Comunicare de Criză - Proiect

8/18/2019 Comunicare de Criză - Proiect

1/16

Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative

Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice

Masteratul de Comunicare și Relații Publice

Comunicarea în situații de criză

Alexandru Stan

1


2/16

Cuprins

1. Introducere2. Tipuri de criză

3. Criză. Conflict. Risc. Delimitări.

4. Studiu de caz – problema cinilor !a"abonzi

#. Concluzii$. %iblio"rafie

Introducere

&e aflăm 'ntr(o perioadă 'n care conflictul de interese se construie te pe fondulș

dorin ei nemăr"inite de e)pansiune socială i economică. *manitatea i spa iul social seț ș ș ț

confruntă tot mai mult cu dificultă i 'n ceea ce pri!e te men inerea controlului. Sc+imbările seț ș ț

produc 'ntr(un ritm alert. ,duc cu ele consecin e profunde- care pentru a determina un !iitor ț

a!antaos pentru sine- indi!id sau pentru 'ntrea"a societate- trebuie să fie estimeze situa iaț

imediat i să se ia o decizie aproape instantaneu.ș


3/16

/rice studiu care pri!e te e!olu ia crizei- implică analize de risc- care conduc laș ț

apari ia crizei- ceea ce 'nseamnă că "estionarea lor trebuie să se producă 'ntr(un mediuț

inte"rat. 0n ceea ce pri!e te or"aniza iile- pre!enirea i "estionarea riscurilor poate fi făcutăș ț ș

doar 'n cazul 'n care mana"ementul crizelor se bazează pe un coerent de strate"ii de

comunicare 'n situa ii de criză. *n mana"ement al crizelor este eficient atunci cnd seț

concentreaza pe diferite tipuri de interac iuni politice i sociale- ce apar in unei structuriț ș ț

inte"rate de rela ii publice.țiecare or"aniza ie este !ulnerabilă la crize. Dacă nu se pre"ăte te din timp- !a suportaț ș

numeroase daune. re"ătirea crizei reprezintă o etapă or"anizaională esenială. 5ecul poate

cauza probleme "ra!e pentru sta6e+olderi- pierderi pentru or"anizaia 'nsă5i sau poate duce

c+iar la dispariia acesteia. racticienii de relaii publice fac parte din ec+ipele de mana"ement

al crizei. ,5adar- un set de practici 5i lecii pro!enite din e)periena noastră practică ar reprezenta cu si"urană o resursă e)term de utilă pentru profesioni5tii din domeniu. S(au scris

dea nenumărate cări despre mana"ementul crizei- ceea ce face dificilă o sintetizare a

informaiilor.

Comunicarea de criză este piatra de 'ncercare a rela iilor publice. Cristina Coman-ț

sus ine că o comunicare de criză este 7ansamblul de metode puse 'n aplicare de o or"aniza ieț ț

pentru distribuirea informa iilor atunci cnd se confruntă cu o situa ie de criză-- care poateț ț

afecta publicurile ei.81 Depă irea unei crize 'nseamnă buna "estionare a comunicării acesteia.ș

Criza este e!enimentul care constituie o ruptură 'ntre intern i e)tern. Comunicarea de crizăș

presupune două planuri de ac iune9 unul care coordonează aspectele opera ionale aleț ț

rezol!ării crizei i altul care men ine capitalul ima"inii. ste ne!oie deci despre o transparen ăș ț ț

perfectă 'n ceea ce pri!e te comunicarea de criză. Informa iile trebuie să circule corect i săș ț ș

fie e)acte- deoarece- principalul furnizor de informa ii este mass(media- iar dacă mass(mediaț

este prost informată- atunci informa ia care circulă este cea care poate amplifica criza-ț

nicidecum nu o reduce. :urnalistul- 'n situa ia dată- nu poate face nimic altce!a dect săț

