Conserv Suc de Fructe

26
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI DIN TIMIŞOARA FACULTATEA TEHNOLOGIA PRODUSELOR AGROALIMENTARE DISCIPLINA TEHNICI DE CONSERVARE TEMA PROIECT: Conservarea sucurilor de fructe Coordonator: Student

description

tehnologia de conserrvare a sucurilor de fructe

Transcript of Conserv Suc de Fructe

Page 1: Conserv Suc de Fructe

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI DIN TIMIŞOARA

FACULTATEA TEHNOLOGIA PRODUSELOR AGROALIMENTARE

DISCIPLINA TEHNICI DE CONSERVARE

TEMA PROIECT: Conservarea sucurilor de fructe

Coordonator: Student

TIMIŞOARA

Page 2: Conserv Suc de Fructe

TEHNOLOGIA SUCURILOR DE FRUCTE

Sucurile de fructe au căpătat în ultimii ani o largă utilizare, atât datorită industriei de băuturi răcoritoare cât şi datorită calităţilor senzoriale şi proprietăţilor, terapeutice pe care le posedă. În prezent, medicina modernă recomandă folosirea diferitelor sucuri de fructe în tratamentul şi profilaxia bolilor cardiovasculare, în diferite îmbolnăviri ale stomacului, ale duodenului, ale intestinelor (gastrite, ulcer, enterocolite), în bolile de ficat şi ale vezicii biliare, în diferite afecţiuni ale rinichilor şi în obezitate. Ca urmare, ele sunt folosite atât ca produse dietetice, cât şi ca alimente speciale pentru copii şi bătrâni.

Fabricarea sucurilor de fructe s-a dezvoltat în două direcţii: sucuri fără pulpă, din care cele mai reprezentative sunt sucurile limpezite şi sucuri cu pulpă cunoscute de obicei sub denumirea de nectare.

2.1. Tehnologia sucurilor de fructe

Sucurile de fructe limpezi deţin în prezent ponderea cea mai mare, criteriul de transparenţă fiind esenţial pentru aprecierea calităţii.

Tehnologia fabricării sucurilor de fructe cuprinde patru operaţii de bază: - pregătirea şi condiţionarea fructelor;

- extragerea sucului;- stabilizarea coloidală;- conservarea.

a) Pregătirea fructelor pentru extracţia suculuiCondiţionarea fructelor cuprinde operaţiile de spălare, sortare, eventual

îndepărtarea părţilor necomestibile (codiţe, sâmburi etc.) folosind metodele clasice pentru condiţionarea fructelor.

Spălarea. Operaţia de spălare are drept scop eliminarea impurităţilor existente la suprafaţa produsului, inclusiv o parte însemnată din microflora epifită. Cercetările microbiologice au demonstrat că o bună spălare are o eficacitate asemănătoare cu tratarea termică la 100°C, timp de 2 - 5 minute. Ca urmare, de modul în care este condusă operaţia de spălare, depinde în bună măsură calitatea produsului finit.

În ultimul timp importanţa spălării a căpătat dimensiuni noi, datorită necesităţii eliminării reziduului de pesticide.

Pentru a asigura o bună eficacitate a procesului de spălare se recomandă ca operaţia să decurgă în contracurent, astfel ca, în ultima fază a spălării,

2

Page 3: Conserv Suc de Fructe

produsul să vină în contact cu apa cât mai curată, presiunea duşurilor la clătire să fie cât mai ridicată şi să se asigure o spălare uniformă. Pentru îmbunătăţirea procesului de spălare s-au făcut experimentări în vederea introducerii substanţelor detergente de tip anionic in cazul fructelor, dar procedeele nu au depăşit deocamdată stadiul de încercare.

Sortarea. În funcţie de aspectul produsului, sortarea calitativă se face în mod obişnuit pe benzi de sortare. În ultimul timp, pentru sortarea după culoare, se folosesc instalaţii de sortare automate prevăzute cu celule fotoelectrice.

Îndepărtarea pieliţelor şi a cojilor. În cadrul acestei operaţii se folosesc o serie de procedee de curăţare.

- Curăţarea mecanică. Se realizează pe principiul strungului; cazul maşinii de curăţat mere şi pere.

