestate se va da o atentie deosebita msurilor profilactice, pentru impiedicarea ptrunderii nematozilor in interiorul lor. in acest caz se va supune unui control riguros materialul care se in-troduce in sere (rsaduri, ghivece eu flori, prnnt), ca sa nu fie infestat eu nematozi. In serele infestate se recomand ca la des-fiintarea culturilor, plantele vor fi scoase eu cazmaua ~i toate resturile vegetale (rdcini, tulpini) cu particule de prnrit yor fi puse in saci de polietilen, pentru a se impiedica imprastierea rdcinilor eu gale. Dup efectuarea lucrarilor de defrisare si mobilizare, se recomand ca solul sa fie mentinut in stare umeda timp de 2-3 sptmni, pentru putrezirea rdcinilor eu gale. In une1e tari s-au creat soiuri ~i hibrizi de tomate care ma-nifest rezistenta la atacul acestui nematod, ca de exemplu: Roni-la, Rossel, Monila, Motaba, Anahu etc. in tara no astra au fost ob-tinuti hibrizi de tomate rezistenti la atac: Oltbrid, Craiobrid, IR-18, IR-34, IR-128, H-14 etc. b). Msurile fizice constau in dezinfestarea solului prin tra tamen te eu aburi, la temperaturi de 90-100C, timp de 2-3 ore. Acest procedeu are o aplicabilitate redus, din cauza costului ridicat. c). Msurile chimice au cea mai mare utilizare in combaterea nematozilor din sere. Se folosesc nematocide, care actioneaz prin gazare sau prin contact direct. Cele mai folosite nematocide sunt: Nemagon sau Nemabron 80-100 l/ha, Dazomet - 450 kg/ha, Basamid - 600 kg/ha, Vapam (Nematin, Solasan, Maposol) - 1000-1200 l/ha, Di-trapex - 500 - 70011ha. Toate aceste produse (in afar de Nemagon) sunt putemic fitotoxice si de aceea tratamentele trebuie facute eu minim 4 saptamni inainte de semanat sau plantat. 16

n ultimul timp s-au sintetizat nematocide eu actiune sisterni-c ca Nemafos - 1000 l/ha, Temik 60-80 kg/ha, Vydate - 120 kglha, produse ce nu sunt fitotoxice si pot fi aplicate la insmntare sau plantare, precum si in cursui perioadei de vegetatie. O subliniere pentru produsuI Temik, care are remanent de lunga durat ~i se acumuleaz reziduuri forte toxice in sol ~i in plant, nu va fi utilizat in combaterea duntorulor din legumicultura. 14. PIANJENUL RO~U COMUN-Tetranychus (ACARI,) urticae Koch.

