Comunicarea_muzicala

3
1.2 Comunicare audio Radioul este un mod de comunicare directă. Nu se compară cu presa scrisă, unde redactorul nu-i poate împărtăşi omului decât o singură dată şi bine un anume eveniment. La radio situaţia stă cu totul altfel. Intervii ori de câte ori crezi că este necesar pentru a-l face pe ascultător să înteleagă de ce este important să te asculte. Având în vedere că o emisiune la radio durează câteva ore, poţi să vii cu idei noi despre o anumită informaţie până la finalul emisiunii, în acelaşi timp difuzezi muzică şi evident mai faci haz de necaz pe seama anumitor ştiri din ziar, sau de ce nu, chiar de la televizor. Există anumite particularităţi ale comunicării orale redate în “Teoria Comunicării” de Sultana Craia: “Prezenţa nemijlocită a publicului în procesul comunicării orale, simultaneitatea emiterii şi receptării, înregistrarea imediată a reacţiilor receptorilor de către emiţător conferă acestui gen de comunicare trăsături specifice. Comunicarea orală comportă un grad (variabil) de interactivitate şi are o putere de impact psihologic mai mare decât comunicarea scrisă, care este mediată şi presupune un spaţiu temporal între emiterea şi receptarea mesajului comunicării”. Starea de spirit, dispoziţia emoţională a emiţatorului şi a receptorului/receptorilor se interferează, intră în consonanţă sau în disonanţă imediată. Spre deosebire de comunicarea scrisă, comunicarea orală comportă elemente suplimentare, non-verbale (mimică, atitudine, gest, variaţii de ton, modulaţii vocale), ea fiind o veritabilă artă sincretică. Comunicarea orală este puternic influenţată de charisma emiţătorului, care nu se manifestă la fel ca în comunicarea scrisă. Ea implică, pe de altă parte, fenomene specifice psihologiei mulţimilor, diferită de psihologia individului. În relaţia comunicaţională orală se stabileşte sau este de dorit să se stabilească un contact intelectual şi/sau emoţional între vorbitor şi auditoriu. Când vine vorba de intrat în direct, animatorul trebuie să ţină cont că pe cei de “acasă”, nu-i interesează faptul că eşti tu trist sau nu. Trebuie să te interiorizezi atât de bine, încât ei să fie mulţumiţi în final de tot ce le-ai oferit tu, atât ca informaţii, cât şi ca muzică. Astfel că după o perioadă mai lungă de timp, emiţătorul ajunge să cunoască motivele receptorilor care formează publicul. Acesta, conform aceleaşi lucrări de Sultana Craia, este dispus să-l asculte pe emiţător din următoarele motive: Interesul pentru ştirea sau tema anunţată; Nevoia generală de informare; Interesul pentru persoana vorbitorului; Nevoia de confruntare a opiniilor personale cu ale altuia/altora. De cele mai multe ori un redactor muzical/animator este ascultat pentru că degajă o stare de spirit aparte. Dacă eşti trist, zâmbeşte! Acest lucru presupune o plăcere de a comunica. Îţi pui în gând înainte de emisie să-l faci pe om să se simtă bine, atunci înseamnă că ai să reuşeşti pentru că îţi place ceea ce faci şi nimic nu te poate opri să îţi atingi scopul propus. 1.3 Comunicarea prin muzică "Muzica este un răspuns la care nu s-a pus nici o întrebare" Nichita Stănescu Comunicarea muzicală este de fapt un tip de comunicare non-verbală artistică. În "Teoria Comunicării "de Sultana Craia, această formă de comunicare, este la fel de veche ca şi omenirea. A fost considerat de Mihai Dinu ( op.cit.,p.247) drept cel mai complex sistem de comunicare non-verbală. Intraductibilă (cum afirmă acelaşi autor) în limbaj articulat, având un echivalent grafic în sistemele de notaţie muzicală, muzica are un caracter abstract. Vrem sau nu să recunoaştem, este însă un sistem de comunicare inaccesibil unei categorii de oameni, afonii, care nu pot percepe “elementele minimale de

description

Un mijloc de a fi mai buni

Transcript of Comunicarea_muzicala

1

1.2 Comunicare audio

Radioul este un mod de comunicare direct. Nu se compar cu presa scris, unde redactorul nu-i poate mprti omului dect o singur dat i bine un anume eveniment. La radio situaia st cu totul altfel. Intervii ori de cte ori crezi c este necesar pentru a-l face pe asculttor s nteleag de ce este important s te asculte. Avnd n vedere c o emisiune la radio dureaz cteva ore, poi s vii cu idei noi despre o anumit informaie pn la finalul emisiunii, n acelai timp difuzezi muzic i evident mai faci haz de necaz pe seama anumitor tiri din ziar, sau de ce nu, chiar de la televizor.