- Curăţarea prin opărire sau aburire. La temperatură ridicată, protopectina trece în pectină solubilă. Datorită coagulării albuminelor şi a eliminării aerului din spaţiile intercelulare, volumul fructului se reduce şi ca urmare pieliţa se desface foarte uşor. Procesul de curăţire este mult uşurat în cazul în care se face o răcire rapidă, evitându-se totodată înmuierea fructului. Se preferă curăţarea cu abur, deoarece la tratarea cu apă caldă, la 95 - 100°C, au loc pierderi mari de substanţe solubile.

- Curăţarea cu radiaţii infraroşii. Datorită proprietăţilor radiaţiilor infraroşii de a trece prin stratul de celuloză, se poate realiza o rapidă desprindere a pieliţei ca urmare a evaporării apei din straturile de sub pieliţă. Procedeul este aplicat experimental.

- Curăţarea prin flambaj. Această metodă constă în carbonizarea pieliţei fructelor prin diferite procedee, resturile fiind eliminate prin frecare, periere şi stropirea fructelor cu apă sub presiune. Arderea se poate realiza fie la flacără directă, fie folosind un cuptor electric, la temperaturi de circa 100°C.

- Curăţarea prin procedeul crioenzimatic. Constă în cufundarea fructelor într-o soluţie de saramură răcită la -12°C, timp de 30 - 40 s; se congelează numai pieliţa şi un strat de celule aflat imediat sub ea. Microcristalele de gheaţă străpung pieliţa, favorizând desprinderea sa ulterioară. Prin imersia produsului în apă la 30 - 40°C, se realizează decongelarea stratului şi activizarea enzimelor pectolitice eliberate în urma congelării, care hidrolizează substanţele pectice, favorizând desprinderea.

3

Page 4: Conserv Suc de Fructe

- Curăţarea chimică. Principiul acestei metode constă în dezintegrarea pieliţei fructului sub acţiunea acizilor sau alcaliilor la temperatură ridicată. Prin folosirea unei soluţii alcaline sau acide, la o temperatură corespunzătoare, se îndepărtează pieliţa fructului fie complet (de ex. la pere, gutui), fie numai stratul parenchimatos al celulelor de sub pieliţă (ex.: la piersici). Pieliţa slăbită sau desprinsă poate fi uşor îndepărtată prin răcire bruscă sau printr-o prelucrare mecanică corespunzătoare. Excesul de substanţă chimică este îndepărtat de pe fructul lipsit de pieliţă, în curent de apă sau prin neutralizare. Aplicaţii practice şi-a găsit curăţarea alcalină, folosind soluţii de hidroxid de sodiu cu concentraţii de 3 - 20%, concentraţiile ridicate de 18 20% permiţând reducerea timpului de tratare, mărirea productivităţii instalaţiilor şi asigurarea obţinerii unor produse de calitate superioară. Instalaţiile de curăţare alcalină sunt de două tipuri: rotative (în care tratarea se face prin imersie într-o baie de hidroxid de sodiu; fig. 1) şi tunel (tratarea se face prin pulverizarea soluţiei alcaline). Pentru prevenirea proceselor de brunificare, după curăţarea chimică se face o spălare intensivă şi se vor păstra fructele înainte de prelucrare într-o baie de acid citric 1% sau CaCl2

0,2%.În scopul realizării unui randament bun pentru extragerea sucului este

necesar să se asigure o structură capilară, prin care lichidul să se scurgă. Ca urmare, în majoritatea cazurilor, înainte de presare, se procedează la zdrobirea sau răzuirea fructelor.

Gradul de mărunţire influenţează asupra randamentului presării, permiţând creşterea acestuia, în cazul în care operaţia se efectuează corect. Totuşi o mărunţire prea fină determină un randament de presare redus, datorită posibilităţii înfundării canalelor la presare.

b) Extragerea sucului Pentru obţinerea sucului de fructe se folosesc mai multe metode: presarea,

centrifugarea şi difuzia.Metoda cea mai uzitată de obţinere a sucului din materialul vegetal este

presarea. În prezent se folosesc mai multe tipuri de prese, atât discontinue, cât şi continue, care trebuie să corespundă următoarelor condiţii:

- presa trebuie să asigure obţinerea unui suc ale cărui depuneri să fie uşor eliminabile prin decantare;

- presarea nu trebuie să afecteze calităţile senzoriale ale sucului, în special trebuie să evite procesele de oxidare;

- presa trebuie să asigure un randament optim de suc;- randamentul optim trebuie obţinut într-un timp minim, timpii morţi fiind

cât mai scurţi posibili;- întreţinerea şi repararea presei trebuie să se facă uşor.

