CONSf(ătuiri) județene 3

DESPRE PROGRAMĂ MATEMATICĂ,SIBIU, 1.11.2019

După o idee preluată de la GABRIEL VRÎNCEANU

LECTURA PROGRAMEI

NOTA DE PREZENTARE

argumentare

dezvoltare de raționament

logic

spirit și gândire critică

analizare

interpretare

rezolvare de probleme

DEPRINDERI ATITUDINI

respect pentru adevăr

perseverenţa pentru găsirea celor mai eficiente soluţii

dezvoltarea de argumente şi evaluarea validităţii acestora

gândire deschisă şi creative

spirit de observaţie dezvoltat

iniţiativă și capacitate decizională

independenţă în gândire

capacitatea de a aprecia rigoarea, ordinea şi eleganţa presupse de

raționamente

exersarea obișnuinței de a recurge la modele matematice în

abordarea unor situaţii cotidiene sau pentru rezolvarea unor

probleme practice

CE URMĂRIM?

PRIN CE ABORDĂRI? individual

frontal

pe grupe

CALITĂȚI

spirit de echipă

încredere în sine

respect pentru ceilalţi

toleranţă,

curaj de a prezenta o opinie

personal

spirit de iniţiativă

autonomia personală

automotivație

parte a programei care propune

modalităţi şi mijloace pentru

realizarea demersului didactic

SUGESTIILE METODOLOGICE

Anexa nr. 2 la ordinul

ministrului educației

naționale nr.

3393/28.02.2017

LECTURA PROGRAMEI

Anexa nr. 2 la ordinul

ministrului educației

naționale nr.

3393/28.02.2017

NOTA DE PREZENTARE

achiziţii de cunoaştere şi

de comportament ale

elevului comune

întregului ciclu de

învăţământ gimnazial

repere de orientare

generală a procesului

educaţional

COMPETENŢE GENERALE COMPETENŢE SPECIFICE

derivate din competenţele

generale

reprezintă etape

măsurabile în formarea și

dezvoltarea CG

ELEMENTE DEFINITORII ÎN LECTURA PROGRAMEI

EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

valorifică experienţa concretă a elevului

definesc contexte de învăţare variate

reprezintă ofertă flexibilă, profesorul

poate să modifice, să completeze sau să

înlocuiască aceste activităţi cu altele

adecvate clasei

oferă posibilitatea de a se realiza un

demers didactic personalizat, care să

asigure formarea/ dezvoltarea

competenţelor prevăzute de programă, în

contextul specific al fiecărei clase

CONȚINUTURI

reprezintă mijloace

informaționale prin care se

formează și se dezvoltă

competențele specifice

sunt selectate pe principiul

continuităţii şi al coerenţei

puternic interconectate

parcurgerea lor integrală

permite elevului să realizeze

conexiuni între idei, texte cu

conţinut matematic,

reprezentări grafice și

formule, în scopul rezolvării

de probleme, de natură

teoretică sau practic-

aplicativă

Anexa nr. 2 la ordinul

ministrului educației

naționale nr.

3393/28.02.2017

75% din timpul alocat

orelor vizează programa

25% din timpul alocat

orelor reprezintă ore la

dispoziția profesorului

pentru activități

remediale, de fixare sau

de progres

75% vs 25% INTUITIV – GÂNDIRE STRUCTURATĂ

în clasele a V-a şi a VI-a, noţiunile sunt

prezentate intuitiv, evitându-se abuzul

de notații sau de abstractizare

în clasele a VII-a și a VIII-a, contextele

de învățare permit dezvoltarea unei

gândiri structurate, teoretizări sau

raționamente mai ample, corelarea cu

domenii conexe/situații practice,

inclusiv familiarizarea cu o abordare

pluridisciplinară a domeniilor

cunoașterii

ELEMENTE DEFINITORII ÎN LECTURA PROGRAMEI

ADAPTABILITATE ȘI ACTUALITATE

a fi capabil să folosească diferite

mijloace de învățare, inclusiv softuri

matematice

a fi capabil să folosească adecvat

regulile de calcul pentru a investiga

idei matematice și pentru a rezolva

diverse situații problematice

a fi capabil să transfere în viața de

zi cu zi competența matematică,

pentru a face față situațiilor

standard și non-standard

LECTURA PROGRAMEI NOTA DE PREZENTARE

cls. preg.–cls.a II-a cls. a III-a–a IV-a cls. a V-a–a VIII-a cls. a IX-a–a X-a cls. a XI-a-a XII-a

