Comertul mondial de cafeaCafeaua este cel mai popular stimulent din lume: 4 din 5 americani o beau, consumind mai mult de 400 milioane de cesti pe zi. Consumul in tarile scandinave este mai mare de 12kg (26lb) per capita. Cu peste 25 milioane de oameni angajati in industria cafelei, cafeaua se afla pe locul doi in comertul mondial, imediat dupa petrol. Cafeaua este fructul copacului din genul Coffea, recolta unui arbore fiind de aproximativ 1kg (2lb) de cafea pe an. Sunt mai mult de 25 de specii de cafea, cele trei tipuri comerciale principale fiind Robusta, Liberia si Arabica, ultima reprezentand 70% din totalul productiei. Se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea, din care se cultiva in scopuri indrustiale urmatoarele patru tipuri de cafea: cafeaua Arabica, cafeaua Robusta, cafeaua Liberica si cafeaua Maragogype. Istoria cafelei este la fel de bogata ca insasi cafeaua, datand de mai mult de 1000 de ani. In Occident, istoria cafelei incepe acum trei secole, dar in Orientul Mijlociu ea este consumata de toate paturile sociale inca din vechime. Prima referinta la cafea, din surse inregistrate, dateaza din secolul al IX-lea, dar cu multe secole inainte, existau multe legende arabe despre bautura misterioasa si amara cu puteri stimulatoare. Primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Marii Rosii din Africa.La inceput cafeaua era considerata aliment si nu bautura. Triburile est-africane macinau boabele crude de cafea si prin amestecarea cu grasime animala obtineau o pasta pe care o modelau sub forma de bile. Acestea erau consumate de razboinicii tribului pentru a avea mai multa energie in timpul luptelor. Incepand cu anul 1000 e.n., renumitul tamaduitor Avicenna, administra cafeaua in chip de medicament. Etiopienii obtineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea in apa a boabelor uscate. Cafeaua crestea in mod natural si in Peninsula Arabiei si din secolul 11 aici cafeaua a fost preparata ca bautura calda. Se pare ca originea cafelei se afla pe continentul african, intr-o zona a Etiopiei cunoscuta sub numele de "Kaffa". De acolo ea se raspandeste in Yemen, apoi in Arabia si Egipt. Cultivarea cafelei s-a extins rapid in toate aceste tari si servitul cafelei a devenit un obicei zilnic placut. Spre sfarsitul sec. al XIV-lea, societatile care practicau comertul au inceput sa-si dea seama de marele potetial pe care il reprezinta cafeaua si au lansat-o cu succes in Europa. Cafeaua a intrat in Europa la acea vreme prin portul Venetia, unde aveau loc schimburile comerciale cu negustorii arabi. Bautura a devenit obisnuita in randul populatiei in momentul in care vanzatorii ambulanti de limonada au inclus-o in oferta lor ca alternativa la bauturile reci. De asemeni, multi dintre negustorii europeni au inceput sa bea cafea in calatoriile lor si au adus acest obicei in Europa. Pe la mijlocul secolului 17, olandezii dominau comertul naval si au introdus cultivarea la scara mare a cafelei in coloniile lor din Indonezia, pe insulele Java, Sumatra, Sulawesi si Bali. Cafeaua a ajuns in America Latina cateva decenii mai tarziu cand francezii au adus o planta de cafea in Martinica. La jumatatea secolului 19, o boala rara a plantelor s-a raspandit prin plantatiile de cafea din Asia de sud-est si culturile au fost 1

