Newsletter Europedirect-Slatina Anul 3 Nr 4

14
ANUL 3, NUMĂRUL 4, APRILIE 2015 EUROPE DIRECT SLATINA EUROPA LA TINE ACASA Slatina CENTRUL DE INFORMARE EUROPE DIRECT - Slatina Comisia aprobă noi programe de promovare a produselor agricole APIA: Numărul mașinilor ecologice vândute în România a ajuns la 59 de unități, în primul trimestru Premiile pentru Cardul european de tineret SEV 2015 CE va reporta României peste 3 miliarde de euro pentru a finanța proiectele pe 2015-2017 Garanția pentru Tineret - 3 paşi spre un loc de muncă 7. ŞTIRI PE SCURT 6. 7 Aprilie - Ziua Mondială a sănătăţii Submăsura 4.1 – Investiţii în exploataţii agricole 5. FINANŢARE EUROPEANĂ România va decide dacă utilizează OMG-uri ca produse alimentare sau furaje Directivă Europeană: Mașinile noi, echipate obligatoriu cu apel de urgență automat, din 2018. România, prima ţară din UE care va utiliza dispozitivele eCall Comisia Europeană propune crearea unui centru european de contraterorism 4. ŞTIRI EUROPENE LEGEA BUSINESS ANGEL A FOST APROBATĂ 3. EUROPA TINERILOR ÎNTREPRINZĂTORI Informare la Centrul Europe Direct Slatina Europe Direct Slatina la ora de dirigenție 2. ŞTIRI LOCALE / NAŢIONALE 1. DESPRE UE ÎN SĂPTĂMÂNA „ȘCOALA ALTFEL”

description

Newsletter Europedirect-Slatina Anul 3 Nr 4

Transcript of Newsletter Europedirect-Slatina Anul 3 Nr 4

  • ANUL 3, NUMRUL 4, APRILIE 2015

    EUROPE DIRECT SLATINAEUROPA LA TINE ACASA

    Slatina

    CENTRUL DE INFORMARE EUROPE DIRECT - Slatina

    Comisia aprob noi programe de promovare a produselor agricole

    APIA: Numrul mainilor ecologice vndute n Romnia a ajuns la 59 de uniti, n primul trimestru

    Premiile pentru Cardul european de tineret SEV 2015

    CE va reporta Romniei peste 3 miliarde de euro pentru a finana proiectele pe 2015-2017

    Garania pentru Tineret - 3 pai spre un loc de munc

    7. TIRI PE SCURT

    6. 7 Aprilie - Ziua Mondial a sntii

    Submsura 4.1 Investiii n exploataii agricole

    5. FINANARE EUROPEAN

    Romnia va decide dac utilizeaz OMG-uri ca produse alimentare sau furaje

    Directiv European: Mainile noi, echipate obligatoriu cu apel de urgen automat, din 2018.

    Romnia, prima ar din UE care va utiliza dispozitivele eCall

    Comisia European propune crearea unui centru european de contraterorism

    4. TIRI EUROPENE

    LEGEA BUSINESS ANGEL A FOST APROBAT

    3. EUROPA TINERILOR NTREPRINZTORI

    Informare la Centrul Europe Direct Slatina

    Europe Direct Slatina la ora de dirigenie

    2. TIRI LOCALE / NAIONALE

    1. DESPRE UE N SPTMNA COALA ALTFEL

  • EUROPE DIRECT SLATINA STIRI LOCALE

    Luna aprilie a fost dedicat activitilor altfel, n colile oltene. Astfel Centrul Europe Direct

    Slatina a organizat mai multe activiti de informare european n unitile colare. nceputul lunii a

    aparinut elevilor de la Colegiul National Radu Greceanu din Slatina. Acetia au aflat mai multe

    despre drepturile cetenilor europeni dar i despre voluntariat. Totodat s-a dezbtut i tema anului

    2015 - Anul european pentru dezvoltare. i pentru a verifica cunotinele elevilor, am fcut i un

    concurs de cultur general despre UE- cu premii. Ora altfel s-a ncheiat cu diverse jocuri cu tematic

    european. Elevii au mimat simboluri ale statelor membre iar ceilali au trebuit s ghiceasc respectivele

    ri din Uniune. Cu toii au primit materiale informative gratuite, din partea Centrului Europe Direct i a

    Uniunii Europene.

