www.referat

` Astronomii cred ca Pamintul a inceput sa se formeze acum 4,6 miliarde de ani,cind nebuloasa solara a inceput sa se uneasca formind mase neregulate ,care probabil au devenit planetele sistemului nostrum solar.Procesul a durat milioane de ani ,iar Pamintul ,ca si celelalte planete, are o structura chimica si o atmosfera, ambele unice si particulare. 1.Norii fierbinti de praf si gaze au inconjurat Soarele nou-format.Particulele de praf,ciocnindu-se s-au unit in mase neregulate .2.Fortele de gravitatie au atras mai multe mase interne,intr-un glob rotitor.Elementele grele,ca fierul ,s-au scufundat spre centrul sferei.3.Metalele mai usoare si pietrele s-au asezat la suprafata,iar Pamintul fierbinte s-a racit,formind la suprafata o scoarta dura.4.Gazele eliberate de Pamint au format norii si ploile ,creindu-se oceane ce contineau plante mici,producatore de oxygen.5.Initial o masa mare de pamint ,suprafeta solida a Pamintului este acum separata in sapte bucati numite continene.a------------------------------------------------------------VIATA PE PAMINT Este un mister cum a aparut viata pe Pamint. Teorii sunt multe,insa ras-punsul este probabil o combinatie de motive.In primul rind distant dintre Pamint si Soare este idealanu prea aproape si fierbinte ca Ve-nus,nici prea departe rece ca Marte. In al doilea rind, Pamintul este singura planet ace are apa la suprafatapeste 70% din Pamint este acoperit de apa. Savantii cred ca furtunile electrice ale planetei formate au cauzat reactii chimice in atmosfera. Asa au aparut primele forme de viata, care au ajuns in ocean, unde s-au combinat intre ele, formind fiin-te simple, asemanatoare plantelor. Plantele produc oxigen, asa ca s-a creat o atmosfera ideala pentru evolutia fiintelor care respire oxigen. APA Apa este cea mai obisnuita substanta de pe Pamint.Ea este principalul component al tuturor organismelor vii. Fara apa, pe planeta nu ar putea exista viata. In mod natural apa apare in trei forme diferite: solida (in-ghetata sau gheata), lichida(apa) si gazoasa(vapori de apa in aer). Ea poate dizolva mai multe substante decit orice alt lichid. Forta energiei apei a format muntii, vaile, coastele si cimpiile lumii. Apa acopera 70% din suprafata Pamintuluipeste 1,4 miliarde km.cubi. Insa doar o mi-nuscula parte este folosita de om. Cca 97% din rezervele de apa ale lumii este apa de mare, continind pina la 35 kg de saruri minerale dizolvate in fiecare 1000 de l de apa. Doar 3% din rezervele mondiale de apa este apa dulceiar 77% din aceasta este blocata in calote de gheata polare sau ghetari montani. Apa este cea mai importanta forta in formarea reliefului. Riurile si ghetarii formeaza vai, erodeaza lanturi muntoase si transporta pietris, nisip, aluviuni si argila pe cimpiile joase si eventual in mare. Chiar si peisajele din desert sunt formate de inundatiile bruste. DATE DESPRE APA --Un om bea peste 60000 de litri de apa in timpul vietii sale. Sunt necesari 10 l de apa pentru a trage apa la toaleta; 140 l pentru a umple o vana; circa 40 l de apa pentru a spala vesela; pina la 120 l de apa pentru functionarea unei masini de spalat automate. Sunt necesari 400 l de apa pentru a cultiva griul necesar fabricarii unei franzele. Cel mai umed loc de pe Pamint este Cherrapunji din India, avind precipitatie medie anuala de 12.040 mm. Circuitul apei n natur (denumit uneori i ciclul hidrologic sau ciclul apei) este procesul de circulaie continu a apei n cadrul hidrosferei Pmntului. Acest proces este pus n micare de radiaia solar i de gravitaie. n cursul parcurgerii acestui circuit, apa i schimb starea de agregare fiind succesiv n stare solid, lichid sau gazoas. Apa se mic dintr-un element component al circuitului n altul, de exemplu dintr-un ru ntr-un ocean, prin diferite procese fizice, dintre care cele