4

Page 5: Conserv Suc de Fructe

c) Limpezirea sucurilor de fructePresele moderne realizează sucuri cu un conţinut mare de tulbureală în

care predomină substanţele pectice şi mucilaginoase. Substanţele pectice au în primul rând o acţiune de coloid de protecţie, învelind suspensiile într-un film protector şi suplimentar, ele provoacă o însemnată creştere a vâscozităţii sucurilor. Ca urmare, degradarea substanţelor pectice, reprezintă o măsură necesară pentru a se asigura limpezirea.

Pentru obţinerea sucurilor de fructe limpezi se folosesc o gamă mare de metode de limpezire, dar pentru o eficienţă mai mare se recurge la metode combinate.

Limpezirea enzimatică. Este un procedeu specific industriei sucurilor de fructe, fiind indispensabilă pentru tratarea sucurilor bogate în substanţe pectice şi pentru obţinerea sucurilor concentrate.

În prezent pentru fiecare suc, se recomandă folosirea unui anumit tip de preparat, cu efectuarea unei probe prealabile de limpezire.

În mod obişnuit, limpezirea enzimatică se realizează în două variante: la rece ( 10 - 12°C), timp de l2 - 14 ore şi la cald (40 - 45°C;), timp de 1 - 4 ore.

Limpezirea enzimatică asigură o transparentă stabilă a sucurilor de fructe, în cazul în care procesul este bine condus. Degradarea insuficientă a substanţelor pectice, poate provoca tulburări ulterioare ale sucului, în special în prezenţa ionilor de calciu.

Se recomandă ca după tratarea enzimatică să se facă o încălzire rapidă a sucului la 80 - 88°C, timp de 20 - 60 s pentru inactivarea enzimelor.

Limpezirea prin cleire. Metoda de limpezire a sucurilor prin adăugare de gelatină şi tanin este utilizată pe scară largă atât la limpezirea sucurilor bogate în pectină (sucul de mere) cât şi a celor relativ sărace (sucul de struguri).În ultimul timp, la limpezirea sucurilor de fructe se utilizează cu bune rezultate, combinarea metodei de limpezire enzimatică cu cleirea cu gelatină.

Limpezirea cu argilă. Argilele adsorbante, din care fac parte bentonita şi subbentonitele, se pot folosi cu succes în industria sucurilor de fructe. Capacitatea de adsorbţie a bentonitei poate fi mărită prin tratare cu acid clorhidric sau acid sulfuric urmată de spălare, sau prin calcinare. În funcţie de sistemul coloidal al sucului, se poate realiza limpezirea. prin simpla filtrare pe bentonită. cum este cazul la sucul de struguri, sau este necesar să se asigure un timp de contact între bentonită şi suc, cazul sucului de mere. Cantitatea de bentonită necesară pentru limpezirea sucului este cuprinsă între 0,5 - 2%.

5

Page 6: Conserv Suc de Fructe

d) Filtrarea sucurilor de fructe După aplicarea metodelor de limpezire, sucurile de fructe nu sunt perfect

limpezi, astfel că filtrarea este necesară pentru a asigura transparenţa şi stabilitatea produsului. Ca material de filtrare se folosesc pânza, azbestul, celuloza şi pământul de infuzorii.

e) Conservarea sucurilor de fructeUna din metodele utilizate la conservarea sucurilor de fructe este metoda

conservării cu ajutorul radiaţiilor ultraviolete. Dispozitivul de emitere a radiaţiilor ultraviolete este alcătuit dintr-un tub de sticlă de 70 cm cu diametrul de 7,5 cm, fixat vertical, o lampă de UV de 70 cm lungime, (30 W, 254 nm, presiune joasă). Această lampă este plasată în interiorul tubului. Sucul este pompat cu ajutorul unei pompe peristaltice, ajustabilă în funcţie de debitul dorit (între 6 şi 16 ml/s). sucul tratat a fost recirculat de până la 25 de ori, în vesela cilindrică, cu perete dublu, bine dezinfectată, conectată la o baie de apă circulantă care controlează temperatura sucului. Efectul înregistrat de acest tratament constă în reducerea drastică a bacteriilor patogene după numai 15 – 30 min. Debitul de circulaţie a sucului a fost de 6 ml/s. După 12 min., debitul înregistrat a fost de 16 ml/s.