    Poze: DESPRE UE N SPTMNA COALA ALTFEL

    DESPRE UE N SPTMNA COALA ALTFEL

    Pagina 2

  • STIRI LOCALE

    Reprezentantul Europe Direct Slatina a participat n aprilie, la o nou or de dirigenie - de data

    aceasta la Colegiul National Vocaional Nicolae Titulescu. Majoritatea elevilor prezeni au aflat pentru

    prima dat despre drepturile i libertile dobndite n calitate de ceteni europeni. Totodat acestora le-

    au fost prezentate i activitile Centrului de informare ED, a crui structur gazd este CCMP

    Europroject. n cadrul unui concurs organizat pe loc, elevii au aflat mai multe i despre Uniunea

    European. La final, acetia s-au bucurat de materialele informative primite din partea Centrului i a

    Reprezentanei Comisiei Europene n Romnia.

    Europe Direct Slatina la ora de dirigenie

    Pagina 3

    ANUL 3, NUMRUL 4

  • EUROPE DIRECT SLATINA STIRI LOCALE

    Cursanii din cadrul Centrului de Consultan i Management al Proiectelor Europroject Slatina

    au vizitat la sfritul lunii aprilie i Centrul de informare Europe Direct, din instituie. Bineneles c

    acetia nu au plecat fr a fi mai nainte, informai despre activitile centrului. Cu aceast ocazie, cei

    prezeni au aflat despre faptul c 2015 este Anul european pentru dezvoltare i de asemenea au fost

    informai despre drepturile ce le au n calitate de ceteni europeni. La final au primit, pentru o mai bun

    informare, materiale europene gratuite.

    Informare la Centrul Europe Direct Slatina

    Pagina 4

  • STIRI NATIONALE

    Numrul mainilor ecologice vndute n Romnia, n primul trimestru al anului 2015, a ajuns la

    59 de uniti, ceea ce reprezint echivalentul a 0,3% din totalul vnzrilor de autovehicule noi

    nregistrate n aceeai perioad, arat statistica Asociaiei Productorilor i Importatorilor de Automobile

    /APIA/, publicat recent.

    Conform datelor, n intervalul ianuarie-martie 2015, au fost vndute n Romnia 59 de

    autovehicule ecologice (dintre care unul electric, iar restul hibride), n cretere cu 15,68% fa de

    aceeai perioad din anul anterior, cnd se consemnaser 51 de uniti comercializate.

    La nivel lunar, cele mai multe maini 'verzi' au fost cumprate n februarie (22 de uniti), apoi

    n martie (20 de uniti) i ianuarie (17 exemplare), relev statistica APIA.

    n ceea ce privete achiziia de autovehicule prietenoase cu mediul nconjurtor, Romnia

    continu s se claseze pe ultimele locuri n ierarhia european i n care Norvegia, Frana, Olanda,

    Marea Britanie i Germania dein supremaia.

    Reprezentanii APIA sunt de prere c, pentru stimularea achiziiei de maini ecologice, este

    nevoie de acordarea din Fondul pentru Mediu a unor bonusuri semnificative pentru cumprtori

    (minimum 4.000 5.000 de euro) prin Timbrul de mediu, dar i alte faciliti, precum: parcare gratuit

    pe domeniul public i scutiri la taxa de drum (roviniet) sau pe impozitul anual, timp de trei ani.

    O nou sesiune a Programului 'Rabla' a demarat n acest an, pe 1 aprilie, cu etapa de depunere i

    validare a dosarelor productorilor, importatorilor de autoturisme i distribuitorilor, urmnd ca

    programul destinat persoanelor fizice s demareze imediat dup finalizarea procedurilor de validare a

    agenilor economici.

    n cadrul ediiei 2015, valoarea eco-bonusului este de 750 lei la achiziionarea unui autovehicul

    nou al crui motor genereaz o cantitate de emisii de CO2 mai mic de 100 g/km, n regim de

    funcionare mixt, potrivit meniunilor nscrise n certificatul de conformitate al autovehiculului nou.

    La achiziionarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid (tehnologii hibrid

    convenionale) se va acorda un eco-bonus n valoare de 1.500 lei, iar pentru cumprarea unui

    autovehicul nou electric hibrid (tehnologii avansate de tip plug-n) se va acorda un eco-bonus n valoare

    de 2.500 lei. Totodat, se menine posibilitatea cumulrii a maxim dou eco-bonusuri.

    SURSA: AGERPRES

    APIA: Numrul mainilor ecologice vndute n Romnia a ajuns

    la 59 de uniti, n primul trimestru

    Pagina 5

    ANUL 3, NUMRUL 4

  • EUROPA TINERILOR NTREPRINZTORI

    ncepnd cu aprilie 2015 un nou instrument de susinere a mediului de afaceri a fost aprobat

    de ctre forul decizional, Camera Deputailor cu 265 de voturi pentru, 1 vot mpotriv i 4 abineri,

    crend astfel cadrul legislativ pentru sprijinul financiar acordat de ctre investitori start-up-urilor.

