comunicarea psihlogie

7/25/2019 comunicarea psihlogie

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-psihlogie 1/7

II. COMUNICAREA

1. Introducere

Cuvântul “comunicare” face parte din acele noţiuni eneroa!e care po!ed" oe#ten!ie deo!e$it"% comunicarea poate fi uman"& animal"& veetal" !au mecanic".Acea!ta implic" neap"rat o relaţie 'ntre dou" entit"ţi. (a modul eneral& viaţa nue#i!t" decât raţie !c)im$urilor care !e !ta$ile!c 'ntre elementele con!titutive alecorpului *i orani!melor vii.

+ama lar" de !emnificaţii ale termenului e#plic" de ce 'l putem utili,a 'n $ioloie-comunicarea 'ntre celule& 'n neuroloie -comunicarea creierului cu alte orane&'n informatic" -comunicarea 'ntre om *i calculator& dar *i 'n linvi!tic"-comunicarea prin vor$ire& 'n !ocioloie -comunicarea 'ntr/o colectivitate !au 'ntr/

o !ocietate *i 'n multe alte di!cipline.

Etimoloic& comunicarea e!te acţiunea de “a face comun& a fi 'n relaţie cu” -dinlatine!cul communicare% !e pare c" termenul '*i face apariţia pentru prima dat" 'nlim$a france," 'n !ecolul al 0I/lea& având un !en! apropiat de “comuniune”&“'mp"rt"*ire”& “participare”. 2ncepând din !ecolul al 0I/lea *i mai ale! al 0II/lea& el devine !inonim cu “acce!”& “trecere”% acea!t" nou" accepţiune e!te leat" dede,voltarea mi3loacelor de tran!port& a drumurilor& a *o!elelor *i a canalelor -c"ile

de comunicaţie. 2n !ecolul al 0I0/lea& datorit" de,volt"rii in!trumentelor modernede comunicare enerate de prore!ele te)noloice -trenul& teleraful etc.& ace!t aldoilea !en! de “tran!mitere” pare !" !e impun" treptat.

2n ace!te condiţii& comunicarea !/ar defini ca modalitatea de !ta$ilire a relaţiilor'ntre per!oane& 'ntre o$iecte !au 'ntre per!oane *i o$iecte.

Ceea ce !e comunic" e!te fie de ordin material -documente& date etc.& fie de ordinimaterial -idei& !entimente etc.. Acea!t" tran!mi!ie !e face 'n principal prin !emne

-percepti$ile prin vedere *i prin !unete -percepti$ile prin au,.4in punctul de vedere al canalului de comunicare& evidenţiem%

Comunicarea ver$al" 5 e!te cea care folo!e*te vor$irea *i !cri!ul. Implic"folo!irea unor cuvinte *i fra,e pe 'nţele!ul interlocutorului no!tru atunci când neadre!"m cuiva& când !criem o !cri!oare& când redact"m o di!ertaţie& un articol. Comunicarea non/ver$al" 5 !e $a,ea," pe e!turi *i mimic"& care traduc emoţiile *ireacţiile noa!tre. Ne petrecem timpul ,âm$ind !au f"când rima!e& aplaudând !au

)uiduind6 !trânem mâna unui prieten& ridic"m dou" deete pentru a r"!punde la o'ntre$are etc.



4in punctul de vedere al aenţilor implicaţi& evidenţiem%

Comunicarea intraper!onal" 5 nu prive*te decât o !inur" per!oan"& aceea careânde*te pentru ea 'n!"*i !au c)iar vor$e*te cu ea 'n!"*i. Ace!t tip de comunicaredenume*te modul 'n care !e !ta$ile*te o relaţie 'ntre o per!oan" *i faptele !au

ândurile !ale. Comunicarea interper!onal" 5 implic" 'n mod o$liatoriuminimum dou" per!oane care reali,ea," un !c)im$ de idei.

7. Modele de comunicare

7.1. Modelul celor cinci 'ntre$"ri

8roce!ul de comunicare poate fi redu! la cinci 'ntre$"ri in!pirate din cele pe careAri!totel *i 9uintilian le folo!eau pentru a/i forma pe oratori -cine :& ce :& unde :&

cu ce mi3loace :& de ce :& cum :& când :.CINE : CE ;ICE : CUM : CUI : CU CE E<EC= :-Emiţ"torul -Me!a3ul -Canalul -Receptorul -Efectul

2ntre$area cine : trimite la emiţ"tor *i la !tudiul factorilor care motivea," actul decomuinicare. 2ntre$area conduce la anali,a !tatutului profilului *i rolului celor pecare 'i numim “comunicatori”.