mai nsemnate sunt evaporaia, transpiraia, infiltraia i scurgerea. tiinele care se ocup cu studiul micrii apei n cadrul acestui circuit sunt hidrologia i meteorologia. Circuitul apei n natur a fost descoperit, sau mcar intuit, foarte devreme n istoria omenirii. Chiar Biblia face referire de mai multe ori la acest circuit, n special n legtur cu potopul. Urmtorul citat este tradus din textul sanscrit al crii indiene Manusmrti, carte cu o origine de cel puin 2500-3000 de ani: Apa se ridic la cer sub form de vapori; din cer coboar sub form de ploaie, din ploaie se nasc plantele, i din plante, animalele (Manusmriti - Cartea III, sloka 76). Circuitul natural al apei este afectat de anumite procese geologice. El nu a fost identic cu cel din diferite ere geologice. Modificrile geologice ale circuitului apei se produc relativ lent. Aciuni antropogene de diferite genuri, cum ar fi emisia de gaze n atmosfer, despduririle, extragerile de ap din cursuri de ap sau strate subterane i altele pot ns influena circuitul apei att la scar local ct i la scar planetar. Disciplina care se ocup cu studiul influenei activitilor umane asupra ciclului natural al apei i a msurilor necesare pentru a nu produce o desechilibrare a acestui ciclu se numete gospodarirea apelor. Noile cercetari avanseaza ideea ca un organism asemanator amebei a inghitit o bacterie care a dezvoltat puterea de a utiliza lumina solara in apa, pentru a produce oxigen. Desi bacteria a fost initial o prada, a devenit parte din corpul atacatorului, devenind stramosul fiecarui arbore, planta sau alga aflate pe Pamant, in prezent. Paul Falkowski, profesor de biochimie si biofizica la Universitatea Rutgers din New Jersey, SUA, spune ca acest eveniment unic a transformat evolutia vietii de pe Pamant. Urmasii acelui organism minuscul au transformat atmosfera, completand-o cu oxigenul necesar pentru ca animalele si, in cele din urma omul, sa evolueze. Se credea si anterior ca asemenea organisme au existat pe Pamant, insa natura evenimentului a devenit clara abia acum, odata cu studiile asupra cloroplastelor, care absorb lumina soarelui si utilizeaza energia pentru a genera substante nutritive si oxigen. ''Nimic altceva nu poate furniza energia necesara cererilor organismelor multicelulare. Adevarata fotosinteza a evoluat o singura data si sansa acestei intalniri care a dat nastere plantelor s-a intamplat, de asemenea, doar o singura data. Acestea au fost niste accidente foarte ciudate in istoria de 3,5 miliarde de ani a vietii de pe Pamant, a declarat Nick Lane, cercetator in cadrul University College London .--------------------ATMOSFERA Pamantul s-a format acum 5 miliarde de ani. In primii 500 de ani din vaporii si gazele degajate din interiorul planetei s-a format o atmosfera densa. Aceste gaze erau formate din hidrogen (H2), vapori de apa, metan (CH4) si oxizi de carbon. Acum 3,5 miliarde de ani atmosfera era probabil formata din dioxid de carbon (CO2), monoxid de carbon (CO), apa (H2O), azot (N2) si hidrogen (H2). Cea mai joasa si densa este TROPOSFERAcare se intinde la cca. 13 km deasupra Pamintului.Contine 78% azot,20% oxigen si cantitati mici de alte gaze;aici exista viata ,se formeaza nori si se desfasoara majoritatea fenomenelor meteorologice ale Pamintului. STRATOSFERAeste al doilea strat atmosferic. Se gaseste intre 10 si 50 km deasupra planetei. Aici zboara de obicei avioanele cu reactie, iar la marginea ei superioara se gaseste patura de ozon care absoarbe majoritatea radiatiilor ultraviolete, daunatoare ale soarelui. Acest strat filtreaz aproximativ dou treimi din razele ultraviolete (UV) emise de Soare. Ozonul absoarbe radiatia ultravioleta cu lungimi de unda intre 290 si 320 nm. Aceste lungimi de unde sunt daunatoare vietii, deoarece ele pot fi absorbite de acidul nucleic din celule. Penetrarea excesiva a radiatiei ultraviolete spre suprafata planetei ar distruge vegetatia si ar avea urmari ecologice grave. Mari cantitati de radiatii ultraviolete ar duce la efecte biologice negative, cum ar fi cresterea vazurilor de can-cer . Dac toate razele ar ajunge pe Pmnt, ar fi duntoare vieii de pe planet. Stratul de ozon este situat n stratosfer, ntinzndu-se de la 15 la 50 de km, fiind ns cel mai concentrat la 20-25 km. Practic, este vorba de aer ozonat i nu de ozon pur, avnd un numr mai mare de molecule de ozon n compoziie dect aerul obinuit (care conine mai ales azot i oxigen). Temperatura aerului in stratosfera ramane relativ constanta pana la o altitudine de 25 de km. Apoi ea creste progresiv pana la 200-220 k pana la limita superioara (~ 50 km). Datorita temperaturii aerului din stratosfera care creste odata cu altitudinea, nu exista fenomenul de convectie si are un efect stabilizator asupra conditiilor atmosferice. Ozonul joaca un rol major in reglarea regimului termic din stratosfera, din moment ce volumul de vapori de apa din strat este foarte redus. Gaurile care se dezvolta in patura de ozon au legatura cu chimicalele industrial, precum freonul, care este folosit in spray-uri, extinctoare si

frigidere. Deasupra stratosferei se afla IONOSFERA.In aceasta patura,razele Soarelui separa atomii unor gaze in particule incarcate sau ioni.Temperatura in ionosfera superioara poate atinge 2000 C. EXOSFERA este stratul exterior al atmosferei terestre, aflat la nlimi mai mari de 750 km, unde aerul este extrem de rarefiat. Prin acest strat se face treptat trecerea spre vidul interplanetar, n care mai exist doar atomi de heliu i hidrogen. Orice molecula de gaz gasita aici este in drum spre spatiu. STRUCTURA PAMINTULUI Sub scoarta subtire,interiorul Pamintului este foarte fierbinte.La circa 70 km adincime,exista o manta din materie semitopita.Stratul extern al nucleului Pamintului este deasemenea topit, insa presiunea enorma pastreaza nucleul intern solid, chiar daca aici temperaturile ating peste 6000C.Stratul superior al mantalei este alcatuit din placi, ca piesele unui puzzle, cu continentele deasupra. Citeodata aceste placi se freaca intre ele, provocind o presiune, care este eliberata prin vulcani sau cutre-mure. Daca am putea taia o bucata din Pamint, ca dintr-un mar urias, am vedea patru straturi. In centru lui se afla un nucleu format aproape in totalitate din fier pur, inconjurat de un alt nucleu de fier lichid si nichel. Aceste nuclee sunt invelite de o manta din compusi de siliciu, cristale si metale usoare, peste care se afla scoarta din roca dura. Temperatura miezului intern al Pamintului poate ajunge la 6200C.

