Comentariu de Text Juridic

8/19/2019 Comentariu de Text Juridic

http://slidepdf.com/reader/full/comentariu-de-text-juridic 1/7

Tipul subiectului: comentariu de lege

Subiect: Comentaţi constituţionalitatea următoarelor dispoziţii legale:

Art. 1 - În cazul unei crize economice grave, Parlamentul poate decide, prin legeorganică, transferarea temporară a unei părţi a teritoriului Romniei su! administrarea unui statstrăin, "n sc#im!ul unor a$utoare financiare care reprezintă media produsului intern !rut alteritoriului respectiv "n ultimii % ani.

Art. & - În această situaţie e'cepţională, organizaţiile sindicale pot fi dizolvate prin#otărre a consiliului local, avizată de prefect, dacă promovează interese contrare principiilor democraţiei ori statului de drept, precum (i "n cazul "n care acţionează contra intereselor generaleale economiei naţionale ori contra !unelor moravuri.

Art. ) - *rganizaţiile sindicale pot "nc#eia protocoale cu partidele politice "n vederea participării cu candidaţi "n alegeri, pentru a apăra interesele politice ale mem!rilor lor.

Art. + - În unităţile administrativ-teritoriale "n care persoanele aparţinnd unei minorităţi

naţionale reprezintă ) din totalul populaţiei, prefectul poate delega, "n cazul unei crizeeconomice grave, atri!uţii e'ecutive către organele alese ale comunităţii minorităţii naţionalerespective.

Timp alocat examenului: & oreMateriale care pot fi utilizate în timpul examenului: Constituţia RomnieiMateriale distribuite în timpul examenului: fotocopii ale te'tului de lege

Cuvinte cheie: inalienabilitatea teritoriului, libertatea sindicală, competen a dizolvăriiț

organiza iilor sindicale, autorită i ale administra iei publice, revizuire constitu ională,ț ț ț ț

restrângerea exerci iului libertă ii de asociere, principiul pluralismului, specificul roluluiț ț

sindicatelor, deconcentrare, delegare de competen e, suprema ia materială a Constitu iei,ț ț ț drepturi colective, persoane apar inând minorită ilor ț ț

Orientări metodologice:

u!iectul propus spre analiză din punct de vedere al constituţionalităţii se constituie "ntr-un te't fictiv de lege ce tre!uie raportat la dispoziţiile Constituţiei Romniei, astfel cum a fostrevizuită "n anul &).

/in perspectiva unui comentariu de te't, su!iectul se pretează la o a!ordare concisă, clară(i precisă. tudentul tre!uie să ai!ă "n vedere cerinţele su!iectului (i să argumentezeconstituţionalitatea sau neconstituţionalitatea respectivelor dispoziţii legale "n cauză "n !azaconceptelor specifice ale dreptului constituţional.

0iind vor!a de un comentariu de te't, tre!uie evitată transformarea acestuia "ntr-odizertaţie pe marginea conceptelor constituţionale principial incidente "n cauză.

Lucrările din bibliografia obligatorie care sunt necesare realizării unui răspunscomplet:

/an Claudiu /ăni(or, Drept constituţional şi instituţii politice, vol. I - eoria !enerală,ditura C. 2. 3ec4, 3ucure(ti, &5

/an Claudiu /ăni(or, Constituţia "omâniei comentată. itlul I. #rincipii generale,

1



ditura 6niversul 7uridic, 3ucure(ti, &89eorge 9"rle(teanu, $rganizarea generală a administraţiei, ditura itec#, Craiova,

&8.9eorge 9"rle(teanu, /rept constituţional (i instituţii politice;, ditura 6niversul 7uridic,

3ucure(ti, &1&.

Model de lucrare

realizat de sist! univ! dr! Mădălina"Cristina #ăni orș

$ntroducere

/ispozi iile legale supuse comentariului privesc mai multe pro!leme deț

constitu ionalitate. În primul rnd, este vor!a de caracterul inaliena!il al teritoriului Romniei,ț

caracter căruia nu "i pot fi aduse atingeri prin acte ale organelor statului <art. 1=. În al doilea rnd, pro!lemele analizate privesc li!ertatea sindicală i rolul specific al acestei categorii asociativeș

