Comunica Resi Conflict

7/17/2019 Comunica Resi Conflict

http://slidepdf.com/reader/full/comunica-resi-conflict 1/13

SCOALA CU CLASELE I-VIII CORNU DE JOS

COMUNICARE SI CONFLICTCOMUNICARE SI CONFLICT

INV. Irina GHINEA

1



Introducere

Fie că ne dăm seama sau nu, tot ceea ce este ex!imat de căt!e e!soane "n #ia$a

socia%ă a!e de-a &ace cu !ocesu% de comunica!e' A(a cum nu este osi)i% să nu ai un

como!tament, *au% +a%taic. t!a/e conc%uia că nu o$i să nu comunici 0*'+at%aic. et al ' 123, 345'

*ent!u a ex%ica mai )ine necesitatea (i imo!tan$a comunică!ii #oi !eda "n ce%e

ce u!meaă axiome%e comunică!ii sta)i%ite de 6coa%a de %a *a%o A%to ca!e "(i !oune să

studiee &enomenu% comunică!ii din e!secti#a !e%a$ii%o! inte!umane7

8n i%e%e noast!e se simte o ne#oie acută de ad9nci!e a cunoa(te!ii des!e

!ocesu% comunică!ii su) toate asecte%e (i &o!me%e sa%e' At9t %a ni#e%u% indi#idu%ui, c9t

(i "n ceea ce !i#e(te co%ecti#itatea "n ca!e acesta t!ăie(te, se o)se!#ă o c!e(te!e

constantă a inte!esu%ui ent!u !o)%ematica comunică!ii' :i de i ne con&!untăm cu

aa!i$ia de noi a!tico%e, că!$i, se "nt9m%ă des să %uăm a!te %a o se!ie de workshop - u!i

sau training - u!i ca!e au ca sco "m)unătă$i!ea comunică!ii, e&icientia!ea (i

de#o%ta!ea ei' Comunica!ea este #ita%ă "n toate domenii%e'

Definiţii ale comunicării: analiă com!arati"ă

;e!menu% comunicare "(i a!e !ădăcini%e "n %im)a %atină, communico, are, avi,

atum semni&icănd ac$iunea de a &ace ce#a "n comun, de a "mă!$i cu cine#a, de a

"mă!tă(i'

Este ext!em de /!eu de /ăsit o de&ini$ie a comunica!ii cu ca!e to$i oamenii de

(tiin$ă să &ie de aco!d, %uc!u de a%t&e% destu% de e#ident' Dat &iind &atu% că !ocesu%

comunică!ii este esen$ia% "n toate domenii%e, acest %uc!u &ace ca o anume !amu!ă de

studiu să su)%iniee asecte di&e!ite %e/ate de comunica!e "n coma!a$ie cu o a%ta' Ast&e%

că de&ini$ia !ousă de socio%o/ de exem%u, di&e!ă de cea !ousă de eda/o/, &i%oo&

sau de si<o%o/' Insa, de(i există o di#e!sitate de de&ini$ii a%e comunică!ii, &ieca!e

accentu9nd un anumit asect "n &unc$ie de contextu% sau cad!u% de !e&e!in$ă, toate inc%ud

Este imosi)i% să nu comunicăm'O!ice comunica!e !eintă două asecte7 con$inut (i !e%a$ie, ce% de-a% doi%ea asect"n/%o)andu-% e !imu%, !in aceasta !ea%i9ndu-se o metacomunica!e'

Natu!a !e%a$ii%o! deinde de unctua$ia sec#en$e%o! de comunica!e dint!e a!tene!i'Oamenii uti%ieaă două tiu!i de comunica!e7 di/ita% (i ana%o/ic'Sc<im)u% de comunica!e este simet!ic sau com%ementa!, duă cum se )aeaă e e/a%itatesau e di&e!en$ă'

0*' +at%aic. et al ', 1=2>12?, 3=-4 apud S'C<e%cea, ?@@=, 5

?



cinci e%emente7 15 un emi$ăto!, ?5 un !eceto!, 5 un mesaB, 35 o moda%itate de

t!ansmite!e a mesaBu%ui (i =5 un e&ect'

Comunica!ea mai oate &i de&inita d!et o!ice t!ansmite!e de in&o!ma$ii, idei,

emo$ii de %a o entitate &ie ea e!soană, /!u uman sau co%ecti#itate %a a%ta !in

inte!mediu% mesaBe%o!' :i de i comunicăm e di#e!se căi, o!iunde am me!/e (i o!ice

am &ace emitem (i !ecetăm in&o!ma$ii, uneo!i c<ia! &a!ă să ne dăm seama de toate

semna%e%e e ca!e %e t!imitem ce%o! din Bu!u% nost!u (i e ca!e %e !imim' *!in

inte!mediu% !ocesu%ui de comunica!e se &o!meaă sistemu% de #a%o!i (i atitudini a%

indi#idu%ui, )a/aBu% de cuno(tinte, !inciii de #ia$ă cunoa(te!ea "n ansam)%u' Fie că

a#em "n #ede!e comunica!ea #e!)a%ă, non-#e!)a%ă, %a distan$ă sau comunica!e !in

muică sau ictu!ă toate aceste tiu!i te de#o%tă ca indi#id, i$i nuan$eaă caacitatea

de a ascu%ta, a sintetia, sim$u% a!tistic, etc' Comunica!ea se des&ă(oa!ă e!manent, ea

aBută un indi#id să se inte/!ee "nt!-o comunitate'