DATE DESPRE PAMINT:

--Diametrul Pamintului(distant dintre cei doi poli prin central Pamintului)este de 12.714 km. --Circumferinta Pamintului(dimensiunile in jurul Ecuatorului)este de 40.075 km. -- Pamintul si Soarele se afla la o distant de circa 150 de milioane de km. NOAPTE SI ZI La fiecare circa 24 ore, Pamintul executa o rotire completa in jurul propriei axeaxa esta o linie imaginara care uneste Polul Nord cu Polul Sud. Dupa cum se invirte, o fata se indreapta spre Soare, acolo fiind zi, iar cealalta fata este la pol opus, unde e noapte. Pamintul se roteste spre est, de aceea Soarele pare a rasari la est si apune la vest. IN JURUL SOARELUI Pamintul se invirte in 365 zile si 6 ore, in acelasi timp si, in jurul Soarelui. Drumul complet in jurul Soarelui se nu-meste orbita. Deci Pamintul calatoreste 958 de milioane de km, cu o viteza medie de 30 km/secunda. ANOTIMPUL Anotimpurile afecteaza tot ceea ce facem. De ele depinde cind insa-mintam plantele si cind le recoltam, ce fel de haina purtam, ce mincam, cita energie folosim pentru incalzire si iluminat si chiar cum ne simtim. Anotimpurile apar datorita inclinarii axei Pamintului in timpul calatoriei anuale in jurul Soarelui. Pamintul se roteste continuu, fiind inclinat sub un unghi de 23 si 30 de minute, deci Polul Nord este inclinat spre Soare intr-o anumita perioada a anului. In Emisfera Nordica, Soarele este inaltat pe cer, iar zilele sunt lungi si calduroase, fiind vara. In acelasi timp, Polul Sud este indepartat de Soare, iar in Emisfera Sudica este iarna. Deoarece Pamintul se deplaseaza pe o orbita in jurul Soarelui, axa acestuia este indepartata spre acelasi loc din spa-tiu, astfel ca, dupa o perioada de 6 luni, Polul Nord va fi indepartat de Soare. Acum va fi iarna in Emisfera Nordica si vara in Emisfera Sudica. In Emisfera Nordica cea mai lunga zi (solstitiul de vara) este 22 iunie, iar cea mai scurta zi (solstitiul de iarna) este de 22 decembrie. In Emisfera Sudica, cea mai lunga zi a anului este 22 decembrie, iar cea mai scurta zi este 22 iunie. La mijlocul perioadei dintre cele doua solstitii se situeaza echinoctiile de primavara si de toamna. In 21 martie, respectiv 23 septembrie, ziua este egala cu noaptea. Incepe primavara in Emisfera Nordica, in timp ce in Emisfera Sudica este toamna. In data de 23 septembrie incepe toamna in Emisfera Nordica si este primavara in sudul Ecuatorului. CLIMA Clima unei regiuni depinde de apropierea regiunii de mare, de inaltimea la care este situate (altitudinea ei) si, cel mai important, de distanta fata de Ecuator. Elementele principale ale climei sunt: precipitatiile, temperature aerului si vinturile. Extremele climei Pamintului se gasesc la Ecuator si la poli. Clima este mai fierbinte in zonele din apropierea Ecuatorului, si la cele doua tropice, deoarece Soarele cade aproape per-pendicular pe ele. Polii sunt cele mai reci zone: temperaturile scad pina la -50C. Tropicele sunt nu numai cele mai calde regiuni, ci si cele mai umede. Soarele este atit de puternic aici, incit se evapora apa