<art. & i )=. În fine, este vor!a despre raportul dintre autorită ile administra iei pu!lice locale iș ț ț ș

asocia iile private de la nivelul acestora <art.+=.ț Pentru realizarea unei analize cu privire la dispozi iile de comentat este necesarăț

cunoa terea con inutului principiului inaliena!ilită ii teritoriului, precum i al caracteruluiș ț ț ș

a!solut al acestui principiu. /e asemenea, " i găse te aplica!ilitatea i principiul suveranită iiș ș ș ț

statului romn, "n privin a e'ercitării competen elor de suveranitate pe "ntreg teritoriul statului.ț ț

* !ună "n elegere a li!ertă ii de asociere i a celei sindicale este necesară pentruț ț ș

eviden ierea activită ii specifice sta!ilită de Constitu ie "n sarcina sindicatelor. Astfel, fiindț ț ț

cantonate "ntr-o anumită sferă de competen e, sindicatele nu pot să desfă oare dect anumiteț ș

categorii de activită i, cu e'cluderea actelor de natură politică ce ar fi destinate să promoveze iț ș

să apere drepturi politice ale mem!rilor de sindicat.>e'tul supus analizei aduce "n discu ie pro!leme ce in de deconcentrarea serviciilor ț ț

pu!lice i de principiul care nu permite redelegarea competen elor care au fost conferite unor ș ț

organe ale statului, către alte organe sau asocia ii private.ț

$! $mposibilitatea pentru %arlament de a deroga de la principiul inalienabilită iiț

teritoriului! &rticolul ' din dispozi iile supuse comentariului este neconstitu ional(ț ț

Principiul constitu ional consfin it de art. ) alin. <1= din Constitu ie, potrivit căruia:ț ț ț

>eritoriul Romniei este inaliena!il;, presupune, pe de-o parte, că această dispozi ie imperativăț

interzice organelor statului să deroge de la ea, e'cluznd posi!ilitatea trecerii unei păr i aț

teritoriului Romniei su! administrarea unei stat străin iar, pe de altă parte, nu admite ca vreositua ie e'cep ională să ducă la nesocotirea acestui principiu. /e altfel, potrivit Constitu ieiț ț ț

noastre, integritatea teritoriului nu poate face o!iectul unei revizuiri constitu ionale.ț

a% $rganele statului nu pot să deroge de la principiul inalienabilită ii teritoriului.ț

Articolul 1 din dispozi iile supuse comentariului este neconstitu ional prin prisma faptuluiț ț

că acordă Parlamentului competen a, ca printr-o lege organică, să dispună de o parte a teritoriuluiț

Romniei, prin transferarea temporară a acesteia su! administrarea unui stat străin. e "nfrngeastfel caracterul inaliena!il al teritoriului Romniei, consacrat de art. ) alin. <1= din ?egeafundamentală.

2



În esen ă, acest principiu interzice trecerea, fie i temporară, a unei păr i a teritoriuluiț ș ț

Romniei su! suveranitatea altui stat, astfel că nu este admis ca statul străin să- i e'erciteș

competen e de suveranitate pe acest teritoriu. @nterdic ia este a!solută căci nicio derogare nu esteț ț

permisă, indiferent de situa ia ce poate fi considerată ca motivnd această măsură.ț

Potrivit dispozi iei constitu ionale cuprinse "n art. 1 alin. <1= - Romnia este stat <=ț ț

suveran;, singurul care poate să e'ercite asupra teritoriului ării suveranitatea este statul romn,țceea ce e'clude e'isten a unui concurent al acestuia la e'erci iul acestor competen e. În urmaț ț ț

acestui transfer realizat prin lege organică, această parte a teritoriului Romniei trecut su!administrare străină s-ar afla su! suveranitatea altui stat, acesta din urmă fiind cel care e'ercităcompeten e ce in de suveranitate. Principiul suveranită ii, acordnd e'clusivitate statului romnț ț ț

"n ce prive te e'erci iul acesteia, interzice ca un stat străin să administreze o parte a teritoriuluiș ț

Romniei. În caz contrar, se "ncalcă suveranitatea statului romn, singurul care este "ndreptă it săț

e'ercite astfel de competen e asupra propriului teritoriu.ț

Pe de altă parte, prin această dispozi ie se "ncalcă limitele revizuirii, prevăzute de art. 1%&ț

din Constitu ie, deoarece integritatea teritoriului nu poate face o!iectul unei revizuiri. Astfel,ț

dacă acest caracter nu poate suferi atingeri prin intermediul unei revizuiri, cu att mai mult