6

Page 7: Conserv Suc de Fructe

2.2. Calculul analitic al bilanţului de materiale (BM)

Să se calculeze cantitatea de concentrat de mere în urma prelucrării a unei cantităţi de 40.000kg mere. Să se întocmească bilanţul de materiale tabelar.

Bilanţul de materiale al operaţiilor de recepţie şi depozitare.

mi = me + = mr,d + p1

unde: mmere = cantitatea de mere ce intră la operaţiile de recepţie şi depozitare

mr,d = cantitatea de mere rezultată în urma operaţiilor de recepţionare,depozitate

p1 = pierderile la operaţiile de recepţie, depozitare

p1 = 1%

mmere = 40.000 kg

mmere = mr,d - p1

mr,d = mmere - p1

mr,d = 40.000-400

mr,d = 39.600 kg

Denumire materiale

intrate

U.M [kg] Denumire materiale ieşite

U.M [kg]

Mere 40.000 Mere recepţionate, depozitate

39.600

Pierderi 400

Total 40.000 40.000

Randamentul operaţiilor de recepţie, depozitare:

1 =

1 =

1 = 99%

7

Page 8: Conserv Suc de Fructe

Bilanţul de materiale al operaţiei de transport materie primă

mi = me + p2

mr,d = mt + p2

unde: mr,d = cantitatea de mere recepţionate, depozitate ce intră la operaţia de transport

mt = cantitatea de mere rezultată în urma operaţiei de transport

p2 = pierderi rezultate la operaţia de transport

p2 =1%

mr,d = 39600 kg

mt = mr,d - 2

mt = 39600-396

mt = 39204 kg

Denumire materiale

intrate

U.M [kg] Denumire materiale ieşite

U.M [kg]

Mere recepţionate,

depozitate

39.600 Mere transportate 39.204

Pierderi 396

Total 39.600 39.600

Randamentul operaţiei de transport materie primă

p2 =

p2 =

p2 = 99%

Bilanţul de materiale al operaţiei de spălare

8

Page 9: Conserv Suc de Fructe

mi = me + p3 + imp

unde: mi = cantitatea de mere transportate ce intră la operaţia de spălare

me = cantitatea de mere spălate

p3 = pierderile la operaţia de spălare

p3 = 1%

imp = cantitatea de impurităţi rezultate în urma operaţiei de spălare

imp = 2%

msp = mt + p3 –imp

msp = 39204-392,04-784,08

msp = 38027,88 kg

Denumire materiale intrate

U.M [kg] Denumire materiale ieşite

U.M [kg]

Mere transportate 39.204 Mere spălate 38.027.88

Pierderi

Impurităţi

392.04

784.08

Total 39.204 39.204

Randamentul operaţiei de spălare

3 =

3 = · 100

3 = 97%

Bilanţul de materiale al operaţiei de sortare

mi = me + 4 + mb

9

Page 10: Conserv Suc de Fructe

unde: mi = cantitatea de mere spălate care intră la sortare

me = cantitatea de mere sortate

p4 = pierderile în timpul sortării

mb = cantitatea de mere care sunt trimise pentru obţinerea sortatului

mb = 4%

msortare = msp - p4 –mb

msortare = 38.027,88 – 380,27 – 1.521,12

msortare = 36.126,49 kg

Denumire materiale intrate

U.M [kg] Denumire materiale ieşite

U.M [kg]

Mere spălate 38.027,88 Mere sortate

Pierderi

Mere sortat

36.126,49

380,27

1.521,12

Total 38.027,88 38.027,88

Randamentul operaţiei de sortare:

4 =

4 =

4 = 95%

Bilanţul de materiale al operaţiei de mărunţire

mi = me + p5

10

Page 11: Conserv Suc de Fructe

unde: mi = cantitatea de mere spălate care intră la operaţia de mărunţire

me = cantitatea de mere mărunţite

p5 = pierderile la mărunţire

mm = msortare - p5

mm = 36.126,49 - 1806,32

mm = 34.320,17 kg

Denumire materiale intrate

U.M [kg] Denumire materiale ieşite

U.M [kg]