din riuri si oceane, formind nori de ploaie, care uda regiunea. Citeva dintre cele mai mari deserturi, ca Sahara, in Africa, se intind pe ambele parti ale tropicelor, deoarece aerul venit de la tropice si-a pierdut majoritatea umiditatii in timpul traversarii lor. Regiunile montane au clima mai rece decit regiunile mai joase, deoarece aerul este cu atit mai rece, cu cit urcam in atmosfera. Pe un munte, aerul se raceste cu 6C la fiecare 1000 de metri urcati. Clima se poate schimba cu timpul. Eruptiile vulcanice pot avea efect brusc, local, insa despaduririle si distrugerea paturii de ozon de catre gazele poluante pot avea efecte de lunga durata in toata lumea. SOLUL Solul care acopera rocile e alcatuit din micute particule de roca, alaturi de masa verde, ciuperci, bacterii si gazduieste o multime de animale minuscule. Rocile sunt farimitate de ploi si vinturi, rezultind un strat de nisip si pietricele.Frunzele si tulpinele care cad pe acest strat putrezesc, constituind hrana ciupercilor,viermilor si organismelor microscopice. Unele fibre ale plantelor ramin in sol ca humus,care leaga stratul nisipos,ajutindu-l sa retina apa.Restul de plante si ramasitelor animalelor sint faramitate de ciuperci si bacterii si transformate in subsante chimice simple care ofera nutrientii necesari noilor plante .In sol traiesc creaturi care transforma reziduurile de animale si plante in nutrienti ce pot fi preluati de radacinile plantelor.Viermii de pamint trag resturile de plante in interiorul solului si sunt mincati de cirtite ale carora tunele ajuta la circularea aerului.Insectele microscopice,carcaiacii si alte creaturi se hranesc cu plante putrezite si reziduuri animaliere si se maninca intre ele. Solul este alcatuit din straturi. Solul negru de la suprafata este bogat in humus si nutrient. In subsol se afla un strat de argila. Grosimea straturilor si compozitia lor chimica variaza in functie de climat, de tipul de roci si de vegetatie. OCEAN SI MARE Scoarta terestra este de 2 feluri: scoarta oceanic densa si scoarta continentala usoara. Scoarta continental formeaza marile mase de uscat ale Pamintului care, fiind relativ usoare, stau deasupra nivelului apei. Depresiunile umplute cu apa, asezate intre continente, sunt numite oceane. Fundul oceanului dintre continente si rifturile din mijlocul oceanilor este alcatuit din intinse zone plate, cunoscute sub numele de cimpii abisale si se afla la o adincime medie de 5000-6000 m; si gropile oceanice, dintre care multe au o adincime de peste 9000m, cea mai adinca fiind Groapa Marianelor, care depaseste 11000m. Datorita scoartei in miscare, cutremurile si eruptiile vulcanice sunt fenomene des intilnite pe fundul oceanelor. Pe suprafata Pamintului exista urmatoarele oceane: --Oceanul Arctic; -- Oceanul Antarctic; -- Oceanul Pacific; --Oceanul Atlantic; --Oceanul Indian. Marile difera de oceane prin aceea ca sunt mai putin adinci. Ele sunt suprafetele continentelor, care se afla sub nivelul marii marginile inundate ale continentelor. Fundul marii este acoperit de sediment, cum sunt nisipul si milul, aduse de apele riurilor. Formele de viata din oceane sunt mult mai variate decit cele de pe uscat. Cele mai multe vietati oceanice se gasesc intru-un strat de cca 100m adincime, unde patrund razele soarelui. Cind apa cade sub forma de precipitatii, ca ploaia si zapada, pe Pamint, acestea pot curge inapoi in mari si oceane. In general precipitatiile vor devein un rau.In procesul de formare, un rau trece prin mai multe faze. Mai intai, apa se infiltreaza in pamint, pina cind solul si rocile sunt complect saturate. Nivelul acestei zone saturate poarta denumirea de pinza freatica. Cind pinza freatica atinge suprafata solului, cum ar fi in cazul unei pante abrupte, apa va iesi la suprafata sub forma unui izvor. Apa izvorului va cobori in vale, formind un pirau, iar in timp, mai multe pirauri vor forma un rau. De obicei raurile ajung la mare. Cu toate ca raurile reprezinta doar o parte minuscula a apelor de pe suprafata de pe Pamint, ele sunt foarte importante. Raurile formeaza relieful si asigura bariere natural. Ele reprezinta legaturi vitale intre mari si zonele continentale, fiind folosite pentru transport. Cele mai multe sate, municipii si orase din zonele continentale s-au format de-a lungul cursului raului. Cind s-au construit poduri, asezarile s-au dezvoltat. Rau-rile asigura hrana si apa de baut, apa pentru spalat si pentru irigarea recoltelor. CONTINENTELE Scoarta Pamintului este ca un puzzle urias, construit din opt piese mari si citeva piese mai mici, numite placi tectonice. Pe aceste placi se gasesc 7 mase mari de pamint continentale: Africa, Antarctica, Asia, Australia, Europa, America de Nord si America de Sud. Ele reprezinta 95% din totalul uscatului, restul fiind insule. Cel mai mare continent este Asia, cu o

suprafata de 44 milioane km.p., iar cel mai mic este Australia, cu o arie de cca 7,7milioane km.p. Cu mai mult de 300milioane de ani in urma, tot pamintul Terrei forma doar un continent, numit Pangaeea. Cu circa 180milioane de ani in urma, el s-a rupt in doua continente, numite Gondwana si Laurasia. Incet s-au separate America de Nord si cea de Sud, India s-a unit ci Asia, iar Australia s-a despartit de Antarctica si s-a deplasat spre nord, pina ce s-au format cele sapte continente actuale. ASIA