Parlamentul nu poate #otăr", ca prin lege organică, să fie trecută o parte a teritoriului su!administrarea altui stat.

b% #rincipiul inalienabilită ii teritoriului nu admite derogăriț

@naliena!ilitatea teritoriului Romniei nu poate fi "ncălcată prin transferarea unei păr i aț

teritoriului su! administrarea unui stat străin, nicio situa ie e'cep ională neputnd $ustificaț ț

această măsură. Astfel, e'isten a unei crize economice grave, care să determine necesitatea uneiț

mai !une administrări a teritoriului, nu poate constitui motiv pentru ca o lege a Parlamentului să permită trecerea unei păr i a teritoriului su! suveranitatea altui stat. Bici caracterul temporar alț

acestui transfer i nici a$utoarele economice care pot fi primite "n sc#im!ul transferului nuș

$ustifică "nfrngerea caracterului inaliena!il al teritoriului Romniei.

Astfel, interdic ia de a "nstrăina teritorii nu depinde de o eventuală situa ie de e'cep ie oriț ț ț

de durata acestei măsuri sau de eventualele !eneficii ce pot fi o! inute "n urma transferuluiț

efectuat, ci are caracter a!solut, statului fiindu-i interzise astfel de practici.

$$! Competen a de dizolvare a sindicatelor i specificul rolului sindicatelorț ș

În Romnia, autorită ile administra iei pu!lice locale nu au competen a să se pronun eț ț ț ț

asupra constitu ionalită ii unei organiza ii sindicale, indiferent de natura activită ilor "ntreprinseț ț ț ț

de aceasta sau de eventualitatea unei situa ii e'cep ionale, cum este cazul unei crize economiceț ț

grave.În acela i timp, potrivit Constitu iei, sindicatele sunt cantonate "n e'erci iul unor func iiș ț ț ț

specifice, care nu pot privi promovarea intereselor politice ale mem!rilor lor.

! #in perspectiva art! )* alin! &+( din Constitu ie, organiza iile sindicale pot fiț ț

declarate neconstitu ionale pentru motivele limitativ prevăzute în acest articol!ț

&rticolul + din dispozi iile supuse comentariului este neconstitu ional(ț ț

/eoarece art. + alin. <&= dispune că <= organiza iile care, prin scopurile ori prinț

activitatea lor, militează "mpotriva <= sunt neconstitu ionale;, este evident că aceastăț

3



competen ă nu poate apar ine consiliului local, ca autoritate a administra iei pu!lice locale, căciț ț ț

nici consiliul local i nici prefectul nu au atri!u ii $urisdic ionale care le-ar permite să se pronun eș ț ț ț

asupra acestei pro!leme.

a% Dizolvarea sindicatelor nu poate fi decisă prin &otărâre a consiliului local, avizată

de prefect.?i!ertatea de asociere "n diferite forme asociative, inclusiv "n sindicate, presupune lipsaoricărei autorizări preala!ile "n privin a "nfiin ării acestor organiza ii, singura condi ie preala!ilăț ț ț ț

fiind cea a declarării acestora. @nterzicerea autorizării preala!ile nu e'clude "nsă un control a posteriori, căci sindicatele pot fi declarate neconstitu ionale ulterior actului "nfiin ării.ț ț

/ispozi iile supuse comentariului sunt neconstitu ionale, căci aduc restrngeri nepermiseț ț

li!ertă ii de asociere, "n primul rnd deoarece condi ionează o eventuală dizolvare aț ț

organiza iilor sindicale de e'isten a unei crize economice grave. Acest fapt contravine art. %) dinț ț

Constitu ie care, reglementnd restrngerea e'erci iului unor drepturi sau a unor li!ertă i, nuț ț ț

permite ca această restrngere să opereze "n cazul unor situa ii e'cep ionale, cum este cazulț ț

crizei economice grave, ci doar pentru motivele limitativ enumerate de acest articol. * altă cauză

a neconstitu ionalită ii acestor dispoziţii normative o constituie nesocotirea pricipiuluiț ț pluralismului, prevzut de art. D alin. <1= din Constituţie, care presupune c de principiu, niciuntip de asociaţie nu poate fi suprimat. Aceast interdicţie leag toate organele statului, "nconsiderarea pluralismului ca o condiţie (i o garanţie a democraţiei constituţionale.

