comunicarea in jurnalism

8/7/2019 comunicarea in jurnalism

1/6

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Comunicarea in Jurnalism

Comunicare umana este de doua feluri:

a. directa intre doua sau mai multe persoane, aflate intr-o relatie de proximitate

spatiala si se influenteaza reciproc este o comunicare intepersonala;

b. indirecta comunicarea este mediata de un suport complex din punct de vedere

tehnologic, (scrisoare, telefon, calculator) sau de un bun produs de un ansamblu de

institutii, specialisti si dotari, (carti, fimle, cd-uri, ziare, radio, tv, net).

Actul de mediere permite sporirea capacitatii de inmagazinare a datelor,

amplificarea audientei mesajelor, cresterea vitezei de transmitere a acestora si

marirea distantei dintre emitatori si receptori.

Comunicarea mediata include comunicarea mediata tehnologic, intre grupuri

putin numeroase, (teleconferintele, videoconferintele, forumurile de pe net,

discursurile, concertele care beneficiaza de instalatii de sonorizare) si

comunicarea de masa, cand intre emitator si receptori se interpun instalatii

sofisticate si institutii complexe: sistemul editorial, redactiile, studiourile tv, cele

de productie cinematografica.

Comunicarea de masa a aparut in europa, la sfarstitul secolului al XV-lea

si era reprezentata de un ansamblu de institutii care se ocupa cu valorizarea

economica a formelor simbolice si cu circulatia lor largita in timp si spatiu.

Aparitia unui public din ce in ce mai numeros a dus la ieftinirea produselor media

si la industrializarea productiei. Apare, cu timpul principiul benzii rulante, al

serializarii si al tipizarii.

Comunicarea de masa se adreseaza societatii de masa si genereaza culturade masa. Masa reprezinta un conglomerat urias de oameni care nu se cunosc intre

ei, nu sunt intr-o relatie de proximitate spatiala, nu comunica, nu au valori si

idealuri comune. Singurul lucru care ii uneste este consumul aceluaisi produs

cultural, distribuit pe scara larga. In secolul al XIX-lea, masa desemna paturile

sociale inferioare, conglomerate amorfe, periculoase si violente. Acest concept era
http://www.cartiaz.ro/http://www.cartiaz.ro/


2/6


sensibil diferit de cel de multime, o grupare umana concentrata intr-o anumita

zona, dominata de impulsuri afective, irationale si care se manifesta prin actiuni

punctuale si imprevizibile. Un alt termen este acela de public, considerat a fi unansamblu limitat numeric, care au constiinta apartenentei la o comunitate de

interese si care se manifesta coerent, rareori cu violenta.

Termenul societate de masa a aparut la sfarsitul secolului al XIX-lea, si

descrie societatile moderne in care formele traditionale de asociere, precum,

comunitatea, clasa, etnicitatea si religia au decazut si in care predomina formele

de organizare la scara larga, birocratizate si marcate de relatii impersonale. Astfel,

populatia e o masa nediferentiata, rupta de radacinile comunitare, de traditie si de

moralitatea arhaica, incapabila sa aiba gusturi culturale elevate sau clarviziune

politica; de aceea, ea este usor de manipulat. Exista, totusi, o diferenta intre

mediul rural si cel urban, in timp ce in primul, oamenii se cunosc, au aceleasi

valori si idealuri si formeaza un bloc omogen, in cel de-al doilea, oamenii,

deoarece nu se cunosc, intra in relatii de competitie si conflict.

Caracteristicile societatii de masa sunt:

- dispersia spatiala a membrilor acesteia;

-absenta unor forme coerente de organizare;

- absenta traditiilor, valorilor si credintelor comune;

- slabirea autoritatii institutiilor clasice si promovarea unui individualism

agresiv;

- consumul unor bunuri culturale eteroclite, produse in afara grupului, de catre

institutii specializate, cu scopul de a fi comercializate;

- amplificarea izolarii si alienarii indivizilor;

Cuvantul cheie al acestei societati este eterogenitatea. In societatea post-moderna,

se produce un fenomen interesant: demasificarea si formarea unor grupuri cu noi

criterii de identitate, (vecinatatile traditionale, cu picnicuri si hamburgeri,

asociatiile de tot felul, ex Alcoolicii Anonimi, asociatii civice, sportive, care sparg

masa in diverse tipuri de public.


3/6


Termenul de cultura de masa a aparut, intial, ca o expresie a decaderii

culturii clasice, in contact cu noile tehnologii si cu lumea afacerilor. Cultura de

masa a fost perceputa ca un fenomen unificator, care anihila celelalte forme decultura si le inlocuia cu un surogat, alcatuit din elemente facile si vandabile. In

realitate, peisajul cultural contemporan nu este nici omogen si nici unitar,

deoarece subgrupurile formeaza culturi specifice. O Subcultura reprezinta un

ansamblu de reprezentari care isi trage radacinile din sfera culturala generala in

care sunt integrate. Subculturile sunt legate de anumite categorii, geupate in

fucntie de sex, varsta, statut economic, distante geografice. Exista o subcultura de

elita, produsa in medii intelectuale, de creatori specializati, pentru un public

avizat. Subcultura folclorica se intalneste in mediul rural; este creata de persoane

partial specializate, pentru un public local, dupa canoane traditionale.

