Mediul rural din România – cursuri și sprijin prin intermendiul COMPERUR

Zonele rurale dispun de un potenţial de creştere substanţial şi au un rol social vital. Conform definiţiei din legislaţia naţională, zonele rurale din România acoperă 87,1% din teritoriul ţării, cuprinzând 44,9% din populaţie şi anume 9,63 milioane de locuitori. Densitatea medie a populaţiei din zonele rurale a rămas relativ constantă de-a lungul anilor (la circa 45,1 locuitori/km2).

Doar 15% din populaţia între 25 şi 34 ani va avea studii superioare în 2020

ISub aspectul pregătirii pentru învăţămîntul superior, doar 37% din populaţia cu vîrsta cuprinsă între 19 şi 21 de ani care provine din familii din mediul rural este absolventă a unei forme de învăţămînt secundar, faţă de 68% din cea de aceeaşi vîrstă din familiile care locuiesc în urban. Doar 4% din totalul locuitorilor din mediul rural cu vîrsta între 25 şi 29 de ani au o diplomă de studii superioare.

Măsuri continue pentru mediul rural

Ruralul românesc este, în prezent, un spaţiu social cvasi-abandonat instituţional, văduvit de servicii esenţiale unei vieţuiri civilizate. Lipsit de protecţia şi de sprijinul unor pârghii instituţionale şi legislative care să-şi asume dezvoltarea sa organică, satul rămâne cel mai sărac loc social din România, menţinut înafara circuitului economic şi cultural al ţării, într-o incapacitate de materializare a potenţialului său de dezvoltare.

Proiect cofinanţat din Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

POSDRU/135/5.2/S/128912

Mediul rural din România – cursuri și sprijin prin intermendiul COMPERUR –Dezvoltarea capitalului uman Zonele rurale dispun de un potenţial de creştere substanţial şi au un rol social vital. Conform definiţiei din legislaţia naţională, zonele rurale din România acoperă 87,1% din teritoriul ţării, cuprinzând 44,9% din populaţie şi anume 9,63 milioane de locuitori. Densitatea medie a populaţiei din zonele rurale a rămas relativ constantă de-a lungul anilor (la circa 45,1 locuitori/km2). In conformitate cu metodologia OCDE pentru noţiunea de ruralitate conduce la cifre uşor diferite, însă permite comparaţiile pe plan internaţional. Astfel se constata ca teritoriul Romaniei este in conformitate cu acesta definitie 59% predominant rural, 40% regiune intermediara si doar 1% predominant urbana.

Deşi asemănătoare din punctul de vedere al distribuţiei în teritoriu, populaţia României are un nivel de ruralitate mult mai pronunţat, ponderea populaţiei rurale din România reflectă incidenţa mai mare a acesteia faţă de alte ţări din UE, unde aşezările rurale sunt mai puţin populate şi la scară mai redusă, ca alternativă faţă de concentrările urbane. Multe dintre aceste comunităţi rurale contribuie, într-o mică măsură, la creşterea economică, însă îşi păstrează structura socială şi modul tradiţional de viaţă.

Spatiul rural a evuluat diferit din prisma diversificarii ocupationale. Romania a contribuit cu o parte importanta la economia nationala, masurata ca valoare adaugata bruta. In ceea ce priveste ponderea economiei rurale in totalul activitatilor economice acesta reprezinta o treime. Rezervele fortei de munca din zonele rurale ale Romaniei se micsoreaza, iar in structura lor calitativa intervin modificari, atat

din punctul de vedere al varstei, cat si al educatiei. Populatia ocupata ( cu timp de munca intreg ) in agricultura este, astfel, mai redusa ca numar, iar redirectionarea unei parti a acesteia dupa eliberarea din activitati agricole catre alte sectoare poate fi o problema mai mica daca se estimeaza, desi creste dependenta de transferuri sociale.

De aceea, proiectul “COMPERUR-Dezvoltarea capitalului uman din mediul rural”, finanțat din FSE prin POSDRU 2007-2013 si derulat pe o perioadă 18 luni îşi propune să ofere consiliere gratuită şi cursuri de formare profesională pentru 1000 de persoane din mediul rural, și de asemenea să ofere asistență și consultanță membrilor grupului-țintă care doresc să îşi deschidă o afacere proprie în domenii non-agricole.

Cursurile vor incepe din ianuarie 2015 si vor include 700 de persoane pentru urmatoarele calificari:- Zidar-pietrar-tencuitor- Brutar- Lucrator instalator pentru constructii- Manichiurist-pedichiurist- Croitor- Ingrijitor batrani la domiciliu- Operator introducere, prelucrare si validare date- Lucrator in comert

Cei care doresc să obţină mai multe informaţii sau să se înscrie pot trimite un email la adresa gabriela.ciuciula@smeprojects.ro sau îi pot contacta direct pe experţii de implementare la numărul de telefon 0758.099.666.