'mpartă informa ia pe care o de ine i este dreptul lui să o ofere spre publicitate- deoarece 'nț ț ș

asta constă calitatea tirii sale.șComunicarea de criză este modul de ac iune al companiei care aun"e 'ntr(o astfel de situa ie.ț ț

entru a "estiona corect criza- este ne!oie de un ec+ilibru mediatic. ,cesta presupune crearea

condi iilor optime 'n ceea ce pri!e te accesul presei la informa ii.ț ș ț;a baza func ionării sistemului comunicării de criză stă coeren a- consisten a iț ț ț ș

eficien a. Trei principii care nu func ionează unul fără de altul i care controlează "estionareaț ț ș

1 Cristina- Coman- Rela ii publice, Principii i strategii,ț ș Ia i- ed. olirom- 2


4/16

informa iei. 0n ceea ce pri!e te informa ia distribuită- aceasta trebuie să răspundă la toateț ș ț

cerin ele publicului i nu trebuie să pericliteze eforturile făcute pentru a men ine sub controlț ș ț

criza. Comunicarea este milocul necesar i determinant 'n rezol!area corectă a crizei.ș,plicarea unui sistem modern 'n "estionarea comunicării 'n timpul crizei- răspunde

e)i"en elor de or"intă internă i e)ternă. Totodată- asi"ură resursele necesare pentru succesulț ș

comunicării i abordează o abordare unitară- care să nu fie cu mult diferită fa ă de abordareaș ț

care e)istă 'n afara crizei. laborarea mesaelor are 'n !edere faptul că mesaul care aun"e la

public trebuie să prezinte 'n mod direct "ra!itatea situa iei- dar 'ntr(o manieră mai plastică.ț

1. Tipuri de criză

Dacă aruncăm o pri!ire 'n urul nostru- remarcăm că- de i ne confirmă cu tărie to iș ț

conducătorii că 7am ie it din criza financiară8 i că de(acum !om trăi mai bine- constatăm cuș ș

stupoare că realitatea este e)act pe dos. Informarea eronată pe care ne(o oferă 7mai marii8

ărilor- duce la dez!oltarea diferitelor crize. Crizele apar indiferent de ct de mare este oțcompanie- ct de bine dez!oltată este sau ct de cunoscută i 'ndră"ită este pe pia aș ț

interna ională. Criza este ine!itabilă i mai de!reme sau mai trziu aun"e 'n fiecareț ș

companie- moti! pentru care- trebuie cu to ii să fim pre"ăti i pentru "estionarea crizelor. 0nț ț

sensul acesta- Coombs- !orbe te despre comunicarea de criză ca fiind 7se!a de "estionare aș

crizelor. ,tunci cnd comunicarea de criză este ineficientă- apare efortul de "estionare a

crizelor.82 Ideea promo!ată de Coombs- sus ine faptul că mana"ementul crizei constă 'nț

Coombs- >. Timot+?- Ongoing Crisis Comunication. Planning, Managing and Responding.,T+ousand /a6s - Sa"e ublications- California- 1@@@- p. )i

"


5/16

dez!oltarea unui set de factori dez!olta i pentru a combate crizele i a reduce daunele produseț ș

de acestea.Dacă pri!im astfel lucrurile- tipul acesta de mana"ement este- realmente- un instrument acti!

sau proacti!- ce spriină or"aniza iile i pre!ine sau reduce efectele ne"ati!e produse de criză.ț ș

rotearea timpurie a or"aniza iei Aadică abordarea diferitelor metode pentru a pre!eni crizaBț

aută- 'n primul rnd- la sus inerea 'n top a renumelui companiei i proteează publicul deț ș

e!entualele pa"ube.Coombs oferă o defini ie foarte comple)ă a ceea ce numim "eneral 7criză8. ,cestaț

spune că 7/ criză este percep ia unui impre!izibil e!eniment care amenin ă importanteleț ț

a teptări ale ambelor păr i i poate afecta foarte serios e!olu ia unei or"aniza ii i "enereazăș ț ș ț ț ș

astfel rezultate ne"ati!e.83 Criza este astfe rezultatul unui e!eniment impre!izibil. !eniment

