COMPLICA IILE CATETERISMULUI CARDIAC

INTRODUCERERiscul survenirii unei complica ii majore n timpul coronaroangiografiei este mai mic de 1%. Riscul complica iilor trebuie apreciat pentru fiecare pacient n parte.Demografie (virsta, sex) Anatomia cordului (CAD , AS, disfunc ia VS) Manifestarile clinice (ACS, oc, ARF) Tipul procedurii efectuate (diagnosis, PCI)

INTRODUCEREFamiliarizarea cu aceste riscuri are o valoare inestimabilAnticiparea unui risc crescut de complica ii. Luarea de masuri suplimentare pentru a le evita. Recunoasterea ct mai precoce atunci cnd apar. Gasirea unei tactici de tratament.

INTRODUCEREDiscu ii cu pacientul si familia luiReferitor la planificarea i riscurile procedurii Consim amntul informat am Documentat n istoria pacientuluiSpecificarea procedurii planificate Potentialul complicatiilor majore si estimarea riscului apari iei. iei.

INTRODUCEREPosedarea cunostin elor vaste despre poten ialul apari iei complica iilor periprocedurale. periprocedurale. Colectarea informa iilor despre frecven a acestor complica ii i analiza acestor date cu personalul medical cel pu in o data pe an.

COMPLICATIILE CORONAROGRAFIEI SI ALE CATETERISMULUI CARDIAC SE POT CLASIFICA IN 3 GRUPE:Complica ii cardiace Complica ii la locul de acces vascular Hematoamele Fistula arteriovenoas Pseudoanevrismele arteriale Disec ia arteriala Ocluzia arterial acut Infec iile Disec iile ostiilor Embolia coronarian Embolizarea cu corp strain Infarctul miocardic acut Blocurile de ramur sau blocul atrioventriculare complete Perfora ia cardiac cu tamponad Fibrila ia atrial paroxistic Fibrila ia si tahicardia ventricular sus inut Edemul pulmonar Complica ii sistemice Reac iile vagale Emboliile sistemice Toxicitatea substan elor de contrast iodate Reac iile alergice la susbstan a de contrast

Complica ii Frecven aDecesul Infarctul miocardic Edem pulmonar AVC Tamponada cardiac Reac ii la substanta de contrast Aritmia Fibrilatia ventricular Tahicardie ventricular Fibrilatia atrial Tahicardie supraventricular Blocuri cardiace 0.1% 0.1% 0.1% 0,1% 0.1% 0,4% 0,4%

Reactii vasovagale 2-3% Complica ii vasculare 1-2% Hemoragia Pseudoanevrism Fistula arteriovenoas Infec ii Disec ia coronarelor 0,1% Embolia gazoasa 0,4% Insuficien a renal 0,7% Embolia lipidic 1,4% Cardiac Catheterization and Coronary Intervention, 1st Edition Copyright 2008 Oxford University Press

DECESUL N TIMPUL CATETERISMULUI CARDIACInciden aPrima inregistrare a Societa ii pentru Angiografia Cardiac - perioada anilor 1979 pna n 1981: 0.14% p decese n timpul procedurii O a doua nregistrare n perioada anilor 1984 pna n p 1987: n jur de 0.1% A treia nregistrare 1990: 0.08%, cu pna la 1.5% p inciden a complica iilor majore. majore.

RISCUL MORTALITA II N URMA CATETERISMULUI CARDIAC Vrsta CRE TE ODATA CU:Stenoza avansata pe a. coronar stng Afectare tricoronariana Insuficien a cardiac CF IV Boala valvei aorticeCei cu stenoze de trunchi comun >50% (mortalitatea 0,94%) Cei cu FE a VS de 60 de ani (0,23%), Cei cu vrsta peste 80 de ani au mortalitate de 0,8% Leziunile valvulare aortice (0,23%) Boala tricoronarian (0,13%).

RISCUL MORTALITA II DUP CORONAROANGIOGRAFIE SCORUL MAYO, FIIND ATRIBUIT COEFICIEN I NTREGI PENTRU FIECARE VARIABIL CLINIC .

