Concepte Capitol 4 Microeconomie

7/23/2019 Concepte Capitol 4 Microeconomie

http://slidepdf.com/reader/full/concepte-capitol-4-microeconomie 1/9

Capitolul IV. Costul şi alegerile: conceptul de ofertă

IV.1. Costul de oportunitate

Atât teoria ofertei, cât şi cea a cererii ilustrează individul în postura de a alege între

mai multe alternative. Cum alegem? Punând în comparaţie costurile şi beneficiile aşteptate.

rice alegere implică un cost de oportunitate, o alternativă sacrificată. !e ce oamenii cu

venituri limitate preferă să călătorească cu trenul sau autocarul, pe când cei bogaţi aleg

avionul pentru a a"unge într#un alt oraş? !incolo de raţiunile strict materiale, costul de

oportunitate al timpului pentru un om de afaceri este mult mai mare decât pentru un vânzător

de legume în piaţă. !acă omul de afaceri va a"unge prea târziu la negocierea cu partenerul

său, pierderile vor fi imense, ceea ce "ustifică preferinţa de a călători la un cost mai mare, cu

avionul. Pentru vânzătorul de legume, costul de oportunitate al timpului este mult mai redus.

$ie că a"unge în piaţa din capitală cu % minute mai târziu, nu va avea de suferit pierderi

ma"ore, fapt pentru care metodele mai ieftine de a călători sunt de preferat.

&a fel se petrec lucrurile atunci când dorim să anga"ăm o bonă adolescentă într#o zonă

rezidenţială, spre deosebire de o zonă săracă. !at fiind faptul că adolescenţii care locuiesc în

cartierul rezidenţial nu duc lipsa banilor de buzunar primiţi de la părinţi, costul de oportunitate

pentru a anga"a o bonă din rândul acestor tineri va fi unul mult mai mare. Cei aflaţi în căutarea

bonei vor fi nevoiţi să plătească o sumă mai mare de bani care să motiveze tinerele din zonă

să aprecieze mai mult munca decât timpul petrecut în oraş cu prietenii. 'ituaţia este diferită

atunci când avem în vedere un cartier sărac. Aici tinerii fie primesc bani foarte puţini de la

părinţi, fie deloc, întrucât resursele financiare sunt precare, fapt pentru care salariul de bonă i#

ar determina cu uşurinţă să muncească. Cu alte cuvinte, costul de oportunitate al anga"ării

unei bone din aceste cartiere sărace este mai redus.

!upă cum se poate observa, costurile sunt în permanenţă legate de acţiuni. $ie că

avem în vedere acţiunea de deplasare într#un oraş în altul cu un scop anume, fie că dorim să

găsim o bonă, aceste demersuri implică anumite c(eltuieli, sau costuri. )u obiectele au

costuri, ci acţiunile care vizează respectivele obiecte. !acă ne gândim la un automobil, vom

vedea că, în funcţie de acţiunea la care facem referire, costurile diferă. Cumpărarea uneimaşini reprezintă o acţiunea, prin urmare aceasta presupune un cost. $abricarea maşinii

reprezintă o acţiune distinctă, ce implică un alt cost. *nc(irierea sa, e în egală măsură o acţiune

ce are atribuit un cost distinct. +otalitatea acestor costuri sunt subiective prin prisma valorilor

pe care noi, indivizii, le atribuim oportunităţilor sacrificate. !e eemplu, atunci când avem de

ales între ac(iziţia unei maşini şi o renovarea completă a locuinţei, acţiunea de a cumpăra

automobilul poate implica un cost semnificativ pentru nişte oameni care au făcut economii o

perioadă îndelungată pentru a#şi permite acest lucru, respectiv un cost infim pentru un om ce

-



deţine afaceri profitabile în plan internaţional. Acţiunile pot avea costuri diferite de la o

persoană la alta, de unde şi natura subiectivă a costurilor.