Asia este cel mai mare continent.Acopera 30% din tot uscatul terrei si are o populatie mai numeroasa decit toate celelalte continente la un loc. Asia este separata de Europa de catre Muntii Ural, la nord-vest, si de America de Nord, prin Strimtoarea Bering, o fasie de apa de 88km latime, in nord-est. Marea Rosie si Canalul Suez despart Africa de Asia la sudvest. Imensa suprafata a Asiei face ca aici sa se gaseasca o varietate de medii natural si de clime. Habitatele natural includ paduri tropicale dese, pajisti fertile, regiuni arctice si deserturi calde si reci. Primii zece munti ca inaltime se gasesc aici, in Asia, de asemenea si cea mai joasa zona de uscat. Malul Marii Moarte se afla la 400m sub nivelul marii. Asia de Nord este rece si nepoluata, cu putine plante care asigura viata oamenilor sau animalelor. Cele mai puternice furtuni din sec.xx-lea au avut loc in Asia- in China, Banglades si India. Musonul dinspre Oceanul Indian aduce ploi puternice in partea de sud si de est a Asiei. Pentru ca Asia este asezata la marginea faliilor din scoarta Pamintului, multe tari asiatice, mai ales Japonia, au trait cele mai puternice cutremure ale secolului. Coastele de est si de sud-est ale Asiei sunt de asemenea predispose taifunelor, furtuni violente care vin dinspre Marea Chinei. Date despre Asia: -- Suprafata: 44.680.718 km.p. --- Populatia: 3.477.000.000 locuitori. --- Numar de tari: 48 --- Cea mai mare tara: Rusia, acopera 75% din Asia. --- Cea mai mica tara: Maldive (298km.p.) --- Cel mai inalt punct: Muntele Everest (8848m) --- Cel mai intins lac: Marea Caspica (371800km.p.) -- Cel mai lung rau: Chang Jiang (6380km)

AFRICA

Africa este al doilea continent ca marime si acopera o cincime din uscatul Terrei. Este cel mai cald continent, are paduri tropicale si zone ierboase cu copaci rari, numite savane, care sunt populate de o mare varietate de animale salbatice. O treime din Africa e acoperita de Sahara, cel mai mare desert de pe Pamint. Tot, aici in Africa, se afla cel mai lung rau de pe planeta: Nilul, avind 6673km si cel mai mare lac din lume- lacul Tanganyika, care se intinde pe 620 km lungime. Cea mai ridicata temperature la umbra s-a inregistrat in Libia, in anul 1932, de 58C. In unele regiuni, in jurul Ecuatorului, in Africa Centrala si de Vest, unde ploile sunt dese, cresc paduri ecuatoriale. Intre paduri ecuatoriale si desert sunt zone immense de savanna tropical, unde clima este arida, cu anotimpuri secetoase si ploioase. Date despre Africa: --- Suprafata: 30.246.000km.p. --- Populatia: 750.000.000 locuitori

--- Cea mai mare tara: Sudan (2.505.813km.p.) --- Cel mai inalt punct: Muntele Kilimandjaro (5895m)

--- Cea mai mica tara: Seychelles (176km.p.) --- Cel mai mare lac: Lacul Victoria (69.484km.p.)

EUROPA

Europa se afla pe penultimul loc ca marime intre cele sapte continente ale lumii.Clima moderata, resursele bogate si pamintul fertil al Europei sunt factori ce determina o populatie mai numeroasa. Oamenii Europei vorbesc cam 50 de limbi si multe dialecte. Are 45 de tari si este un continent cu diverse culturi. Vestul Europei este marginit de Oceanul Atlantic, iar nordul de Oceanul Arctic. Marea Mediterana scalda partea sudica. Linia de coasta este intrerupta de mii de fiorduri si golfuri si doar noua tari europene nu au acces la mare. Cele mai populate regiuni se intind pe Campia nord-europeana, cuprinsa de la sudul Marii Britanii, nordul Frantei, Germaniei si Poloniei, pina la Muntii Ural, din Rusia. La nord se gasesc paduri de conifer. Paduri de foioase cresc in Europa centrala si suduca. In sud-est sunt zone intinse, uscate, cu iarba, numite stepe. In nordul indepartat al Europei se intinde regiunea rece, muntoasa. Clima din jurul Oceanului Arctic este rece si cu zapezi, temperaturile medii in ianuarie fiind sub 10C. Partea sudica a Europei este impartita de la nord de catre trei lanturi muntoase: Pirineii, Alpii si Carpatii. Tarile mediterane din sudul Europei au ierni blinde, ploioase si veri fierbinti si uscate. Date despre Europa: --- Suprafata: 10.443.000km.p. --- Populatia: 508.000.000 locuitiri. --- Cea mai mare tara: Rusia, cu 25% (4.309.400km.p.) din partea europeana. --- Cea mai mica tara: Vatican (0,44km.p.) --- Cel mai inalt punct: Muntele Elbrus (5.642m) --- Cel mai mare lac: Ladoga (17.700km.p.) --- Cel mai lung fluviu: Volga (3530m)

AMERICA DE NORD Intre cele sapte continente, America de Nord ocupa locul al IV-lea ca populatie si al III-lea ca suprafata. Se intinde de la Oceanul Arctic pina la America Centrala. Cea mai mare parte a continentului este ocupate de Canada si SUA. Restul este ocupat de Mexic, cele sapte tari ale Americii Centrale si insulele din Marea Caraibilor, cuprinzind 13 tari independente si 11 teritorii dependente. Teritoriul britanic din Insulele Bermude se intinde in Oceanul Atlantic de Nord si apartine geografic Americii de Nord. Groenlanda, cea mai mare insula a lumii, este situata in nord si este o provincie autonoma a Danemarcei. In jumatatea vestica se afla Muntii Stancosi, al II-lea lant muntos al lumii ca lungime. In America de Nord se gasesc 5 mari lacuriSuperior, Huron, Erie, Ontario si Michiganalcatuind cel mai mare grup de lacuri al lumii. Zgomotul cascadei Niagara, asezata intre lacurile Erie si Ontario, ofera un spectacol impresionant. Mississippi, Missouri si Ohio, insumind peste 7500km lungime, formeaza cea mai lunga retea de fluvii al continentului. In America de Nord gasim toate tipurile de clima. Nordul are vinturi deosebit de reciIn Alaska este atit de frig, incat nu creste nici un fel de arbore. In sud, teritoriul este acoperit cu paduri uriase de arbori cu frunze vesnic verzi si arbori cu frunze cazatoare. In extremitatea sudica sunt deserturi fierbinti si paduri tropicale. Date despre America de Nord: ---Suprafata: 24.227.000km.p. --- Populatia: 464.000.000. locuitiri. --- Numar de tari: 23 --- Cea mai mare tara: Canada. --- Cea mai mica tara: St.Kittis-Nevis. --- Cel mai inalt punct: Muntele McKinley (6194) --- Cel mai mare lac: Lacul Superior (82.103km/p/) --- Cel mai lung rau: Missouri(4.090km).