Piante-gazda si aspectul dunrii. Acarianul este o specie polifag. Atac numeroase plante cultivate (att in camp ct ~i in culturile protejate) si spontane din familii foarte diferite: Vitaceae, Cucurbitaceae, Malvaceae, Leguminosae (Fabaceae), Caryophyllaceae, Rosaceae, Cannabinaceae etc., gIadioleIe, garoafele, hortensia. Adultii si larvele colonizeaza partea inferioara a frunzelor; in urma intepturii si sugerii sucului celular din acestea, celulele tesuturilor se dezagrega ~i se golesc de continut, iar in interiorullor patrunde aer. Pe suprafata frunzelor se observ un pienjenis fin si lax, ou, larve si adulti si puncte excrementiale negre. Frunzele atacate prezint pete caracteristice, initial albicioase ~i apoi de culoare cenusie-lucitoare sau rosietic si sunt usor curbate. La atacuri puternice, acestea se usuc treptat ~i cad, iar plantele nu mai fructifica normal si dau recolte sczute. Soiurile de vita cele mai sensibile la atac sunt cele eu pilozitate puternica si mijlocie ca: Traminer, Aligote, Pinotgris, Bakator, Riesling etc., iar ca soiuri mai putiri atacate se citeaz: Muscat de Hamburg, Afuz-Ali s.a. Produce pagube mari ~i in sere, la culturile fortate de castraveti, tomate, ardei, vinete etc., in camp deschis la hamei, bumbac, etc., Unele soiuri de garoafe ca Jury si Martin Grosso sunt rezitente la atacul acarianului. Morfologie. Femela are corpul elipsoidal, aproape plan ventral si usor convex dorsal, eu lungimea de 0, 53 mm ~i ltimea de 0, 46 mm. Culoarea este destul de variabil, in functie de plantagazda si sezon, de la verde deschis sau galben-brun, pn la carmin sau rosu inchis, mai ales la generatia hibernant. Pe partea dorsal prezint striatii foarte fine ale tegumentului si o serie de peri subtiri, care nu SW1tinserati pe tuberculi. Aparatul bucal este conformat pentru intepat si supt. Picioarele (patru perechi), sunt formate din 6 articule. Primele dou perechi sunt inserate pe propodosoma ~i au o orientare spre inainte, iar ultimele dou perechi sunt inserate pe metapodosoma si sunt orientate spre inapoi. Masculul este mai mic, avnd lungimea de 0,35 mm si latimea de 0,29 mm, eu eorpul mai ingustat spre partea posterioar. Culoarea masculului este in general mai deschis. Ou 1 este sferic, eu corionul neted, fr peri. La depunere este alb-sticlos, n cursui dezvoltrii embrionului culoarea sa devine galbena-portocalie, inainte de ecloziune prin transparenta corionului fiind vizibili ochii rosii ai viitoarei larve. L a r va, la ecloziune are lungimea de 0,15 mm si latimea de 0,11 mm, si este incolora. Are numai trei perechi de picioare (hexapod), dintre care primele dou sunt indreptate spre inainte si ultima spre inapoi. Aparatul bucal este conformat pentru intepat si supt, iar picioarele sunt formate tot din 6 articule. fu urma hranirii, culoarea sa devine verzuie. La compieta dezvoltare are lungimea de 0,20 mm si latimea de 0,12 mm . Protonimfa este un prim stadiu de tranzitie intre larva si adult, cnd apare cea de apatra pereche de picioare. Lungimea corpului este de 0,24 mm si latimea de 0,13 mm, forma ovoidala este mult mai evident, iar culoarea mai inchis, verde-murdar, Nu se observ diferentieri morfologice intre viitorii masculi si femele. Deutonimfa, ultimul stadiu activ pre-imaginal, prezinta diferentieri morfologice intre viitorii masculi si femele. Viitoarele femele au corpuI ovoidal, usor mai lat spre partea posterioara, care este rotunjit, eu lungimea de 0,38 mm si latimea de 0,20 mm. Viitorii masculi sunt mai mici (0,27 mm lungime si 0,15 mm Itime). Biologie. Prezinta 6 - 1 generatii pe an. Ierneaza in stadiul de adult, mai ales ca femele (masculii fiind in general rari), sub scoarta uscat a butucilor si coardelor de vita, pe sub frunzele sau buruienile uscate din camp, etc. Femelele hibemante apar primavara devreme, in unii ani incepnd din luna aprilie, odata eu pomirea vegetatiei. La inceput, migreaza pe diferite pIante spontane, iar de pe acestea trec pe vita de vie, pIante Iegumicole, pomi fructiferi, reproducndu-se pe cale sexuat si partenogenetic. FemeleIe depun ouale intr-un pinjenis din fire mtsoase, obisnuit pe partea inferioara