2ntre$area ce ,ice : !e raportea," la me!a3ul propriu/,i!& adic" la anali,a

conţinutului.

2ntre$area cum : !e refer" la mi3locul de comunicare 'n!u*i -canalul de tran!miterea me!a3ului. 8re!upune anali,a funcţion"rii *i a eventualei influenţe a!uprarecept"rii me!a3ului.

2ntre$area cui : core!punde receptorului me!a3elor *i duce la e#aminareacaracteri!ticilor celui care a!cult"& 'n funcţie de !e#& vâr!t"& cateorie !ocio/

profe!ional" etc.

2ntre$area cu ce efect : urm"re*te impactul pe care me!a3ul trimi! de emiţ"tor 'lare a!upra receptorului& adic" m"!ura 'n care receptorul e!te influenţat de me!a3ul

primit.

7.7. Modelul relaţional

Ace!t model& aplicat comunic"rii mediati,ate& !e $a,ea," pe ideea c" proce!ul defeed$ac> -reacţia receptorului la me!a3ul primit e!te ade!ea deci!iv. Comunicarea

nece!it"%



un emiţ"tor un canal un me!a3 un receptor o relaţie 'ntre emiţ"tor *ireceptor feed$ac>

Comunicarea poate fi deci o acţiune a!upra celuilalt& o interacţiune cu cel"lalt !au oreacţie la cel"lalt.

4in per!pectiva ace!tui model& codarea *i decodarea !unt etape importante 'n proce!ul de comunicare.

Codarea 'n!eamn" a traduce me!a3ul 'ntr/un lim$a3 adaptat canalului de tran!mi!ie*i receptorului& adic" tran!formarea unei idei !au unei opinii 'ntr/un me!a3con!tituit din !emne *i !emnale orani,ate.

4ecodarea !e refer" la noua traducere a me!a3ului pe care o face receptorul&

identificând *i interpretând !emnele codate care compun me!a3ul.Me!a3 Me!a3 Emiţ"tor Canal Receptor codare decodare

<EE4?AC@

3. Bariere în calea comunicării eficiente

iaţa !ocial" -interper!onal" a unui individ depinde de capacitatea lui de a/*ie#prima ândurile& nevoile& !entimentele *i de receptivitatea faţ" de 'ncerc"rile

celor din 3ur de a/i comunica lucruri !imilare. A*a cum am ar"tat mai !u!&comunicarea poate fi repre,entat" !c)ematic ca un proce! de tran!mitere *i primirea me!a3ului. i totu*i& derularea ace!tui proce! nu arantea," *i reu*ita comunic"rii.4e multe ori !e interpun factori care $loc)ea," !au 'nreunea," comunicarea&factori ce ţin de%

emiţ"tor receptor mediu -conte#t

7 factori care ar putea denatura (distorsiona) mesajul%

(ip!a de concentrare 5 din cau,a propriilor pro$leme !au din cau,a faptului c"me!a3ul nu e!te important pentru receptor& ace!ta nu acord" !uficient" atenţieactului comunc"rii.

?loca3ele emoţionale 5 percepţia me!a3ului e!te influenţat" de !entimentele faţ"de emiţ"tor -receptor !au faţ" de ideile communicate. 4e e#emplu& o femeie carenu poate avea copii va fi reticent" la a continua o di!cuţie cu un interlocutor ce ar'ncepe a!tfel% “Acum c" tu *i !oţul t"u v/aţi cump"rat o ca!"& ar fi timpul !" aveţi *i

un copil B”



tereotipiile 5 comunicarea !e poate denatura !au c)iar $loca ca urmare a pre3udec"ţilor *i ideilor preconcepute ce ţin de !i!temul cultural *i educaţie. 2ntr/ofacultate& de pild"& un !tudent care propune profe!orului !"u o 'm$un"t"ţire acur!ului ar putea fi refu,at doar pentru c" are cercel 'n urec)e.