CG.1 Utilizarea numerelor în calcule

elementare

Identificarea unor relații/

regularități din mediul apropiat

Identificarea unor date, mărimi

și relații matematice, în

contextul în care acestea apar

Identificarea unor date și

relații matematice și corelarea

lor în funcție de contextul în

care au fost definite

Folosirea terminologiei specifice

matematicii în contexte variate de

aplicare

CG.2 Evidențierea caracteristicilor

geometrice ale unor obiecte

localizate în spațiul înconjurător

Utilizarea numerelor în calcule

Prelucrarea unor date

matematice de tip cantitativ,

calitativ, structural, cuprinse în

diverse surse informaționale

Prelucrarea datelor de tip

cantitativ, calitativ, structural,

contextual cuprinse în enunțuri

matematice

Prelucrarea datelor de tip cantitativ,

calitativ, structural, contextual

cuprinse în enunțuri matematice

CG.3 Identificarea unor fenomene/

relații/ regularități/ structuri din

mediul apropiat

Explorarea caracteristicilor

geometrice ale unor obiecte

localizate în mediul apropiat

Utilizarea conceptelor și

algoritmilor specifici în diverse

contexte matematice

Utilizarea algoritmilor și a

conceptelor matematice pentru

caracterizarea locală sau

globală a unei situații concrete

Utilizarea algoritmilor și a

conceptelor matematice în rezolvarea

de probleme

CG.4 Generarea unor explicații simple

prin folosirea unor elemente de

logică

Utilizarea unor etaloane

convenționale pentru măsurări și

estimări

Exprimarea în limbaj specific

matematicii a informațiilor,

concluziilor și demersurilor de

rezolvare pentru o situație dată

Exprimarea caracteristicilor

cantitative sau calitative ale

unei situații concrete și a

algoritmilor de prelucrarea a

acestora

Exprimarea și redactarea coerentă

în limbaj formal sau în limbaj

cotidian, a rezolvării sau strategiilor

de rezolvare a unei probleme

CG.5 Rezolvarea de probleme pornind

de la sortarea și reprezentarea unor

date

Rezolvarea de probleme în situații

familiare

Analizarea caracteristicilor

matematice ale unei situații date

Analiza și interpretarea

caracteristicilor matematice ale

unei situații-problemă

Analiza de situații-problemă în

scopul descoperirii de strategii pentru

optimizarea soluțiilor

CG.6 Utilizarea unor etaloane

convenționale pentru măsurări și

estimări

Modelarea matematică a unei

situații date, prin integrarea

achizițiilor din diferite domenii

Modelarea matematică a unor

contexte problematice variate,

prin integrarea cunoștințelor din

diferite domenii

Generalizarea unor proprietăți prin

modificarea contextului inițial de

definire a problemei sau prin

generalizarea algoritmilor

+ valori și atitudini

1. LECTURA PROGRAMEI

Identificarea unor date, mărimi

și relații matematice, în

contextul în care acestea apar

C.G.1. C.S.1.4.

Identificarea patrulaterelor

particulare în configurații

geometrice date

EXEMPLU DE CORELARE COMPETENȚE – ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE – CONȚINUTURI

EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Recunoaşterea patrulaterelor în cotidian (în sala de clasă, mediul

înconjurător etc.)