Dezvoltarea capitalului uman din mediul rural

Doar 15% din populaţia între 25 şi 34 ani va avea studii superioare în 2020Sub aspectul pregătirii pentru învăţămîntul superior, doar 37% din populaţia cu vîrsta cuprinsă între 19 şi 21 de ani care provine din familii din mediul rural este absolventă a unei forme de învăţămînt secundar, faţă de 68% din cea de aceeaşi vîrstă din familiile care locuiesc în urban. Doar 4% din totalul locuitorilor din mediul rural cu vîrsta între 25 şi 29 de ani au o diplomă de studii superioare Doar 30% din totalul celor care urmează o formă de învăţămînt superior sunt studenţi bugetari, restul plătind între 1.500 şi 3.500 euro pe an pentru finanţarea studiilor.

Aproape 30% din populaţia UE din grupa de vîrstă 25-34 de ani va avea finalizate studii superioare în 2020, în timp ce în România ponderea va fi de sub 15%, potrivit unui studiu al Băncii Mondiale şi Ministerului Educaţiei. Un motiv pentru care România se situează în continuare în urma altor ţări membre UE din punct de vedere al ratelor de participare este numărul mic de studenţi din familiile cu venituri reduse şi din mediul rural, potrivit studiului. Probabilitatea este mult mai mare ca elevii din mediile urbane şi categoriile mai înstărite ale populaţiei României să urmeze studii universitare. Aproape jumătate din populaţia din grupa de vîrstă 24-29 de ani din categoria cu venitul cel mai ridicat (43%) au absolvit o formă de învăţămînt superior faţă de doar 2% şi 5% din cele două grupuri cu cel mai mic venit. În mod asemănător, aproximativ 27% din populaţia urbană din grupa de vârstă 25-29 ani are

studii superioare, faţă de doar 4% din populaţia rurală de aceeaşi vîrstă. Studiul arată că aceste inegalităţi structurale se datorează în parte procentului mare din populaţia României care locuieşte în mediul rural unde capul unei familii are în medie mai puţini ani de şcoală, iar veniturile medii sînt mai mici.

Sub aspectul pregătirii pentru învăţămîntul superior, studiul arată că doar 37% din populaţia cu vîrsta cuprinsă între 19-21 de ani care provine din familii din mediul rural este absolventă a unei forme de învăţămînt secundar, faţă de 68% din cea de aceiaşi vîrstă din familiile care locuiesc în urban. În parte, faptul se datorează numărului foarte mic de licee din mediul rural, ceea ce face ca aproape toţi elevii din aceste zone care ar dori să-şi continue studiile secundare să fie nevoiţi să meargă la un liceu din urban, acest lucru fiind imposibil din cauza costurilor foarte mari. Tinerii din mediul rural şi-ar dori să urmeze cursurile învăţămîntului superior, dar din cauza veniturilor nu-şi permit acest lucru.

Raportul prezintă şi costurile ridicate din învăţămîntul superior. Doar 30% din totalul celor care urmează o formă de învăţămînt superior sînt studenţi bugetari, restul de 70% (înscrişi în anul 2007-2008) au plătit între 1.500-3.500 euro pe an (în care intră şi cheltuielile de întreţinere) pentru finanţarea studiilor lor.

Ruralul românesc este, în prezent, un spaţiu social cvasi-abandonat instituţional, văduvit de servicii esenţiale unei vieţuiri civilizate. Lipsit de protecţia şi de sprijinul unor pârghii instituţionale şi legislative care să-şi asume dezvoltarea sa organică, satul rămâne cel mai sărac loc social din România, menţinut înafara circuitului economic şi cultural al ţării, într-o incapacitate de materializare a potenţialului său de dezvoltare.

Starea comunităţilor rurale din România reflectă, într-o măsură semnificativă, îndelungatele deficienţe manageriale şi funcţionale ale administraţiei locale şi guvernamentale ale statului român, absenţa unor soluţii colective adecvate care să asiste societatea românească în procesele inevitabile ale tranziţiei către cadrele modernităţii. Problemele fundamentale ale spaţiului rural din România nu sunt numai problemele ruralităţii româneşti, ci un turnesol social al insecurităţii întregii societăţi româneşti, ale cărei persoane, familii, grupuri profesionale şi organizaţii sunt constrânse să-şi construiască strategii de micro-supravieţuieţuire pe cont propriu, întrun mediu social insuficient organizat, din care liniile de dezvoltare coerentă comună lipsesc.