Atitudinea defen!iv" 5 porne*te de la ne!iuranţa *i comple#ele individului&care fac ca intre$"rile !" fie interpretate ca acu,aţii *i r"!pun!urile !" fie formulateca 3u!tific"ri. Ca e#emplu& Corina '*i 'ntrea$" !oţul care vine de la !erviciu% “Ailuat pâine :”. Intenţia ei e!te doar informativ"& devreme ce ea oricum avea de ând!" ia!" la cump"r"turi. =otu*i& !oţul ei 'nţelee 'ntre$area ca o acu,aţie *i r"!pundedefen!iv cu o 3u!tificare% “Nu. Nu pot !" m" ânde!c la toate !au cre,i c" o pâine emai important" decât !"/mi fac trea$a la !erviciu *i !" aduc $ani 'n ca!" :”

tatutul 5 diferenţele de po,iţie ierar)ic" pe care indivi,ii activea," 'norani,aţii nonuvernamentale& in!tituţii& firme etc. pot altera eficienţacomunic"rii.

Cel cu !tatut !uperior ar putea !upraevalua rolul !"u 'n proce!ul de comunicare%

/ tendinţa de a !upradimen!iona introducerea / tendinţa de a tran!forma dialoul 'nmonolo / un ton ridicat de intimidare / lip!a de re!pect faţ" de interlocutor /

pre3udecata c" !u$ordonaţii nu pot avea idei !au !ue!tii mai $une / tendinţa de a

interveni 'n timpul e#punerii !u$ordonaţilor *i de a pre,enta variante contrare /re,i!tenţa faţ" de ideile noi

Cel cu !tatut inferior ar putea !u$aprecia rolul !"u 'n proce!ul de comunicare%

teama de a nu e#prima idei noi pentru a nu avea nepl"ceri cu !uperiorii /convinerea c" pro$lemele !u$ordonatului nu/i intere!ea," pe conduc"tori / lip!ade o$i*nuinţ" *i e#perienţ" 'n comunicare

E#perienţele anterioare 5 dac" *edinţele de la vec)iul loc de munc" erau o pierdere

de timp& vei avea temerea& con*tient !au incon*tient& c" *i *edinţele de la noul!erviciu !e vor de!f"*ura la fel.

Am$ientul -mediul fi,ic 5 mediul 'n care are loc comunicarea influenţea,"claritatea tran!miterii *i percept"rii me!a3ului. Un mediu 'n care ,omotul& c"ldura&'ntunericul *i alomeraţia predomin" con!tituie o $arier" 'n calea comunic"rii.

D. Caracteri!ticile *i principiile unei comunic"ri eficiente

2n contra!t cu comunicarea denaturat" -provocat" de $arierele de comunicare&controlul *i atenţia faţ" de eventualele ri!curi conduc la o comunicare eficient"& 'ncare aenţii 'nţele *i !unt 'nţele*i.



D.1. Caracteristicile comunicării eficiente:

E!te $idirecţional". Ideile& opiniile& valorile& atitudinile& credinţele *i!entimentele !e tran!mit li$er de la o per!oan" la alta.

4epinde de a!cultarea activ". Cei implicaţi 'n proce!ul de comunicare '*i a!um"re!pon!a$ilitatea fa*" de me!a3ul receptat& devreme ce accept"& clarific" *i verific"'nţele!urile& conţinutul *i intenţia interlocutorului.

Utili,ea," feed$ac>/ul eficient. <iecare participant la comunicare r"!punde&!pecificând dac" a perceput !au nu me!a3ul. 8roce!ul de feed$ac> te!tea," dac"intenţia emiţ"torului core!punde cu formularea me!a3ului.

E!te clar" *i nealterat" de cuvinte !au elemente contradictorii. Indiferent c" !unt

tran!mi!e ver$al& nonver$al !au prin !im$oluri& me!a3ele 'n care receptorul arereut"ţi 'n identificarea *i decodarea conţinutului nu '*i atin !copul.

Conţinutul me!a3ului *i relaţia dintre emiţ"tor *i receptor influenţea," condiţiile 'ncare are loc o comunicare reu*it". 4ac" !untem prea atenţi la per!oanaemiţ"torului& !/ar putea !" pierdem a!pecte importante din conţinutul me!a3ului.4ac" ne concentr"m doar pe conţinutul me!a3ului& ri!c"m !" nu recept"melementele nonver$ale -e!tica *i mimica cu care emiţ"torul '*i 'n!oţe*te me!a3ul.2ntr/o comunicare eficient"& am$ii factori -conţinutul me!a3ului *i relaţia dintre

emiţ"tor *i receptor !unt la fel de importanţi& nu !e opun unul altuia& ci !eevidenţia," reciproc.