    Business Angel este cel mai modern instrument legislativ la nivel european pe care l-am

    creat i promovat n perioada de activitate guvernamental. Se stabilesc astfel premisele pentru un

    cadru antreprenorial favorabil dezvoltrii start-up-urilor i finanrii iniiativelor debutanilor.

    Sunt foarte mndru c am contribuit astfel la ceea ce nseamn viitorul ideilor inovatoare.

    (Florin Jianu, preedinte PTIR)

    Orice persoan fizic poate deveni investitor individual - business angel, dac ndeplinete

    cumulativ urmtoarele condiii:

    - este o persoan din afara societii i dobndete calitatea de asociat al acesteia prin

    aportul su n numerar la capitalul social al societii, rezultnd emiterea de noi pri sociale n

    favoarea sa;

    - investete o sum cuprins ntre 3.000 de euro i 200.000 euro (suma investit va fi pltit

    prin intermediul sistemului bancar din Romnia i va fi nregistrat n contabilitatea societii);

    - nu poate deine, ca urmare a investiiei, n nume propriu sau prin persoane interpuse, mai

    mult de 49% din capitalul social al societii n cauz;

    Beneficiarii acestor investiii trebuie s fie societi cu rspundere limitat n condiiile art.

    2 din Legea societilor nr. 31/1990.

    Facilitile de care beneficiaz un business angel vizeaz scutirile de la :

    - impozitul pe veniturile sub form de dividende, pentru o perioad de 3 ani, din momentul

    dobndirii prilor sociale, pentru dividendele aferente prilor sociale dobndite;

    - impozitul pentru ctigul stabilit din transferul prilor sociale dac nstrinarea are loc

    dup cel puin 3 ani de la dobndire.

    Textul integral al legii se regsete aici:

    http://www.cdep.ro/comisii/buget/pdf/2015/rp026.pdf

    LEGEA BUSINESS ANGEL A FOST APROBAT

    Pagina 6

    ANUL 3, NUMRUL 4

  • STIRI EUROPENE

    Comisia European propune crearea unui centru

    european de contraterorism

    Comisia European a prezentat o strategie pentru o mai bun coordonare a luptei mpotriva

    terorismului i a criminalitii informatice n Europa, principala msur fiind crearea unui centru

    de coordonare european de contraterorism, relateaz AFP i DPA.

    Terorismul, crima organizat i criminalitatea informatic sunt provocri transfrontaliere n continu

    evoluie. Este timpul ca europenii s coopereze mai bine i mai strns pentru a oferi siguran

    cetenilor notri, a declarat prim-vicepreedintele Comisiei Europene Frans Timmermans, prezentnd

    strategia n Parlamentul European.

    Au fost stabilite trei prioriti: prevenirea terorismului i a radicalizrii, combaterea crimei organizate i

    lupta mpotriva criminalitii pe Internet.

    Nu se pune ns problema schimbrii legii, a tratatelor sau a competenelor, a afirmat Timmermans

    ntr-un interviu acordat AFP. Pentru state, securitatea este nucleul dur al suveranitii naionale.

    nceperea unei dezbateri cu privire la competene ar fi inutil, a explicat el.

    Uniunea European trebuie s utilizeze mai bine instrumentele de care dispune i mai ales s coopereze

    n schimbul de informaii.

    Principala msur este creterea competenelor Europol, Biroul European de Poliie nfiinat n 1995

    pentru a facilita lupta mpotriva criminalitii, odat cu crearea n cadrul acestuia a unui centru european

    de lupt mpotriva terorismului. Europol este deja dotat cu un centru de lupt mpotriva criminalitii

    informatice, denumit EC3.

    Frans Timmermans a subliniat c noul centru vizeaz crearea unui spaiu de cooperare ntre servicii.

    Nu este vorba despre crearea unei noi instituii.

    Sursa AGERPRES

    Pagina 7

    ANUL 3, NUMRUL 4

  • EUROPE DIRECT SLATINA STIRI EUROPENE

    Directiv European: Mainile noi, echipate obligatoriu cu apel de urgen automat,

    din 2018. Romnia, prima ar din UE care va utiliza dispozitivele eCall

    Parlamentul European a aprobat directiva privind implementarea sistemului eCall pe maini.