GRUPURILE CU RISC CRESCUT

DECESUL N TIMPUL CATETERISMULUI CARDIACDisfunc ia sever a ventricolului stng (FE < 30%) stDe 7 ori mai mare risculn particular este asociat cu PCWP > 25mmHg si TA sistolica < 100 mmHg

Prezen a insuficien ei cardiace congestive PWCP > 30mmHg, face i toate posibilita ile pentru imbunata irea hemodinamiceiPAM > 65 mmHg diuretice, diuretice, oxigen , vasodilatatoare PAM < 65 mmHg administrarea agen ilor inotropi IABP Percutaneous cardiopulmonary bypass (CPS) Agen i cu osmolaritate scazut pentru mic oraea depresiei miocardice

DECESUL N TIMPUL CATETERISMULUI CARDIACPacien ii care au suportat anterior CABGRisc crescut de deces, ateroscleroz coronarian mai difuz i deces, generalizat , func ia ventricolului stng mai diminuat , st procedura mult mai complex i durata mai ndelungat . Un studiu dup CABG : 2635pacien i supu i 2635pacien coronaroangiografiei; coronaroangiografiei; lipsa deceselor, 0.7% complicatii majore deceselor,

Explica ii pentru scaderea mortalita ii dupa procedurImbunata irea calita ii cateterului, a sistemului de imagistic , a cateterului, agen ilor de contrast Cre terea numarului procedurilor pe an ( >1.5 mill/an) Scaderea timpului procedurii Utilizarea heparinei? heparinei?

INFARCTUL MIOCARDICInciden a este sc zut (0,1%) , Reducerea progresiv 0.25% n 1970 pn la 0.05% p actualmente, actualmente, 1. Ocluzia arterei ca urmare a disec iei, iei, 2. Emboliei gazoase, gazoase, 3. Tromboz sau emboli cu resturi aterosclerotice. aterosclerotice.

INFARCTUL MIOCARDIC1. 2. 3. 4. 5. Diagnosticul Dureri n piept cu semne de paloare i transpira ii. Tahiaritmii, bradicardie supra- si ventriculare hipotensiune arterial . Supradenivelarea segmentului ST n teritoriul afectat. Bolnavi cu PCI i o biomarkeri > 3 x 99a percentila LSR. LSR. Repede observat la angiografie.

INFARCTUL MIOCARDIC

INFARCTUL MIOCARDICManagement -Oxigen 100%, -Revascularizarea imediat folosind PTCA, -Dac revascularizarea nu este o op iune, atunci pacien ii pot fi gestiona i cu ajutorul m surilor conservatorii de sus inere (cum ar fi inotropele), -Tromboliza n acest situa ie nu este de obicei recomandat , -n spitalele far sprijin interven ional la fa a locului se ia n considerare transferul de urgent pentru revascularizare.

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Mai pu in frecvente dar destul de grave Descre terea inciden ei: 0.23% (1973) ei: 0.07% (actualmente) (actualmente) Cauze Deplas rii mecanice a materialului aterosclerotic din peretele aortei, Emboliei trombotice , Embolia gazoas , Disec ia a. carotide sau a. vertebrale, Trombembolism din trombii existen i (ex. Tromb n ventricolul stng), sau n urma formarii cheagurilor pe catetere, Hemoragia intracranian . Riscul de AVC este mai mare la pacien ii Vrstnici cu ateroscleroz cunoscut anterior sau cei cu AVC n anamnez , Pacien ii cu diabet zaharat, Insuficin renal , Hipertensiune arterial , Boala valvular aortic .

COMPLICA II CEREBROVASCULARE

COMPLICA II CEREBROVASCULAREO analiz recent a 12407 pacien i care au suportat PCI de la spitalul Washington Center , au aratat : Un risc de 0,38% al AVC per procedural (aproximativ jum tate embolice i jum tate hemoragice). Pacien ii care au suportat un AVC n anamnez au avut un risc de 37% mortalitate n spital i de 56% mortalitate la un an comparativ cu 1,1% mortalitate in spital si 6,5% mortalitate la un an la pacien ii care nu au suportat un accident cerebrovascular.