În al doilea rnd, prin acordarea competen ei de dizolvare a sindicatelor consiliului localț

i prefectului, dispozi ia supusă comentariului "ncalcă art. + alin. <&= din Constitu ie, careș ț ț

prevede că organiza iile sindicale pot fi declarate neconstitu ionale, acordnd această atri!u ieț ț ț

Cur ii Constitu ionale, cu toate că printre atri!u iile Cur ii nu este prevăzută "n mod e'pres dectț ț ț ț

atri!u ia de a #otăr" asupra contesta iilor care au ca o!iect constitu ionalitatea unui partid politicț ț ț

<art. 1+E lit. 4=. Astfel, este vor!a de anumite competen e $urisdic ionale, de care autorită ileț ț ț

administra iei pu!lice locale nu !eneficiază potrivit ?egii fundamentale. Aceste autorită i " iț ț ș

depă esc propriile competen e i, "n acela i timp, "ncalcă atri!u iile Cur ii Constitu ionale,ș ț ș ș ț ț ț

singura care poate să decidă cu privire la constitu ionalitatea unei organiza ii sindicale.ț ț

Pe de altă parte, această dispozi ie normativă "ncalcă art. 1&) alin. <+= din Constitu ie,ț ț

care interzice e'isten a unor raporturi de su!ordonare "ntre prefec i i autorită ile administra ieiț ț ș ț ț

pu!lice locale. Prin faptul avizării unei #otărri a consiliului local de către prefect se instituie unraport "ntre aceste autorită i, "n cadrul căruia prefectul se supra ordonează consiliului local, odatăț

ce actele acestuia din urmă capătă for ă $uridică doar ca urmare a avizului primit din parteaț

prefectului. 6n astfel de raport de su!ordonare este contrar prevederilor art. 1&) alin. <+= din?egea fundamentală, căci doar asigurarea unui regim de independen ă func ională poateț ț

contri!ui la "nfăptuirea principiilor descentralizării i autonomiei locale. Astfel, art. 1& alin. <1=ș

din Constitu ie sta!ile te că administra ia pu!lică locală se "ntemeiază pe aceste două principii,ț ș ț

ceea ce face ca o astfel de practică să fie contrară autonomiei locale i unei descentralizăriș

efective.

b% $rganiza iile sindicale pot fi declarate neconstitu ionale pentru motivele limitativț ț

prevăzute 'n art. () alin. *+% din Constitu ieț

Articolul & supus comentariului este neconstitu ional deoarece prevede ca motive ce potț

duce la dizolvarea unei organiza ii sindicale i altele dect cele limitativ enumerate de alin. <&= alț ș

art. +., fiind vor!a de ac iuni "ndreptate "mpotriva intereselor generale ale economiei naţionaleț

4



ori !unelor moravuri. Caracterul limitativ al enumerării nu permite adăugarea altor tipuri deac iuni care să determine dizolvarea unui sindicat.ț

/e asemenea, Constitu ia, "n art. + alin. <&=, prevede că nu este suficient ca acesteț

organiza ii să ai!ă anumite scopuri contrare pluralismului politic, principiilor statului de drept oriț

suveranită ii, integrită ii sau independen ei Romniei, fiind necesar pentru declarareaț ț ț

neconstitu ionalită ii sindicatului ca acesta să militeze "mpotriva acestor valori. i din acest punctț ț Șde vedere dispozi iile analizate sunt neconstitu ionale, căci vor!esc de dizolvarea sindicatelor ț ț

care promovează interese contrare principiilor men ionate, această promovare nefiind suficientăț

pentru declararea unei organiza ii ca fiind neconstitu ională.ț ț

-! Sindicatele sunt cantonate în exerci iul unor func ii specifice, care nu pot priviț ț

apărarea intereselor politice ale membrilor lor! &rticolul . supus comentariuluieste neconstitu ional(ț

Potrivit art. 8 din Constitu ie, care define te rolul sindicatelor, dispunnd că acestea:ț ș

contri!uie la apărarea drepturilor i la promovarea intereselor profesionale, economice i socialeș ș

ale mem!rilor lor;, dispozi iile supuse comentariului ridică două pro!leme: pe de-o parte, estețvor!a despre nesocotirea principiului pluralismului iar, pe de altă parte, despre specificitatearolului sindicatelor.

a. #rincipiul pluralismului presupune existen a unei independen e 'ntre categoriile de laț ț

nivelul societă ii.ț

Beconstitu ionalitatea articolului ) supus comentariului reiese din faptul că dispozi iileț ț

sale "ncalcă consecin ele normative ale principiului pluralismului care, potrivit art. D dinț