AMERICA DE SUD Acoperind 12% din uscatul planetei, America de Sud este ca marime al IV-lea continent al Terrei.Populatia sa reprezinta 6% din populatia

lumii. Peisajul variat cuprinde atat terenurile stincoase ale insulelor Tarii de Foc(apartinand Argentinei si Chile), cat si intinsele campii-pampa din Argentina. Exista muntii acoperiti cu zapada si vulcani active. Anzii, pe o lungime de 8000km, de-a lungul coastei Pacificului, formeaza cel mai lung lant muntos al lumii. Varful Aconcagua este cel mai inalt varf al continentului. Bazinul raului Amazon contine jumatate din apa dulce a lumii. Ocupa 2/5 din suprafata continentului si cuprinde cea mai mare padure ecuatoriala a lumii. Amazonul este cel mai lung fluviu al Terrei. Locul cel mai polios este Quibdo, din Columbia, precipitatiile depasind 8900mm/an. Desertul Atacama din Chile este unul dintre cele mai uscate locuri de pe planeta, primind in medie sub 1mm precipitatii annual. In zona Americii de Sud exista multe animale salbatice unice: rhea (o uriasa pasare nezburatoare), capybara (cel mai mare rozator al lumii) si lama.Printre alte vietuitoare din America de Sud se numara: tapirul, tatuul, jaguarul, condorul, iguana, termitele, lenesul, vicuna, pestii piranha, lamantinii, precum si multa varietati de papagali si maimute. Regiunea Amazonului contine cele mai multe specii de plante:2500 de tipuri de arbori si mii de specii de orhidee. Date despre America de Sud: --Suprafata: 17.800.000km.p. --- Populatia: 329.000.000 locuitori. --- Numar de tari:12 --- Tara cea mai mare: Brazilia (8.511.965km.p.) --- Tara cea mai mica: Uruquay (177.414km.p.) --- Cel mai inalt punct: Aconcaqua (6.960m) --- Cel mai mare lac: Maracaibo (13512km.p.) --- Cel mai lung rau: 7025km AUSTRALIA

Australia este a sasea tara din lume ca marime, acoperind circa 4% din suprafata Pamantului. Este de asemenea cel mai mic si cel mai uscat continent. Australia este situate la sud de Ecuator, in emisfera sudica a Pamantului si este in acelasi timp o tara si un continent. Cu exceptia catorva lanturi muntoase, Australia este plata si joasa.Muntii Marii Cumpene de Apa se afla pe coasta Queenslandului si a New South Walesului. Platouri fertile se intind de-a lungul coastelor, unde alta data cresteau paduri dese. Astazi, multe paduri au disparut, lasind loc oraselor si fermelor. Vremea este rece si umeda mai ales in zonele sudice ale tarii, insa majoritatea zonelor Australiei sunt fierbinti sau calde tot timpul anului.In nord sunt doua anotimpuri: umed si uscat. Anotimpul umed, din noiembrie pina in aprilie, este fierbinte si cu ploi musonice, care transforma arii uriase de pamant in lacuri. Vasta regiune a tarii pe care australienii o numesc Outbach, este al II-lea desert ca marime din lume. Temperatura in Australia Centrala este deseori peste 38C . Restul zonei interioare este pamant acoperit cu iarba aspra, tufe mici si copaci, oferind o zona de pascut oi si vite. Izvoarele si raurile din Outback sunt uscate in cea mai mare parte a anului, iar plantele uscate iau foc cateodata. Ocazional, cad ploi, cind semintele ingropate ale plantelor cu flori invie, iar raurile se umplu cu apa. Pestele cambona Australian s-a adaptat acestui climat schimbator, dezvoltind-si atat branhii, cat si plamanii. Date despre Australia: --- Suprafata: 7.682.300km.p. --- Populatia: 18.438.824 locuitori. --- Numarul de state:6 --- Cel mai inalt punct: Muntele Kosciusko (2228m) --- Cel mai mare lac: Eyre (9583km.p.) --- Cel mai lung rau permanent: Murray (2589km) ANTARCTICA