    Astfel, toate noile modele de maini i microbuze vor fi echipate, ncepnd din 31 martie 2018, cu

    sisteme de apel de urgen automat (eCall) care s alerteze serviciile de salvare n cazul unui accident.

    Deputaii dau asigurri c protecia datelor va fi respectat. Romnia este prima ar din Uniunea

    European care a pregtit deja infrastructura pentru serviciul de urgen eCall.

    Comisia European a introdus i o meniune unic pentru permisele de conducere eliberate de

    statele membre persoanelor obligate s respecte anumite restricii la volan, n efortul de a reduce

    numrul accidentelor auto cauzate de consumul de alcool.

    n 2014 au fost 25.700 de victime n accidente rutiere n UE, iar sistemul eCall ar putea reduce

    aceste cifre cu pn la 10% pe an, potrivit unui comunicat transmis de Parlamentul European.

    Integrarea sistemului eCall n ntreaga Uniune va contribui la creterea siguranei rutiere n

    toate cele 28 de state membre. Parlamentul European a subliniat mereu c prioritatea este reducerea

    numrului de victime i a gravitii rnilor. eCall ca serviciu public, gratuit pentru toi cetenii,

    indiferent de tipul de main sau de preul de achiziie, va contribui la acest obiectiv comun, a spus

    raportorul Olga Sehnalov.

    Toate modelele noi de maini de pasageri i vehicule comerciale uoare vor fi echipate cu

    sistemele eCall din 31 martie 2018. Deputaii au inclus, de asemenea, obligaia pentru Comisia

    European de a evalua, trei ani mai trziu, dac aceste echipamente ar trebui incluse i n alte tipuri de

    autovehicule, cum ar fi autobuzele, autocarele sau camioanele.

    Deputaii au ntrit clauza legislativ privind protecia datelor pentru a mpiedica urmrirea

    autovehiculului cu sistem integrat eCall nainte de producerea accidentului. Conform noilor norme,

    apelul automat va oferi serviciilor de salvare doar date minime de baz, cum ar fi tipul mainii,

    carburantului, ora accidentului, locaia exact i numrul pasagerilor.

    Normele precizeaz c datele strnse prin sistemul eCall de centrele de urgen sau de furnizorii

    lor de servicii nu trebuie transferate ctre tere pri fr consimmntul explicit al persoanei respective.

    Aceste reguli noi stabilesc obligaii pentru productorii de maini. n iunie 2014, un set separat

    de reguli a intrat n vigoare prin care statele membre sunt obligate s creeze, pn la 1 octombrie 2017,

    infrastructura necesar funcionrii sistemelor eCall.

    Votul din Parlament ncheie procedura legislativ UE.

    Regulamentul va intra n vigoare la 20 de zile dup publicarea n

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

    Cum funcioneaz eCall

    Sistemul eCall utilizeaz tehnologia apelului de urgen

    112 pentru a alerta automat serviciile de urgen n cazul unor

    accidente grave. Astfel, echipele de salvare vor putea decide cum

    este mai bine s intervin, salvnd mai multe viei.

    Romnia este prima ar din Europa care este pregtit s utilizeze dispozitivele eCall montate

    pe maini pentru a fi apelat automat numrul de urgen 112 n cazul producerii unui accident.

    Infrastructura pentru serviciul de urgen eCall a fost pregtit de specialitii Serviciului de

    Telecomunicaii Speciale nc din 2013.

    Dispozitive eCall de apelare automat n caz de accident a serviciului unic de urgen 112 vor

    costa ntre 50 i 100 de euro i pe aceste aparate se va putea folosi orice tip de cartel.

    http://europeanul.org/teme-europene/directiva-europeana-masinile-noi-echipate-obligatoriu-cu-

    apel-de-urgenta-automat-din-2018-romania-prima-tara-din-ue-care-va-utiliza-dispozitivele-ecall/

    Pagina 8

  • STIRI EUROPENE

    Romnia va decide dac utilizeaz OMG-uri ca produse alimentare sau furaje

    Comisia European a propus modificarea legislaiei UE astfel nct

    statele membre s aib mai mult libertate n ce privete restricionarea sau

    interzicerea utilizrii, pe teritoriul propriu, a Organismelor Modificate

    Genetic (OMG), n hrana populaiei (produse alimentare) sau a animalelor

    (furaje). Astfel, dup autorizarea utilizrii unui OMG n produse alimentare

    sau n furaje n Europa, autoritile romne vor avea posibilitatea s decid

    daca permit sau nu utilizarea OMG-ului respectiv i pe teritoriul Romniei.

