7/21/2019 Conferinta de La Ialta

http://slidepdf.com/reader/full/conferinta-de-la-ialta 1/6

Conferin€a de la Ialta 1

Conferin€a de la Ialta

Churchill, Roosevelt •i Stalin la Yalta, ‚n 1945.

Faimosul petic de hƒrtie privind ‚mp„r…irea sferelor de influen…„ scris

de Churchill la Ialta •i aprobat de Stalin, descoperit ‚ntr-o bibliotec„

din Germania ‚n anii 1990. Romƒnia: Rusia - 90%, ceilal…i - 10%;

Grecia: Marea Britanie (de acord cu SUA) - 90%, Rusia - 10%;

Iugoslavia - 50-50%; Ungaria - 50-50%; Bulgaria: Rusia - 75%,

ceilal…i - 25%.

Conferin€a de la Ialta, numit„ †i Conferin€a din

Crimeea a fost ‚ntƒlnirea din 4-11 februarie 1945

dintre liderii SUA, Marea Britanie †i Uniunea

Sovietic„. Delega€iile au fost conduse de c„tre

Roosevelt, Winston Churchill, †i Stalin.

Situa€ia

€Cei 3 mari•, Roosevelt, Stalin †i Churchill, erau liderii

na€iunilor aliate cheie datorit„ puterii na€iunilor pe care

le reprezentau †i a colabor„rii pe care o avuseser„ ‚n

timpul celui de-al Doilea R„zboi Mondial. Ace†ti trei

lideri s-au ‚ntƒlnit doar de dou„ ori ‚n decursul celui de

Al Doilea R„zboi Mondial dar deciziile lor au fost

cardinale †i au schimbat cursul istoriei.

Dup„ Conferin€a de la Teheran, cei 3 lideri au decis s„

se re‚ntƒlneasc„, ceea ce a dus la Conferin€a de la Ialta,

din februarie 1945. De†i Stalin †i-a exprimat

 ‚ngrijorarea fa€„ de starea s„n„t„€ii lui Roosevelt,

aceast„ ‚ngrijorare nu s-a transpus ‚n ac€iune. Liderul

sovietic a refuzat s„ c„l„toreasc„ mai departe de zona

M„rii Negre, ‚n peninsula Crimeea, iar Churchill †i

Roosevelt au fost nevoi€i s„ fac„ din nou deplas„rilungi †i obositoare pentru a ajunge la ‚ntƒlnirea de la

Ialta.

7/21/2019 Conferinta de La Ialta

http://slidepdf.com/reader/full/conferinta-de-la-ialta 2/6

Conferin€a de la Ialta 2

‡nc„pere a palatului unde s-au ‚ntƒlnit cei trei.

Fiecare dintre cele trei superputeri avea

obiective aparte. Marea Britanie voia s„-†i

men€in„ imperiul colonial, Uniunea

Sovietic„ dorea s„ ob€in„ mai mult teritoriu

†i s„-†i consolideze pozi€ia ‚n teritoriile

cucerite, iar Statele Unite doreau s„ seasigure de participarea URSS la r„zboiul din

Pacific †i s„ negocieze aranjamentele

situa€iei postbelice. Roosevelt mai spera s„

ob€in„ din partea lui Stalin conlucrarea ‚n

cadrul Organiza€iei Na€iunilor Unite.

Primul punct pe agenda Uniunii Sovietice a

fost Polonia. Stalin: € Pentru poporul

sovietic, Polonia nu este doar o chestiune de

orgoliu, ci €i una de securitate. De-a lungul

istoriei, Polonia a fost coridorul prin care

inamicul a atacat Rusia. Pentru noi, Polonia este o problem• de via‚• €i de moarte• . Stalin a subliniat faptul c„ unele

dintre dorin€ele sale ‚n privin€a Poloniei nu erau negociabile: URSS va p„stra estul Poloniei, iar aceasta va fi

compensat„ prin extinderea grani€ei de vest †i mutarea for€at„ a milioane de germani. ˆov„itor, Stalin a promis

alegeri libere ‚n Polonia, de†i la putere se afla un guvern-marionet„ comunist, recent instaurat. Curƒnd, s-a constatat

c„ Stalin nu inten€ionase s„-†i €in„ promisiunea. Alegerile desf„†urate ‚n 1949 au dus la transformarea oficial„ a

Poloniei ‚ntr-un stat socialist †i au fost contestate. Majoritatea anali†tilor politici sunt de p„rere c„ rezultatele au fost

falsificate. (Polonezii au avut parte de alegeri libere abia dup„ 45 ani de la Conferin€a de la Ialta.)