IV.2. Irelevanţa costurilor irecuperabile

aloarea obiectelor se determină întotdeauna în mod marginal, semnificând suma de

bani pe care oamenii ar fi dispuşi să o plătească pentru obţinerea unei cantităţi suplimentare

din respectivul bun. !e cele mai multe ori, în determinarea costurilor se face confuzia între

costuri suportate anterior şi costuri marginale/ *n momentul în care dorim să determinăm

costul aferent unei acţiuni este important de subliniat faptul că trecutul evidenţiază costuri

irecuperabile, pe când costurile marginale ţin de viitor.

!acă părinţii oferă un avans restaurantului pentru nunta fiicei lor, iar acea nuntă nu

mai are loc, în mod evident suma plătită se transformă în cost irecuperabil. 0anii nu vor mai fi

primiţi înapoi, întrucât se consideră că aceştia reprezintă o acoperire pentru rezervarea

restaurantului la acea dată. *n mod similar, atunci când comandăm o pizza într#un local nou,

fără să ştim la ce să ne aşteptăm, iar la sosirea comenzii realizăm că nu ne place ceea ce am

comandat, deşi am plătit de"a comanda, costul comenzii este tot un cost irecuperabil. Aceste

costuri irecuperabile sunt irelevante pentru deciziile economice. Singurele costuri care

contează sunt cele marginale, legate în permanenţă de viitor. Cum realizăm că un cost plătit

în trecut este realmente un cost irecuperabil? Conform modului de gândire economic, costul

irecuperabil se diferenţiază prin faptul că nu oferă posibilitatea unor alegeri viitoare. 1l

reprezintă mai cu seamă un regret. 'ă ne imaginăm că ne place foarte mult un costum pe care

îl vedem într#un catalog şi îl cumpărăm, fără a#l proba, contra unui preţ de -22 3. &a primirea

sa constatăm că ne este prea mic şi nu îl putem îmbrăca. )e rămân două alternative, să îl

păstrăm şi acceptăm un cost irecuperabil de -22 3, sau îl vindem unei alte persoane cu 42 3.

!in cei -22 3 putem recupera 42 3, prin urmare costul irecuperabil va fi de 52 3.

Costurile marginale de oportunitate

Costurile de oportunitate vizează şansa sacrificată, sau alternativa la care s#a renunţat pentru obţinerea unui anumit bun. !acă ne gândim la cazul unui teren, costul acestuia de

oportunitate vizează costul utilizărilor alternative pe care respectivul teren le#ar putea avea.

!acă are vad comercial, sau este bine amplasat pentru a permite dezvoltatorilor imobiliari să

construiască o zonă rezidenţială, în mod cert, valoarea terenului va creşte foarte mult, astfel

încât costul de oportunitate al cumpărării acelui teren va deveni foarte mare. 6rafic, situaţia

poate fi ilustrată astfel7

5



Cantitate

C-

C5

Cererea de terenuri

ferta de terenuriPreţ

1istenţa mai multor întrebuinţări alternative asociate terenului va determina o creştere a

cererii pentru acel spaţiu, astfel încât şi preţul terenului va creşte. Cu alte cuvinte costul

cumpărării terenului va fi mai mare din cauza cererii crescânde. 8n cost de oportunitate mai

mare înseamnă un cost marginal mai mare. Toate costurile de oportunitate sunt marginale şi

toate costurile marginale sunt costuri de oportunitate! Costul de oportunitate atrage atenţia

asupra oportunităţii sacrificate, ca urmare a unei acţiuni, pe când costul marginal evidenţiază

costul unei unităţi suplimentare sau costul modificării situaţiei eistente, în urma acţiunii în

cauză. rice cost relevant pentru deciziile economice va reprezenta un cost marginal de

oportunitate.

IV.3. Frontiera posibilităţilor de producţie şi costul marginal

*n condiţiile în care curba cererii ne arată costurile marginale pe care oamenii sunt

dispuşi să le plătească pentru a beneficia de anumite bunuri şi servicii, în mod similar curba

ofertei evidenţiază costurile marginale care trebuie acoperite pentru a determina producătorii

9ofertanţii: să ofere anumite bunuri şi servicii.