    Noua abordare are drept obiectiv atingerea echilibrului corespunztor intre meninerea unui

    sistem de autorizare la nivelul UE i libertatea statelor membre de a decide asupra utilizrii OMG-urilor

    pe teritoriul propriu.

    Prezenta propunere legislativ va fi transmis Parlamentului European i Consiliului, pentru a

    urma procedura legislativ obinuit.

    Mai mult libertate de decizie pentru statele membre cu privire la utilizarea OMG-urilor

    ca produse alimentare sau ca furaje

    n data de 22 aprilie 2015 Comisia Europeana a prezentat rezultatele reexaminrii procesului

    decizional n ceea ce privete autorizarea utilizrii organismelor modificate genetic (OMG) ca produse

    alimentare i ca furaje. Reexaminarea urmeaz orientrile politice prezentate Parlamentului European n

    iulie 2014, pe baza crora a fost aleas prezenta Comisie. Reexaminarea confirm nevoia unor

    schimbri care s reflecte opiniile publicului i care s permit guvernelor naionale s aib un cuvnt

    mai greu de spus n ceea ce privete utilizarea OMG-urilor autorizate la nivelul UE n hrana pentru

    consumul animalelor (furaje) i al oamenilor (produse alimentare). n urma reexaminrii, Comisia

    propune modificarea legislaiei pentru a le acorda statelor membre mai mult libertate n a restriciona

    sau a interzice utilizarea, pe teritoriul propriu, a OMG-urilor autorizate la nivelul UE n produse

    alimentare sau n furaje.

    O abordare mai flexibil cu privire la utilizarea OMG-urilor:

    Propunerea adoptat de Comisie este un semnal puternic i semnificativ pentru ceteni c

    Europa ine seama de preocuprile lor, care pot fi diferite de la o ara la alta. Noua abordare are drept

    obiectiv atingerea echilibrului corespunztor ntre meninerea unui sistem de autorizare la nivelul UE i

    libertatea statelor membre de a decide asupra utilizrii OMG-urilor pe teritoriul lor. ntruct este

    esenial pstrarea unui sistem unic de gestionare a riscurilor - pentru a asigura acelai nivel de protecie

    n ntreaga UE -, sistemul actual de autorizare, bazat pe dovezi tiinifice i pe norme de etichetare care

    garanteaz posibilitatea de a alege a consumatorilor, nu se va modifica. Ce se schimb este faptul c,

    dup autorizarea utilizrii unui OMG n produse alimentare sau n furaje n Europa, statele membre vor

    avea posibilitatea s decid dac permit sau nu utilizarea OMG-ului respectiv n cadrul lanului

    alimentar de pe teritoriul lor.

    Statele membre vor trebui s dovedeasc faptul c msurile de excludere respect legislaia UE,

    care include principiile pieei interne, i obligaiile internaionale ale UE, din care obligaiile din cadrul

    OMC fac parte integrant. Msurile de neaplicare trebuie s se bazeze pe motive legitime, altele dect

    cele evaluate la nivelul UE, respectiv riscul pentru sntatea oamenilor i a animalelor i pentru mediu.

    Prezenta propunere reflect i completeaz drepturile acordate deja statelor membre cu privire la

    cultivarea OMG-urilor prin Directiva (UE) 2015/412, care a intrat n vigoare la nceputul acestei luni, pe

    baza unui acord recent dintre Parlamentul European i Consiliu. Drept rezultat, UE va dispune de un set

    coerent de norme privind autorizarea cultivrii organismelor modificate genetic i a utilizrii acestora n

    produsele alimentare i n furaje, care va permite luarea n considerare a preocuprilor individuale ale

    statelor membre n ambele domenii.

    http://www.gazetadeagricultura.info/stiri-agricole/535-legislatie-agricola/17366-romania-va-

    decide-daca-utilizeaza-omg-uri-ca-produse-alimentare-sau-furaje.html

    Pagina 9

    ANUL 3, NUMRUL 4

  • EUROPE DIRECT SLATINA STIRI EUROPENE

    Comisia aprob noi programe de promovare a produselor agricole

    Comisia European a aprobat 41 de noi programe de promovare a

    produselor agricole n UE i pe pieele rilor tere, n valoare de 130 de

    milioane EUR pentru o perioad de trei ani, din care jumtate (65 de milioane

    EUR) provin de la bugetul UE. Aceast sum include fonduri UE suplimentare

    de 30 de milioane EUR, puse la dispoziie ca urmare a embargoului impus de

    Rusia, anul trecut n august, asupra importurilor de produse alimentare din

    UE.

    Referindu-se la aceste noi programe, comisarul pentru agricultur i dezvoltare rural, Phil

    Hogan, a declarat: Promovarea produselor agroalimentare ale UE pe pieele mondiale reprezint o

    reacie puternic i proactiv la embargoul impus de Rusia. Datorit creterii finanrii destinate

    msurilor de promovare se vor putea obine n continuare rezultate pozitive n ceea ce privete creterea

    exporturilor de produse agroalimentare de nalt calitate din UE pe piaa mondial.

    Programele selecionate, provenind din 18 state membre diferite, acoper o gam variat de

    categorii de produse, cum sunt fructele i legumele proaspete, produsele lactate, produsele de calitate

    (cu DOP, IGP i STG), produsele ecologice, uleiul de msline, carnea, precum i combinaii de diferite

    categorii de produse. Dintre aceste programe, 17 vizeaz piaa interna a UE i 24 tarile tere, ceea ce

    reprezint o evoluie semnificativ fa de seria precedent de programe, care vizau piaa intern n

    proporie de aproape dou treimi. Aceast evoluie se datoreaz cel mai probabil fondurilor suplimentare

    n valoare de 30 de milioane EUR anunate de Comisia European anul trecut, ca urmare a embargoului

    impus de Rusia asupra importurilor anumitor produse agricole din UE, pentru a sprijini cutarea de piee

    alternative. n pofida restriciilor impuse unilateral de Federaia Rus, valoarea total a exporturilor de

    produse agroalimentare din UE ctre rile tere a crescut cu 2 % n perioada august-decembrie 2014,

    comparativ cu aceeai perioad a anului precedent.

    rile i regiunile tere vizate sunt: Orientul Mijlociu, America de Nord, Asia de Sud-Est,

    China, Japonia, Coreea de Sud, Africa, Rusia, Belarus, Kazahstan, Australia i Norvegia. n plus, cinci

    dintre programele reinute sunt aa-zise programe multinaionale, care includ campanii de promovare

    comune propuse de organizaii din state membre diferite.

    Context

    Masurile finanate pot consta n campanii de relaii cu publicul, de promovare sau de publicitate,

    care evideniaz ndeosebi avantajele produselor din UE, n special n ceea ce privete calitatea,

    sigurana i igiena produselor alimentare, proprietile nutritive, etichetarea, bunstarea animalelor sau

    metodele de producie ecologice. Aceste msuri pot include, de asemenea, participarea la evenimente i

    trguri, campanii de informare cu privire la sistemele de calitate din UE (DOP, IGP i STG), la

    agricultura ecologic i la sistemul UE al vinurilor de calitate. UE finaneaz pn la 50 % din costul

    acestor msuri (pana la 60 % n anumite cazuri), restul costurilor fiind suportate de organizaiile

    profesionale/interprofesionale care au propus programele i, n unele cazuri, de asemenea, de ctre

    statele membre n cauz.

    Noua serie de programe este prima dintre cele dou prevzute pentru 2015, acestea fiind

    ultimele programe elaborate n temeiul actualului Regulament 3/2008.

    http://www.gazetadeagricultura.info/stiri-agricole/538-comisia-europeana/17358-comisia-

    aproba-noi-programe-de-promovare-a-produselor-agricole.html

    Pagina 10

  • FINANARE EUROPEAN

    Submsura 4.1 Investiii n exploataii agricole

    SCOPUL investiiilor sprijinite n cadrul acestei sub-msuri este sprijinirea investiiilor

    pentru creterea competitivitii exploatailor agricole prin dotarea cu utilaje i echipamente

    performante n raport cu structura agricol actual, precum i investiiile pentru modernizarea

    fermei (n special cele de dimensiuni medii i asocieri de ferme mici i medii) i mbuntirea

    calitii activelor fixe.

    OBIECTIVELE submsurii 4.1:

    mbuntirea performanelor generale ale exploataiilor agricole prin creterea competitivitii

    activitii agricole, a diversificrii produciei agricole i a caliti produselor obinute;

    Restructurarea exploataiilor de dimensiuni mici i medii i transformarea acestora n exploataii

    comerciale;

    Respectarea standardelor comunitare aplicabile tuturor tipurilor de investiii;

    Creterea valorii adugate a produselor agricole prin procesarea produselor la nivelul fermei i

    comercializarea direct a acestora n vederea crerii i promovrii lanurilor alimentare integrate.