Cu privire la participarea URSS - ului la opera€iunile militare din Pacific, Stalin era ner„bd„tor s„ se r„zbune pentru

 ‚nfrƒngerea din r„zboiul Ruso-Japonez, ‚n care sovieticii au pierdut influen€a ‚n Manciuria. De fapt, el ‚†i propuneacƒ†tigarea unei influen€e chiar mai mari ‚n estul Asiei.

Roosevelt a acceptat condi€iile lui Stalin, sperƒnd c„ va reu†i s„ tempereze preten€iile Uniunii Sovietice prin

intermediul ONU. Unii consider„ c„ Ialta a fost o tr„dare, din cauza faptului c„ nehot„rƒrea Americii †i a Marii

Britanii a ‚ncurajat extinderea sferei de influen€„ sovietice ‚n Japonia †i Asia, dar †i din cauz„ c„ Stalin a ‚nc„lcat ‚n

cele din urm„ clauzele ‚n€elegerii prin formarea blocului sovietic. ‡n plus, Uniunea Sovietic„ a fost de acord s„ se

al„ture Organiza€iei Na€iunilor Unite doar cu condi€ia (secret„) ca membrii permanen€i ai Consiliului de Securitate s„

aib„ drept de veto, dƒndu-i astfel mai mult control pe glob. Unii observatori consider„ c„ s„n„tatea precar„ a lui

Roosevelt ar fi fost una dintre cauzele pentru concesiile f„cute (Ialta a fost ultima conferin€„ major„ a lui ‚nainte de a

 ‚nceta din via€„, din cauza unui atac cerebral), dar Roosevelt se temea de Uniunea Sovietic„ †i a ‚ncercat s„ previn„

un conflict deschis. ‡n acel moment Stalin controla o mare parte din estul Europei †i avea o armat„ de trei ori maimare, ‚n compara€ie cu armata american„, aflat„ sub comanda generalului Eisenhower.

7/21/2019 Conferinta de La Ialta

http://slidepdf.com/reader/full/conferinta-de-la-ialta 3/6

Conferin€a de la Ialta 3

‡ntƒlnirea celor trei lideri a avut loc la Palatul Grand Livadia.

Cei trei mari au ratificat ‚n€elegerile

anterioare privind divizarea Germaniei:

urmau s„ fie formate patru zone de ocupa€ie,

una pentru fiecare din cele trei na€iuni

dominante, plus una pentru Fran€a. Capitala

Berlin urma s„ fie ‚mp„r€it„ tot ‚n patrusectoare, de†i se afla ‚n zona sovietic„ de

ocupa€ie. Ora†ul a devenit un simbol major

al R„zboiului Rece din cauza diviz„rii

ora†ului prin ridicarea zidulului Berlinului

(1961), construit †i men€inut de guvernul

est-german, sprijinit de sovietici.

Cei trei au decis ca toate guvernele originale

s„ fie reinstaurate ‚n €„rile invadate †i to€i

civilii repatria€i. Democra€iile se doreau a fi

reinstalate. ‡n toate teritoriile urmau s„ se

desf„†oare alegeri libere, iar ordinea s„ fie redat„ Europei, dup„ cum se ar„ta ‚ntr-o declara€ie oficial„:

Stabilirea p•cii ƒn Europa €i reconstruirea vie‚ii economice trebuie realizate prin procese care s• permit• oamenilor 

elibera‚i distrugerea ultimelor vestigii ale nazismului €i fascismului €i s• creeze institu‚ii democratice de ei alese.