Exist anumite particulariti ale comunicrii orale redate n Teoria Comunicrii de Sultana Craia: Prezena nemijlocit a publicului n procesul comunicrii orale, simultaneitatea emiterii i receptrii, nregistrarea imediat a reaciilor receptorilor de ctre emitor confer acestui gen de comunicare trsturi specifice. Comunicarea oral comport un grad (variabil) de interactivitate i are o putere de impact psihologic mai mare dect comunicarea scris, care este mediat i presupune un spaiu temporal ntre emiterea i receptarea mesajului comunicrii. Starea de spirit, dispoziia emoional a emiatorului i a receptorului/receptorilor se interfereaz, intr n consonan sau n disonan imediat. Spre deosebire de comunicarea scris, comunicarea oral comport elemente suplimentare, non-verbale (mimic, atitudine, gest, variaii de ton, modulaii vocale), ea fiind o veritabil art sincretic. Comunicarea oral este puternic influenat de charisma emitorului, care nu se manifest la fel ca n comunicarea scris. Ea implic, pe de alt parte, fenomene specifice psihologiei mulimilor, diferit de psihologia individului.

n relaia comunicaional oral se stabilete sau este de dorit s se stabileasc un contact intelectual i/sau emoional ntre vorbitor i auditoriu.

Cnd vine vorba de intrat n direct, animatorul trebuie s in cont c pe cei de acas, nu-i intereseaz faptul c eti tu trist sau nu. Trebuie s te interiorizezi att de bine, nct ei s fie mulumii n final de tot ce le-ai oferit tu, att ca informaii, ct i ca muzic. Astfel c dup o perioad mai lung de timp, emitorul ajunge s cunoasc motivele receptorilor care formeaz publicul. Acesta, conform aceleai lucrri de Sultana Craia, este dispus s-l asculte pe emitor din urmtoarele motive:

Interesul pentru tirea sau tema anunat;

Nevoia general de informare;

Interesul pentru persoana vorbitorului;

Nevoia de confruntare a opiniilor personale cu ale altuia/altora.

De cele mai multe ori un redactor muzical/animator este ascultat pentru c degaj o stare de spirit aparte. Dac eti trist, zmbete! Acest lucru presupune o plcere de a comunica. i pui n gnd nainte de emisie s-l faci pe om s se simt bine, atunci nseamn c ai s reueti pentru c i place ceea ce faci i nimic nu te poate opri s i atingi scopul propus.

1.3 Comunicarea prin muzic

"Muzica este un rspuns la care nu s-a pus nici o ntrebare"

Nichita Stnescu

Comunicarea muzical este de fapt un tip de comunicare non-verbal artistic. n "Teoria Comunicrii "de Sultana Craia, aceast form de comunicare, este la fel de veche ca i omenirea. A fost considerat de Mihai Dinu ( op.cit.,p.247) drept cel mai complex sistem de comunicare non-verbal. Intraductibil (cum afirm acelai autor) n limbaj articulat, avnd un echivalent grafic n sistemele de notaie muzical, muzica are un caracter abstract. Vrem sau nu s recunoatem, este ns un sistem de comunicare inaccesibil unei categorii de oameni, afonii, care nu pot percepe elementele minimale de limbaj prin care snt transmise semnificaiile muzicale. Nu orice receptor poate sesiza nlimile, duratele, intensitile i calitile timbrale ale sunetelor i caracteristicile melodice, ritmice i de tempo. Comunicarea muzical implic o iniiere ce presupune i o nzestrare natural, n absena creia receptorul nu parvine la nelegerea mesajului.

Mihai Dinu prezint mai pe larg evoluia limbajului muzical, pornind de la srcia de mijloace din melopeele primitive, pn la spectrul practic nelimitat de posibiliti de exprimare sonor pe care le ofer tehnicile componistice i aparatura electronic actual (op.cit.,p.225), i analizeaz n detaliu esena mesajului muzical. El observ c, n cazul comunicrii muzicale, efectele sunt de ordin afectiv i de ordin volitiv. Muzica emoioneaz sau stimuleaz aciuni. Sub aspectul efectului psihologic, se tie c muzica poate crea stri de confort, relaxare, linite sau, dimpotriv, de disconfort, de stimulare excesiv, comparabil, n forme extreme, cu efectele unor droguri. Un exemplu n acest sens ar fi acela c de cele mai multe ori dac mncm sau adormim cu radioul pornit, n momentul n care ne-am trezit la realitate, ncepem s cntm sau s spunem anumite replici din reclame, dar fr s ne dm seama. Toate notele muzicale ne rmn n subcontient, fie c ne dm sau nu seama. Nu degeaba se spune c ce este prea mult stric.

Form de comunicare artistic, muzica este i o form de comunicare religioas, inclus n ritualuri. Uitati-v n special la copii, cum reacioneaz n momentul n care o melodie i atrage. Ce observai? Dac nu au nceput s fredoanze n felul lor, nseamn c danseaz.

Referindu-m la muzica mileniului trei, se pare c foarte multe piese prin versurile lor incit la violen. Exist o lege care interzice folosirea unor cuvinte de genul: fur, am dat n cap.ct despre njurturi .bip.

Cei mai muli dintre noi, nu bgm n seam melodiile care conin texte obscene, poate pentru c avem norocul c sntem att de maturi nct s facem diferena dintre bine i ru. Fiecare are un idol n acest domeniu vast al muzicii. n momentul n care acel cntre vorbete n piesele sale despre iubire, mil, parc ne sensibilizeaz. Desigur exist i reversul medaliei, cnd se vorbete despre violen i ur. Mai mult ca sigur, de aceast dat rul este venerat de unii asculttori. Un mare scandal a avut loc de curnd. Trupa Bug Mafia a scos o pies pe pia ale carei versuri, au ajuns pn la urechiile CNA-ului. Piesa respectiv a fost imediat interzis spre a mai fi difuzat. De asemenea i alt trup, Paraziii a intrat sub vizorul CNA. Rasvan Popescu, unul dintre membrii Consiliului, spune c: "vulgaritatea e i n via, n general i ntr-o anumit doz, firete nu putea s nu ptrund i acolo n muzic............singurele lucruri cu care nu putem s fim de acord, snt melodiile care fac un fel de promovare a ideii de consum de droguri...") Mai multe despre acest subiect, n anexa 1 -Interviu cu Rasvan Popescu-membru CNA.

Un radio fr muzic?

Dac ar fi s analizm situaia radiourilor din Romnia, nu vom gsi post de radio care s nu transmit muzic. Postul de radio perfect difuzeaz muzic pentru c fr aa ceva nu se poate. S spunem c muzica este miezul ntregului program, fie el axat n mare parte pe tiri.

n manualul Radio Management este redat faptul c adevratele posturi de radio difuzeaz piesele la mod (30-40 de titluri), completate cu recurrents i un numr limitat de piese ale anilor '80 - '90. La unele posturi, cum ar fi CHR (Contemporary Hit Radio) din Marea Britanie, lista actual a pieselor difuzate cuprinde cel mai adesea ntre 60 i 80 de titluri. Rotaia (repetarea) acestor titluri este n mod cert mai rar dect la ale posturi similare. Melodiile din categoria recurrents, respectiv, piesele anilor '80-'90 se ntlnesc, n schimb, mult mai frecvent. Ocazional, snt introduse n program i unele mari lagre ale anilor '60 i '70. Acestea se pot lovi ns de pragul de acceptare al grupurilor-int foarte tinere."

Exist foarte multe posturi de radio care prefer s difuzeze numai muzic, ici pe colo cteva reclame, dar de "vorbrie" nici nu ncape vorb. Probabil directorii acestor instituii se gndesc c ar fi mult mai ctigai dac nimeni nu spune nimic pe post. Exist totui un risc, atunci cnd animatorul nu face altceva dect s mixeze melodiile ntre ele, omul are senzaia c nu mai este la radio atunci cnd nu aude pe nimeni. Acesta poate foarte bine s asculte o caset pe care nimeni nu vorbete, ci doar se cnt. Aadar exist extrema n care nu ar trebui s cdem. Plafonarea asculttorilor prin muzic i fr pic de vorbrie.

"Muzica este o experien care ne bucur, dar care nu este neleas de toat lumea"- (The Concept Of Music), Robin Maconie, autorul acestei cri se ntreab: dar la ce folosete muzica, cum se manifest ea asupra noastr? Transmite muzica idei despre viaa de zi cu zi i dac da, ce reprezint aceste cuvinte pentru noi i mai ales cum le nelegem? Este muzica o tiin? Ce ne poate nva ea? De ce n fiecare ar muzica a luat forme diferite? Este vreun cod nedescifrabil care ne unete?

Exist cte un rspuns la fiecare dintre aceste ntrebri. Problema care se pune n acest caz, este c n zone diferite ale lumii se studiaz i se ncearc o cercetare pe tema muzicii, din punct de vedere al compoziiei, acustic, inginerie audio, percepie filozofic i psihologic, anatomia auzului i a creierului, sau mrimea instrumentelor muzicale. S-a ajuns la concluzia c toate acestea nu pot comunica foarte bine, una cu cealalt.

Pentru majoritatea oamenilor, muzica nseamn un fel de distracie pentru urechi, dar este mai mult dect att. Muzica este o art, un mod de ascultare i comunicare prin intermediul sunetelor. (op.cit.pag. 3)