Producătorul 'mit( dispune de o anumită suprafaţă de teren şi poate produce fie -;,%

unităţi de boabe de soia, fie -2 unităţi de porumb, sau orice combinaţie din cele două produse

care respectă frontiera posibilităţilor de producţie. Combinaţiile reale pe frontiera dlui 'mit(sunt prezentate în tabelul de mai "os7

roducţia de boabe de soia pe recoltă roducţia de porumb pe recoltă

-;,% 2-<,% --5,; 5--,5 <=,= ;4,% %>,2 %,; >

<,> 4-,= =

<



Costul marginal al producerii unei unităţi de porumb @ -;,%#-<,%@- unitate boabe de soia

Costul marginal al producerii unei a B a unităţi de porumb @ <,>#-,=@ -,4 unităţi boabe de

2 -2

6rafic, frontiera posibilităţilor de producţie reprezintă o curbă de forma7

Conform curbei de mai sus, 'mit( se confruntă cu costuri de oportunitate din ce în ce

mai mari pentru producerea fiecărui bun. !eplasarea de#a lungul curbei ilustrează costurile de

oportunitate. *n condiţiile în care porumbul se va vinde cu 2 dolari unitatea, iar boabele de

soia cu - dolar unitatea, 'mit( va fi tentat să producă doar -;,% unităţi boabe de soia. !acă ar produce - unitate de porumb, poate produce doar -<,% unităţi boabe de soia, iar costul

marginal va fi egal cu - dolar. Aşa cum am menţionat pe grafic, costul de oportunitate pentru

producerea unei unităţi de porumb este egal cu cantitatea de soia la care se renunţă, adică

cantitatea 'mit( o putea produce 92@-;,% unităţi: minus cât poate produce în noua

combinaţie 9-@-<,% unităţi:, adică o unitate boabe de soia, a cărei contravaloarea este de -

dolar. Cu alte cuvinte, costul marginal impus de producerea primei unităţi de porumb este de -

dolar 92 D -:. !eşi produce o unitate de porumb cu valoare de piaţă 2, va sacrifica - dolar,întrucât renunţă la o unitate de boabe de soia.

!acă preţul porumbului ar fi de - dolar pe unitate, 'mit( ar produce maim o unitate

de porumb şi -<,% unităţi de boabe de soia. Practic, ar sacrifica boabe de soia de - dolar şi ar

câştiga porumb de - dolar. Costul marginal al producerii unei a doua unităţi de porumb

presupune sacrificarea a -,- unităţi de soia, de la - @ -<,% unităţi la 5 @ -5,; unităţi.

Eaportându#ne la acelaşi preţ de - dolar unitatea de boabe de soia, costul marginal al

producerii unei unităţi suplimentare de porumb este egal cu -,- dolari. 'mit( ar produce o adoua unitate de porumb doar dacă preţul de vânzare al porumbului ar fi de cel puţin -,- dolari

;



unitatea. *n mod similar, costul marginal aferent producerii unei a treia unită i de porumb seț

va calcula scăzând din produc ia ț 5 de -5,; unită i, produc ia ț ț < de --,5 unită i, ceea ceț

înseamnă -,5 unită i boabe de soia, respectiv -,5 dolari pe unitate. Cu alte cuvinte, 'mit( vaț

produce o a treia unitate de porumb doar dacă va putea să vândă porumbul la un pre de celț

pu in -,5 dolari.ț

Costurile marginale sunt puncte de reper pentru producătoriF în func ie de acesteț

costuri ei decid ce anume i în ce cantitate să producă. +otodată, costurile marginaleș

informează producătorii în legătură cu costurile marginale i beneficiile marginale aleș

planurilor alternative de produc ie.ț

IV.! Curba ofertei

*ntotdeauna, producătorii vor lua deciziile de produc ie estimând costurile marginaleț

de produc ie. Prin urmare,ț

curba ofertei va fi curba costului marginal de oportunitate aferentcomercializării anumitor cantită i dintr#un bun. Altfel spus,ț curba ofertei reflectă estimările

producătorilor privind valoarea oportunită ilor alternative.ț

Exemplu: pe măsură ce costul de oportunitate al producerii de unită i suplimentare deț

porumb cre te, produc ia poate cre te doar dacă pre ul de vânzare depă e te sau cel mult este ș ț ș ț ș ș

egal cu costul marginal.

Produc ia deț

porumb (unită i)ț

Costul marginalde oportunitate

1 1,00

2 1,10

3 1,20

4 1,30

5 1,40

6 1,50

7 1,60

1,70

! 1,010 2,00

• &inia ascendentă din grafic reprezintă curba ofertei de porumb. Pe măsură ce pre ulț

pe care popula ia este dispusă să#l plătească pentru porumb va cre te, producătorii careț ș

vor avea un cost marginal de oportunitate mai mic decât pre ul vor fi motiva i săț ț

utilizeze resursele pe care le de in pentru a furniza produsul în cauză.ț

%



• 0arele din grafic reprezintă costurile marginale de oportunitate ale producerii

porumbului. Producătorul ar inten iona să producă a doua unitate de porumb doar dacăț

pre ul de vânzare al acestuia ar compensa costul său marginal de oportunitate 9pre ulț ț

ar trebui să fie -,-2 G unitatea:

• 'uprafa a totală de sub curba ofertei reprezintăț costurile totale de produc ieț

9suma tuturor costurilor marginale de produc ie:ț

IV. ". Factori determinan i ai modificării oferteiț

rice element care sc(imbă costul marginal al produc iei va tinde să sc(imbeHdeplasezeț

curba ofertei. Astfel, principalii factori determinan i ai modificării ofertei vor fi7ț

1. #odificarea1 costurilor de produc ie.ț *ntre cantitatea oferită i nivelul costului deș

produc ie eistă o rela ie inversă. !acă va scădea costul de produc ie va cre te oferta, iar ț ț ț ș

dacă va cre te costul de produc ie, oferta se va reduce.ș ț

5. #odificarea pre ului unui factor de produc ieț ț . !acă pre ul factorilor de produc ie vaț ț

scădea, producătorii vor putea produce mai mult, oferta va cre te 9curba ofertei se vaș

deplasa în "os i spre dreapta: i invers.ș ș

<. #odificările te$nologice. Accesul producătorilor la noi te(nologii va conduce la o cre tereș

a productivită ii factorilor de produc ie i, implicit, la diminuarea costului de produc ieț ț ș ț

9curba ofertei se va deplasa în "os i spre dreapta:.ș

;. #odificarea pre ului relativ al unui produs alternativț . !acă pre ul de pia ă a cizmelor ț ț

de cauciuc va cre te în raport cu pre ul insuletelor, producătorii de încăl ăminte vor atrageș ț ț

factorii de produc ie în fabricarea cizmelor de cauciuc, sporind oferta pentru acest produs,ț

mai scump 9pentru că vor preconiza câ tiguri mai mari:. Curba ofertei pentru insulete se vaș

deplasa în sus i spre stânga, iar curba ofertei pentru cizme de cauciuc se va deplasa în "osș

i spre dreapta.ș

%. #odificarea pre ului a teptat pentru produc ie.ț ș ț !acă producătorii se a teaptă la oș

scădere a pre ului de pia ă a produc iei lor, vor căuta să producă mai mult în prezent, pentruț ț ț

a contracara eventualele pierderi. !acă producătorii mizează pe un pre viitor mai mare,ț

atunci ei vor reduce oferta curentă pentru a vinde, mai mult, în momentul în care pre ul esteț

mai mare.

- +ermenul de ImodificareJ are sensul de cre tere sau reducere.ș



. #odificarea numărului total de ofertan i.ț cre tere a numărului de ofertan i de pe pia ăș ț ț

va conduce, evident la o cre tere a ofertei globale. reducere a numărului de ofertan i vaș ț

conduce, de asemenea, la reducerea ofertei globale.

>. %venimentele social&politice. Cazuri etreme, de război sa dezastre naturale, pot avea un

impact ma"or pentru produc ia i oferta de bunuri i serviciiF în condi ii nefavorabile, ofertaț ș ș ț

se va diminua, curba ofertei deplasându#se în sus i spre stânga. *n condi ii favorabile,ș ț

oferta va cre te.ș

IV.'. Costurile marginale i mediiș

*ntotdeauna costurile marginale sunt cele care influen ează deciziile de produc ie aleț ț

producătorilor. Costurile medii î i "oacă rolul în evaluările post#factum ale activită iiș ț

producătorilor, generând concluzii i idei pentru activită ile viitoare.ș ț

Kodul de calcul al celor două tipuri de cost diferă complet, după cum se poate observa

din următorul tabel7

"nită i de porumbț

produseCostul total al produceriiporumbului

Costulmarginal

Costulmediu

0 0# 0# 0#

1 1,00# 1,00# 1,00#

2 2,10# 1,10# 1,05#

3 3,30# 1,20# 1,10#

Costul total al producerii porumbului pentru prima unitate produsă coincide cu costul

marginal i cu costul mediu 9-:. &a a doua sau a treia unitate de porumb produsă, valorile seș

sc(imbă7

Costul marginal al producerii unei unită i suplimentare de porumb va fi7ț

Cmg-@-G#2G@-F

Cmg5@5,-2G# -G@ -,-2 GF

Cmg<@ <,<2G# 5,-2G@-,52G

Costul mediu al producerii a două unită i de porumb va fi7ț

5,-2G 7 5 9unită i: @ -,2%Gț

Costul mediu al producerii a trei unită i de porumb va fi7ț

<,<2G 7 < 9unită i:@ -,-2Gț

>



IV.(. %lasticitatea ofertei )n func ie de preț ț

Elasticitatea ofertei în func ie de preț ț pentru un anumit bun reprezintă gradul de

sensibilitate a ofertei sau reac ia ei la varia iile intervenite în nivelul pre ului bunului respectiv.ț ț ț

1lasticitatea ofertei în func ie de pre poate fi determinată prin rela iile7ț ț ț

pretuluiaa procentualamodificareoferitecantitatiiaa procentualamodificare=

PxO !

"

P

P

" ! "

"

O Px⋅

∆

∆=

∆

∆

=

B

B

P

P

B

B

L

L 8nde B este cantitatea oferită, iar P este pre ul.ț

În func ie de rezultatul formulei aplicate vom avea:ț

PxO ! * 1 oferta va fi de elasticitate supraunitarăM fertă elastică

PxO !

+ 1 oferta va fi de elasticitate subunitarăM fertă inelastică

PxO !

, 1 oferta va fi de elasticitate unitară M ferta se modifică în aceea i măsură i înș ș

acela i sens cu pre ulș ț

Pot fi imaginate i două cazuri extreme: ș

PxO !

, - , când oferta se modifică foarte mult la o varia ie infinit de mică a pre uluiț ț

PxO !

, 2, când varia ia ofertei este nulă, oricât s#ar modifica pre ulț ț

Principalii factori ce determină elasticitatea ofertei sunt:

-. Costul de produc ieț # când acesta cre te, elasticitatea ofertei scade 9 i invers:.ș ș

5. impul # pe termen scurt oferta rămâne inelastică.<. /radul de mobilitate al factorilor de produc ieț # un grad de mobilitate redus al

factorilor de produc ie va determina o reducere a elasticită ii ofertei.ț ț

;. osibilită ile de stocare producătorilorț # cu cât posibilitatea de stocareH depozitareeste mai mare cu atât oferta va avea o elasticitate mai mare.

4



=

Concepte Capitol 4 Microeconomie

Documents

Transcript of Concepte Capitol 4 Microeconomie