Eta!ele !roce#ului de comunicare

Un mode% omni!eent "n maBo!itatea manua%e%o! (i că!$i%o! de comunica!e este

Modelul Emiţător - Receptor '

Fi/'1 Modelul Emiţător - Receptor 0apud V'Co!nescu et al ', ?@@, ?3?5

Ana%i9nd mode%u% !eentat ante!io! 0 ig.!5, #om "n$e%e/e mai )ine cum

&unc$ioneaă !ocesu% comunică!ii (i c9t de imo!tantă este &ieca!e etaă !in ca!e t!ece

un mesaB' Acest ansam)%u de &ae sunt "n inte!deenden$ă ent!u ca !eu%tatu% &ina%

t!ansmite!ea in&o!ma$iei să se e&ectuee c9t mai e&icient (i &ide%'

*ent!u a se des&ă(u!a !ocesu% comunică!ii t!e)uie să existe un emitent ce% ce

ini$iaă comunica!ea (i un !eceto! ce% ce !ime(te mesaBu%' De ce%e mai mu%te o!i,

!o%u!i%e de emi$ăto! (i !esecti#, !eceto! se e!mută de %a unu% %a a%tu%' 8n !imă &aă,

aa!e ideea e ca!e emi$ăto!u% do!e(te să o t!ansmită' Aceasta t!ece !int!-un !oces de

codi&ica!e, de sistematia!e (i !euni!e "nt!-un cod a% mesaBu%ui, u!m9nd ca "n &aa

u!mătoa!e mesaBu% să &ie t!ansmis e una din căi%e a%ese de !eceto!' Destinata!u%



!ime(te mesaBu% "ncea!că să "% "n$e%ea/ă (i să "% inte!!etee să "% decodi&ice ast&e%' 8n

u!ma oe!a$ii%o! e&ectuate ante!io!, !eceto!u% t!ansmite ce%ui ce a emis in&o!ma$ia

anumite !eac$ii (i semna%e' A(ada!, "eed-#ack -u% dat, !e!eintă !asunsu%, &ie e% de o!ice

ti (i e o!ice ca%e emis, ca!e este !imit de căt!e exedito!' *!in u!ma!e, "nt!e emi$ăto!

(i !eceto! se !ea%ieaă un t!ans&e! de date, idei, /9ndu!i'

Sco!ul comunicarii

Există o a!ie #astă de moti#e ent!u ca!e oamenii comunică' Din do!in$a de

autocunoa(te!e, descoe!i!ea %umii exte!ioa!e, sta)i%i!ea (i men$ine!ea de !e%a$ii

semni&icati#e cu a%te &iin$e umane, aButo!a!ea semeni%o!, Bocu% (i dist!ac$ia ot &i moti#e

a%e comunica!ii inte!umane' A! mai utea &i adău/ate aici (i do!in$a de a &i in$e%es a

indi#idu%ui (i de ce nu, de a st9!ni o !eac$ie inte!%ocuto!u%ui' Oamenii comunică (i

dato!ită &atu%ui că #o! să &ie in&o!ma$i, să "(i de#o%te "nt!-un &e% a)i%ita$i%e (i să

do)9dească a%te%e noi (i totodată, să "(i %ă!/ească ni#e%u% de cuno(tiin$e' Une%e din

aceste do!in$e se a&%ă %a un ni#e% su)%imina%, indi#iii ne&iind tot timu% con(tien$i sau

ne"nt!e)9ndu-se i de i de ce comunică'

$ariere in eficienta comunicarii

8n ciuda tutu!o! e&o!tu!i%o!, un numa! de )a!ie!e se ot inte!une "n ca%ea unei

comunica!i e&iciente' Un o)staco% maBo! este ca nici un mesaB nu e !ecetat exact "n

&o!ma "n ca!e e% a &ost emis' Receto!u% oate am%i&ica, modi&ica, inte!!eta /!esit sau

c<ia! i/no!a mesaBu%' A%te )a!ie!e aa! dato!ita %isei unui sistem de !e&e!inta comun

sau unei di&e!ente de exe!ienta "nt!e emitato! si !eceto!' Exista mu%te tiu!i de )a!ie!e,

dint!e ca!e mentione c9te#a7

- di&e!ente "n educatie

- di&e!ente "n inte!esu% &ata de mesaB

- di&e!ente "n ni#e%u% de inte%i/enta

- %isa de !esect mutua%

- di&e!ente "n ceea ce !i#este #9!sta, sexu%, !asa si cate/o!ia socia%a

- %isa de a)i%itate din a!tea emitato!u%ui

- %isa de a)i%itate din a!tea !eceto!u%ui

- %isa de in&o!matii su%imenta!e

Une%e e%emente 0ca de exem%u u!matoa!e%e5, !est!9n/ a)so!)tia de in&o!matii sau

idei noi7

3



- com%exitatea ideii 0cu c9t ideea este mai com%exa, cu at9t mai utini oameni

#o! &i caa)i%i sa o "nte%ea/a5

- di&e!enta &ata de mode%e%e cunoscute 0oamenii nu acceta idei noi daca e%e

di&e!a !adica% de ceea ce ei cunosc5

- cometitia cu idei%e existente 0idei%e noi concu!eaa cu idei%e deBa accetate5

- necesitatea demonst!a!ii 0idei%e sunt mai uso! accetate daca e%e ot &i

demonst!ate sau daca exista do#ei ca!e sa %e sustina5

- ute!ea inte!ese%o! 0inte!ese%e ot &i su&icient de ute!nice ent!u a )%oca idei%e