    BENEFICIARII:

    Fermierii, cu excepia persoanelor fizice neautorizate;

    Cooperativele (cooperativele agricole i societile cooperative agricole), grupuri de productori,

    constituite n baza legislaiei naionale n vigoare care deservesc interesele membrilor;

    SPRIJINUL NERAMBURSABIL se va acorda dup cum urmeaz:

    n cazul fermelor avnd dimensiunea economic peste 500.000 SO sprijinul public nerambursabil

    va fi de 30% i nu va depi:

    pentru proiectele care prevd achiziii simple:

    maximum 500.000 euro;

    pentru proiectele care prevd construcii-montaj:

    maximum 1.000.000 euro pentru sectorul vegetal, respectiv maximum 1.500.000 euro pentru

    legume n spaii protejate (sere) i sectorul zootehnic;

    pentru proiectele care prevd crearea de lanuri alimentare integrate:

    - maximum 2.000.000 euro;

    n cazul cooperativelor i a grupurilor de productori sprijinul va fi 50% fr a depi maximum

    2.000.000 euro indiferent de tipul investiiei.

    http://eufinantare.info/finantare/pndr-submasura-4.1-investitii-exploatatii-agricole.htm

    Pagina 11

    ANUL 3, NUMRUL 4

  • EUROPE DIRECT SLATINA

    7 Aprilie - Ziua Mondial a sntii

    Din 1950, Ziua Mondial a Sntii este celebrat n fiecare an pe 7 aprilie, cu o tem care

    evideniaz un domeniu prioritar. Tema pentru anul 2015 este Sigurana alimentar.

    De alimentele nesigure este legat moartea a aproximativ 2 milioane de persoane anual - inclusiv

    muli copii. Produse alimentare care conin bacterii duntoare, virusuri, parazii sau substane chimice sunt

    responsabile pentru mai mult de 200 de boli, de la diaree la cancer. n fiecare zi apar noi ameninri la

    sigurana alimentar. Modificri ale alimentelor, modificri ale mediului, substane chimice folosite n

    procesul de cretere, prelucrare i conservare i mai ales patogenii noi, reprezint actualele provocri pentru

    sistemele naionale de siguran alimentar. Creterea posibilitilor de a cltori i a comerului global sunt

    premisele creterii probabilitii de contaminare ce se poate rspndi la nivel internaional.

    Aprovizionarea cu alimente devine din ce n ce mai globalizat, necesitatea de a consolida

    sistemele de siguran alimentar n i ntre toate rile devine din ce n ce mai evident. Acesta este motivul

    pentru care OMS promoveaz eforturile de mbuntire a siguranei alimentare, de la ferm pn la

    farfurie.

    mpreun cu Organizaia Naiunilor Unite pentru Alimentaie i Agricultur (FAO), OMS

    avertizeaz rile aflate n situaii de urgen privind sigurana alimentar, prin intermediul unei reele de

    informaii internaionale.

    Sigurana alimentar este o responsabilitate comun. Este important ca aceast responsabilitate s

    existe de-a lungul lanului de producie alimentar - de la fermieri i productori, la furnizori i consumatori.

    Cinci metode pentru o hran mai sigur, ndrumri practice pentru furnizori i consumatori pentru

    manipularea i prepararea hranei:

    Pstrai igiena alimentelor;

    Separai alimentele crude de cele preparate;

    Preparai alimentele cu grij;

    Pstrai alimentele la temperaturile de siguran;

    Utilizai ap i materiale pentru prepararea alimentelor din surse sigure.

    Ziua Mondiala a Sntii 2015 este o ocazie de a alerta persoanele care lucreaz n diferite

    sectoare: guvernamentale, fermieri, productori, firme de retail, practicieni de sntate - precum i

    consumatorii - despre importana siguranei alimentare. Fiecare poate juca un rol n a asigura c ce avem n

    farfurie este sigur i poate fi mncat fr grij.

    Pagina 12

  • STIRI PE SCURT

    Romnia urmeaz s primeasc 3,11 miliarde de euro,

    bani reprezentnd fonduri alocate tarii noastre de la bugetul UE

    prin cadrul financiar multianual, care au rmas necheltuii din

    2014.

    La nivelul ntregii Uniuni, anul trecut, statele au depus

    angajamente pentru proiecte n valoare de 61,75 miliarde de

    euro dintre care au fost utilizare puin peste 40 de miliarde de

    euro.

    Conform bugetului revizuit, suma rmas, va fi inclus n

    bugetul urmtorilor ani, mai exact: 16,5 miliarde de euro vor fi

    incluse n bugetul pe 2015, 4,5 miliarde n bugetul pe 2016 i

    100 de milioane de euro pentru anul 2017.