Antarctica este al V-lea continent ca marime. Inconjoara Polul Sud si 98% din el se afla sub un strat gros de gheata. Grosimea ghetii face ca Antarctica sa fie cel mai inalt continent. E un desert inghetat cu cele mai puternice vanturi, iar ninsoarea in apropierea polului echivaleaza cu mai putin de 150mm de apa pe an. Cea mai scazuta temperature din lume, de -88,3C, a fost inregistrata la statia stiintifica Vostok. Un lant muntos strabate teritoriul inghetat. In partea estica, linga coasta, grosimea ghetii ajunge la 4800m. Antarctica are putine animale, deoarece, chiar si vara, o mare parte din continent este acoperit cu gheata. Animalele traiesc mai mult in aer sau pe mare si au blana groasa,pene sau grasime, pentru a le tine cald. Oceanul este casa multor krilli, calmari, pesti, foci, baleen si opt specii de pinguini. Date despre Antarctica: --- Suprafata: 14.000.000km.p. --- Populatia: nu este populate permanent. --- Cel mai inalt punct: Masivul Vinson (5140m) --- Cel mai gros strat de gheata: ghetarul Ross(192000-208000km.p.). SAVANA Savana este un tip de step african, semiarid, situat n regiunea tropical din partea central a Africii. n savan cad mai puine precipitaii dect n stepa european. Clima n savan este mai cald, iar anual sunt nregistrate secete. Solurile sunt mai puin fertile, iar luminozitatea este maxim. Sunt 2 anotimpuri principale: sezonul secetos i sezonul umed. Flora savanei este una adaptat condiiilor climaterice neprielnice din savan. Astfel n savan se ntlnesc aa arbori, precum baobabul, care ofer faunei fitofage a savanei hrana necesar. ns vegetaia dominant este cea ierboas. Astfel, pentru a supravieui, arborii i arbutii depoziteaz n trunchi ap pentru a supravieui sezonului secetos, iar plantele ierboase i usuc partea superioar a corpului (situat deasupra solului), transportnd substanele hrnitoare i apa la rdcini, i astfel reduc evaporarea apei.

TUNDRA Tundra este o zon de vegetaie situat la nord de zona pdurilor, ocupnd regiunile cu clim subarctic (extremitatea nordic a Europei, Asiei i Americii de Nord i unele regiuni din sudul Oceanului ngheat sau Arctic). Creterea i nmulirea organismelor vii este foarte dificil din cauza condiiilor naturale. Temperatura nu depete -18 C iarna si 0 C vara. Luminozitatea este redus. Solurile sunt foarte srace. Vnturile sunt reci i micoreaz temperatura simit subiectiv de organisme. Flora tundrei este foarte srac. Condiiile specifice au determinat la plante apariia unor adaptri caracteristice. Tundra este format din plante cu nlimi reduse (arborii lipsesc complet), de obicei perene, cu sistem radicular superficial. Predomin muchii i lichenii, gramineele, unele plante cu flori viu colorate, iar n sud, arbutii pitici i tufiurile scunde (salcie polar, mesteacn pitic). Zona de tundr este slab populat cu roztoare mici i cteva feluri de psri care triesc n tunele fcute n zpad i hrnindu-se cu muchi i licheni- plantele specifice tundrei. n tundra intalnim asa vietati ca:renul,elanul,vulpea polara,lupul de tundra,iepurele alb,potrnichea polara. STEPA

Stepa reprezint o zon de vegetaie n care flora este reprezentat de plante ierboase i condiiile climaterice sunt semiaride. Stepele sunt caracteristice regiunilor euroasiatice, dar pot fi ntlnite, cu unele modificri, i n Africa, Australia, n America de Nord i n America de Sud.In Moldova este stepa la nordul si sudul Moldovei. Biotopul stepei este unul diferit de cel al pdurilor. Cad puine precipitaii, nu mai mult de 400-600 mm pe an. Luminozitatea este ridicat. Temperatura medie iarna este de -10C...-5C, iar vara poate ajunge pn la 30...35C. Stepele se dezvolt pe soluri din clasa molisoluri: cernoziomuri, soluri cenuii, soluri blane.

Deertul sau pustiul este o zon care primete foarte puine precipitaii, aproximativ 250 mm pe an. Deerturile au reputaia de a susine foarte puine forme de via dei, la o comparaie mai atent cu un mediu mai umed, formele de via din deert sunt de cele mai multe ori variate i rmn n general ascunse pentru a-i pstra umiditatea. Aproximativ o treime din suprafaa Terrei este acoperit de deerturi. In regiunile de deert sunt n general diferene mari de temperatur de la zi la noapte. Cauza lipsei de vegetaie dintr-un deert (pustiu) poate fi lipsa apei sau n regiunile arctice lipsa cldurii necesare viei . In aceste pustiuri carena de ap, pmntul uscat este cauza esenial, a lipsei vieii n regiune. Deerturi nisipoase In inut stratul superior este alctuit din nisip n care predomin cuarul care a luat natere prin fenomenul de eroziune datorat n special vntului, sub aciunea cruia formeaz dune de nisip care pot fi mictoare. Condiiile de via n aceste regiuni sunt vitrege, unul dintre deerturile cele mai mari de acest tip este Rub al-Chali din Arabia. Deerturi pietroase sau stncoase (Hammada) In acest caz stratul superficial este alctuit din blocuri de piatr sau stnci, rezulat din crparea rocilor cauzat de diferenele mari de temperatur i ngheului. Deerturi cu pietri ( Serir) I-au natere prin procesele de eroziune i depunere a materialui adus de gheari astfel de pustiuri se pot ntlni n Asia Central (Iran). Deerturi de sare Au luat natere n regiuni aride unde sarea s-a depus dup evaporarea apei n care era dizolvat. Pustiuri de ghea Pustiuri de ghea pot fi ntlnite n regiunea polar sau n munii nali unde temperatura sczut a mpiedicat dezvoltara vegetaiei. Apa fiind sustras solului prin nghe, precipitaiile cad sub form solid (zpad). In aceast categorie se pot amiti regiunile polare, Wright Valley din Antarctica.