Satul românesc prezintă indiscutabil semnele unei structuri sociale ameninţată de crearea unor dezechilibre demografice durabile. Pierderea sistematică a populaţiei tinere şi calificată profesional în faţa centrelor urbane, migrarea unei părţi semnificative a forţei de muncă pe fondul prăbuşirii economiei locale, a lipsei accesului pe piaţă a întreprinzătorilor agricoli, accentuarea îmbătrânirii populaţiei prin preluarea de la oraş a unei părţi a pensionarilor ş.a, reprezintă indicatori ai unor forme de slăbire sau chiar disoluţie a comunităţilor săteşti.

Tot o abordare de abandon instituţional a populaţiei rurale poate fi observată şi în aceea ce priveşte infrastructura de educaţie. Într-o societate competitivă şi din ce în ce mai restrictivă în a oferi soluţii economice celor fără un anumit prag formal al studiilor şi fără abilităţi ce ţin de existenţa de tip modern, soarta a jumătate dintre copiii de astăzi

ai României depinde precumpănitor de mobilizarea financiară a familiilor de a suporta pe cont propriu extra-costurile accesului la educaţie.

Privarea comunităţilor locale săteşti de pârghiile instituţionale minimale pentru a-şi realiza nevoile de sănătate şi de educaţie – şi prin acestea pe cele de dezvoltare şi de integrare socială – în condiţiile unei societăţi care-şi propune alinierea la standardele de viaţă ale civilizaţiei moderne, este o gravă încălcare a drepturilor fundamentale ale omului contemporan.

Între elevul urban cu acces la instituţii de suport, asistat de personal calificat, cu posibilităţi tehnologice şi de confort superioare şi elevul rural, nevoit să facă navetă în altă localitate pentru a merge la şcoală, cu posibilităţi de transport limitate, asistat de cadre profesorale adesea necalificate, căruia i se refuză dreptul la un dispensar medical în caz de accident sau de boală subită, există o discrepanţă de nu doar de nivel de trai, ci de statut uman recunoscut.

Acelaşi lucru şi în cazul bolnavilor expuşi permanent riscului de a nu ajunge în timp util la un punct medical ca să le poată fi acordată asistenţă medicală sau aflaţi în imposibilitatea de a-şi investiga şi îngriji starea de sănătate din cauza costurilor şi distanţelor de deplasare.

Este necesară o strategie responsabilă de politici sociale trebuie, aşadar, să cuprindă formule de compensare a acestor costuri sociale inegal distribuite, pentru echilibrarea decalajelor şi susţinerea populaţiei rurale, astăzi majoritar marginalizată social.

Proiectul “COMPERUR-Dezvoltarea capitalului uman din mediul rural”, finanțat din FSE prin POSDRU 2007-2013 se derulează pe o perioadă 18 luni îşi propune să ofere consiliere gratuită şi cursuri de formare profesională pentru 1000 de persoane din mediul rural, și de asemenea să ofere asistență și consultanță membrilor grupului-țintă care doresc să îşi deschidă o afacere proprie în domenii non-agricole.

Măsuri continue pentru mediul rural

Consiliul Național al Întreprinderilor private Mici și Mijlocii din România, implementează proiectul COMPERUR, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013. În cadrul acestui proiect vor fi organizate cursuri gratuite de formare profesională pentru locuitorii din mediul rural din regiunile București-Ilfov, Nord-Est, Sud-Vest și Centru.

Grupul tinta al proiectului este compus din 1000 de persoane din mediul rural al regiunilor vizate (București-Ilfov, Centru, Nord-Est, Sud-Vest), defalcat astfel: 200 persoane inactive, 300 persoane in cautarea unui loc de munca, 200 someri (din care 110 someri tineri intre 16-24 ani si 90 someri de lunga durata (tineri someri, 16-24 ani, dupa sase luni de la intrarea in somaj si adulti someri, 25-64 ani, dupa o perioada de peste 12 luni), 300 persoane implicate in agricultura de subzistenta (inclusiv tineri, femei, membri de familie dependenti si viitori intreprinzatori). Toti cei 1000 de membri ai grupului tinta beneficiază de informare si consiliere profesionala, din care minim 864 (minim 325 femei) vor participa la programe integrate de formare profesionala structurate astfel: dezvoltare competente antreprenoriale - 210 persoane; TIC – 200 persoane; limbi straine – 125 persoane; calificare - recalificare - 240 persoane in urmatoarele calificari: instalator lucrator in constructii; operator introducere validare date; manichiurist-pedichiurist, frizer; croitor imbracaminte femei. Din cei 700 formati profesional, minim 648 (din care minim 325 femei) vor primi certificare. Grupul tinta va fi recrutat din toate cele 3 regiuni in care se va implementa proiectul, prin actiuni de informare/comunicare telefonica, fata-in-fata, electronica si promovare (se va folosi intreaga retea de membri si contacte ale solicitantului).

Pentru detalii şi informaţii suplimentare :Octavia Ionescu – Expert evenimente și implementareTel.: 031.860.04.97

Formare profesională pentru locuitorii din mediul rural prin intermediul proiectului COMPERUR