care afectează importante a teptări ale păr ilor interesante i poate a!ea un impact seriosș ț șasupra performan elor or"aniza iei i "enerează diferite aspecte ne"ati!e.ț ț ș0n altă ordine de idei- caracterul anticipati! al mana"ementul crizelor implică 7un set de

măsuri aticipati!e care permit or"aniza iei să ' i coordoneze răspunsurile la o situa ie deț ș ț

criză.84 /r"aniza ia poate a!ea 'n continuare beneficii ma)ime prin modul 'n care abordeazăț

un mana"ement eficient al crizei i ma)imizează oportunită ile i reduce pericolele. )istăș ț ș

patru tipuri de abordare a crizei- tipuri pe care le "ăsim implementate de . im- E. C+a iș

:.R. im- 'n aricolul Developing a Crisis Management Index: Applications in Sout !orea.

rimul model este modelul managementului cri"ei #n etape: !orbim aici despre e!olu ia uneițcrize 'n func ie de notele ei specifice i propunerea unor strate"ii de ac iune adec!ate. ,lț ș ț

doilea model este modelul sitetic de management al cri"ei- care ia 'n calcul !ariabilele sociale

i or"aniza ionale. Se includ aici factorii te+nolo"ici- socio(politici i psi+olo"ici. Tipul alș ț ș

treilea este modelul sistemic de management al cri"ei- care are 'n !edere diferite !ariabile

or"aniza ionale i pro"ramele de "estionare a crizelor. *n pro"ram bine definit i care esteț ș ș

urmat 'ndeaproape- duce la o mana"eriere corectă a crizei. 0n pro"ramele de mana"eriat se

combină diferite elemente- dintre care9 te+nolo"ia- factorul uman- cultura corporati!ă sau psi+olo"ia mana"erilor. *ltimul model de abordare a crizei este modelul comunica ional deț

management al cri"ei- ce concentrează strate"iile de comunicare utilizate pentru ie irea dinș

criză.0nainte să dez!oltăm tipurile de criză- este important să identificăm criza- iar pentru a

o recunoa te- trebuie să(i tim trăsăturile. ,stfel se pot clasifica situa iile de criză pe baza unor ș ș ț

! Coombs- >. Timot+?- Op. cit., p. 2

" F. &udell- &. ,nto6ol- $e %andboo& 'or (''ective (mergenc) and Crisis Management, ;e)in"ton-;e)in"ton %oo6s- 1@==- p. 2


6/16

criterii pertinente- prin care să o recunoa tem i să deducem comple)itatea problemei.ș ș

Indiferent de tipul de criză- ea se recunoa te prin apari ia noilor actori. ,ici inter!inș ț

persoanele care au o !ersiune proprie despre criză i cer e)plica ii despre aceasta. ,stel apar ș ț

din ce 'n ce mai multe cereri cu pri!ire la informa ii din interiorul companiei- informa ii careț ț

pot auta la descoperirea cauzei crizei i se aun"e la un moment de saturare a capacită ii deș ț

comunicare a or"aniza iei. Informa iile oferite pentru diferite persoane care "estionează crizaț ț

i informa iile care aun" 'n presă- conduc la rndul lor la cre terea presiunii temporale iș ț ș ș

punerea or"aniza iei 'n situa ii de ur"en ă. Cu ct se caută mai mult- cu att cresc iț ț ț ș

incertitudinile. ,stfel or"aniza ia- e)pusă dea unei atitudini lipsite de precizie cu pri!ire laț

ori"inea crizei- de!ine responsabilă pentru mizele care au un impact maor asupra

performan ei pe timp de criză.ț #

Trăsăturile despre care tocmai am !orbit- pentru a putea fi descoperite- este ne!oie să le pri!im 'ntr(o manieră a obiecti!ită ii dinamice- deoarece factorii care dinamizează acesteț

procese- accelerează asupra crizei. 0n ceea ce pri!e te comple)itatea dinamicii crizei- e)istă oș