Identificarea patrulaterelor particulare în mediul înconjurător

Identificarea paralelogramelor particulare într-o reprezentare geometrică

dată

Identificarea pătratelor dintr-o mulțime de dreptunghiuri și romburi

C.G.2. C.S.1.4. EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Prelucrarea unor date

matematice de tip cantitativ,

calitativ, structural, cuprinse în

diverse surse informaționale

Descrierea patrulaterelor

utilizând definiții și

proprietăți ale acestora, în

configuraţii geometrice

date

Descrierea unor proprietăți ale laturilor, unghiurilor și diagonalelor unor

patrulatere particulare

Recunoaşterea paralelogramelor particulare pe baza unor proprietăţi

precizate

Recunoașterea trapezului isoscel sau a trapezului dreptunghic pe baza

proprietăților

PATRULATERUL

• Patrulaterul convex; suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex

• Paralelogramul: proprietăţi; aplicaţii în geometria triunghiului: linie mijlocie în triunghi, centrul de greutate al unui

triunghi

• Paralelograme particulare: dreptunghi, romb, pătrat; proprietăţi

• Trapezul, clasificare, proprietăţi; linia mijlocie în trapez; trapezul isoscel, proprietăţi

• Perimetre și arii: paralelogram, paralelograme particulare, triunghi, trapez

CONȚINUTURI

LECTURA PROGRAMEI

Anexa nr. 2 la ordinul

ministrului educației

naționale nr.

3393/28.02.2017

FORME DE ORGANIZARE ALE ACTIVITĂȚII CU ELEVII

INDIVIDUAL** FRONTAL*** PE GRUPE*

DEMONSTRAREA

UTILIZAREA

JUSTIFICAREA

CONSTRUCȚIA

TRANSPUNEREA

EVIDENȚIEREA

CARACTERIZAREA

RECUNOAȘTEREA

IDENTIFICAREA

DESCRIEREA

REZOLVAREA

ANALIZAREA

DETERMINAREA

OBSERVAREA

ESTIMAREA

Tratare nediferențiată a elevilor

Profesor - rol principal (organizează, conduce

şi dirijează activitatea elevilor)

Activitatea profesorului - axată pe expunere,

pe transmitere de cunoştinţe

Se reduce invăţarea la achiziţionarea pasivă

de cunoştinţe (a ști) şi limitează foarte mult

activitatea colectivă

Elevii – rol secundar (preponderent

spectatori), execută în acelaşi timp şi în

acelaşi condiții, aceleaşi sarcini, fără a se

stabili legături de interdependentă între ei

Comunicarea /colaborarea şi posibila

învăţare prin cooperare sunt minimale

Formă utilizată când se intenţioneaza

expunerea unor noţiuni fundamentale,

sintetizarea unei informaţii mai

cuprinzătoare, efectuarea unor demonstraţii,

sensibilizarea şi câştigarea adeziunii pentru o

idee

Accentul pe munca independentă, fară

supraveghere directă şi consultanță din

partea profesorului

Variante de organizare individuală a

activităţii elevilor:

cu sarcini de instruire comune

pentru toți elevii,

cu teme diferenţiate pe grupe

de nivel,

cu teme diferite pentru fiecare

elev (personalizare)

Pot fi de tip studiu individual,

efectuarea de teme, studiu în

biblioteci, lectură și înțelegere de

texte, referate, desene, scheme,

micro-cercetări, eseuri etc.

Profesor – îndrumă şi coordonează

activitatea la nivelul clasei

Se urmăresc anumite obiective

educaţionale, identice sau diferite de la o

grupă la alta

Dimensiune grupe: 3-6 elevi

Pot fi:

omogene (de exemplu, elevi cu

acelaşi nivel de pregatire la disciplina

respectivă, cu aceleaşi nevoi

educaţionale, cu aceleaşi interese sau

motivaţii)

neomogene/eterogene (de preferat,

constituite de profesor, nu în baza

preferințelor elevilor!)

Învățarea prin cooperare (în grupe): fiecare

elev are rol distinct în cadrul grupei, astfel

reușita activității implică aducerea

contribuției fiecăruia)