EVITAREA AVC-uluiInspecta i cu aten ie toate tuburile, seringi n privin a prezen ei bulelor de aer. Spalarea si cura area tuturor cateterelor nainte de utilizare cu solu ie salin heparinizat . Schimbarea cateterului pentru a reduce riscul de perturbare a pl cii aterosclerotice. Utilizarea unui anticoagulant sistemic n cazurile cu risc crescut i monitorizarea timpului de coagulare.

COMPLICA II CEREBROVASCULAREDiagnostic Dereglari de vedere, Slabiciune, Alterarea st rii mintale, Hemiparez , Afazie, Com .

COMPLICA II CEREBROVASCULAREManagement -Asigura i permiabilitatea c ilor respiratorii, respira ia, circula ia. -Renun la caz i elimina i orice catetere. -Efectua i o examinare complet neurologic . -Gndi iv asupra tratamentului cu anticoagulante. Este acesta un evenimet hemoragic sau embolic? -Efectua i CT pentru a exclude hemoragia. Au existat raport ri de caz care descriu folosirea cu succes a trombolizei sistemice i locale pentru AVC-urile embolice extinse. Clinica multor evenimente neurologice se amelioreaz n termen de 24 ore. Pacientul se transport pentru reabilitare ntr-o unitate de accident vascular cerebral.

EDEMUL PULMONARCa urmare al administr rii unor volume crescute de solu ie de contrast, Ca consecin a unei reac ii de contrast , Ca urmare a ischemiei miocardice. Prezint particularita i urmatoarele grupe de pacien i: -pacien i cu insuficien ventricular stng -pacien i cu dilatarea ventricolului drept i presiunea diastolic crescut -pacien i cu stenoz aortic i mitral sever -pacien i cu insuficien renal dependen i de hemodializ

EDEMUL PULMONARManagement Administrarea unui flux de oxigen crescut, Supravegherea continu a pacientului, Administrarea diureticelor de ans iv (ex. Furosemid 80-100mg) Dac TAd este mai mare de 100mmHg se perfuzeaz i.v. nitra i (ex. Izosorbid dinitrat 2-10 mg/h), Continu m cu ventila ie asistat cu presiune pozitiv , Plasarea unui balon de pompare intraaortic, Monitorizarea atent i tratament continuu.

HIPOTENSIUNEA-

Este comun pre-, peri- i postcateterism cardiac. Pacien ii sunt adesea deshidrata i Poate fi cauza combina iilor de medicamente hipotensive cardiace. Poate ap rea datorit unui num r de alte cauze reversibile, care pot pune via a in pericol dac sunt l sate netratate:

-tamponada pericardic , -reac ie la substan a de contrast, -reac ie vasovagal , -hemoragie, -ischemie miocardic .

HIPOTENSIUNEATratamentAdministrarea rapid de volume. volume. Administrarea Atropinei dac este acompaniat de bradicardie. bradicardie. Examinarea n privin a perderilor de snge. snge.

nl turarea disfunc iei cardiace primare: ischemia, tamponada, primare: tamponada, VHDSuport empiric cu agen i inotropi , vasopresoare sau dispozitive de men inere a circula iei. iei. Interven ie chirurgical .

Asigura i permiabilitatea c ilor respiratorii

TAMPONADA CARDIAC0.8% in 1968, 0.006% si 0.08% actualmenteca rezultat al perfor rii coronariene ca urmare a injec iilor intramiocardice manipularea de catetere i fire stimulatoare n ventricolul drept Diagnosticul tahicardie, hipotensiune arterial si sincop care apar n cteva minute contrastul poate fi deseori v zut colectat n jurul inimii n spatiul pericardic ecocardiografia va confirma diagnosticul pericardiocentez . Management recunoa terea precoce pericardiocentez cu pozi ionarea unui dren pn la oprirea hemoragiei tratamentul cu antiheparinice-protamina sulfat, precum si administrarea de trombocite si factori de coagulare. De tratat cauza dac este posibil (ex. sigilarea perfor rii coronariene folosind stenturi acoperite sau bobine).