clasificare ce surprinde elemente de tip te+nolo"ic- adică introducerea unor noi tipuri de

amenin ări pe internet. *n rol foarte important- a a cum dea am reu it să deduce- 'l constituieț ș ș

mass(media. Crizele sunt 7pinea8 audien ei. ,stfel- mass(media controlează 'ntr(o manierăț

a"resi!ă criza i o amplifică prin picanteriile- e)clusi!ită ile i e)a"erările cu careș ț ș

manipulează audien a. Se 'ncalcă astfel norme morale- care duc spre cre terea ne'ncrederii-ț șmoti! pentru care- se recur"e la usti ie. Fomentul 'n care intră i usti ia 'n scenă- seț ș ț

transformă 'ntr(un nou !al de audien ă pentru mass(media i atra"e cu sine mai multe miciț ș

crize.e plan intern- cel mai mult au de suferit salaria ii. ,ce tia semnalează din ce 'n ce maiț ș

multe nemul umiri- moti! pentru care scade moti!a ia muncii i apare astfel pericolul pierderiiț ț ș

locului de muncă. ierderea locului de muncă poate fi bilateral- pe de o parte an"aatul refuză

să mai lucreze 'n companie- pe partea cealaltă- an"aatorul se poate !edea ne!oit să recur"ă la

măsura e)tremă de a restructura locurile de muncă- disponibilizndu( i astfel salaria ii. Cndș ț

se aun"e dea 'n astfel de situa ii- !orbim despre un termen "eneral care se nume teț ș

mondiali"are* - adică se "enerează aspecte ce nu mai pot fi controlate de or"aniza ie i se na teț ș ș

un război economic. Cresc astfel ri!alită ile 'ntre firme- se dez!oltă spionaul economic i seț ș

atacă din toate păr ile- de re"ulă- cel mai mult- 'n ima"inea firmei.ț

# Toate aceste trăsături sunt bine definite i dez!oltate 'n cartea lui Da!id Gut+- C+arles Fars+-ș Public Relations: A +aluesDriven Approac, %oston- ,ll?n H %acon ublis+in"- 2


7/16

0n anul 2


8/16

reputa iei. To i factorii sunt la fel de responsabili atunci cnd ne confruntăm cu descoperireaț ț

crizei i apoi rezol!area ei.ș

Dar criza nu apare pe nea teptate. De re"ulă- semnele unei !iitoare crize apar cu ce!aș

timp 'nainte i acest fapt este foarte important de obser!at. Dacă se folosesc toate resursele ceș

pot pre!eni o criză- atunci a!em anse să pre'ntmpinăm criza corect- ori c+iar să o e!ităm.ș

2. Criză. Conflict. Risc. Delimitări.

,tunci cnd apar ine sferei sociale- cu!ntul 7criză8 este cel mai des utilizat 'n strnsăț

le"ătură cu situa iile incerte i discontinue. aptul că terminolo"ic- cu!ntul se referă laț ș

decizie- este u or interpretabil- 'n conte)tul dat- decizia se reflectă asupra factorilor selecta iș ț

pentru dez!oltarea mana"ementului de pre!enireL tratare a crizei. Cu toate acestea-

"estionarea optimă a crizei- constituie un efort pentru a decide factorii unui sistemL or"aniza i.ț

Include probleme comple)e i abilită i- cum ar fi capacitatea de a pre!edea criza- anticipareaș ț

unor scenarii pentru situa ia pre!izibilă- un răspuns prompt 'n cazul unor aspecte- dar nu 'nț

ultimul rnd rezol!area crizei.Comunicarea de criză e)clude tenta ia de a manipula a teptările publicului.ț ș

Fana"erierea unei crize presupune acti!itatea de comunicare prin care trebuie să arate dorin aț

companiei de a trece cu bine prin criză i de a( i asuma responsabilită ile sociale. Desi"ur- oș ș țcriză nu se rezol!ă doar prin comunicare- ci este ne!oie de construirea unui amplu plan

or"anizatoric ce pleacă de la comunicare i aun"e pnă la măsuri financiare. ;a baza oricăreiș

măsuri de mana"eriere a crizei stă un factor esen ial9 păstrarea reputa iei. Societatea care esteț ț