Abordări care creează cadrul unei comunicări reuşite:

Confruntarea 5 aici tre$uie 'nţelea!" ca o a$ordare declarativ"& direct"& mult maiavanta3oa!" 'n faţ" unei maniere interoative. Nu tre$uie !" traem pe nimeni laro!t& ci !" formul"m direct *i !incer a*tept"rile *i ne'nţeleerile noa!tre.

Ascultarea actiă 5 e!te cel mai puternic antidot 'mpotriva comunic"riidenaturate. Implic" concentrarea *i reflecţia a!upra cuvintelor& !en!urilor&!emnificaţiilor *i pre!upunerilor pe care ni le con!truim de!pre ceea ce percepem.

Autostăp!nirea 5 pre!upune c" dac" oamenii ar *ti !"/*i accepte propriile!entimente& ânduri *i fapte& dac" ar putea !" !e accepte a*a cum !unt& ar comunicamult mai li$er& mai direct *i mai $ine.

"dentificarea (sau localizarea 5 !e refer" la a "!i conte#tul corect pentru

'ntre$"rile de verificare *i de clarificare. Atât atunci când tre$uie !" r"!pundem laele& cât *i atunci când tre$uie !" le adre!"m. O 'ntre$are de tipul “de ce :” nu e!te



eficient" dac" nu e!te 'n!oţit" *i de e#plicarea conte#tului !au a motivaţiei ei -cereinformaţii& 3u!tific"ri !au clarific"ri.

#mpărtăşirea 5 denume*te o calitate a oric"rui proce! de comunicare% atunci cândcomunici& te 'mp"rt"*e*ti. 2n 'ncercarea de a comunica cu ceilalţi& 'mp"rt"*im cu ei

propriile vi,iuni& credinţe& ânduri& valori& o$!ervaţii& intenţii& du$ii& dorinţe&intere!e& pre!upuneri& comple#e *i !l"$iciuni. 4ac" nu ne a!um"m con*tient ace!tri!c -ca cel"lalt !" te vad" a*a cum e*ti& vom e*ua 'n tentativa de a comunica cu!ucce! cu !emenii no*tri.

D.7. $rincipiile comunicării eficiente%

$rincipiul relean%ei% formularea me!a3elor !emnificative 'n termenii receptorului

$rincipiul simplitatii: reducarea ideilor la cea mai !impl" form" de e#primare po!i$il"

8rincipiul definirii% definirea 'naintea de,volt"rii& e#plicarea 'naintea amplific"rii

8rincipiul !tructurii% orani,area me!a3elor 'ntr/o !erie !ucce!iv" de nivele *i!u$nivele

8rincipiul repetiţiei% repetarea conceptelor c)eie ale me!a3elor

8rincipiul comparaţiei *i al contra!tului% learea ideilor noi de cele vec)i&a!ocierea dintre ideile cuno!cute *i cele necuno!cute

8rincipiul accentu"rii% concentrarea atenţiei a!upra a!pectelor *i implicaţiilore!enţiale ale me!a3ului

&.3. 'uestii conclusie

8entru a iniţia o comunicare clar" *i preci!"& tre$uie%

a. !" *tim e#act ce vrem ca interlocutorul !" 'nţelea"

$. !" apreciem a$ilit"ţile de comunicare proprii *i cele ale interlocutorului

c. !" ne identific"m cu interlocutorul -prin empatie *i 'nţeleere

d. !" formul"m a*tept"ri reali!te privind impactul me!a3ului tran!mi!

e. !" cre*tem relevanţa me!a3ului pentru receptor& formulându/l 'n lim$a3ul !"u

f. !" ne formul"m ideile 'n cei mai clari termeni po!i$ili. !" definim *i !" e#plic"m lucrurile 'nainte de a intra 'n detalii



). !" de,volt"m ideile pa! cu pa!

i. !" repet"m lucrurile e!enţiale

3. !" aleem ideile care merit" !" fie evidenţiate

>. !" folo!im cât mai multe canale po!i$ile -ver$al& nonver$al& !im$olic& empatic

l. !" elimin"m elementele ce pertur$" comunicarea -,omot& 'ntuneric etc.

m. !" ne do,"m ritmul dup" capacitatea de proce!are a receptorului

comunicarea psihlogie

Documents

Transcript of comunicarea psihlogie