Subcultura populara, intalnita in mediul rural si urban, este produsa de creatori

nespecializati, pe baza unor canoane eteroclite, in continua schimbare, pentru un

public larg. In fine, subcultura de masa este creata in institutii specializate, dupa

canoane eterogene, pentru o piata larga de consumatori potentiali. Pe langa aceste

tipuri, exista si se manifesta subculturi religioase, profesionale si etnice.

Cultura de masa introduce principiul benzii rulante in producerea

bunurilor culturale, inlocuieste criteriile estetice de valorizare cu cele economice

si simplifica continutul produsului nou-creat, eliminand dimensiunea intelectuala

in favoarea atributului afectiv. Incercand o definitie a culturii de masa, vom spune

ca aceasta desemneaza ansamblul comportamentelor, miturilor si reprezentarilor

produse si difuzate conform unor tehnici industriale.

Comunicarea de masa este orientata catre audiente largi, eterogene, care

nu sunt cunoscute de catre comunicator; mesajele sunt transmise public, pentru a

ajunge rapid la consumator, uneori in timp real. Termenul de comunicare de masa

este sinonim cu cel de mass-media, (mass- masa, l. engleza, media suportul pe

care sunt fixate mesajele termen din l. latina)

Media poate insemna:


4/6


a. o tehnica de producere a mesajelor si de fabricare a suporturilor de

transmitere a acestora

b. Tramsnmiterea in timp real a mesajelor, catre un terminal;c. Ansamblul mesajelor create de aceste tehnici;

d. ansamblul organizatiilor care produc sau transmit aceste mesaje.

Elementele componente ale sistemului media pot fi ordonate astfel:

1. dupa suportul de transmitere a mesajului media tiparita si media

electronica;

2. dupa modul de achizitionare produse cump[rate direct, (carti, ziare, casete,

CD-uri); produse pentru care se plateste o taxa de acces,(tv, cablu, net);

produse pentru care nu se plateste un pret in mod direct, (radiouri si tv

comerciale).

3. Dupa continut: informare, divetispent, publicitate;

4. Dupa marimea publicului media de masa, de grup, (in circuit inchis),

media individuale, (reportofon, CD-player, aparat foto);

5. Dupa caracteristicile tehnice media de difuzare, (cablu, unde) si media

autponome, (radio, tv);

6. Dupa functie media de informare, (stocheaza si prelucreaza date), media de

reprezentare, (permit lectura mesajelor), media de distributie, (sistemele de

telecomunicatii);

7. Dupa modul de corelare al comunicatorilor:

- media off-line nu permit comunicarea directa cartea, ziarul;

- media on-line transmit mesaje si leaga comunicatorii tv radio;

- new media combinarea intre industria media si cea a calculatoarelor.

In cadrul comunicarii de masa, comunicatorii sunt cei care creaza si distribuiemesajele. Fiecare are sarcini specifice, in procesul benzii rulante, rentabil,

eficient si aducator de profit. Comunicatorii au o activitate de rutina, deoarece

exceptiile apar relativ rar. Cu exceptia vedetelor, restul nu se bucura de

renume si nu este perceput de catre public. Deoarece jurnalistii nu


5/6


interactioneaza eficient cu publicul, a aparut instituai sondajului de opinie,

care are, insa rezultate aproximative.

Canalul reprezinta ansamblul tehnologiilor controlate de institutiispecializate, care cresc viteza, sporesc aria de difuzare si calitatea

comunicarii. O informatie transmisa pe suport material este transmisa cu

usurinta si nu e relee de accidentele inerente comunicarii directe: uitare,

reconstructie, metaforizare.

Media se imparte in: media autonome: suportul de transmisie poarta in el

mesajul, (carti, ziare), cu conditia stapanirii unui cod de acces, adica a sti sa

citesti, sau a unui decodor, (radio, tv, CD); media de difuzare suportul tehnic

are doar fucntia de a transmite mesajele: relee, cablu, sateliti; media de

comunicare permit dialogiul la distanta telefon, posta electronica.

Publicul joaca un rol esential inc adrul comunicarii de masa. Deoarece este

eterogen, jurnalistii, incearca mentinerea interesului pentru un anume tip de

produs pentru un public cat mai mare, desi vorbim tot mai mult despre

demasificarea audientei. In comunicarea de masa, receptorul nu comunica

eficient cu emitatorul, feed-back-ul este slab si atunci publcul poate intrerupe

actul de comunicare. La unele programe tv si radio se poate realiza o

dimesniune interactiva telefoane si mail in direct, publicul din studio,

jocurile si concursurile.

Un produs media este o marfa sau un serviciu, vandut unor consumatori

potentiali. Aici este vorba despre informatii, (brute, prelucrate, in direct),

despre idei si opinii, (publicul vrea sa vada cum gandeste o personalitate un

anume subiect), despre divertisment. Eterogenitatea audientei ii obliga pe

jurnalisti sa uniformizeze si sa simplifice continuturile transmise, eliminand,

formulele intelectualiste sau tehnice.

Tipologia institutiilot de presa

1. Dupa scopul activitatii, exista institutii comericiale si non-profit, (de

serviciu public). Primele sunt independente de politica si se

autofinanteaza dar cad adesea prada intereselor economice si politice si


6/6


sunt supuse capriciilor publicului. Institutiile non-profit sunt

subventionate de stat, partide, societatea civila, organizatii filantropice.

2. Dupa pozitia politica adoptata, institutiile media sunt neutr saupartizane;

3. Dupa su[ortul pe care difuzeaza mesajele exista presa scrisa si

audiovizual.

comunicarea in jurnalism

Documents

Transcript of comunicarea in jurnalism