'n criză i nu( i murdăre te reputa ia- are anse mai mari să scape de criză mai repede. 7entruș ș ș ț ș

a se bucura de succes- mana"ementul problemelor trebuie să plece de la ideea că or"aniza iaț

trebuie să fie preocupată de consecin ele sociale ale ac iunilor sale8ț ț = Cu alte cu!inte spus-

' C(ris )allo*a+, -*amena -*ans(.Aidoo, Public Relations Issues and CrisisManagement, /(om0son Social Science Press, #, 0%#1%

'


9/16

mana"ementul trebuie să tindă către o colaborare cu un public rele!ant ce 'l poate auta 'n

rezol!area problemelor.Fodelul mana"ementului problemelor este elaborat de :ones i C+ase i este conceputș ș

ca un proces continuu- cuprinznd mai multe etape. rima etapă este cea a identificării

problemei. ,ici se centrează criza pe comunicarea către public i se stabilesc scopurile iș ș

obiecti!ele pro"ramului de comunicare. , doua etapă cuprinde analiza problemei- adică se

stabilesc efecti! instrumentele de comunicare. 0n această fază se poate sc+imba c+iar iș

or"aniza ia. aza a treia- este faza op iunii de sc+i are a strate"iei de sc+imbare a problemei.ț ț ț

0n acest sens se utilizează diferite strate"ii de comunicare- dintre care cele mai cunoscute sunt9

ad!ertisin"(ul- direct lobb?in"(ul- scrisorile- mail(urile- pa"inile Jeb i cea mai importantă-ș

publicitatea. ,ceste strate"ii de comunicare realizează deprinderea de publicul implicat i deș

stadiul de e!olu ie 'n care se află problema. enultima fază- pro"ramul de ac iune- cuprindeț ț

utilizarea efecti!ă a tuturor miloacelor media prin care criza poate fi 'ndepărtată i inută subș ț

control. ,stfel- o analiză corectă i o strate"ie de sc+imbare a problemei binedez!oltată-ș

conduc spre rezultatele dorite. *ltima etapă este e!aluarea. ,ceasta trebuie să fie constantă iș

să 'nceapă 'ncă de la demararea procesului. / e!aluare corectă- presupune compararea

rezultatului efecti! cu cel inten ionat. !aluarea 'nsă nu se 'nc+eie odată cu rezol!area crizei-ț

deoarece problemele sunt ciclice@./ or"aniza ie aflată 'n criză- are posibilitatea- pe ln"ă urmărirea modelului de criză-ț

să ac ioneze. ,stfel- 'nț Management o' Corporate Communication- Robert Eeart+ indică patru

ac iuni care aută la "estionarea problemei.ț Plani'icarea inteligent- a opera iunilor ț -

presupune planificarea strate"ică a afacerilor or"aniza iei- a informa iilor despre sc+imbărileț ț

din mediul de acti!itate i urmărirea tendin elor politicilor publice. *rmeazăș ț ap-rarea

puternic- i ino'ensiv- inteligent-ș - care se bazează pe inter!en ia or"aniza iei 'n dezbaterileț ț

publice iș extinderea in'luen ei organi"a iei #n mediul s-u externț ț - ac iune care spriinăț

or"aniza ia nu doar 'n timpul crizei- ci i după ce trece aceasta. 0n cele din urmă-ț ș controlarea

mediului dez!oltă un plan de analizare a informa iilor furnizate de mediul 'n care or"aniza iaț ț

' i desfă oară acti!itatea.ș ș 1<

,stfel- deducem că mana"ementul crizelor- impune o comunicare sănătoasă- care trebuie să

!izeze problemele esen iale i să implementeze diferite planuri care aută la dez!oltareaț ș

strate"ică a or"aniza iei. rin caracterul său proacti!- mana"ementul are rolul de a anticipaț

2 %.;.:ones- >.E.C+ase- Public Polic) Issues, 'n 7ublic Relations Re!ieJ8 #A2B- summer 1@@- p.#1.