compromise. Astfel, Brazilia a devenit cea mai mare producatoare de cafea, onoare pe care o detine si astazi. Productia, consumul si comertul international de cafea Productia mondiala de cafea verde cruda este evaluata la peste 5 mil. t anual, la realizarea acesteia concurand numeroase tari, situate intre 22 si 24 latitudine nordica si sudica (de o parte si de alta a ecuatorului), din continentele America Centrala si de Sud, Africa si Asia. Intre cele doua state americane, locul de frunte il ocupa America de Sud, unde culturile cele mai extinse se gasesc in Brazilia si pe coasta insorita a Oceanului Pacific (Columbia, Venezuela, Ecuador si Peru). In America Centrala, suprafetele cele mai mari pe care se cultiva arborele de cafea se gasesc in Mexic, la care se adauga si culturile din Cuba, Guatemala, Honduras si alte state. In continentul african, culturile de cafea (cele mai extinse) apartin statelor Congo, Angola, Nigeria, Etiopia, Tanzania si Madagascar, iar in Asia, cel mai mare producator de cafea este India, dupa care urmeaza Indonezia si Noua Guinee. Cele mai mari cantitati de cafea sunt vandute pe piata mondiala in conditia de vanzare FOB (free on board, in traducere: la bordul vasului in portul de imbarcare al tarii de origine) sau CIF (cost, insurance and freight - costul, asigurarea si transportul pana la portul de destinatie). Orasul New York reprezinta, de foarte mult timp, principala piata comerciala de cafea. Rezerve importante de cafea sunt insa depozitate si in porturile europene Anvers, Rotterdam, Amsterdam, Hamburg si Londra. La New York se negociaza in dolari americani toate loturile de cafea care provin din America de Sud si America Centrala, iar loturile de cafea de provenienta africana se negociaza in principal la Londra, preturile fiind stabilite in lire sterline. Consumul mondial de cafea este influentat de numerosi factori, cum ar fi: profitul realizat, nivelul de trai, fluctuatia preturilor, precum si preferinta pietei respective acordata altor bauturi. Echilibrul intre oferta si cerere este insa adeseori intrerupt pe piata internationala a cafelei. Consumul anual de cafea pe piata mondiala se estimeaza la circa 3 mil. t, din care o parte infima este utilizata si in scopuri tehnice. Dupa cum se cunoaste, cafeaua este principala sursa de profit a multor tari din America Latina si din Africa. Datorita importantei acordate pe plan mondial, productiei si comertului cu cafea, a existat interesul, inca de la inceputul acestui secol, de a se pune la punct, in cursul conferintelor si a diverselor congrese, un sistem unic de regularizarea a pietei si de scadenta a platilor pe baza unui acord international. Astfel, in anul 1962, sub egida O.N.U., in cadrul C.N.U.C.E.D. (Conferinta Nationala Unita pentru Comert, Economie si Dezvoltare) a fost incheiat dupa interminabile discutii un acord international asupra cafelei, semnat si ratificat, in sfarsit, de catre principalii producatori si consumatori ai acestui produs. Acest acord este destinat sa asigure tarilor in curs de dezvoltare masuri eficiente, care sa le permita ameliorarea structurilor lor sociale si economice. Organizatia internationala a cafelei (ICO), al carei sediu este la Londra, se straduieste sa regularizeze cererea si oferta printr-un sistem de contingente de export, mentinand astfel si stabilizarea preturilor la un nivel minim. Utilizarea acestor contingente de export este supravegheata cu ajutorul Certificatelor de Origine. Consiliul International al Cafelei a depus eforturi sustinute pentru a realiza un echilibru judicios al productiei in tarile cultivatoare, insa nu a obtinut, pana in prezent, decat foarte putine