Ulterior, Rusia a dobƒndit Insulele Sahalin †i Kurile †i partea nordic„ a provinciei germane Prusia de est.

Majoritatea popula€iei din Europa de est a considerat Conferin€a de la Ialta drept un act de tr„dare din partea

Occidentului. Acesta ‚†i are originea ‚n credin€a c„ puterile aliate, de†i afirmau valorile democratice, au ‚ncercat s„

asigure stabilitatea sacrificƒnd pentru urm„torii 45 de ani na€iunile din Europa de est.

•nt‚lnireaConferin€a s-a desf„†urat la Ialta, ora† din peninsula Crimeea, din

Uniunea Sovietic„ (acum ‚n Ucraina). Delega€ia american„ a fost cazat„

 ‚n fostul palat al €arului, iar pre†edintele Roosevelt la palatul  Livadia,

unde a avut loc ‚ntƒlnirea. Delega€ia britanic„ a fost g„zduit„ ‚n castelul

din Alupka care apar€inuse prin€ului Voron€ov. Principalii membri ai

delega€iilor au fost Edward Stettinius, Averell Harriman, Anthony Eden,

Alexander Cadogan †i Viaceslav Molotov. Potrivit observa€iilor lui

Anthony Beevor, toate ‚nc„perile erau spionate de agen€ii NKVD. Stalin

a sosit cu trenul la 4 februarie, iar summitul a ‚nceput cu un dineu oficial€inut ‚n aceea†i sear„.

7/21/2019 Conferinta de La Ialta

http://slidepdf.com/reader/full/conferinta-de-la-ialta 4/6

Conferin€a de la Ialta 4

Principalele puncte discutatePrincipalele puncte ale convorbirilor au fost:

‰‰ S-a stabilit drept principal„ prioritate predarea necondi€ionat„ a Germaniei naziste. Dup„ r„zboi, Germania urma a

fi ‚mp„r€it„ ‚n patru zone de ocupa€ie. Urma s„ aib„ loc †i o divizare a Berlinului ‚n patru sectoare.

Situa€ia militar„ la sfƒr†itul conferin€ei

‰ Stalin a fost de acord ca Fran€a s„ preia cea de-a patra zon„ de

ocupa€ie ‚n Germania †i Austria. Fran€ei i se acorda †i un loc ‚n

Consiliul Aliat de Control.

‰‰ Germania urma s„ fie supus„ unei opera€iuni de demilitarizare †i

denazificare.

‰‰ Crearea unui consiliu aliat de reconstruc€ie, cu sediul la Moscova.

‰ A fost discutat statutul Poloniei, chestiune complicat„ de faptul c„

 ‚n acel moment Polonia era ocupat„ de armata sovietic„. S-a stabilit

reorganizarea guvernului provizoriu polonez care fusese instalat de

Armata Ro†ie prin includerea a diverse grup„ri politice, prin

organizarea de alegeri democratice. Prin aceasta a fost ‚nl„turat,practic, guvernul polonez legitim exilat din 1939 ‚n Occident.

‰ Grani€a estic„ a Poloniei urma s„ fie de-la lungul Liniei Curzon,

Polonia urmƒnd s„ fie compensat„ teritorial ‚n vest cu teritorii importante din Germania de est.

‰ Cet„€enii Uniunii Sovietice †i ai Iugoslaviei urmau s„ fie repatria€i, indiferent dac„ ei doreau aceasta sau nu.

‰ Roosevelt a ob€inut de la Stalin acordul de a participa la Na€iunile Unite, dup„ ce s-a convenit ca fiecare din cei

cinci membri permanen€i ai Consiliului de Securitate s„ aib„ drept de veto.

‰ Stalin a fost de acord s„ participe la r„zboiul ‚mpotriva Japoniei ‚n 90 de zile de la ‚nfrƒngerea Germaniei.

Uniunea Sovietic„ urma s„ primeasc„, dup„ ‚nfrƒngerea Japoniei, partea sudic„ a insulelor Sahalin †i Kurile.

‰‰ Milioane de ru†i din Europa au fost for€a€i s„ se re‚ntoarc„ ‚n URSS.

Urmƒrile Conferin€ei de la YaltaIalta a fost ultima mare conferin€„ ‚nainte de sfƒr†itul r„zboiului †i ultima c„l„torie a lui Roosevelt ‚n str„in„tate.

Observatorii l-au descris cu aceast„ ocazie ca fiind bolnav †i foarte sl„bit. Se crede c„ principalul obiectiv a fost de a

asigura participarea Uniunii Sovietice la Na€iunile Unite, lucru pe care l-a realizat de altfel, ‚ns„ cu pre€ul acord„rii

dreptului de veto fiec„rui membru permanent al Consiliului de Securitate, ceea ce a sl„bit semnificativ Organiza€ia

Na€iunile Unite. Un alt obiectiv al s„u a fost contribu€ia URSS ‚n lupta ‚mpotriva Japoniei. Armata Ro†ie

 ‚nfrƒnseser„ for€ele naziste ‚n cea mai mare parte a Europei de est, Stalin ob€inƒnd astfel tot ce ‚†i dorea: o sfer„

important„ de influen€„ drept zon„ tampon. ‡n acest proces, libertatea micilor na€iuni a fost sacrificat„ de dragul

stabilit„€ii, ceea ce a ‚nsemnat c„ €„rile baltice Letonia, Lituania †i Estonia au fost silite s„ r„mƒn„ membre ale

URSS-ului.

7/21/2019 Conferinta de La Ialta

http://slidepdf.com/reader/full/conferinta-de-la-ialta 5/6

Conferin€a de la Ialta 5

Bibliografie‰ Beevor A: The Fall of Berlin 1945. Viking Penguin, New York, NY, 2002.

‰ Best, Geoffrey. Churchill: A Study in Greatness. London: Hambledon and London, 2001.

‰ Clemens, Diane S. Yalta Conference. World Book. 2006 ed. vol. 21. 2006, 549.

‰ CNN. 1998. 26 Mar. 2006: Cold War: Teheran Declaration [1].

‰ Meacham, John. Franklin and Winston: An Intimate Portrait of an Epic Friendship. New York: Random HouseInc., 2003.

‰ O‚Neil, William L. World War II: a Student Companion. New York: Oxford UP, 1999.

‰ Perisco, Joseph E. Roosevelt ‚ s Secret War. New York: Random House, 2001.

‰  Portraits of Presidents: Franklin D. Roosevelt. School Arts Magazine, Feb. 1999: 37. Student Research Center.

EBSCO Host. Philadelphia. 2 Apr. 2006.

‰ Snyder, Louis L. World War II. New York: Grolier Company, 1981.

‰ Sulzberger, C. L. American Heritage New History of World War II. Ed. Stephen E. Ambrose. New York: Viking

Penguin, 1998.

‰ Yalta Conference. Funk and Wagnells New Encyclopedia. World Almanac Education Group, 2003. SIRS

DISCOVER. Philadelphia. 2 Apr. 2006. Keyword: Yalta Conference.

Legƒturi externe‰ en Protocolul Conferin€ei din Crimeea [2]

‰ en  Dl. Bush €i axiomele Riga [3] (Punct de vedere pozitiv asupra Yalta)

‰ en Miturile de la Yalta [4]

‰ Ialta sau ‚mp„r€irea lumii [5], 29 Ianuarie 2000, Evenimentul zilei

‰ Churchill, Stalin †i ‚mp„r€irea Romƒniei ‚n sfere de influen€„ inflameaz„ exilul romƒnesc [6], 11 aprilie 2011,

Florin SPERLEA, Adev•rul - Historia [7]

‰ Uluitoare prezicere politic„: viitorul Conferin€ei de la Yalta[8]

, 18 septembrie 2013, Cristian Unteanu, Adev•rul‰ Ialta, ‚mp„r€irea lumii †i R„zboiul Rece [9], Marcu Ionut, Historia

Referin€e[1] http:/    /  www. cnn.  com/  SPECIALS/  cold.  war/  episodes/  01/  documents/  yalta. html

[2] http:/    /  www. taiwandocuments.  org/  yalta. htm

[3] http:/    /  svaradarajan.  blogspot.  com/  2005/  05/  mr-bush-and-riga-axioms.  html

[4] http:/    /  hnn.  us/  roundup/  entries/  11904.  html

[5] http:/    /  www. evz.ro/  detalii/  stiri/  ialta-sau-impartirea-lumii-590747.  html

[6] http:/    /  www. adevarul.  ro/  actualitate/  social/ 

Churchill-Stalin_si_impartirea_Romaniei_in_sfere_de_influenta_inflameaza_exilul_romanesc_0_460754187.  html

[7] http:/   

 /  

www. 

historia. 

ro/  

exclusiv_web/  

general/  

articol/  

memoriile-lui-churchill-inflameaza-exilul-romanesc[8] http:/    /  adevarul.  ro/  international/  europa/  uluitoareprezicere-politica-viitorul-conferintei-yalta-1_523886ccc7b855ff5693e320/  index.  html

[9] http:/    /  www. historia. ro/  exclusiv_web/  general/  articol/  ialta-impar-irea-lumii-i-razboiul-rece

7/21/2019 Conferinta de La Ialta

http://slidepdf.com/reader/full/conferinta-de-la-ialta 6/6

Sursele †i contribuitorii articolelor 6

Sursele „i contribuitorii articolelorConferin€a de la Ialta  Surs•: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?oldid=8629093 Contribuitori: AMDATi, AdiJapan, Afil, Alex:D, Alexander Tendler, Ark25, Babu, Cornel Grad, Darold Polk,GEO, G‹T, Inshg Vathen, Ionutzmovie, Irinatop, Laur2ro, Mihai.1954, Minisarm, Redfox, Roamata, Schekinov Alexey Victorovich, StanCostin, Tgeorgescu, Tolea93, Vali, 11 modific„rianonime

Sursele, licen€ele „i contribuitorii imaginilorFi„ier:Yalta_summit_1945_with_Churchill,_Roosevelt,_Stalin.jpg  Surs•: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fi†ier:Yalta_summit_1945_with_Churchill,_Roosevelt,_Stalin.jpg  Licen‚•: Public Domain Contribuitori: Adam ZŒbransk, Butko, Cantons-de-l'Est, DziŽcio 3, EurekaLott, Favonian, Florival fr, Gaaarg, Geni, George McFinnigan, Greenshed, Herbythyme,Jarekt, Jean-Frdric, Jkelly, Mariluna, MarkSweep, Morio, Movieevery, Rcbutcher, Rprpr, Schaengel89, Shizhao, Spider death, Starscream, Surya Prakash.S.A., Thuresson, UKPhoenix79,Yann, 28 modific„ri anonime

Fi„ier:Churchill si crucificarea Romaniei.jpg  Surs•: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fi†ier:Churchill_si_crucificarea_Romaniei.jpg  Licen‚•: Creative Commons Attribution 3.0 Contribuitori: Utilizator:Mihai.1954 (romanian Wikipedia)

Fi„ier:Livadiya_Conference.JPG  Surs•: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fi†ier:Livadiya_Conference.JPG  Licen‚•: GNU General Public License Contribuitori: User:Podvalov

Fi„ier:Livadia Palace Crimea.jpg  Surs•: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fi†ier:Livadia_Palace_Crimea.jpg  Licen‚•: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 Unported Contribuitori: A1, Butko, Voevoda

Fi„ier:Yalta1945.gif   Surs•: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fi†ier:Yalta1945.gif  Licen‚•: Public Domain Contribuitori: Alex:D, Butko, Greenshed, Morio, Schekinov AlexeyVictorovich

Fi„ier:1945-02-15GerWW2BattlefrontAtlas.jpg  Surs•: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fi†ier:1945-02-15GerWW2BattlefrontAtlas.jpg  Licen‚•: Public Domain Contribuitori: ArmyMap Service

Licen€ƒCreative Commons Attribution-Share Alike 3.0

 //creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/