1 Cristina Coman- Comunicarea de cri"-. $enici i strategiiș - ed. olirom- Ia i- pp.14$(14.ș

2


10/16

problemele 'nainte ca ele să "enereze dea o criză. ste considerat ca fiind 7prima i cea maiș

puternică armă de luptă 'mpotri!a situa iilor de criză.8ț,m remarcat dea faptul că termenii criză- conflict i risc nu pot fi studia i separat. iș ț Ș

din momentul 'n care maoritatea cercetărilor consideră conflictul drept 7o etapă8 'ntr(o criză

de dez!oltare- accentul se !a pune pe un risc binom – criza care induce o c!asi(abordare 'n

conte)tul transformărilor frec!ente de calitate i cantitate a fluctua iilor din societateaș ț

contemporană.entru a accesa studiul comple)ei probleme a crizei- problema riscurilor trebuie

abordată ca atare. Defapt- societatea actuală e)pune ni te sc+imbări nea teptate- salturiș ș

calitati!e 'ntr(un timp e)trem de scurt. Fediul fluctuant al societă ii a fost descris 'ntr(unț

discurs de ennet+ >att- men ionnd că 7trebuie să ne pre"ătim pentru ce!a de neima"inat.8țStrate"ia comunicării de criză- presupune o abordare o abordare "enerală asupra

situa iei e)istente- abordare ce face parte dintr(un comple) de comunicare- uznd de unelteleț

rela iilor publice. &u !orbim despre respectarea anumitor ri"ori- atunci cnd ne raportăm laț

strate"iile de comunicare 'n timpul crizei. ste defapt !orba despre dinamica dez!oltării-

absen a panicii- conducnd către claritate i eficien ă. Cele mai bune strate"ii de rela iiț ș ț ț

publice- !or fi 'ntotdeauna ini ial- opuse 'n ac iune- 'n timp ce- pentru a realiza acest act- esteț ț

ne!oie de o or"anizare in Jor6frame(uri ct se poate de apropiate de realitatea strate"ică.

,bordarea strate"ică trebuie să fie 'ncorporată 'n documente care arată calea de ac iune 'nț

func ie de interac iunea mana"ementului crizelor. ,c iune necesită astfel o planificare atentă-ț ț ț

potri!it lui %enoit- e)istă anumite strate"ii de comunicare 'n criză9

1. Strate"ia ne"a iei – respin"erea acuza iilor ț ț2. Responsabilitatea ne"ării – scăderea eli"ibilită ii cu pri!ire la anumite e!enimenteț3. Strate"ia de corec ie – implică compromisuri pentru re!enireț4. Strate"ia de umilire

rin urmare- strate"ia de comunicare de criză din cadrul unei companii este cadrul 'n care

toate ac iunile sunt concepute ca planuri. ;ipsa unei astfel de strate"ii- face dificilăț

posibilitatea de a facilita e!olu ia rapidă a 'nlăturării riscurilor. / ec+ipă de comunicare 'nț

situa ii de criză este capabilă să 'ndeplinească o cre tere a cererii pentru informa ii. ste deț ș ț

preferat- ca la 'nceputul formării ec+ipei de e)per i pentru mana"erierea crizei- să se alea"ă unț

leader care să fie responsabil cu ac iunea ec+ipei i să fie !ocea care cere informa ii. a ii ceț ș ț ș

trebuie să fie urmări i 'n mana"erierea unei situa ii de criză- nu sunt dificili la bază- dar cer ț ț

multă muncă 'n a!ans pentru a minimaliza riscurile. De re"ulă- comunicarea de criză- pentru a

putea să dea roade- trebuie să pornească 'n !aza de 7pre(criză8. Să se ducă o politică de pre!enire pentru a nu fi ne!oie de tratare.