REAC II ALERGICE I ANAFILACTOIDEMaterialul alergenAnestezia local Agen ii ioda i de contrast Protamina Conservan i

Agen ii de contrast ioda iCele mai frecvente reac ii alergice - pn la 1% Reac ii anafilactoide implic degranularea bazofilelor circulante i ac tivarea direct a complementului . Alte manifest ri clinice cauzate de histamin sau al i agen istranut, urticarie, stranut, urticarie, edemul angioneurotic, bronhospasm. angioneurotic, bronhospasm. Reac iile sunt de tip 1, IgE

REAC II ALERGICE I ANAFILACTOIDEPremedica ie reduce inciden a reactiilor adverse de la 5% la 10% i a reac iilor severe mai pu in de 1% Prednisolon 20mg timp de 24 pn la 48 h. p h. H1 antihistamine diphenhydramina 25mg H2 blocatori cimetidin sau ranitidi Diagnosticul Simptomele incep de obicei in termen de 15 minute de la prima injectie,. Semnele si simptomele includ prurit, inrosirea fetei, cianoza, eruptii cutanate, respiratie sueratoare si angioedem. Poate aparea tahicardie si hipotensiune arteriala.

REAC II ALERGICE I ANAFILACTOIDEManagement Asigurarea permiabilitatii cailor respiratorii si administrarea O2 100%. Administrarea iv 200 mg de hidrocortizon si un antihistaminic (ex. Clorfeniramina 10 mg) Administrarea de epinefrina 0,5 mg im (0,5ml de 1:1000). Indicam bronhodilatatoare nebulizante (salbutamol 5mg) pentru bronhospasm. Se administreaza iv fluide, NaCl 0,9% solutie salina. Se face un test de singe pentru triptaza serica, care va arata niveluri ridicate in cazul in care nu a avut loc degranularea mastocitelor. In anafilaxia severa se indica 100 mcg epinefrina iv (1ml de 1:10000). Pacientii pot avea, rapid, tahicardie si hipertensiune arterial severa. ardia or even VF

REAC II VASOVAGALEStari sincopale (2-3%), Stari emotionale ridicate, dehidratare, foama usoara. Sincopa neurocardiogena. Barbatii tineri par afectati in mod deosebit de anxietate. Atacuri uneori apar pe sectie inainte de procedura mai ales in timpul venesectiilor si canularii, sau in timpul hemostazei compresive. Diagnostic Sentiment non-specific de rau, oboseala, greata si transpiratii FCC TA Pacientul poate deveni palid, apnoic, sincopal. Ne asiguram ca diagnosticul este corect. Tamponada poate prezenta in mod similar si la fel de repede astfel de simptome dar de obicei este asociat cu tahicardie. Incertitudine de efectuat ecocardiografia imediata.

REAC II VASOVAGALEManagement Recunoasterea timpurie poate evita sincopa. Pozitionam pacientul in decubit dorsal si ridicam piceoarele pacientului (daca este posibil). Monitorizam regulat hemodinamica, conectam pacientul la un monitor EKG. Administram atropina 0,5-1,0 mg iv. Perfuzam sol. NaCL 0,9%, simptomele ar trebui sa se imbunatateasca in citeva minute. Daca nu, atunci modificam diagnosticul si excludem alte cauze de hipotensiune arteriala (ex. IM, tamponada cardiaca, hemoragie retroperitoniala).

ARITMIA SAU DEREGLARI DE CONDUCEREFibrilatia ventriculara, Tahicardia ventriculara , Fibrilatia atriala Tahicardia supraventriculara Bradicardia si blocurile cardiace Extrasistolii supraventriculare si ventriculare

FIBRILA IA VENTRICULARrezultatul manipularii cateterului linga ostium a unei ar tere coronare stenozate injectie in ramura RCA complicatii care duc la ischemie coronariana Tratament iv lidocaina (1.5 mg/kg timp de 1 minut, bolusul urmator 0.75 mg/kg peste 7 minute mai tirziu) Procainamida (15 mg/kg timp de 20 min, BP , QRS or QT) iv amiodarone (5 mg/kg timp de 20 minutes, 1 g/24 h)

TAHICARDIA VENTRICULAReste greu tolerata este nevoie imediat de cardioversie folosind soc 200j-360j cind TV este tolerata in mod rezonabil atunci se ia in considerare administrarea B-blocantelor (ex. Metoprolol 5 mg bolus iv) sau amiodarona 150 mg iv timp de 10 minute. Daca tensiunea arterial ramine stabila, se administreaza lidocaina 50 mg iv timp de 2 minute, repetata la fiecare 5 minute pina la maxim 200mg.

FIBRILA IA ATRIALSimptome si semne -dureri in piept, palpitatii , dispnee, presincopa, sincopa, edem pulmonar. Majoritatea se vor restabili spontan . Tratament Pacient hemodinamic afectat O2 flux mare Heparina 5-10000 ui iv Aplicare socului sincronizat (360J curent monofazic sau 200J curent bifazic). Pacient simptomatic cu risc minim de compromitere a hemodinamicii Heparina (5-10000 un iv) apoi o doza de ajustare subcutanata in cazul in care persista fibrilatia atriala. Hemodinamica pacientului nu este afectata Flecainida 2 mg/kg (max 150mg) iv timp de 30 minute Se stabileste un plan pentru cardioversie electrica peste 2-3 ore Luam in considerare cardioversia farmacologica cu amiodarona 300 mg iv timp de o ora (desi eficacitatea este mica).

TAHICARDIA SUPRAVENTRICULARManevra Valsalva (presiune oculara), masajul sinusului carotidian, aplicarea de gheata, adenozina 6-18 mg in bolus cu solutie salina. STV reinitiate imediat dupa administrarea adenozinei, se ia in consideratie administrarea de verapamil 5-10 mg iv lent, (Contraindicatii). Tratamentul alternativ - flecainida, esmolol sau sotalol iv . Cardioversia electrica (200J-360J) in cazul in care tratamentul farmacologic a esuat.

Incetarea stimulului dureros Administrarea rapida de volume Atropina 0,5-1 mg iv Sprijin suplimentar vasopresoare poate solicita n cazul n care persist hipotensiune. Blocurile de gradul I si gradul II tip Wenckebach nu necesita interventie de urgenta, blocurile de gradul II Mobitz si blocurile gr III, AV complete solicita stimulare de urgenta transvenoasa. Izoprenalina iv (bolus 25-50 mcg, perfuzie 5-10 mcg/min) sau alte medicamente simpatomimetice rareori imbunatateste conducerea, dar poate creste automatismul nodului sinusal.

BRADICARDIA SI BLOCURILE CARDIACE

COMPLICA IILE VASCULARE LOCALEJudkin si colaboratorii sai au raportat o rata de 3,6% complicatii locale (Society for Cardiac Angiography registries) a raportat o incidenta de 0,5-0,6% Tromboza arteriala, Embolizare distala, Disectii, Singerare, Laceratia vasului Hematoamele, Anevrism, Fistula arterio-venoasa .

COMPLICA IILE VASCULARE LOCALE

Complicatiile brahiale - trombotice pe cind complicatiile femurale - hemoragice, exceptie la pacientii cu lumen mic al arterei femurale commune (boli vasculare periferice, diabetul zaharat, sexul feminin), la pacientii care au cateter femural cu diametru mare de lunga durata (de exemplu pompa cu balon intraaortic), sau atunci cind compresia postprocedurala este prelungita. Pacientii au piciorul alb, dureros, cu deficit senzorial distal si deficit motor, precum si impulsurile absente distal. Consulatatia angiochirurgului - Esecul de a restabili fluxul de singe in decurs de 2 pina la 6 ore poate duce la extinderea trombozei in ramurile distale, mai mici.

COMPLICA IILE VASCULARE LOCALEHemoragia Daca singerarea se opreste in curs de desfasurare cu compresie mecanica, hematomul se va resorbi, de obicei, peste 1 pina la 2 saptamini. Poate fi extrem de dureros Poate precipita uneori colaps cardiovascular Se pot dezvolta modificari de culoare pe coapsa si in zona inghinala Slabiciune in picior in urma compresiei nervului femural Managementul Verificati pulsul la periferie Efectuati ultrasonografia daca nu sunteti siguri Presiune ferma manuala Utilizarea dispozitivelor mecanice de compresie Umflarea mansetei gonflabile Administrarea pungii cu ghiata Analgizarea pacientului

Hematomul reptroperitonial In urma puctiei feurale superioare (mai sus de ligamentul inghinal). Hipotensiune arteriala progresiva colaps cardiovascular. Pe flanc o vinataie poate fi vazuta ocazional CT a abdomenului va confirma diagnosticul Managementul Perfuzia de lichide Procoagulante Plastia chirurgicala a arterei

COMPLICA IILE VASCULARE LOCALE

COMPLICA IILE VASCULARE LOCALEPseudoanevrismul Cavitate cu pereti formati din tesuturile inconjuratoare Fluxul de singe intra si iese print-un canal (sau git) Diagnosticul se confirma prin intermediul ecografiei duplex Managementul Compresia ghidata cu ultrasunete sau injectarea directa a trombinei Plastia chirurgicala si inchiderea endovasculara

COMPLICA IILE VASCULARE LOCALEFistula arterio-venoasa Acul a penetrat atit artera cit si vena Poate fi asimptomatica citeva zile dupa procedura Auscultativ suflu continuu Tratament chirurgical daca fistula nu se inchide timp de 2-4 saptamini

Tromboza arterei femurale

Hemoragia retroperitoniala.

COMPLICA IILE VASCULARE LOCALE

COMPLICA IILE VASCULARE LOCALEInfectia la nivelul locului punctiei vasculare este mai putin frecventa, rezultat al infectiei cu Staphylococcus Aureus. Pacientii pot prezenta durere, eritem, eliminari din plaga si febra. Managementul este tratamentul cu antibiotic (in functie de cultura) rar drenarea abcesului.

COMPLICA IILE VASCULARE LOCALE Disectia coronarianaSepararea patologica a straturilor peretelui vascular coronarian, de obicei intima de media. Evitarea disectiei Nu incercati sa avansati cu cateterul daca se opune rezistenta. Efectuat injectii blinde pentru a verifica pozitionarea. Ostiumul lima este mai predispus la disectie Management Nu efectuat nici o injectare suplimentara de contrast Administrati flux de O2 si analgezie Nitratii intracoronarian pot inlatura spasmul asociat De urgenta PCI cu insertie de stent sau by-pas coronarian Disectiile mici asimptomatice se trateaza conservator. De repetat coronarografia peste citeva luni.

COMPLICA IILE VASCULARE LOCALE

Embolismul gazos apare la ~ 0,4% din procedurile de angiografie coronariana. Preponderent afectate sunt vasele mici distale. Discomfort toracic, paloare, greata. In timpul scanarii pulmonare asimptomatice dupa cateterizarea cardiaca au fost descrise pina la 10% de cazuri de trombembolie pulmonara. Management Flux de O2 100%. Analgetice opiacee pentru durerile ischemice. Aspirarea pe cateter pentru a disloca bula. Nitratii intracoronarian pot evita orce spasm coronarian. In cazul ca vasul ramine astupat se trateaza pacientul ca pentru IM. Balonul intraaortic de pompare in socul cardiogen. Pot fi necesare de urgenta by-pass coronarian.

COMPLICA IILE VASCULARE LOCALEPerforatia coronariana Se pot manifesta in 0,3% din procedurile de PCI. Este vizibil imediat la angiografie, prin scurgeri de contrast din artera. Hipotensiune arteriala progresiva. Tamponada cardiaca. Colaps cardiovascular. Tratament Pericardiocenteza imediata In timpul PCI astupata cu un balon pentru a preveni singerarea

INSUFICIEN A RENALDisfunctia renala tranzitorie apare pina la 15% din cazuri in timpul interventiei coronariene Rezultatul nefropatiei de contrast Rezultat al embolizarii lipidiene Rezultatul administrarea medicamentelor nefrotoxice 7 din 1000 vor dezvolta iranecesita tratament specializat. 5% din pacienti prezinta o crestere tranzitorie a cr serice (>0,5 mg/dl sau o crestere relativa de 25%) A 3 cauza comuna - duce la insuficienta renala intraspitliceasca. Aparea la 15% din populatia generala sau 50% la pacientii care au si alti factori de risc, dz, disfunctie renala preexistenta, mielom multiplu sau terapia cu alte medicamente (ex. Gentamicina, inhibitorii enzimei de conversie, AINS). Picul cr- timp de 1-2 zile si apoi revine la7 zile, Ir de contrast durata de spitalizare si mortalitatea spitaliceasca de 5 ori.

INSUFICIEN A RENALEvitarea nefropatiei de contrast Volumului de contrast de pina la 3ml/kg sau 5 ml/kg (191 ml pentru procedurile de angioplastie ). Hidratarea cu solutie salina 0,45-0,9% la 1 ml/kg/h timp de 12 ore inainte si timp de 12 ore dupa procedura. Ar putea fi unele beneficii la pacientii la care s-a utilizat bicarbonate de sodiu (154 meq/l) mai degraba decit solutie salina pentru prehidratare. In studiul CONTRAST 300, in care 28% de pacienti au primit fenoldopa si 24% dintre pacientii tratati au primit placebo au avut cu 0,5 ml/dl cresterea creatininei serice dupa 96 de ore dupa cateterizare. Un dispozitiv care permite infuzie selectiva simultana a fenoldopei in ambele artere renale ( sistemul de perfuzie benephit tm, flowmedica, fremont ca ) permite vasodilatatie mai profunda renala cu hipotensiune arteriala sistemica, este acum in curs de investigare pentru ir de contrast.

INSUFICIEN A RENALEmbolizarea sistemica cu emboli colesterolici 0,15% din cateterizari Se manifesta clinic prin livido reticularis, dureri abdominale, dureri de spate, dureri in picior si degete de la picioareviolete, hipertensiune arteriala periodic, eozinofilie IR din cauza emboliei colesterolice se dezvolta incet Tratamentul este pur de sustinere Administrati cu 12 ore inainte n-acetilcisteina 600mg pe zi, si dupa procedura la pacientii cu insuficienta renala severa. O alternativa ar fi perfuzia de bicarbonat de sodiu incepind cu o ora inainte de procedura. Pacientii care necesita hemodializa dupa coronarografie se manifesta printro mortalitate ridicata (35% la un an)

1.

2. 3.

4. 5. 6. 7.

BIBLIOGRAFIE: Cardiac Catheterization and Coronary Intervention, 1st Edition, Copyright 2008 Oxford University Press Editors: Mitchell, Andrew R.J.; West, Nick E.J.; Leeson, Paul; Banning, Adrian P. Compendiu de boli cardiovasculare, edetia a II-a, editura universitara Carol Davila Bucuresti 2004. Autor Maria Dorobantu. Grossman's Cardiac Catheterization, Angiography, & Intervention, 7th Edition, Copyright 2006 Lippincott Williams & Wilkins, Editors: Baim, Donald S. http://www.ptca.org/news/2011/0505_RADIAL.html http://www.ptca.org/radial/radial_training.html https://www.dcri.org/education-training/meetings/transradial-master-course https://www.dcri.org/education-training/meetings/meetingpresentations/transradial-master-course-2012/Bertrand_Radialcomplication.pdf