Constitu ie, este o condi ie i o garan ie a democra iei constitu ionale;. Acest principiuț ț ș ț ț ț

presupune, pe lngă e'isten a unei pluralită i de categorii la nivelul societă ii i o independen ăț ț ț ș ț

func ională "ntre aceste categorii, care nu poate fi "nfrntă prin "nc#eierea de acorduri care săț

ducă la su!ordonarea unora dintre acestea.Astfel, prin "nc#eierea de protocoale "ntre sindicate i partidele politice, prin care seș

dore te o participare a mem!rilor de sindicat la alegeri, se "ncalcă independen a care tre!uie săș ț

e'iste "ntre aceste categorii sociale, prin faptul su!ordonării activită ii sindicale celei propriiț

partidelor politice. Într-un sistem constitu ional guvernat de principiul pluralismului, sindicatelor ț

le este interzis să "nc#eie acorduri politice cu grupurile partizane, tocmai "n considerareafunc iilor specifice pe care tre!uie să le "ndeplinească, func ii care rămn cantonate "ntr-unț ț

domeniu !ine delimitat de Constitu ie. *rganiza iilor sindicale nu le este permis să desfă oareț ț ș

activită i care să depă ească acest cadrul sta!ilit de ?egea fundamentală, activitatea lor fiindț ș

cantonată "n sfera intereselor economice, sociale i profesionale ale mem!rilor lor.ș

b. ctivitatea sindicatelor se rezumă la apărarea drepturilor i promovarea intereselor ș

profesionale, economice i sociale ale membrilor lor.ș

0aptul că sindicatelor li se asigură, prin dispozi ia supusă comentariului, posi!ilitatea de aț

participa cu mem!ri la alegeri, "n scopul promovării intereselor politice ale acestora, constituie o"ncălcare a dispozi iilor prevăzute "n art. 8 din Constitu ie, potrivit cărora indicatele <=ț ț

contri!uie la apărarea drepturilor i la promovarea intereselor profesionale, economice i socialeș ș

ale mem!rilor lor;. Caracterul neconstitu ional al art. ) supus analizei se relevă datorită faptuluiț

că e'tinde ne$ustificat sfera drepturilor i intereselor pe care sunt "ndreptă ite să le apere i să leș ț ș

5



promoveze organiza iile sindicale. pecificul activită ii sindicale este su!sumat naturii acestui tipț ț

de organiza ie, precum i scopului pentru care persoanele se afiliază unor organiza ii sindicale.ț ș ț

Această natură i scop specifice nu permit ca sindicatele să desfă oare o activitate "n sferaș ș

politicului, căci interesele politice ale mem!rilor lor nu in de activitatea sindicală.ț

$$$! utorită ile administra iei publice locale nu pot delega atribu ii executiveț ț țunor asocia ii private &rticolul ) din dispozi iile supuse comentariului esteț ț

neconstitu ional(ț

Prefectul, ca autoritate a administra iei pu!lice deconcentrate, este reprezentantulț

9uvernului "n teritoriu. În această calitate, atri!u iile sale nu "i permit să delege competen eleț ț

e'ecutive care i-au fost conferite prin Constitu ie.ț

a. Delegarea de competen e executive de către prefect asocia iilor private nu esteț ț

permisă deoarece ar ec&ivala cu o 'ncălcare a caracterului suveran al statului, prevăzut de art. alin. *% din Constitu ieț

Această prevedere normativă care instituie posi!ilitatea pentru prefect de a delegacompeten e e'ecutive către organele alese ale comunităţii minorită ilor na ionale "n unităţileț ț ț

administrativ-teritoriale "n care persoanele aparţinnd minorităţi naţionale respective reprezintă) din totalul populaţiei este neconstitu ională, deoarece "ncalcă art. 1 alin. <1= din Constitu ieț ț

care prevede că : Romnia este stat <= suveran <=;.Caracterul suveran al statului semnifică faptul că doar acesta este "ndreptă it să e'erciteț

suveranitatea prin organele sale, fiecare dintre aceste organe e'ercitnd competen e deț

suveranitatea "ntr-o sferă distinctă. Astfel, puterea e'ecutivă nu poate fi e'ercitată dect de unorgan al statului, "n !aza Constitu iei, nicidecum de organele alese ale unei organiza ii private.ț ț