1


11/16

3. Studiu de caz – problema câinilor a!abonzi

Cinii fără stăpn sunt o problemă mai ales 'n ările din spaiul fostei *niuni So!ietice

5i %alcani- dar 5i 'n ,sia sau ,merica de Sud. Cele mai multe ări din estul 5i sudul uropei nu

au apelat la eutanasie- 'n ciuda numărului mare de maidanezi prezeni 'n ora5e- soluie a"reată

'nsă de Statele *nite 5i maoritatea ărilor din !estul uropei.0n Statele *nite ale ,mericii- orice cine "ăsit pe stradă 5i care nu este re!endicat de

nimeni timp de trei zile- c+iar dacă teoretic are un stăpn pentru că are la "t un element de

identificare- este eutanasiat. 0n urmă cu trei ani- Curtea Suprema a statului California a dat o

+otărre prin care a mărit termenul la # zile.,pro)imati! 3 – 4 milioane de cini 5i pisici sunt eutanasiai 'n adăposturile din S*,- 'n

fiecare an.De asemenea- 'n cele mai multe state este permisă 'mpu5carea oricărui cine care intră

pe o proprietate personală.Farea %ritanie este una dintre ările care abordează cu cea mai mare seriozitate

protecia animalelor- primele acte normati!e 'n acest sens datnd de la sfr5itul secolului alMIM(lea. ,ici- maoritatea familiilor au un animal de companie- iar pisicile 5i cinii !a"abonzi

att de comuni 'n ările din estul 5i sudul uropei- aproape că nu e)istă. Cinii maidanezi care

sunt "ăsii totu5i pe străzi sunt inui 'n adăposturi- iar dacă 'n 5apte zile nu sunt re!endicai-

sunt fie dai spre adopie- fie eutanasiai.otri!it unui raport al Do" Trust- unul dintre cele mai importante /&G(uri care se

ocupă de cinii din Farea %ritanie- 'n 2


12/16

0n Irlanda- cinii maidanezi sunt adăpostii 5i eutanasiai 'n cazul 'n care proprietarii nu

'i re!endică 'n termen de # zile. 0n plus- 'n cazul 'n care un propietar nu '5i supra!e"+ează

cinele corespunzător- prime5te pe loc o amendă.0n rana- att cinii- ct 5i pisicile care sunt "ăsite pe străzi sunt adăpostite timp de =

zile- iar dacă nimeni nu le re!endică- sunt eutanasiate. Fai mult dect att- le"islaia din unele

zone permite c+iar 'mpu5carea acestora. stimările neoficiale arată că- 'n fiecare an- 'n rana-

sunt uci5i 'ntre #


13/16

,dăposturile de stat nu pot refuza să primească cini pentru că sunt susinute financiar att de

stat- ct 5i prin sponsorizări.;a C+i5inău- cinii fără stăpn sunt eutanasiai. Decizia a fost luată de primarul Dorin

C+irtoacă- 'n februarie 2


14/16

Concluzii

;ucrarea de fa ă oferă o pri!ire de ansamblu asupra comunicării crizelor. *n subiectț

care merită toată aten ia i care necesită o !astă cercetare- de altfel. Crizele sunt de mai multeț ș

tipuri i se 'ncadrează- 'n func ie de criteriile apari iei lor 'n diferite cate"orii. entru a reu i săș ț ț ș

e)cludem tenta ia de a e)a"era 'n media- de a murdări rezonan a numelui companiei i de aț ț ș

oferi informa ii eronate urnali tilor- este ne!oie de o mana"eriere sănătoasă.ț șCel mai simplu mod de a ine sub control criza este să duci o politică corectă. ,staț

'nseamnă că este ne!oie să se ină sub control tot timpul aspectele care pot "enera criza.ț

Qorbim astfel despre un pro"ram or"aniza ional care duce o politică premer"ătoare unei crize.ț

,stlfe- cel mai important lucru- 'n momentul 'n care o companie aun"e să fie 'ntr(o criză Ade

comunicare- or"aniza ională- mediatică sau de ima"ineB este să se consolideze rela ia cuț ț

media i să se aplice ct mai multe planuri care să ină an"aa ii 'n posturi.ș ț țQorbim despre noile te+nolo"ii de comunicare- ce permit adoptarea unor atitudini

proacti!e 'n comunicare. e partea de social media- este foarte important să nu se piardă din

!edere ri"orile pe care le impun te+nolo"iile noi. 0n acest sens- cea mai bună sursă de

comunicare este internetul- care oferă suficiente semnale de a!ertizare 'n le"ătură cu e!olu iaț

crizei./r"aniza iile trebuie să fie pre"ătite să reac ioneze mult mai rapid la pro!ocările ceț ț

apar 'n diferitele situa ii de criză. ,ltfel- informa iile care circulă 'n mediul online potț ț

fructifica multe ne'n ele"eri i erori- moti! pentru care- ie irea din criză de!ine i mai "reaț ș ș ș

pentru or"aniza ie.țFana"ementul crizei nu se reduce la acti!ită ile de comunicare sau de rela ii publice.ț ț

ste o sferă lar"ă ce include de la acti!ită ile or"anizatorice pnă la măsurile financiare ceț

trebuie luate. 0n ciuda tuturor acestor fapte dea tiute- 'n cele mai multe cazuri- sunt incluse iș ș

acti!ită i de rela ii publice- care !in pentru a facilita acordul politicilor- ac iunilor iț ț ț ș

produselor or"aniza iei. entru a se bucura de succes- mana"ementul crizelor trebuie să pleceț

de la ideea că- or"aniza ia trebuie să fie preocupată de consecin ele sociale ale ac iunilor sale.ț ț ț

1"


15/16

/ companie care duce un pro"ram mana"erial corect 'n timpul crize- are mai pu ine anse săț ș

iasă din criză ne ifonată i poate- mai pre"ătită pentru cerin ele pie ei actuale.ș ș ț țDe i am dez!oltat o teorie pri!ind comunicarea de criză din cadrul unor or"aniza ii-ș ț

am ales să mă concentrez 'n studiul de caz- asupra unei probleme sociale. Foti!ulK Simplul

fapt că- de i speciali i a!em- resurse i informa ii la fel- comunicare de criză 'n situa iaș ș ș ț ț

cinilor fără stăpn din Romnia nu a fost mana"eriată corect. roblema este că nu a fost

an"aată o ec+ipă care să urmărească pa ii comunicării de criză i care să iasă cu declara iiș ș ț

constant. Cu ade!ărat s(a concretizat criza- 'n urmă cu doi ani- cnd mai multe persoane din

Romnia au fost atacate de cini- soldndu(se 'n cele din urmă i cu un caz tra"ic. ,tunci- amș

putut urmări cum afla i 'ntr(o situa ie fără precedent- am reu it să concretizăm criza- să oț ț ș

analizăm- iar 'n cele din urmă să o rezol!ăm. %ine'n eles- efectul comunicării de criză- nu esteț

imediat- e ne!oie de timp pentru a aun"e la rezultatul dorit- important a fost 'nsă- modul 'ncare criza a obli"at demararea mana"erierei crizei i nicidecum- nu s(a dus o politică deș

pre!enire./bser!ăm astfel că- diferen a dintre o comunicare de criză din cadrul unei companiiț

omo"ene i o criză socială este co!r itoare. oate pentru simplul fapt că- nefiind !orbaș ș

despre apărarea unor interese economice concrete- instaurarea unei ec+ipe care să urmărească

'n de aproape e!olu ia unei e!entuale crize- nu e)istă.ț

"iblio!rafie

1#


16/16

1. %.;.:ones- >.E.C+ase- Public Polic) Issues, 'n 7ublic Relations Re!ieJ8 #A2B-

summer 1@@.2. C+ris GalloJa?- Jamena Jans+(,idoo- Public Relations Issues and Crisis

Management, T+ompson Social Science ress- 2

Comunicare de Criză - Proiect

Documents

Transcript of Comunicare de Criză - Proiect