17

a frunzelor diferitelor specii de plante cultivate, mai ales de-a lungul nervuriIor. O femela depune pn la 117 ou a, de obicei cte 10 - 12 ou pe zi. Incubatia variar intre 4 si 18 zi1e, in functie de conditiile climatice. Astfel, la o temperatur de 14 - 15C ea durcaza 16 - 18 zi1e, iar la 24 - 28 C intre 4 - 5 zi1e. Evolutia unei generatii are loe in 15 - 28 zi1e. in cazul culturilor protejate, poate ierna in toate stadiile de dezvoltare si realizeaza pn la 10-12 generatii pe an, in functie de conditiile de temperatur si urniditate concrete. Prevenire si combatere. Se recomand aratul ~i spatul solului in toamn pentru a se distruge un numar dit mai mare de aduiti hibernanti. In cursul perioadei de vegetatie terenul se prseste (mecanic sau manual) de mai multe ori eu scopul de o distruge buruieniIe pe care se inmulteste acest acarian. Cresterea ~i raspndire in culturile infestate a prdtorului acarifag Phytoseiulus persimile: asigurarea unui raport intre pradator si fitofag de 1:5 - 1:10. La semnaIarea atacului se aplica stropiri eu unul din urmatoarele produse acarieide: Kelthane 20 CE, Mitac 20 CE, Sinoratox 25 CE - 0.2%. Dicofol 18 CE - 0.2%, Omite 30 PU - 0.1 %, Tedion V 18 CE - 0.2%, Mitigan 18.5 CE - 0.2%, Pennstyl 600 F - 0.05%, Nissorun - 0,03 %, Rospin - 0,2%, Torque 50 WP - 0,06%, Demitan 200 SC -0,5-0,7 l/ha, Neoron 500 EC - 0,08% etc. Se pot folosi si insecticide - acarieide organofosforice ca: Zolone 35 CE - 0.2 %; Ekalux 24 CE - 0.1%, Sinoratox 35 CE-O.15 %, sau eu Talstar 10 EC - 0,2 l/ha etc. Tratamentele se execut mai ales pe partea inferioara a frunzelor, unde se localizeaza paianjenii, iar la atacuri puternice se repeta dup 6 -10 zi1e. La invazii mari se recomand efectuarea de tratamente si in primvar, inainte de desfacerea mugurilor, eu zeam sulfocalcic, in concentratie de 20% sau polisulfura de bariu, in concentratie de 6%. Odat eu butucii de vita se trataez aracii sau spalierii din vie, precum si drumurile inierbate, locurile de hibemare ale acarienilor. La pomi ~i arbusti fructiferi in perioada repausului vegetativ se recomand un tratament eu Oleocarbetox (3%), Oleoekalux (1,5%), US-l (1,5%), US-92 (1 %). Dup aparitia fenomenului de rezistent a acarienilor la actiunea texica a pestieidelor de sinteza, multi autori recomand revenirea la utilizarea produselor pe baz de sulfura de calciu (zearn sulfocalcic), care se prete aza la practicarea unui program de protectie integrata a plantatiilor.0

15. GARGARITA

MAZARII-

Bruchus pisorum L.

(COLEOPTERA,

BRUCHIDE)

Piante-gazda si aspectul dunrii. Speeia monofag, infestnd diferite soiuri de mazre cultivat, precum si mazare slbatic (Pisum ssp.). Duneaz larvele, care rod in interiorul boabelor loje ovoidale, consumand pn la 40-50 % din masa acestora. Boabele grgritate pierd 1/5 din greutate, iar freeverita atacului acestora variaz intre 12-85%. Adesea se inregistreaza pierderi din recolt; apreciate la 300-400 kg/ha. Pe de alta parte se inregistreaza pierderi in perioada de depozitare a mazrii intruct grgritele continu sa se hrneasc aici ins operioada de 30-35 zile, reducnd astfel greutatea boabelor eu 5-20%. Boabele grgritate pierd capacitatea de gerrninare, iar embrionii strbat eu greu stratul germinativ, respectiv germineaza numai 20% din boabele grgritate si rsar 6-13% din ele. Adultii, care se hrnesc eu polenul florilor (dup unii autori si eu petale si lstari) nu sunt considerati duntori, sau produc pagube neglijabile. Morfologie. Adultul are corpul de 4-5 mm lungime, de culoare neagr, acoperit eu peri brunicenusii sau de culoare cenusie-roscata, Primele articoIe antenale, tibiile anterioare si tarse1e picioarelor anterioare si mijIocii sunt roseatc. Pronotul prezinta lateral cte un dinte. In zona protoracelui se afla o pata alba. Elitre1e sunt eu dungi longitudinale paralele si eu mai multe pete albe si nu acoper compiet abdomenul. Pigidiul, neacoperit de elitre, este albicios (prezint o pubescent alba-cenusie) si eu dou pete ovale de culoare negr-brunie-cenusie, reprezentate de dou arii glabre, neacoperite de solzi. O ul, este ovaI, Iung de 1,5 mm si lat de 0,6 mm., alb-glbui. Larva, neonat este oligopoda, de 1,5-1,6 mm lungirne, are corpul alb, capsula cefalic galbuie si eu trei perechi de picioare toracice subtiri, triarticulate. La compieta dezvoltare are corpul alungit, de 6 mm lungime, fiind apoda si eucefal eu: capsula cefalic brun, mandibulele negre, iar restul corpului alb glbui, P up a, de tip libera, este galbuie, de 4-5 mm lungime. CicIul biologic. Specie monovoltin, hibernand ca insect adult in magazii, fie in boabele infestate, fie in crpturile pertilor si dusumelelor. O parte din populatie va ierna in liziere sau pduri, sub vegetatia sau scoata pomi lor, sub muschi, lichieni, frunze czute, crpturile solului, in boabe 18

scuturate la recoltare etc. De obicei insectele prsesc bobele curand dup ce acestea au fost depozitate si se retrag spre locurile de iemare. La sfrsitul lunii aprilie, cnd temperatura medie zilnic depseste 14C, adultii migreaza de la locurile de iemare spre culturile de mazre, prin zbor la distante de pna la 3 km. Zborul maxim se inregistreaz la temperaturi de 26-280C. Insectele apar in natur, cnd culturile de mazre se afl in fenofaza de inflorire. Sunt active in timpul orelor insorite. in acesta perioad dup 8-10 zile de hrnire are loe copulatia, si incepe ponta. Oule sunt depuse izo lat, pe pastaile tinere sau ajunse la o erestere maxim, fiind lipite de peretele pstii. Pe o pstaie pot ti depuse 15-30 ou, de mai multe femele. O fmela depune in medie 100-200 de ou. Dup 7-10 zile de incubatie apar larvele care rod peretele pstii, apoi tegumentul bobului ~i patrund in interior. Larva ajuns aici npdeste, devenind apod ~i eucefala. Compieta dazvoltare a larvei intervine dupa 40-45 zi1e. Chiar dac intr-un bob au ptruns mai muIte larve, la compieta dezvoltare ajunge una singur. nainte de impupare ea roade in tegumentul bobului un opercul (cpcel) circular, care se detaseaz prin imp ingere, cnd adultul prseste bobul. Stadiul pupal dureaz 14-35 zile. Practic aparitia noilor aduiti coincide eu fenofaza de coacere in prg si respectiv de recoltare a mazrii, Un procent relativ mic de insecte devin adulte inainte de recoltarea mazrii, caz in care grgritele prsesc boabele tie inainte de recoItare fie dup aceasta, ~i rmn in diapauza. Noii aduiti apar inc ep and eu sfrsitul lunii iulie. Ei rmn in boabele infestate, sau ies din acestea ~i se retrag in loeuri adpostite, unde ierneaz. La recoItare, majoritatea aduitilor sunt transportari in depozite, in interiorul boabelor infestate. La temperaturi de stocare mai mici de 12C adultii pot rmne in diapauza 1 an. In depozite noii aduiti pot iesi din boabele atacate, si se retrag in loeuri adpostite, pentru iemare. Combatere. La semanat este obligatorie folosirea unei seminte sntoase, libere de grgrite, Pentru impiedicarea migratiei in cuturi a aduitilor hibernanti se recomand montarea la ferestrele depozitelor a unor plase dese. Semanatul de timpuriu, utiliznd soiuri precocce, semitardive si semanatul trziu al soiurilor tardive. Se va folosi numai samanta ne-grgritat, sau tratata prin gazare sau inemstare eu insecticide de contact (FB-7, Lindatox 3 PP, PEB 5 + Lindan 3 - 2 kg/t). Utilizarea de soiuri rezistente, eu perioad scurt de inflorire si eu axul floral scurt. Se recomand recoltarea la timp si fr pierderi a mazrii, depozitarea ei la temperaturi de sub 12C, in spatii bine inchise, dezinsectizate in prealabil eu emulsii de Carbetox 37 CE, Nogos 50 CE, sau eu aerosoli termici pe baza de diclovos, sau pirimifos-etil. Aplicarea de tratamente chimice eu produse piretroide (Decis 2.5 CE, Chinmix 5 CE, Supersect 10 CE, Fastac 10 CE, Meothrin 20 CE - 0.250-0.300 l/ha) sau organofosforice (Zol one 35 CE - 0.2 %; Sinoratox 35 CE - 0.15 %; Onefon 80 PU - 1.5 kg/ha). In conditii de magazii, combaterea insectei se realizeaza prin gazarea mazarii gargritate; in acest scop se foloseste sulfura de carbon 1.0-1.2 kg/t boabe sau 250 g/m''. Grosimea stratului de boabe supuse gazarii, sa nu depaseasca 1.5 m, iar temperatura sa tie peste 12C. Timpul de gazare este de 24-48 ore. La gazare se foloseste eu mult succes fosfura de aluminiu (Fostoxin sau Delieia) - 5-15 g substanta la tona de mazre eu expunere de 48 ore.

16. GRGRTA

FASOLEI(COLEOPTERA,

-AcanthoscelidesBRUCHIDAE)

obtectus Say.

Piante-gazda si aspectul dunrii. Este o specie oligofag, Larvele, care rod boabele de la interior sub forma unor loje, se hrnesc eu continntul boabelor diferitelor specii de leguminoase anuale ca: fasolea, lintea, nutul, lintea pratului, bobul, soia, preferand insa fasolea (Phaseolus spp.), mai atacate fiind cele de ale speciei Phaseolus multifiorum. Intr-un bob se pot dezvolta mai multe larve (la soiurile de fasole eu bobul mare, se pot intlni pn la 28 de larve). Boabele sunt compiet devalorizate, att pentru consum ct si pentru insmntare. Pierderile cauzate de duntor, in conditii de magazie, dac nu se intreprind msuri de combatere, pot ajunge la 100%. Morfologie. Adultul are corpul piriform, de 2,5-3,0 mm lungirne si lat de 1,7-1,9 mm, de culoare brun-ruginie si acoperit de perisori scurti, aurii, culcati spre partea anterior. Masculii sunt mai mici dect femelele. In depozite, in situatii de suprapopulri ale stocurilor de seminte atacate, dimensiunile aduitilor pot fi mai mici. Capul este negru, eu ochii rotunzi, evidenti, iar protoracele anterior este mai ingustat. Scutelul mezonotului este relativ vizibil, albicos. Antene1e sunt formate din 10 articule, primele patru sunt roscate, mai subtiri, grosimea celorlalte crescnd ctre partea distala. Femurele posterioare, la partea anterioar, eu cte t:rei spini: unul mai lung si doi mai scurti, Elitrele prevzute eu 19

striuri longitudinale ~i pete galbene ruginii. Adomenul este galben-roscat, pigidiul neacoperit de elitre, de culoare roscat-glbuie, lipsit de pete, de culoare inchisa. Ou leste oval-eliptic, eu lungimea de 0,6 mm, de culoare alba. Larva abia eclozat are corpul alungit, la partea ventral a toracelui eu trei perechi de picioare, este oligopoda, eu picioare biarticulate, lungi si subtiri. Capul este galben iar corpul alb, alungit. Din varsta a ll-a este apod si eucefala, iar la compieta dezvoltareare corpul de 4-5 mm lungime, indoit si de culoaare alb-glbuie eu capsula cefalica brun-roscat. p up a, de tip libera, eu lungimea de 3,7 - 4,0 mm, este alb-glbuie, Ciclul biologic. Prezint 2-3 generatii pe an, din care prima si a treia in magazii, iar a do ua in camp. In depozitele inclzite duntorul poate dezvolta ~i o apatra generatie. Iemeaz ca insect adult in magazii, in boabele infestate sau in crpturile peretilor, tavanului si podelei. In depozitele calde, in primavara se dezvolt o prima generatie. La sfrsitul lunii iunie sau inceputul lunii iulie, dup ce a evoluat prima generatie, pe seama boabelor depozitate, gargaritele zboar in camp (adultii hibernanti. sau cei ai primei generatii dezvoltate in depozite, migreaz prin zbor in cul turi, pna la distante de 3 km) si depun oule pe pastaile aproape coapte. Pentru depunerea pontei, femelele rod de obicei pe linia de sutur a tecilor pstilor dezvoltate cte un orificiu adnc, prin care introduc varfui abdomenului si depun ouale, lipindu-le pe peretii carpelari. O femel depune 40-800ua, intr-o pstaie sunt depuse 10200ua. Incubatia dureaz 10-15 zile. Larvele eclozate patrund in boabe ~i nprlesc, devenind astfel larve de varsta adoua, apode si eucefale. Intreaga evolutie larvar are loe in interiorul bobuluui, durand pn la 30 de zile. La compieta dezvoltare larva se transforma in pup, stadiu care dureaz 5-10 zile. La recoltare, in boabele infestate, se intlnesc larve de diferite vrstte, pupe sau insecte adulte, care apar de obicei in magazii. In cursui lunilor august- septembrie, cea mai mare parte din grgritele generatiei a doua, dezvolt cea de-a treia genertie, pe seama boabelor depozitate. In magazii gargaritele depun oule pe pastai, boabe sau pe sacii eu boabe, iar larvele se dezvolta in aclasi fel ca la celelalte generatii. Temperaturile sczute, sub +4C, si/sau lipsa de urniditate, detennina mortalitti foarte mari, acestea constituind cauza pentru care piere rezerva biologica din boabele scuturate in camp. Combatere. Respectarea msurilor de carantina fitosanitara vizand impidicarea raspndirii gargaritei. A vnd in vedere faptul ca adultii care determin infestarea noilor culturi imigreaz in acestea din magazii, se recomand montarea in ferestrele acestora a unor plase dese de srma. nsmntarea la date ct mai timpurii si la cel putiri 3 km de cel mai apropiat depozit infestat. nsamntarea noilor culturi se va face eu samanta negargaritata. Utilizarea de soiuri rezistente: soiurile eu ciclul scurt si eu pstile de culoare verde sunt mai putin atacate. Recoltarea la tirnp, evitand scuturarea boabelor infestate; aratura adnea dup recoltare pentru 'ngroparea la adncime a boabelor scuturate. Aplicarea de tratamente la cui turi - la avertizare, respectiv in fenofaza de dup formarea pstilor utiliznd produsul Diazinon 30 CE - 0.1 %; K'ObiollO CE -100-150 mlllOO kg samnta; Zolone 30 CE - 0.3 %, care asigur o bun protectie a culturii, fiind selective fata de entomofagi. Tratamentul se repeta, de regula dup 7-10 zile. Produsele Pirirnifos, Etrimfos si Permetrin asigur o protectie corespunzatoare a culturilor, tratamentul aplicndu-se c