/elegarea de competen e e'ecutive către o astfel de organiza ie privată duce la "ncălcarea art. &ț ț

alin. <&= din Constitu ie, căci nici un grup i nici o persoană nu pot e'ercita suveranitatea "nț ș

nume propriu;, e'cluse fiind i organiza iile minorită ilor na ionale. @nterdic ia de a delegaș ț ț ț ț

atri!u ii e'ecutive către organiza ii de drept privat rezidă "n faptul că acestea ar e'ercitaț ț

competen ele de suveranitate primite "n vederea realizării unor interese particulare ce in deț ț

specificul grupului, ceea ce contravine prevederii constitu ionale care impune ca e'erci iulț ț

suveranită ii să se facă "n interes general, fiind interzisă realizarea unor interese individuale sauț

de grup.Referirea făcută de dispozi ia supusă analizei, la e'isten a unei crize economice grave,ț ț

care să $ustifice această delegare de competen e, tinde de asemenea să su!mineze caracterulț

suveran al statului, deoarece "l face dependent de sta!ilitatea economică de la un moment dat. *r,această interpretare nu poate fi admisă, suveranitatea fiind un principiu care nu cunoa te limitări.ș

b. #rincipiul delegata potestas non delegatur nu permite redelegarea competen elor ț

primite 'n dreptul public, fiind o consecin ă a suprema iei materiale a Constitu iei, ceț ț ț

rezultă din art. alin. *%Acest principiu de drept pu!lic potrivit căruia puterea delegată nu poate fi redelegată nu

permite redelegarea unor competen e e'ecutive primite de către anumite organe ale statului, "nț

spe ă de către prefect. Principiul delegata potestas non delegatur este o consecin ă a suprema ieiț ț ț

materiale a Constitu iei, prevăzută de art. 1 alin. <%= care sta!ile te că În Romnia, respectareaț ș

Constitu iei, a suprema iei sale i a legilor este o!ligatorie;.ț ț ș

6



Potrivit acestui principiu, doar Constitu ia este cea care poate crea competen e, iar odatăț ț

create i delegate, acestea nu mai pot forma o!iectul unei alte redelegări, prin actul de voin ă alș ț

organului căruia i-au fost conferite. /esigur că această redelegare este posi!ilă "n cazul "n careConstitu ia "nsă i o prevede "n mod e'pres. 0ără o dispozi ie constitu ională "n acest sens, oriceț ș ț ț

act $uridic prin care un organ al statului i-ar delega competen ele primite este neconstitu ional.ș ț ț

c. /n unită ile administrativ-teritoriale unde numărul persoanelor apar inând uneiț ț

minorită i na ionale are o anumită pondere, poate fi asigurată folosirea limbiiț ț

minorită ii na ionale respective, 'n scris i oral, 'n rela iile cu autorită ileț ț ș ț ț

administra iei publice locale i cu serviciile publice deconcentrate, 'n condi iileț ș ț

prevăzute de legePrefectul, ca reprezentant al 9uvernului "n teritoriu, nu poate, conform Constitu iei, săț

delege anumite competen e e'ecutive către niciun fel de asocia ii private, fără nicio deose!ire cuț ț

privire la cele apar innd minorită ilor na ionale, indiferent de ponderea acestor minorită i "nț ț ț ț

cadrul unită ilor administrativ-teritoriale.ț

Ceea ce potrivit art. 1& alin. <&= din Constitu ie reprezintă o o!liga ie ce incum!ăț ț

autorită ilor administra iei pu!lice locale se referă la asigurarea folosirii lim!ii minorită iiț ț țna ionale "n scris i oral "n rela iile cu aceste autorită i i cu serviciile pu!lice deconcentrate.ț ș ț ț ș

/esigur că acest drept prive te persoanele apar innd minorită ii na ionale care au o pondereș ț ț ț

semnificativă "n anumite unită i administrativ-teritoriale, i nu minoritatea ca grup. /e asemenea,ț ș

este vor!a de o utilizare a lim!ii materne "n rela iile cu administra ia i nu "n administra ie,ț ț ș ț

deoarece lim!a "n care tre!uie efectuate toate procedurile i actele originale este lim!a oficială,ș

potrivit art. 1) din Constitu ie care dispune că În Romnia, lim!a oficială este lim!a romnă;.ț

7

Comentariu de Text Juridic

Documents

Transcript of Comentariu de Text Juridic