2

rezultate. De aceea, tarile consumatoare care au ratificat acest acord international sunt obligate sa restranga importurile provenite din tarile membre, deoarece cafeaua nu pote fi importata din tarile producatoare decat pe baza Certificatelor de Origine amintite mai sus. Deci, daca acest acord a permis redresarea preturilor si adesea stabilizarea lor, el nu a putut elimina raul sau esential, supraproductia si in consecinta, infractiunile neincetate asupra modalitatilor de reglare a contingentelor de export sunt totusi comise prin importul de stocuri excedentare. Cu privire la exportul si consumul modial de cafea, trebuie retinute urmatoarele aspecte: Brazilia: tara care se situeaza pe primul loc in America de Sud ca tara producatoare de cafea, exporta anual circa 1 mil t si asigura mai mult de 30% din consumul mondial de cafea; Statele Unite ale Americii: importa anual circa 1,3 mil. t de cafea si consuma circa 45% din exportul mondial; Africa: furnizeaza circa 32% din productia mondiala si exportul sau de cafea se realizeaza de catre 15 tari din acest continent; Europa: absoarbe circa 45% din exportul mondial de cafea si aceasta este consumata in mai mult de 20 tari. Stabilirea pretului : In principal, cafeaua comercializata pe pietele din New York si Londra influenteaza puternic cotatiile de pe intreaga piata internationala. Preturile sunt, in general, extrem de voatile, variind de la zi la zi, de la ora la ora, iar cateodata din secunda in secunda . Aceasta volatilitate se datoreaza, mai ales, marimii stocurilor mondiale, previziunilor asupra evolutiei vremii, insecuritatii politice si speculatiilor practicate pe pietele futures. Principalii producatori mondiali de cafea sunt Nesti, Procter&Gamble, Kraft si Sara Lee iar principalii comercianti sunt: Neumann GruppeGmgh, volcafe, Cargill si ED&F Man. Piata cafelei in Romania inregistreaza un trend ascendent, fiind estimata, pentru anul in curs, la 200 milioane de euro si 27.000 de tone de cafea in unitati fizice, potrivit declaratiilor noului general manager al Elite Romania, Matanya Schwartz. Boom-ul economic al Romaniei din ultimii ani a definit noi standarde in preferintele si nevoile consumatorilor romani de cafea. Daca piata cafelei instant se mentine la un nivel constant in acest an, potentialul cafelei Arabica de calitate inregistreaza o crestere de 68% anual, declara Schwartz. Romanii au inceput sa isi doreasca gustul unei cafele superioare calitativ, acest lucru explicandu-se prin cresterea puterii de cumparare a populatiei si oferta diversificata a competitorilor, cei mai importanti find Kraft Foods, Nestle, Tchibo, Lavazza, Julius Meinl Germania si Elite Romania. Elite Romania subcrie trendului de orientare a consumatorilor romani catre cafeaua premium, explicata si de trecerea de la cafeaua vrac la cea ambalata, fenomen accentuat inca din prima jumatate a anului trecut. Estimam pentru 2007 o cifra de afaceri de 75-80 de milioane de euro ca urmare a cresterii pietei cafelei, declara Schwartz, o majorare cu aproximativ 10% fata de anul trecut. Marja bruta a companiei se va situa la 40-50% din cifra de afaceri, profitul operational insumand o valoare intre de maximum 12%. Avand ca repere calitatea de exceptie a cafelei (gustul si aroma)si imaginea unei marci cu traditie, Elite Romania a lansat gama premium Selected Gold, un mix perfect de

3

cafea Arabica din Brazilia, Guatemala si Kenya. Am investit patru ani de cercetare si dezvoltare si cinci milioane de euro in Selected Gold, afirma Schwartz. Consumul de cafea in Romania este de aproximativ 2,40 kg pe cap de locuitor in acest an, depasind media tarilor vestice de 1,5 kg, dar inca inferioara statelor vecine ca Serbia, cu 3 kg pe cap de locuitor, a declarat pentru Wall-Street Matanya Schwartz. Se remarca astfel o crestere de 20% a consumului de cafea la romani, anul trecut inregistrandu-se 2 kg de cafea pe cap de locuitor, in timp ce in Cehia, Slovacia si Ungaria cantitatea depaseste 3 kg. Totusi, consumul anual pe piata romaneasca se situeaza sub jumatate din media europeana de 5 kg pe cap de locuitor, potrivit datelor Asociatiei Romane a Cafelei. Ar fi greu de imaginat vreun bautor de cafea dispus sa renunte la o bautura atat de revigoranta si legata de atatea tabieturi placute. In pofida oricaror amenintari, n-ar renunta. Dar daca pretul cafelei ar creste puternic peste noapte? Nici atunci n-ar putea sa se dispenseze de aceasta inocenta placere. Si-ar echilibra insa bugetul afectat de scumpire, taind din alte capitole de cheltuieli.

4

Bibliografie:

1. http://www.didyouknow.cd/romania/coffee_ro.html 2. http://www.wall-street.ro/articol/Companii/32980/Elite-Romania-Piata-cafelei-seva-ridica-la-200-mil-euro-in-2007.html 3. http://www.mediafax.ro/economic/romania-printre-tarile-consuma-cea-putinacafea.html?1686;944985 4. http://www.bursaagricola.ro/Info-Stimulente naturale de origine tropicala Cafeaua-3-24047-1.html 5. http://www.revista-piata.ro/articole/actualitatea/renuntam-la-cafeaua-dedimineata.html

5