noi5

- nesatis&ace!ea unei ne#oi 0atunci c9nd mesaBu% nu ia "n conside!a!e ne#oi%e

mani&este a%e !eceto!u%ui - e!mea)i%itatea acestuia din u!ma %a mesaB scade 9na %a

disa!itia tota%a5

- &!ec#enta !eeta!ii 0o idee !euseste doa! daca !eceto!u%ui i se aduce "n mod

constant aminte de ea5

Comunicare % conflict

Comunica!ea nu este doa! aanaBu% oameni%o!' ;otu% "n Uni#e!s inte!actioneaa'

La &iinte, !ocesu% comunica!ii este e#ident, "n secia% c9nd se &ace constient - dato!ita

inte%i/entei' Inconstient sau constient, incomati)i%itatea comunica!ii duce %a con&%ict'

De-a %un/u% existentei, omeni!ea a !o/!esat !in "m)unatati!ea comunica!ii'

Comunica!ea este #e!)a%a sau non-#e!)a%a, e&ecti#a sau #i!tua%a, etc' Exista

su&iciente studii asu!a comunica!ii 0mai mu%t sau mai utin stiinti&ice5,

co!esunatoa!e inte!ese%o! ent!u ca!e au &ost &acute' Comunica!ea nu disune astai

de o teo!ie - ci doa! de in#esti/atii a!tia%e ia! con&%icte%e sunt sstematic cunoscute

mai a%es !in e&ecte'

Isto!ia ne da o in&initate de exem%e - cu o mu%time de "n#ataminte - at9t des!e

comunica!e, c9t si des!e con&%icte7 comunica!e de&ectuoasa ca!e a !o#ocat con&%icte

sau comunica!e )una ca!e a !eo%#at con&%icte' Vo!)im des!e toate tiu!i%e

comunica!ii7 indi#idua%a si de /!u, socia%a, cu%tu!a%a, o%itica, etc'

Conflictul: definitii& #tructura& caue

Con&%ictu% !e!einta o tensiune, o ne"nte%e/e!e sau o!ice !o)%ema di#e!/enta

ca!e aa!e 0"nt!e doi sau mai mu%ti a!tene!i, indi#ii, /!uu!i, a!ti5' Ce%e mai

imo!tante caue ca!e /ene!eaa con&%icte sunt7

=



• comunica!ea de&ectuoasa 0o&e!i!ea uno! in&o!matii insu&iciente, t!unc<iate sau

&o%osi!ea uno! miB%oace si cana%e inadec#ate5 sc<im)u% de in&o!matii co!ecte "n

cooe!a!e e!mite &ieca!ei a!ti sa ai)a acces %a !ationamente%e si cunostinte%e

ce%ei%a%te, con&uia si ne"nte%e/e!ea ut9nd &i ast&e% diminuate "n mod sensi)i%• sistemu% de #a%o!i 0deaco!du% #ieaa "ndeose)i asecte%e etice si moda%itati%e

"n ca!e a! t!e)ui exe!citata ute!ea %u"ndu-se "n conside!a!e !o)itatea mo!a%a si

co!ectitudinea, di&e!ende%e a&ect9nd a%e/e!ea o)iecti#e%o! si metode%o! dia%o/u% "nt!e

su!iG e !inciiu% ca!e e ca!eG, duce %a de/!ada!ea de /en cine nu-i cu noi este

"mot!i#a noast!aG5

• existenta uno! scou!i di&e!ite 0a!ti%e tind sa de#ina di&e!entiate "n ceea ce

!i#esc !io!itati%e, c<ia! si atunci c9nd u!ma!esc !ea%ia!ea ace%uiasi %uc!u5• sti%u% am)i/uu 0%uta ent!u conso%ida!ea oitii%o! !o#oaca o de&o!ma!e a

!ea%itatii denatu!9nd !ationamente%e 9na %a incometenta t!ata!ii situatiei5

• !esu!se%e %imitate 0"n cau% uno! %isu!i, de#o%ta!ea uno! e%emente st!uctu!a%e

este a&ectata5

• deendenta !eci!oca 0!eactia unei a!ti %a necesitati%e a%teia deinde de

atitudinea co!ecta aici este #o!)a de disto!siona!ea o!i )%oca!ea in&o!matii%o!,

su!ae#a%ua!ea necesitati%o! sau ne"nc!ede!e5• nemu%tumi!i%e 0&ata de statutu% ono!a)i%, idei /asite nai#e, !eistenta %a

noutate, !o)%eme com%icate, s&atu!i i/no!ate, "n#inui!i, etc'5

Un mode% mai sim%u de ex%ica!e a con&%icte%o! su!!inde "nt!-o #a!iantă

inst!umenta%ă contradicţiile, atitudinile (i comportamentul ă!$i%o! im%icate' Caue%e

con&%icte%o! t!e)uie !i#ite e toate ce%e t!ei %atu!i, deoa!ece con&%ictu% este un !oces

dinamic "n ca!e cont!adic$ii%e, atitudini%e (i como!tamente%e se sc<im)ă continuu (i se

in&%uen$eaă !eci!oc 0&i/' ?'5'

Fi/' ?. Elementele structurii con"lictuale

Cont!adic$ia se !e&e!ă %a incomati)i%itatea, e!ceută sau !ea%ă, de scou!i "nt!e

ă!$i%e ca!e int!ă "n con&%ict, /ene!ată de inte!ese, no!me, #a%o!i, st!uctu!i di&e!ite'

4

CONFLICT

CONFLICT

ContradicţiiContradicţii

AtitudiniAtitudini Com!ortamenteCom!ortamente



Atitudini%e inc%ud e%emente emo$iona%e, co/niti#e (i de #oin$ă, "n tim ce

como!tamente%e sunt !eu%tate%e uno! deec<i%i)!e, tensiuni, ne#oi, %isu!i, do!in$e (i

a(tetă!i nesatis&ăcute'

Analia #ituatiilor conflictuale8nt!-un &e% sau a%tu% cu to$ii suntem im%ica$i "n con&%icte' A)o!da!ea o!donată (i

sistematică a acesto!a este o necesitate cu at"t mai imo!tantă cu c"t ne#oi%e (i teme!i%e

ca!e ne conduc "n situa$ii%e con&%ictua%e nu sunt con(tientiate de to$i cei im%ica$i'

Con&%ictu% oate &i oiti# sau ne/ati#, &unc$ie de &e%u% "n ca!e "% !i#im'

De ce%e mai mu%te o!i, Hmaniu%a!eaG con&%icte%o! deinde "n ma!e măsu!ă de

con(tientia!ea %o!' Acest %uc!u este osi)i% !in ana%ia (i "ntocmi!ea 'ărţii

conflictului' Un asemenea deme!s o&e!ă o ima/ine c%a!ă a &ate%o! (i e#iden$iaă modu%

"n ca!e inte!ac$ioneaă oamenii ant!ena$i "n con&%icte' *unctu% de o!ni!e "% constituie

"ormularea pro#lemei' A% doi%ea as "n const!ui!ea <ă!$ii con&%ictu%ui "% constituie

identi"icarea părţilor im%icate "n con&%ict' Acestea ot &i e!soane, /!uu!i,

coma!timente 0in cau% o!/aniatii%o!5' !ua!ea uno! oameni e <a!ta con&%ictu%ui, se

#a &ace "ntotdeauna e )aa nevoilor asemănătoa!e e ca!e ace(tia %e "mă!tă(esc' De

a%t&e%, &ieca!e a!te se im%ică deoa!ece a!e ne#oi, t!e)uin$e di&e!ite' Răsunsu% e ca!e

"% &o!mu%eaă &ieca!e ent!u !eo%#a!ea !o)%emei este st!"ns %e/at de aceste ne#oi'

A%ătu!i de ne#oi, ă!$i%e sunt ca!acte!iate de !eocuă!i, anxietă$i, /!iBi, "n /ene!a% au

une%e temeri, ca!e ot &i7 e(ecu% (i com!omite!ea, nesi/u!an$a ecunia!ă, !esin/e!ea,

ie!de!ea cont!o%u%ui, etc'

Uti%ia!ea <ă!$i%o! oate &i de un !ea% &o%os ent!u con(tientia!ea uno! asecte

ca!e, %a !ima #ede!e, a! utea scăa "n &a$a ce%o! ant!ena$i "n con&%ict' 8n %us, !e%e#ă

noi di!ec$ii ent!u so%u$iona!ea con&%icte%o!'

Fi/ 7 a!ta con&%ictu%ui Su!sa7 ' Co!ne%ius, S' Fai!e Ever$one can win, Simon K Sc<uste!, Aust!a%ia,

2

CINE

NE(OI TEMERI

CINE

NE(OI TEMERI

CINE

NE(OI TEMERI

CINE

NE(OI TEMERI

)ro*lema



Reol"area conflictelor

Coo!erarea este necesa!ă dato!ită deenden$ei ca!e există "nt!e di&e!ite /!uu!i

sau indi#ii' Desi/u!, sim%a existen$ă a deenden$ei nu /ene!eaă im%icit cooe!a!ea'

Momente%e dec%an(ă!ii con&%ictu%ui nu ot &i ma!cate cu exactitate "n toate situa$ii%e'O!icum, atunci c"nd indi#iii sau /!uu!i%e !enun$ă %a co%a)o!a!e &i!e(te că sta!ea

con&%ictua%ă domină' Această te<nică a cooe!ă!ii este desemnată să !educă e!ce$ii%e

/!e(ite, să stimu%ee comunica!ea co!ectă (i să de#o%te sentimente de "nc!ede!e "nt!e

cei im%icati in con&%ict'

Retra+erea a!ată o !eocua!e !edusă at"t ent!u !eu%tate, c"t (i ent!u !e%a$ii%e

cu su)o!dona$ii' *e!soane%e ca!e adotă această so%u$ie se !et!a/ din con&%ict, am9nă

asuma!ea !esonsa)i%ită$i%o!, i/no!ă situa$ii%e (i e!soane%e (i este ca!acte!istică ce%o!

%isi$i de "nc!ede!e "n ei "n(i(i' E#ita!ea con&%ictu%ui !esuune i/no!a!ea acestuia "n

se!an$a că #a disa!e de %a sine' Con&%ictu% "nsă nu disa!e, ci !ăm"ne "n sta!e %atentă'

E% oate !ei)ucni cu o intensitate mu%t mai ma!e dacă situa$ia ca!e a /ene!at con&%ictu%

este deose)it de imo!tantă ent!u o!/ania$ie'

A!lanarea se !eumă %a "nce!că!i%e de a mu%$umi toate ă!$i%e im%icate "n

con&%ict' A%ana!ea con&%ictu%ui se "nt9%ne(te atunci c"nd una dint!e ă!$i este disusă să

satis&acă inte!ese%e ce%ei%a%te ă!$i, "n dauna !o!ii%o! sa%e inte!ese, &ie ent!u a o)$ine

un c!edit din a!tea ce%o!%a%$i, &ie din necesitatea de a!monie (i sta)i%itate'

Com!romi#ul !esuune concesii !eci!oce, am)e%e ă!$i o)$in9nd oa!eca!e

satis&ac$ie' Această osi)i%itate de so%u$iona!e a con&%icte%o! o!ne(te de %a suoi$ia că

există "ntotdeauna o ca%e de miB%ocG ent!u so%u$iona!ea di&e!ende%o!, deaco!du!i%e

&iind !eo%#ate !in ne/ocie!ea unei so%u$ii de com!omis' Com!omisu% este de &at o

so%u$ie sue!&icia%ă de "măca!e a tutu!o! ă!$i%o! ca!e !esuune sac!i&ica!ea

con#in/e!i%o! (i uneo!i a !a$iona%ită$ii' Adota!ea acestei metode se &ace mai a%es atunci

c"nd ă!$i%e au ute!i e/a%e (i sunt &e!m <otă!9te să-(i atin/ă scou!i%e "n mod exc%usi#'

Confruntarea este o a)o!da!e a con&%ictu%ui ca!e ia "n conside!a!e at"t ne#oia de

!eu%tate, c"t (i !e%a$ii%e inte!umane' Aceasta constituie, !o)a)i%, sin/u!a ca%e de

!eo%#a!e de&initi#ă a con&%ictu%ui (i este uti%iată "n cau% "n ca!e se accetă di&e!en$e%e

%e/itime dint!e ă!$i, c<eia so%u$ionă!ii con&%ictu%ui &iind !ecunoa(te!ea onestă a

di&e!en$e%o!'

*e %9n/ă aceste moda%ită$i mai utem identi&ica o a%tă te<nică de so%u$iona!e a

con&%icte%o! ca!e se !e&e!ă %a &ixa!ea uno! #co!uri #u!ra,ordonate' *ent!u ă!$i%e a&%ate



"n con&%ict se sta)i%esc o)iecti#e comune ca!e nu ot &i !ea%iate dec"t !in uni!ea

e&o!tu!i%o! (i !esu!se%o! &iecă!uia "n a!te' Con&o!m acestei te<nici, scou!i%e su!a-

o!donate a! &o!$a ă!$i%e să uite deaco!du!i%e dint!e e%e (i să-(i concent!ee aten$ia e

deă(i!ea su!se%o! de con&%ict' De(i este o te<nică ce nu !esuune e&o!tu!i deose)ite

ent!u a%ica!ea "n !actică, uti%ia!ea scou!i%o! su!a-o!donate !eintă dea#antaBu%

că odată ce scou% a &ost "nde%init, con&%ictu% oate să !eaa!ă'

8n !actică se ae%eaă &!ec#ent %a uti%ia!ea mediatorului sau ă!$ii a t!eia'

Metoda este deose)it de e&icientă atunci c"nd ce%e două ă!$i a&%ate "n con&%ict nu mai

sunt disuse %a o con&!unta!e onestă' O a t!eia e!soană cu !o% de mediato!, #a "nce!ca

să !o#oace o "nt9%ni!e "nt!e ă!$i, &a#o!i9nd comunica!ea desc<isă' 8n acest &e% se

!educe emoti#itatea (i se c!eeaă oo!tunită$i e/a%e ent!u am)e%e ă!$i de a-(i ex!ima

sentimente%e' *ent!u a !eu(i "n deme!su% său, mediato!u% t!e)uie să insi!e "nc!ede!e,

a!monie (i sta)i%itate' Numai ast&e% mediato!u% o&e!ă o (ansă de "măca!e a ă!$i%o!

ad#e!se (i aoi c!ea!ea uno! &aci%ită$i ent!u comunica!ea const!ucti#ă'

Terţii ot cont!i)ui %a so%u$iona!ea disute%o! !in te<nici cum a! &i7 !educe!ea

tensiunii, cont!o%a!ea numă!u%ui de !o)%eme, "m)unătă$i!ea comunică!ii, sta)i%i!ea

uno! teme comune sau su)%inie!ea anumito! o$iuni de deciie ent!u a %e &ace mai

at!acti#e ent!u ă!$i' O ast&e% de inte!#en$ie a uno! te!ti a! t!e)ui e#itată "nă c"nd

ă!$i%e !eu(esc să se descu!ce (i &ă!ă aButo! "n %imite !eona)i%e de tim (i !esu!se'

*!actica demonst!eaă că există o !e/u%ă de au!7 inte!#en$ii%e te!$i%o! ca!e nu sunt

accetate de căt!e una sau am)e%e ă!$i, sau ca!e nu sunt "ntă!ite de exe!tia, !ietenia

sau auto!itatea te!$u%ui 0su!se de ute!e a%e acestuia5, ot &i !imite cu osti%itate sau

c<ia! cu du(mănie, indi&e!ent de moti#a$ii%e sau inten$ii%e te!$u%ui' De mu%te o!i se

"nt"m%ă ca "nt!-o disută să aa!ă su!!ia ca ă!$i%e "nt!e ca!e există un con&%ict să se

coa%iee "mot!i#a te!$u%ui 0ca!e este e!ceut acum ca o amenin$a!e5'

A#!ecte !ri"ind comunicarea in"aţator - ele"

+'R' Scott 0?@@1>?@@35 sus$inea &atu% că "nt!-o societate, (co%i%e do)9ndesc

%e/itimitate "n măsu!a "n ca!e o)iecti#e%e %o! se %ea/ă de #a%o!i cu%tu!a%e mai /ene!a%e

cum sunt socia%ia!ea (i educa$ia (i "n măsu!a "n ca!e "(i adateaă st!uctu!i%e (i

!ocedu!i%e %a mode%e de oe!a!e !esta)i%ite (i seci&ice o!/ania$ii%o! cu !o&i%

educa$iona%G0+'R' Scott, ?@@1>?@@3, 345' Ast&e% că, dasca%ii "nde%inesc un !o% deose)it

de imo!tant "n societate "nt!uc9t asi/u!ă &o!ma!ea e!sona%ită$ii tine!i%o! (i !e/ăti!ea

%o! "n %an !o&esiona%, inst!ui!ea #iito!u%ui t9nă! !e/ătit !in studii, e!soana ca%i&icată



(i inte/!ată "n st!uctu!i%e socia%e' *e!sona%itatea dască%u%ui a!e un statut cu totu%

deose)it - e% t!e)uie să ai)ă o caacitate de ematie &oa!te !idicată (i totodată o

acti#itate continuă de autoinst!ui!e (i de adata!e %a noi%e tendin$e%e' Ro%u% de educato!

a% dască%u%ui este ace%a de a t!ei #i!tu$iG, de a &o!ma ca!acte!e'

8n c9mu% sco%ii #ăut ca o scenă e!&o!meaă două tiu!i de acto!i7

!o&eso!ii>in#a$ato!ii (i e%e#ii' Re%a$ia dint!e dasca%i (i e%e#i este o !e%a$ie de in&%uen$a!e

!eci!ocă, o !e%a$ie "n ca!e cei doi acto!i "(i sc<im)ă !o%u%7 din e!&o!me!i "n o)se!#ato!i,

din emi$ăto! "n !eceto! (i #ice-#e!sa 0%". ' Jde!u, ?@@3, 315' *!i#ito! %a !ocesu%

comunică!ii ce se sta)i%e(te "nt!e două entită$i, nu utem sea!a comunica!ea ca

e%ement distinct (i să "% ana%iăm sea!at, !ut de context' 8nt!ea/a inte!ac$iune este,

"nt!-un anumit sens, comunicati#ă (i dato!ită acestui &at at9t inte!ac$iunea, c9t (i

comunica!ea au o !e%a$ie caua%ă "n du)%u sens unde sunt im%icate sentimente%e,

no!me%e (i st!uctu!a' *!in u!ma!e, daca studiem comunica!ea dint!e dască% (i e%e#,

ana%iăm !e%a$ia (i inte!ac$iunea din am)e%e sensu!i, &iind #o!)a de o %e/atu!ă de

inte!deenden$ă'

8n o!ice ti de !e%a$ie, o!ica!e &e% de inte!ac$iune mana/ementu% im!esiei Boacă

un !o% &oa!te imoa!tant' 8n cad!u% !e%a$iei dască% - e%e# acesta oate %ua &o!ma unei

di#e!sită$i de e!&o!mă!i ce se sta)i%e(te de am)e%e ă!$i' 8n ceea ce !i#e(te e%e#u%,

acesta oate e!&o!ma aten$ia %a dască% (i %a ceea ce comunică "n sa%a de cu!s, inte!esu%

&a$ă de o anumită mate!ie, modu% de a se "m)!ăca (i a se u!ta %a testă!i, mai a%es "n

cau% ce%o! o!a%e etc' 8n cau% dască%u%ui, e!&o!ma!ea se oate !educe %a )una-disoi$ie

e ca!e "ncea!că să o c!eee "n sa%a de cu!s, sontaneitatea, etc'

8n decu!su% inte!ac$iunii, dască%u% a!e o se!ie de !o%u!i de inde%init7 educati#,

moti#a$iona%, e#a%uati#, mana/e!ia% (i socia%' ;oate e!&o!mă!i%e din sa%a de cu!s ot &i

cate/o!isite con&o!m cu aceste &unc$ii' 8n mod t!adi$iona%, dască%u% cont!o%eă in#ă$a!ea

(i como!tamentu% "n sa%a de c%asă &o%osindu-se de !o%u!i%e enume!ate ante!io!' Este/!eu de sta)i%it o !e%a$ie )aată e co%a)o!a!e (i a!tene!iat dacă dască%u% nu

ematieaă cu atitudini%e e%e#i%o!, dacă "n !ocesu% comunică!ii dint!e cei doi acto!i se

aco!dă !io!itate numai ce%o! #enite Hde %a cated!ăG' Identi&ica!ea ematică cu e%e#ii

&aci%iteaă comunica!ea (i cunoa(te!ea, cont!i)uind %a o)$ine!ea uno! e!&o!man$e

(co%a!e )une (i %a un !andament !idicat' A(ada!, acest a!tene!iatG este &undamenta% "n

acti#itatea educati#ă, !e!eent9nd un inst!ument indisensa)i% "n cad!u% !e%a$iei dască%

- e%e#' *!in u!ma!e, e%e#u% nu t!e)uie conside!at a &i un o)iect a% !ocesu%ui educa$iona%ci, un su)iect a% acestuia, e% cont!i)uind mai mu%t sau mai u$in %a !oia &o!ma!e'

1@



Des!e un con&%ict >o !o)%ema inte!e!sona%a se oate #o!)i atunci cand se oun

di&e!ite inte!ese'*!int!e moda%itati%e ine&iciente si %a!/ !asandite de a ne como!ta int!-

un con&%ict se numa!a cea!ta,in#inui!ea mo!a%ia!ea,umi%i!ea,t!ada!ea,demasca!ea,

ameninta!ea,)ataia,!idicu%a!ia!ea,u!a,antiatia'Dasca%u% oate &i in ne%acuta situatie

de a &o%osi aceste modu!i de a inte!#eni in con&%ict'

De aceea ,in cad!u% ce!cu%ui de comunica!e este !ecomanda)i% sa se ia in discutie

con&%icte%e o!i de cate o!i aa! si sa se caute so%utii ent!u cei im%icati in asa &e% incat

am)e%e a!ti sa nu se simta neind!etatite'La acest ti de discutii ,coiii si dasca%u% #o!

#o!)i nu numai des!e con&%icte ,da! si des!e caue%e si e&ecte%e>u!ma!i%e acesto!a'

In cad!u% ce!cu%ui de comunica!e ei ot sa in#ete sa-si constientiee inte!ese%e,

sa-si sustina unctu% de #ede!e,a#and constiinta ca acesta este un d!et %e/itim a%

&ieca!uia';otodata coiii mai ot in#ata si sa cedee ,daca au !ecunoscut ca au

/!esit0&a!a a &i #o!)a de in&!an/e!e5'Ce!cu!i%e de comunica!e au o &unctie &oa!te

imo!tanta in de#o%ta!ea socia%a a coi%u%ui'Imo!tant este ca noi ,dasca%ii sa a#em

!a)da!e,sa a#em in #ede!e asii mici si !o/!ese%e ca!e se &ac si sa %e dam semni&icatia

uno! t!ai!i deose)ite';oti a!ticiantii %a ce!c ot in#ata sa %e/e t!ai!i%e ,e!cetii%e si

exe!ienta ent!u a se ex!ima mai since! si mai cu inte%e/e!e ent!u ce%a%a%t'

Daca do!im ca int!e noi ,adu%tii si coiii,sa ai)a %oc o comunica!e e&icienta #a

t!e)ui sa in#atam cum sa ascu%tam si sa %uam in conside!a!e a!e!ea coi%u%ui ,c<ia! si

atunci cand nu suntem de aco!d cu e%'Una din cai%e de im)unatati!e a comunica!ii cu

coiii a! &i a%ica!ea %im)aBu%ui !esonsa)i%itatii'Fo!mu%a!ea mesaBe%o! %a e!soana I

comunica coii%o! modu% in ca!e como!tamentu% %o! a &ost de!anBat'E &oa!te imo!tant

ca emotii%e sa &ie comunicate coii%o! &a!a a-i in#ino#ati7GM-a de!anBat &oa!te ta!e &atu%

ca'''G si nu &o!mu%a!i ca HUite ce s-a intam%at din caua ca tu nu'''GA%t&e% sus t!e)uie

sa in#atam sa comunicam ase!ti#7o comunica!e desc<isa si onesta,ca!e ne &ace sa a#em

inc!ede!e in noi si sa casti/am !esectu% ce%o! din Bu!,de a initia ,mentine si inc<eia ocon#e!satie int!-un mod %acut,de a ima!tasi oinii si exe!iente,de a so%icita sau a

!e&ua ce!e!i,de a !esecta d!etu!i%e ce%o!%a%te e!soane'Este moda%itatea !in ca!e

coiii isi de#o%ta !esectu% de sine si stima de sine,ia! mai ta!iu ot sa &aca !esiuni

/!uu%ui si sa-si ex!ime desc<is oinii%e e!sona%e'

A in#ata sa comunicam ase!ti# inseamna sa ex!imam cum ne simtim int!-o

situatie'Acest ti de comunica!e oate &i &o%osit cu succes si %a c%asa in cad!u% !e%atii%o!

in#atato!-e%e#i'MesaBe%e e ca!e %e t!ansmitem coii%o! in di&e!ite situatii o! &i7HSunt necaBita ca n-ai in#atat'G

11



HMi-a! %acea ca de acum inainte sa citesti %ectia si din manua%'G

GSunt mand!a ca te st!aduiesti sa sc!ii mai &!umos'G

*!in acest ti de &o!mu%a!e a mesaBe%o! cent!ate e HeuG0e!soana I5 ,in#atato!u% ii

at!a/e atentia e%e#u%ui ca si e% a!e sentimente'E%,%a !andu% %ui,i% aButa e coi% sa #ada

!ea%itatea cu a%ti oc<i ,i% aButa sa inte%ea/a ca !in como!tamentu% sau oate !ani

oamenii &a!a sa isi dea seama'Un a%t a#antaB a% comunica!ii mesaBe%o! %a e!soana I este

ca !ocesu% de comunica!e este mai com%ex dato!ita sc<im)u%ui mai ma!e de

in&o!matii'Odata ce noi #om &o%osi %im)aBu% !esonsa)i%itatii sunt ma!i sanse ca e%e#ii %a

!andu% %o! !in imitatie sa i% &o%oseasca'

Fieca!e coi%,ado%escent sau adu%t t!e)uie sa constientiee d!etu!i%e ase!#ite si sa

&aca ae% %a e%e o!i de cate o!i este necesa!'*a!inte%e sau dasca%u% t!e)uie sa accete ca si

coiii si tine!ii au ace%easi d!etu!i ase!#ite ca si adu%tii si ca ae%a!ea %a aceasta &o!ma

de comunica!e nu %eeaa d!etu!i%e nici unei a!ti im%icate in con&%ict'

Comunica!ea didactica !i#ita si conside!ata ca mode% de &o!ma!e a caacitati%o!

comunicati#e a%e e%e#i%o! din in#atamantu% !ima! ocua un %oc cent!a% in deme!su%

educationa% ,dat &iind &atu% ca in &ata sco%ii sta sa!cina !e/ati!ii coii%o! ent!u

autoin&o!ma!e e!manenta' Fo!ma!ea si de#o%ta!ea cometente%o! comunicati#e consta

in ext!ao%a!ea cunoaste!ii %in/#istice %a situatii%e de comunica!e conc!eta 0A' C!isan5 si

sta %a )aa o!ica!ei inte!#entii didactice0C'Cucos, M'Ionescu5'

$i*lio+rafie:

a)!ie% A%)u-Comunica!ea inte!e!sona%a-INS;I;U;UL EURO*EAN ?@@

Dinu, Mi<ai' 12P 0?@@@ &. %omunicarea ' repere "undamentale' Qucu!e(ti7 Editu!a

ALOS'

Jde!u, a)!ie% 0?@@35' Comunica!ea non#e!)a%ă "n e!secti#a socio%o/iei d!amatu!/ice'

*'-=?' 8n S' C<e%cea 0coo!d'5' %omunicarea nonver#ală (n spaţiul pu#lic. )tudii,

cercetări, aplicaţii, Qucu!e(ti7 Comunica!e'!o'

<e!/a, Eu/en <e!/a, a)!ie%a' Medierea con"lictelor

!au!, E#e%ina 0?@@15' *ehnici de comunicare, C%uB-Naoca7 Editu!a Mediami!a'

Mcuai%, Denis 015' %omunicarea. Ia(i7 Institutu% Eu!oean'

Mucc<ie%%i, A%ex 1=P 0?@@=5' +rta de a comunica. Metode, "orme i psihologia situaţiilor

de comunicare. Ia(i7 Editu!a *o%i!om'

Ma!inescu, Va%entina 0?@@5' Introducere (n teoria comunicării. rincipii, modele,

aplicaţii' Qucu!e(ti7 Editu!a ;!itonic'

1?



*ău( V' Au!a' 0?@@45' %omunicare i resurse umane. Ia(i7 *o%i!om'

*9!#u, I%ie 0?@@@5' iloso"ia comunicării. Qucu!e(ti7 Editu!a Comunica!e'!o'

*ete%ean, A' %u privire la managementul con"lictelor , "n Ana%e%e Uni#e!sită$ii HDimit!ie

Cantemi!G, sec$iunea (tiin$e economice, ;/'-Mu!e(, ?@@@

Stanton Nic.i'1=P' %omunicarea, Qucu!e(ti7 Societatea 6tiin$ă (i ;e<nică'

1

Comunica Resi Conflict

Documents

Transcript of Comunica Resi Conflict