Mere spălate 36.126,49 Mere sortate

Pierderi

34.320,17

1.806,32

Total 36.126,49 36.126,49

5 =

5 =

5 = 95%

Bilanţul de materiale al operaţiei de presare

mi = me + p6 + tescovina

unde: mi = cantitatea de mere mărunţite care intră la presare

me = cantitatea de suc brut obţinut la presare

p6 = 5%

tescovina = tescovina care se obţine de la presare

tescovina = 15%

msuc = mm - p6 – tescovina

msuc = 34.320,17 – 1.716,01 – 5.148,01

msuc = 27.456,14 kg

11

Page 12: Conserv Suc de Fructe

Denumire materiale intrate

U.M [kg] Denumire materiale ieşite

U.M [kg]

Mere mărunţite 34.320,17 Suc brut

Pierderi

Tescovina

27.456,14

1716,01

5.148,01

Total 34.320,17 34.320,17

Randamentul operaţiei de presare

6 =

6 =

6 = 80%

Bilanţul de materiale al operaţiilor de sitare şi centrifugare a sucului brut

mi = me + 7 + pp

unde: mi = cantitatea de suc brut ce intră la sitare, centrifugare

me = cantitatea de suc sitat, centrifugat

p7 = pierderi

p7 = 1%

pp = precipitat rămas la operaţia de sitare, centrifugare

pp = 44%

m s.c = msuc - 7 –pp

m s.c = 27.456,14 – 274,56 – 12.080,70

m s.c = 25100,88 kg

Denumire materiale intrate

U.M [kg] Denumire materiale ieşite

U.M [kg]

12

Page 13: Conserv Suc de Fructe

Suc brut 27.456,14 Suc sitat,centrifugat

Pierderi

Precipitat

25.100,88

274,56

12.080,70

Total 27.456,14 27.456,14

Randamentul operaţiei de sitare, centrifugare

7 =

7 =

7 = 55%

Bilanţul de materiale al operaţiei de pasteurizare

mi = me + p8

unde: mi = cantitatea de suc sitat, centrifugat care intră la operaţia de centrifugare

me = cantitatea de suc pasteurizat

p8 = pierderi la operaţia de pasteurizare

p8 = 0,5%

mp = m s.c - p8

mp = 15.100,88 – 75,50

mp = 15.025,38 kg

Denumire materiale intrate

U.M [kg] Denumire materiale ieşite

U.M [kg]

Suc sitat, centrifugat

15.100,88 Suc pasteurizat

Pierderi

15.025,38

75,50

13

Page 14: Conserv Suc de Fructe

Total 15.100,88 15.100,88

Randamentul operaţiei de sitare, centrifugare

8 =

8 =

8 = 99%

Bilanţul de materiale al operaţiilor de tratament enzimatic

mi + pe = me + p9

unde: mi = cantitatea de suc pasteurizat care este supus tratamentului enzimatic şi cleirii

pe = cantitatea de pectinază care intră la tratamentul enzimatic

pe = 0,5%

p9 = pierderile la tratamentul enzimatic

p9 = 0,25%

mtr = mp + pe - p9

mtr = 15.025,38 + 75,12 – 37,26

mtr = 15.062,98 kg

Denumire materiale intrate

U.M [kg] Denumire materiale ieşite

U.M [kg]

Suc pasteurizat

Pectinază

15.025,38

75,12

Suc tratat

Pierderi

15.062,98

37,26

Total 15.100,50 15.100,24

Randamentul tratamentului enzimatic

9 =

9 =

14

Page 15: Conserv Suc de Fructe

9 = 100%

Bilanţul de materiale al operaţiei de cleire a sucului

mi + Be = me + p10

unde: mi = cantitatea de suc tratat enzimatic care intră la operaţia de cleire

me = cantitatea de suc care a fost supus cleirii

Be = cantitatea de bentonită care a fost introdusă la operaţia de cleire

Be = 0,1%

p10 = pierderi la operaţia de cleire

p10 = 0,5%

mcle = mtr + Be - 10

mcle = 15.062,98 + 15,062 – 75,31

mcle = 15002,69 kg

Denumire materiale intrate

U.M [kg] Denumire materiale ieşite

U.M [kg]

Suc tratat

Bentonită

15.062,98

15,062

Suc cleit

Pierderi

15.002,69

75,31

Total 15.078,04 15.078,00

Randamentul operaţiei de cleire:

10 =

10 =

10 = 99%

Bilanţul de materiale al operaţiei de filtrare

mi = me + p11

unde: mi = cantitatea de suc cleit ce intră la filtrare

me = cantitatea de suc filtrat

p11 = pierderile operaţiei de filtrare

15

Page 16: Conserv Suc de Fructe

p11 = 3%

mf = mcle - p11

mf = 15.002,69 – 450,08

mf = 14552,61 kg

Denumire materiale intrate

U.M [kg] Denumire materiale ieşite

U.M [kg]

Suc cleit 15.002,69 Suc filtrat

Pierderi

14.552,61

450,08

Total 15.002,69 15.002,69

Randamentul operaţiei de filtrare:

11 =

11 =

11 = 97%

Bilanţul de materiale al operaţiei de concentrare

mi = me + p12

msuc = maromă + mconc + mH2 O + p12

SUsuc msuc = maromă + SUconc mconc

unde: msuc = cantitatea de suc filtrat

maromă = cantitatea de aromă obţinută la concentrare

mH2O = cantitatea de apă rezultată la operaţia de concentrare

SUsuc – substanţa uscată a sucului limpede (filtrat)

SUconc – substanţa uscată a concentratului

12 – pierderile operaţiei de concentrare

12 = 1%

18.052,61 = 72,76 + mconc + mH2O + 185,52

SUsuc = 13%

16

Page 17: Conserv Suc de Fructe

SUconc = 71%

13

189182,99 = 72,76 + 71 mconc

71 mconc = 189182 – 72,76

mconc = 2.663,53 kg

14.552,61= 72,76 + 2.663,53+mH2O+ 185,52

14.552,61 = 2.881,82+ mH2O

mH2O = 11.670,78 kg

Denumire materiale intrate

U.M [kg] Denumire materiale ieşite

U.M [kg]

Suc filtrat

(limpede)

14552,61 Suc concentrat

Aromă de mere

Apa

Pierderi

2663,53

72,76

11670,78

145,53

Total 14.552,61 14.552,61

Randamentul operaţiei de concentrare:

12 =

12 =

12 = 18%

Bilanţ de materiale total

Denumire materiale intrate

U.M [kg] Denumire materiale ieşite

U.M [kg]

17

Page 18: Conserv Suc de Fructe

Mere

Pectinoză

Bentonită

40000

75,12

15,062

Concentrat de mere

Aroma de mere

Apa

Pierderi totale

Impurităţi

Mere borhot

Tescovină

Precipitat

2.663,53

72,76

11.670,78

6.199,16

734,08

1.521,11

5.148,01

12.080,70

Total 40.090,14 40.090,14

SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE FABRICARE A SUCULUI DE MERE

18

Page 19: Conserv Suc de Fructe

BIBLIOGRAFIE

1. www.ozonegenerator.com

19

MERE

RECEPŢIE

DEPOZITARE

TRANSPORT MATERIE PRIMĂ

SPĂLARE SEPARARE IMPURITĂŢI

SORTARE MERE BORHOT

MĂRUNŢIREA MERELOR

POMPAREA MATERIALULUI MĂRUNŢIT

PRESARE TESCOVINĂ

SUC BRUT

SITAREA SUCULUI BRUT

CENTRIFUGAREA SUCULUI BRUT

PASTEURIZARE

TRATAMENT ENZIMATIC

CLEIREA SUCULUI

FILTRAREA SUCULUI

CONCENTRARE

CONCENTRAT DE MEREAROMĂ DE

MEREAPĂ REZIDUALĂ

CONSERVARE

DEPOZITARE

FOLOSITĂ LA SPĂLAREA MERELOR

PECTINAZĂ ANCILAZĂ

GELATINĂ BENTONITĂ SILICAGEL

KIESELGUR PLĂCI

FILTRANTE

RECEPŢIA MATERIALELOR AUXILIARE

DEPOZITARE

Page 20: Conserv Suc de Fructe

2. http://www.californiauniversity/food/htm

3. http://www.nutrafacts.com/articles/6_1.html4. I. Jianu, D. Dumbravă, Principii şi tehnici de procesare şi conservare a

produselor alimentare, Editura Eurobit, Timişoara, 19975. C. Banu, Principiile conservării produselor alimentare, Editura Agir,

Bucureşti, 2004

20