    Pentru perioada 2014-2020, Romnia va urma s primeasc fonduri europene n valoare de peste 43

    de miliarde de euro, dintre care peste 22 de miliarde de euro sunt alocate pentru politica de coeziune.

    http://www.finantare.ro/ce-va-reporta-romaniei-peste-3-miliarde-de-euro-pentru-a-finanta-

    proiectele-pe-2015-2017.html

    CE va reporta Romniei peste 3 miliarde de euro pentru

    a finana proiectele pe 2015-2017

    Garania pentru Tineret - 3 pai spre un loc de munc

    Dac ai ntre 16 i 24 de ani, programul Garania

    pentru Tineret a Uniunii Europene te poate ajuta s obii

    o ofert de munc. Cum? n 3 pai simpli.

    1. nregistreaz-te la Agenia de Ocupare a Forei de Munc

    din judeul sau sectorul tu. Caut adresa exact.

    2. ntlnete-te cu un consultant

    Dup ce te nregistrezi, te vei ntlni cu un consultant pentru

    a sta de vorb despre calitile i aptitudinile tale i despre ce

    anume ai vrea s faci. n funcie de rspunsurile tale,

    consultantul te va informa i ndruma, iar mpreun vei realiza un plan de aciune personalizat pentru a-i

    atinge obiectivele tale profesionale.

    3. Obine o ofert de calitate

    Odat ce te-ai nregistrat n baza de date a Ageniei de Ocupare a Forei de Munc i te-ai ntlnit cu un

    consultant, n urmtoarele patru luni vei primi cu siguran o ofert. Aceasta va consta ntr-un:

    - Program de ucenicie - Curs de formare profesional

    - Stagiu - Loc de munc

    Oricare dintre acestea poate fi un prim pas mare pentru cariera ta i te poate duce foarte aproape

    de jobul la care visezi. Orice obiectiv mare, ncepe cu pai mici, nu-i aa?

    F primul pas vizitnd ! site-ul Garaniei pentru Tineret http://garantiapentrutineret.ro/

    Pagina 13

    ANUL 3, NUMRUL 4

  • EUROPE DIRECT SLATINA

    tiri pe scurt

    Pagina 14

    Centrul Europe Direct Slatina

    Centrul de Consultan i Management

    al Proiectelor Europroject

    gzduit de

    Slatina

    Centrul de informare EUROPE DIRECTSlatina

    Geanina Birin - Coordonator centru

    Militaru Gheorghe - Responsabil promovare online

    Badea Marina Floredana Mica - Ofier informare

    n cadrul sediului CCMP Europroject,

    Str.Mihai Eminescu, nr.35.

    Tel/Fax: 0249 420.098

    [email protected]

    www.europedirect-slatina.ro

    Premiile pentru Cardul european de tineret SEV 2015

    Acest newsletter nu reprezint poziia oficial a Uniunii Europene i nu angajeaz juridic instituiile Uniunii Europene.

    Acest proiect este finanat de Uniunea European, prin Reprezentana Comisiei Europene n Romnia i de ctre

    Centrul de Consultan i Management al Proiectelor Europroject.

    Eti voluntar SEV (Serviciul European de

    Voluntariat) i deii un card european de tineret SEV?

    Creeaz un video n care s explici activitile i

    competenele dobndite i trimite-l pn pe 15 mai, ora

    23:59 CET.

    Asociaia European a Cardurilor de Tineret

    (European Youth Card Association - EYCA) te invit s

    ncarci un videoclip de 60 de secunde pe YouTube n care s povesteti experiena i realizrile

    tale SEV i s l partajezi pe . Vizitatorii vor vota dou dintre povestirile cele mai

    pline de inspiraie, iar autorii acestora vor ctiga un week-end pentru doi n Atena (Grecia) sau

    Larnaca (Cipru), cu toate cheltuielile asigurate!

    Citete regulamentul:

    pagina EYCA

    http://bit.ly/1auuTWC

    Page 1Page 2ST_PRIMA_PAGSTIRI LOCALE

    Page 3LOCALA1

    Page 4LOCALA2

    Page 5LOCALA3STIRI NATIONALE

    Page 6STIRE ETIEUROPA TINERILOR INTREPRINZATORI

    Page 7EUROPEANA1STIRI EUROPENE

    Page 8EUROPEANA2

    Page 9EUROPEANA3

    Page 10EUROPEANA4

    Page 11STIRE FINANTAREFINANTARE EUROPEANA

    Page 12ZI1ZILE IMPORTANTE PE GLOB

    Page 13SCURT2SCURT1STIRI PE SCURT

    Page 14STIRI PE SCURT FINALINFOSCURT3