Jungl, de obicei, se refer la o pdure deas de vreme cald -pdurea tropical. Aproximativ 6% din suprafaa Pmntului contiental este clasificat ca jungl . Padurile tropicale sunt alcatuite din mai multe etaje . Baldachin (stratul de deasupra copacilor) este de obicei la 30-50m deasupra solului, unde trunchiurile zvelte se ramifica intr-un ciorchine de crengi, dar cel mai inalt arbore atinge 60m inaltime. Etajul de dedesubt, lipsit de lumina sub acest baldachin, consta in trunchiuri de copaci acoperite cu liane (plante agatatoare), innodate de alta plante agatatoare. Solul padurii este surprinzator de lipsit de dezordine. Frunzele, fructele, excrementele si corpurile animalelor care cad pe sol se descompun cu repeziciune; elementele lor chimice sunt imediat preluate de radacinile plantelor, pentru crestere. Este cel mai efficient system de reciclare a naturii.

Ecologia Ecologia este stiinta care studiaza modul in care plantele, animalele si oamenii traiesc impreuna in mediul lor natural si caile prin care se afecteaza unii pe altii. Toate fiintele vii necesita energie. Plantele folosesc energia luminoasa de la soare, pentru a transforma substante din sol, apa si aer in hrana. Insectele maninca plantele, iar pestii, pasarile si alte animale maninca insectele. In acest fel, energia este transmisa de-a lungul unui lant trofic. Cind fiintele vii mor, corpurile lor se descompun si elibereaza nutrientii in sol, pentru ca procesul sa se reia din nou. Un ecosystem este format din plantele si animalele dintr-o

anumita zona, impreuna cu aerul, solul, clima si alte elemente abiotice. O padure este un ecosystem, insa exista multe altele. Un ecosystem poate fi mic, cat o balta sau mare, cat un ocean. Oamenii fac parte din cel mai mare ecosystemPamantul. Unele actiuni umane pot afecta intreaga planeta. Taierea unei paduri tropicale, de exemplu, afecteaza padurea, distrugind plantele si animalele de acolo. Deoarece arborii produc oxigenul necesar oamenilor si altor finite, rezerva de oxygen a lumii

va fi si ea afectata

.

Ecologia in raportul om-natura Toate procesele in biosfera sunt dependente unele de altele. Omenirea este doar o particica mica a biosferei. Insa pe intreg parcursul existentei sale omul nu s-a adaptat la natura, ci a incercat sa o supuna, sa o faca comoda pentru el. Odata cu apartitia omului, a inceput o noua etapa a evolutiei. Odata cu aparitia civilizatiei umane a aparut si interventia brutala a omului prin exploatarea nerationala a naturii si alterarea mediului prin poluarea produsa de activitatile industriale,agricole,menajere. Datorita caracterului global al interactiunii omului cu natura, omul a devenit cea mai importanta forta in natura. Suprafata pamintului este acoperita in proportie de 78% de apa, inclusiv 4% de catre ghetari. Nu toata apa de pe suprafata Terrei este potabila,dar apa este indispensabila existentei umane. Apa utilizata de om indiferent pentru ce scopuri, se incarca cu diferite elemente chimice, fizice sau biologice, care modifica compozitia naturala a apei in asa masura incit aceasta nu poate fi folosita decit in scopuri industriale. Fenomenul prin care se produc modificari calitative negative ale proprietatilor naturale ale apei este numit poluare. Una din cauzele poluarii solului este agricultura care genereaza o serie de probleme la nivelul solului,biodiversitatii,fiindca caracteristicele solului sint legate direct de productivitatea agricola. Degradarea solului are multiple cauze si este unul din factorii ce determina scaderea productiei agricole..Chimizarea in exces a agriculturii duce la tulburarea echilibrului solului ca si la acumularea in sol si in apa freatica a unor substante minerale(ex.:nitriti distrug bacteriile azotfixatoare).Pesticidele, nebiodegradabile in majoritatea lor, se concentreaza de-a lungul lanturilor trofice, fiind toxice pentru plante si animale. De asemenea, daunatorii devin rezistenti la pesticide, fiind necesara crearea de noi substante de sinteza, eficiente dar mai toxice pentru mediu. Masinile si fabricile emana fum in aer. Unele gaze se amesteca cu norii si formeaza ploi acide, care ucid plantele. CO2 (bioxidul de carbon) capteaza caldura soarelui, ceea ce duce la incalzirea planetei. Alte gaze, numite CFC-uri , distrug ozonul, bariera care blocheaza radiatiile daunatoare ale soarelui. Zgomotele masinilor si avioanelor pot fi o sursa de poluare, inrautatind calitatea vietii. Controlul poluarii este o problema majora a omenirii. Zone intinse pot devein in curind de nelocuit si multe plante si

animale pot disparea. Opinia publica forteaza in zilele noastre guvernele si intreprinderile sa combata poluarea.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate