www.foaia.hu /

foaia@foaia.hu

Artă şi creaţie la tabăra din ChitighazO săptămână de vacanţă la Marea Neagră

Colecţie tradiţională din vatra satului Otlaca-Pustă

11 IULIE 20142 FOAIAromâneascã

Gândurile sãptãmânii

CALENDAR ORTODOX

Pãrerile autorilor nu coincid întotdeauna cu opinia Redacþiei. Responsabilitatea juridicãpentru conþinutul articolelor publicate în Foaia româneascã aparþine autorilor. Foaia româ-

neascã nu garanteazã publicarea textelor nesolicitate de redacþie.

Pe copertã: Soþii Karancsi în muzeul românesc din Otlaca-Pustã(foto: Ana Cioca)

123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789

Poza sãptãmânii

Aºa ar arãta lumea fãrã România…

Jula

14 iulie, luni, Sf. Ap. Achila; Sf. Mc. Iust ºi Iraclie; Sf. Cuv. NicodimAghioritul.

15 iulie, marþi, Sf. Mc. Chiric ºi Iulita; Sf. Cuv. Iosif, Arhiep.Tesalonicului; Sf. Vladimir, Luminãtorul Rusiei.

16 iulie, miercuri, Sf. Sfinþit Mc. Atinoghen cu cei 10 ucenici aisãi; Sf. Mc. Avudim ºi Faust.

17 iulie, joi, Sf. M. Mc. Marina; Sf. Ier. Eufrasie.18 iulie, vineri, †) Sf. Mc. Emilian de la Durostor; Sf. Cuv. Pamvo.19 iulie, sâmbãtã, Sf. Cuv. Macrina, sora Sf. Vasile cel Mare; Sf.

Cuv. Dias; Aflarea moaºtelor Sf. Cuv. Serafim de Sarov.20 iulie, duminicã, †) Sf. Slãvitul Prooroc Ilie Tesviteanul. Du-

minica a VI-a dupã Rusalii (Vindecarea Slãbãnogului din

Capernaum).

„Ca sã fie pace în lume, trebuie ca popoarele sãtrãiascã în pace. Pentru ca popoarele sã trãiascã înpace, oraºele nu trebuie sã se ridice unele împotrivaaltora. Pentru a fi pace în oraºe, vecinii trebuie sã seînþeleagã. Ca sã fie pace între vecini, trebuie ca armo-nia sã domneascã în familie. Ca sã fie pace în casã,trebuie s-o gãseºti în propria inimã.”

Lao Tse

„Jurnalismul constã în mare din a spune »Lordul Johna murit!« unor oameni care n-au ºtiut niciodatã cã Lor-dul John trãia.”

G.K. Chesterton

„Infinitul existã. E-acolo. Dacã infinitul n-are aveaeul sãu, eul ar fi hotarul sãu; n-ar mai fi infinit: cualte cuvinte, n-ar mai exista. El însã existã. Deci areeul sãu. Acest eu al infinitului e Dumnezeu.”

Victor Hugo

„Cel mai mare pericol pentru cei mai mulþi dintrenoi este nu cã obiectivul nostru este prea înalt ºi nu-lvom atinge, ci cã este prea jos ºi-l vom atinge.”

Michelangelo

„Spre cer avem totdeauna libertate absolutã; sprepãmânt totdeauna suntem în condiþii.”

Richard Wurmbrand

„Cel mai mare pericol pentru cei mai mulþi dintrenoi este nu cã obiectivul nostru este prea înalt ºi nu-lvom atinge, ci cã este prea jos ºi-l vom atinge.”

Michelangelo

„Voioºia ºi mulþumirea sufleteascã sunt tratamentede înfrumuseþare foarte bune ºi responsabile, faimoasepentru pãstrarea aspectului tineresc.”

Charles Dickens

„Orice s-ar spune, femeia e pururea tânãrã. Într-uncolþ al inimii ei, ea are întotdeauna douãzeci de ani.”

Alexander Dumas

În ziua de 26 iunie, Con-siliul Local din Jula a luatdecizia finalã în legãturã cualegerea noului director alGrãdiniþei din Oraºul MareRomânesc din Jula. În func-þia de director va rãmânepânã pe 1 iulie 2015

Ana Ciotea rãmâne directoral grãdiniþei româneºti

doamna Ana Ciotea, ceacare deja de cinci ani con-duce aceastã instituþie. Înperioada lansãrii concur-sului pentru acest post deconducãtor, Grãdiniþa ro-mâneascã din Jula a ajunsdin administrarea Primãriei

oraºului Jula în cea a Au-toguvernãrii pe Þarã a Ro-mânilor din Ungaria. Dupãexpirarea mandatului de unan, postul de conducãtoral grãdiniþei va fi scos dinnou la concurs.

A.C.

Pe 29 iunie, PrimãriaJula a dezvelit, într-un ca-dru festiv, un monumentridicat în memoria celor1914 eroi julani, care aucãzut în luptele din secolulal XX-lea, în Primul RãzboiMondial, în cel de-al Doi-lea Rãzboi Mondial ºi larevoluþia din toamna anu-lui 1956. Placa de granitcare conþine cele 1914nume a fost amplasatã submozaicul cu titlul „Zeus” allui Gheorghe Cohan, aflatîn parcul Göndöcs din Jula.La festivitatea de inaugu-rare a monumentului, alã-turi de alte oficialitãþi ºipreoþi ai bisericilor dinoraº, a luat parte ºi pr.Visarion , reprezentând

În memoria eroilor julanicãzuþi în secolul al XX-lea

Episcopia Ortodoxã Ro-mânã din Ungaria. Prima-rul dr. Görgényi Ernõ a ac-centuat în cuvântul sãu fes-tiv cã fiecare generaþie aredatoria de a se aminti deeroii cãzuþi în luptele dinsecolul al XX-lea. „Prin

aceastã evocare nu doarne cinstim eroii. Trebuie sãne amintim de ei ºi pentruca sã ne apãrãm viitorul deastfel de ororii, care aurãpit viaþa a aproape 2000de locuitori ai Julei”, asubliniat primarul.

11 IULIE 2014 3FOAIAromâneascã

EDITORIALEDITORIALEDITORIALEDITORIALEDITORIAL

Ulterior de multe ori mi-am dat seama ce bine amfãcut când am ascultat sfatul unei prietene. Acum doiani, mutându-ne în casã nouã într-o zonã necunoscutãpânã atunci a oraºului, prietena mea m-a sfãtuit ca lacâteva sãptãmâni dupã ce ne-am acomodat ºi ne-amprezentat la vecini sã facem o micã petrecere, acasã lanoi, unde pe lângã prieteni sã invitãm neapãrat ºi vecinii.Aºa am fãcut. ªi ce bine am fãcut! Am câºtigat nu doarprieteni noi, dar ºi liniºte, înþelegere, toleranþã, pace înjurul nostru. Multe proverbe ne învaþã despre importan-þa relaþiei bune cu vecinii. Cele mai multe astfel de pro-verbe vin, poate nu întâmplãtor, din culturile arabe: „Nute certa cu vecinul cu care te întâlneºti în fiecare dimi-neaþã”; „Mai bine sã te ai de rãu cu o rudã din depãrtaredecât cu vecinul tãu”; „Mai bine sã te cerþi cu socrii decâtcu vecinii”; „Nu-þi cumpãra casã, cumpãrã-þi un vecin”sau cum zicea califul Abu Bakr: „Nu-þi insulta vecinuldeoarece el rãmâne mereu lângã tine, în timp ce ceilalþioameni se mutã ºi se duc.”

Relaþia de bunã vecinãtate dintre state este la fel deimportantã ca ºi cea dintre oameni, dacã nu ºi mai im-portantã. Dacã doi oameni vecini se ceartã ºi ajung even-tual nici sã nu-ºi mai vorbeascã nu este o tragedie mon-dialã, pânã când în cazul þãrilor aceste neînþelegeri potprovoca conflicte foarte serioase, griji ºi neliniºti în toa-tã zona. Nu voi intra în subiectul conflictului sângerosdin Balcani în urma cãruia au murit mii de oameni, s-aurupt mii de familii, s-au destrãmat pe veci vechi prietenii.ªi nu voi dezbate nici neînþelegerile ruso-ucrainiene. Mãpriveºte mult mai mult situaþia relaþiei româno-maghia-re. Iar aceastã relaþie de (bunã) vecinãtate este afectatãde câþiva ani, aproape în fiecare varã, de câte o bombiþãestivalã. Când am crede cã politicienii sunt plecaþi cutoþii în vacanþã iar guvernele ºi-au luat concediu (câteste de meritat sã decidã singure), presa ne serveºteaproape în fiecare zi câte un subiect fierbinte în relaþiaromâno-maghiarã: ba cã ungurii vor sã iasã din coali-þia guvernamentalã de la Bucureºti pentru cã sunt supã-raþi foc cã nimeni nu le-a cerut ºi pãrerea lor, ba cãromânii nu permit deschiderea a douã noi consulateungureºti (pe lângã cele douã deja existente) pe teritoriulRomâniei, ba cã preºedintele Parlamentului maghiar aîndemnat din nou ungurii din Ardeal la autonomie ºiseparatism º.a.m.d. În timp ce la nivel cetãþenesc, în do-meniul economic sau cultural, în legãturile dintre oraºeºi sate de pe o parte ºi alta a graniþei româno-maghiarese creeazã tot mai multe fire de prietenie ºi parteneriatedurabile, se pare cã numai politicienii nu cunosc lecþiadespre respectarea vecinului.

România ºi Ungaria au fost ºi vor fi întotdeauna douãþãri vecine. E un lucru frumos cã ungurii se mândresc cufoarte bunele lor legãturi cu polonezii sau cu chinezii, lafel românii se bucurã de prietenia cu francezii sau ame-ricanii, numai cã vecinii lor vor fi întotdeauna ungurii.America nu se va muta niciodatã pe cele douã maluriale Dunãrii! Precum nici China.

Integrarea þãrilor noastre în Uniunea Europeanã aadus mai multe lucruri bune, decât rele. Ne-a învãþat,printre altele, cã vecinul poate sã-þi fie cel mai bun prie-ten, cel mai bun partener în realizãrile de viitor. Dar înrelaþia de bunã vecinãtate a douã þãri nicidecum nu arece cãuta pretenþiile, aroganþa, sfada. Pãrintele NicolaeSteinhardt ne-a lãsat o povaþã ºi în privinþa asta: „Curã-þã ograda ta, bucurã-te de curãþenie ºi lasã gunoiul veci-nului acolo unde vecinul însuºi l-a pus. Cãci între vecin ºigunoiul din curte existã o relaþie ascunsã, niºte emoþii pecare nu le cunoºti, sentimente pe care nu le vei bãnuivreodatã ºi cauze ce vor rãmâne, poate, pentru totdeau-na ascunse minþii ºi inimii tale.” Eva ªimon

Nu te certacu vecinul…

În perioada 7–12 iulie2014 se organizeazã, laSibiu, cea de-a X-a ediþie aºcolii de varã „Provocãrileistoriei ca ºtiinþã ºi disci-plinã de învãþãmânt la în-ceputul mileniului III”, lacare participã ºi cercetã-toarea dr. Maria Berényi,directoarea Institutului deCercetãri al Românilor dinUngaria. Evenimentul esteorganizat de Centrul deStudii Transilvane al Aca-demiei Române – Filiala Clujºi de Departamentul Poli-tici pentru Relaþia cu Ro-mânii de Pretutindeni dincadrul Guvernului Româ-niei (ca finanþator princi-pal).

Conceputã ca un instru-ment de sprijin al elitei ro-mâneºti din statele din ju-

ªcoalã de varã despre „provocãrileistoriei” la Sibiu

rul României (Ucraina, Re-publica Moldova, Serbia,Ungaria), ºcoala de varã seadreseazã profesorilor ro-mâni de istorie din acestestate, reunind la ediþia dinacest an peste 30 de cur-sanþi. Programul care leeste oferit cuprinde confe-rinþe susþinute de istoricireputaþi din Cluj, Sibiu,Târgu Mureº (Acad. prof.univ. dr. Ioan-Aurel Pop –directorul Centrului de Stu-dii Transilvane ºi rectorulUniversitãþii „Babeº-Bolyai”din Cluj, Prof. univ. dr. IoanBolovan – prorector alUniversitãþii „Babeº-Bolyai”din Cluj, Prof. univ. dr. Sa-bin Luca, directorul gene-ral al Muzeului „Brukenthal”din Sibiu, Prof. univ. dr. PaulNiedermaier – membru

corespondent al Academi-ei Române, Prof. univ. dr.Cornel Sigmirean – preºe-dintele Senatului Universi-tãþii „Petru Maior” dinTârgu Mure’ etc.), activitãþicu caracter didactic orga-nizate cu sprijinul Inspec-toratului ªcolar JudeþeanSibiu, dar ºi excursii docu-mentare la obiective cu obogatã semnificaþie pentruistoria Transilvaniei ºi aRomâniei.

Conform programuluiºcolii de varã, la lucrãriledin ziua de joi, doamnaMaria Berényi, directoareaInstitutului de Cercetãri alRomânilor din Ungarias-a prezentat cu lucrarea„Fundaþia Gojdu dupã Pa-cea de la Trianon”.

E.ª.

În ziua de 8 iulie, cândBiserica ortodoxã îi cin-steºte pe Sfinþii MuceniciEpictet ºi Astion, sfinþi do-brogeni ale cãror moaºtese gãsesc în Catedrala Sf.Nicolae din Jula, s-au îm-plinit exact 7 ani de laîntronizarea în scaunul deepiscop al PreasfinþituluiPãrinte Siluan, Episcopulromânilor ortodocºi dinUngaria. În aceastã zi ani-versarã, PS Siluan a slujitSfânta Liturghie înconjuratde majoritatea preoþilordin Eparhia sa, care au ve-nit în acea zi sã-i fie alã-turi ºi sã-i ureze viaþã lun-gã ºi multe realizãri în con-tinuarea activitãþii sale.

La nici 43 de ani, pe careîi va împlini pe 16 septem-brie, PS Siluan este al doi-lea episcop al comunitãþii

PS Siluan la 7 ani de arhierieromâneºti din Ungaria,urmându-l în aceastã func-þie pe PS Sofronie, episco-pul actual al Oradiei.

Originar din comunaarãdeanã Chelmac, de peValea Mureºului, a absol-vit Liceul Industrial nr. 2(astãzi „Iuliu Maniu”) dinArad, dupã care a urmatFacultatea de Teologie Or-todoxã „Andrei ªaguna”din Sibiu. A îmbãcat hainamonahalã în anul 1995. Aînceput cãlugãria împreu-nã cu PS Sofronie, fiindtunºi întru monahism încadrul aceleiaºi slujbe, laMãnãstirea Hodoº-Bod-rog, de lângã Arad, la 11august 1995. A studiat maitârziu ca bursier, la Facul-tatea de Teologie Ortodo-xã din Atena, urmând aco-lo ºi un masterat, în perioa-

da 1998–2002. A venit înUngaria în 1999, dupã cePS Sofronie a fost alesepiscop la Jula, îndeplininddiferite funcþii. În aprilie2002 a fost numit egumenal schitului „AdormireaMaicii Domnului” din Sãcal.Între 2003–2007 a fost ºiconsilier cultural la Episco-pia din Jula, în 2003 fiindhirotesit arhimandrit.

La data de 11 martie2007, Consiliul Episcopall-a ales în unanimitate caepiscop al Bisericii Orto-doxe Române din Ungaria,PS Siluan devenind unuldintre cei mai tineri ierarhiai BOR. La data de 8 iulie2007, a fost întronizatepiscop al Eparhiei Orto-doxe Române din Ungaria.

Întru mulþi ºi fericiþi ani,Prea Sfinþite Pãrinte!

11 IULIE 20144 FOAIAromâneascã

Partea finalã a cãrþii Ge-neza pune în evidenþã celde-al patrulea patriarh im-portant al naþiunii lui Isra-el. Avraam, Isac ºi Iacov aufost recunoscuþi ca fiind ceidin care s-a nãscut neamulevreu, în timp ce Iosif tre-buie a fi recunoscut ca celprin care s-a pãstrat înexistenþã (Geneza 50:20).Capitolele 37 la 39 îl pre-zintã pe Iosif în perioadaadolescenþei. Avea 17 ani ºiîmpreunã cu cei unspreze-ce fraþi formau grupul fa-miliei lui Iacov. Familia lornumai ce trecuse prin cri-zele despãrþirii de buniculLaban, de cele ale întâlniriicu unchiul lor Esau, iar ceamai recentã era moarteamamei lor.

Evenimentele petrecuteîn copilãrie i-a sudat unulde celãlalt, aºa cã deºi pro-veneau din mame diferite,în etapa copilãrie caracte-ristica lor a fost cea a uni-tãþii fraterne.

Adolescenþa însã deter-minã o fracturare între ei.„Iosif la vârsta de 17 ani,pãºtea oile cu fraþii lui, bã-iatul acesta era cu fii Bilheiºi cu fii Zilpei, nevestele ta-tãlui sãu. ªi Iosif spuneatatãlui lor vorbele lor celerele”. (Geneza 37:2) De launitatea în ascultare de ta-tãl, adolescenþa aduce însânul copiilor lucruri pecare le ascund. Din grup,Iosif, însã face excepþie. Elnu avea vorbe rele, de ace-ea se delimiteazã de ei. Înacest context, fraþii sãi nu-l înþeleg. Iosif este pentrufraþii sãi adolescentul ne-înþeles. Ei nu pot înþelege,cum de nu adoptã ºi el ace-laºi comportament ca ºigrupul.

Înþeleptul Solomon spu-ne: „Fiule, dacã niºte pãcã-toºi vor sã te amãgeascã,nu te lãsa câºtigat de ei!”.Iosif este adolescentul carenu se lasã câºtigat de gru-pul care-ºi cobora standar-dul vorbirii. El nu era înþe-les pentru cã nu gândea caei, nu vorbea ca ei ºi nufãcea ca ei. Un proverb spu-ne cã „semeni un gând cu-legi o vorbã, semeni o vor-bã culegi o faptã, semeni ofaptã culegi un caracter,semeni un caracter culegiun destin”. Iosif nu este în-þeles de adolescenþii dingrup pentru cã vorbeaaltfel. Din acest motiv, „gru-pul” îl exclude în mod dra-matic.

Iosif, adolescentul neînþelesîn generaþia lui*

La început a fost ura, iarapoi au uneltit moartea,care însã nu s-a materiali-zat, ea fiind substituitã devinderea lui unor madianiþi.Iosif, adolescentul neînþeles,nu gãseºte nici o uºã de afi acceptat. Grupul are re-gulile lui iar dacã nu i tesupui eºti eliminat cu cru-zime.

pãstrarea castitãþii, îi for-mau substratul binecuvân-tãrilor pânã la bãtrâneþe.

Concluzii preliminare:Adolescenþii creºtini tre-

buie sã fie asemenea luiIosif, sã fie adolescenþi ne-înþeleºi. Dacã existã dife-renþã adevãratã de gândi-re, vorbire ºi atitudine între

Al doilea moment încare Iosif rãmâne adoles-centul neînþeles este cel dincasa lui Potifar. (Geneza39:7-10) Nevasta lui Potifari-a admirat frumuseþea, i-a admirat trupul pur deadolescent ºi stãruie sã oaibã de amantã. Însã, defiecare datã, Iosif se împo-triveºte. Aceastã împotrivi-re face din el, ºi în casa luiPotifar, adolescentul neîn-þeles.

Prietenia, amiciþia, aven-tura cu stãpâna casei dupãmintea celor mai mulþi arfi fost ºansa pentru o via-þã mai bunã ºi fãrã preamulte griji. Cei mai mulþiadolescenþi ar fi acceptatpropunerile stãruitoare,unii le-ar fi considerat partea slujbei de rob. Pentru ne-vasta lui Potifar, Iosif eraadolescentul neînþeles. Apreferat sã stea în închisoa-re în loc sã aibã plãcerioferite de iubirea ei.

Iosif trãieºte conflictul cuadolescenþii (fraþii lui) dingeneraþia lui, este îndezacord cu femeile boga-te ºi pãtimaºe pe trupul al-tuia, dar trãieºte pacea cuDomnul Dumnezeu. Cinsti-rea Lui Dumnezeu este maiimportantã decât frica deceea ce ar putea sã-i facãoamenii. Visele copilãriei ºiale adolescenþei par sã sespulbere de realitatea cru-dã a vieþii. Cu toate aces-tea, adolescenþa curatã,

cei ce urmeazã calea cre-dinþei ºi cei ce doar o mi-meazã, adolescentul va fiunul neînþeles. Prietenii vorspune: “Tu de ce nu bei? Tude ce nu fumezi? Tu de cenu te distrezi? Nu pot sã teînþeleg!” Cu toate acestea,este mai bine sã fii neînþe-les ºi de mirare pentru ei,decât sã participi la poto-pul de pãcate, care apoi sã-þi chinuiascã sufletul. Iosif,adolescentul neînþeles, esteînsã adolescentul de suc-ces. Putea “avea succes”între fraþi, improvizândminciuni cu care sã-ºi în-ºele tatãl; putea avea suc-ces într-o casã ºi o þarãstrãinã înºelându-l pePotifar ºi mimând o dra-goste pentru o femeie, dara renunþat la tot ceea ce-iputea oferi vechiul grup ºinoul grup, de dragul Dum-nezeului Lui Avraam Isac ºial tatãlui sãu Iacov. Dacãeºti adolescentul neînþelesde adolescenþii din genera-þia ta ºi simþi cã pierzi, dareºti adolescentul pe careochiul nevãzut al Lui Dum-nezeu îl admirã, sã ºtii cãnu pierzi nimic, doar cãacum aºezi fundamentulbinecuvântãrilor care vordura toatã viaþa.

(*Fragment din cãrticica„Adolescenþa între vis ºirealitate”, scrisã de PetricãCreþu, pastorul BisericiiBaptiste din Micherechi)

Iosif este vândut de cãtre fraþii sãi mai mari(Picturã de Konstantin Flavitsky, 1855)

Biblia a fost întotdeauna – direct sau indirect – o ine-puizabilã sursã de inspiraþie pentru cinematografie. Unuldintre primele exemple este „Intoleranþa” (1916), miticulºi falimentarul film al lui D.W.Griffith, care povesteºtepatru cazuri de intoleranþã, una dintre acestea fiind ceaa autoritãþilor iudaice faþã de Isus. În timpul urmãtorilorani au continuat sã fie prezentate publicului filme cuaceastã tematicã, cu toate cã adevãrata înflorire a fil-mului biblic a avut loc în decada anilor 1950 ºi 1960. Afost epoca marilor producþii americane, foarte bine pri-mite ºi de cãtre publicul european: Quo Vadis (MervynLeRoy, 1951), Cele zece porunci (Cecil B DeMille, 1956),Ben Hur (William Wyler, 1959), Regele Regilor (NicholasRay, 1961), Biblia (John Huston, 1966), etc.

ªi aceasta, deoarece cãrþile sfinte, pe lângã faptul de afi izvorul Revelaþiei lui Dumnezeu pentru oameni, suntpline de întâmplãri pasionante, fapte surprinzãtoare, demari eroi ºi fapte grandioase ºi inspiratoare.

Totuºi, dupã aclamatul „Isus din Nazaret” (1977) deFranco Zefirelli, în ultimele decenii ale secolului XX, s-aprodus un anumit dezinteres pentru astfel de filme.

Prezentarea în premierã în 2004 a filmului „Patimilelui Hristos”, impresionanta peliculã a lui Mel Gibson,aînsemnat o autenticã piatrã de hotar, care a trezit din„letargia biblicã” producþiile cinematografice. Au desco-perit cã într-adevãr existã multe persoane care dorescsã vadã filme cu conþinut religios, dacã sunt de bunãcalitate. ªi în acest mod, au început sã fie pregãtite dife-rite proiecte de mari dimensiuni, care se bazeazã pe Sfin-tele Scripturi.

1. Son of God, de Christopher Spencer – care a fostprezentat în premierã în SUA, la 28 februarie 2014. Esteîn realitate o versiune redusã a serialului „Biblia”, cu unmare impact internaþional. Emisiunea televizualã a avutun aºa de mare succes în toatã lumea încât producãto-rii au fãcut un film pentru cinematografie, cu partea de-dicatã lui Isus Hristos. A fost prezentat în 3260 de sãli ºideja a produs încasãri de peste 30 de milioane de dolariîntr-o sãptãmânã.

2. Noe – a fost prezentat în premierã în Statele Uniteîn 28 martie ºi trateazã istoria epicã a personajului dinGenesa, Noe. Filmul lui Darren Aronofsky este interpre-tat de Russell Crowe, Jennifer Connellx ºi AnthonyHopkins.

3. Exodus – este aºteptat pentru luna decembrie 2014ºi evocã o altã mare epopee biblicã. Exodus este noulfilm al lui Ridley Scott, în regia lui Steven Zaillian (cunos-cut din „Lista lui Schindler”). Aceastã naraþiune despreMoise ºi dificila lui sarcinã de a conduce poporul ales,inclusiv prin Marea Roºie, a contat cu un buget de 130de milioane de dolari.

4. Mary, Mother of Christ – dispune de un buget maimic, cu toate cã interesul este mai ridicat ºi pe care uniil-au calificat ca ºi pe o micã copie a filmului lui MelGibson. În realitate este rãspunsul în variantã catolicã alfilmului „The Nativity Story”, cu o Marie mai veselã ºimai fericitã, mai supranaturalã ºi mai apropiatã lui Dum-nezeu ºi mai conºtientã de alegerea ei divinã.

Pe lângã acestea, existã alte proiecte în pregãtire:„Dumnezei ºi Regi”, de asemenea bazatã în istoria luiMoise, care va fi dirijatã de Steven Spielberg ºi posibilAng Lee. De partea lui, Paul Verhoeven („Bazic Instinct”),doreºte sã realizeze un film despre Isus din Nazaret, cutoate cã este decis sã nu fie fidel nici istoriei ºi nici Scrip-turilor. De asemenea se vorbeºte de o versiune care sãrelateze istoria lui „Cain ºi Abel”, dirijatã de cãtre WillSmith ºi o alta despre „Pontiu Pilatus”, interpretatã deBrad Pitt. Un autentic „potop” de filme biblice.

Hollywood-ulinvesteºte milioane

de dolariîn 7 filme biblice

5FOAIAromâneascã

11 IULIE 2014

Pe scurt…BUDAPESTA

Capela Ortodoxã din Buda-pesta cu hramul „NaºtereaSfântului Ioan Botezãtorul”,cunoscutã în tradiþia popula-rã româneascã ºi sub numelede „Sânzienele” sau „Drãgaica”,îºi va sãrbãtori hramul puþinmai târziu, în duminica din 13iulie. La aceastã sãrbãtoare seva afla în mijlocul românilordin Budapesta ºi PS Siluan,Episcopul românilor din Un-garia. Sfânta Liturghie Arhie-reascã va începe la ora 10.00.

NAGYKAMARÁSAutoguvernarea Româneas-

cã din localitatea Nagykama-rás, judeþul Bichiº va organi-za, sâmbãtã, 13 iulie, un balromâno-maghiar. Petrecereava începe la ora 19.00 ºi se vadesfãºura la Cãminul culturaldin localitate. La evenimentsunt invitaþi pe lângã maghiariºi români din mai multe loca-litãþi din zonã, ne-a informatpreºedinta autoguvernãriiLivia Balázs.

MICHERECHI–EFORIEÎn perioada 15–20 iulie, 30

de elevi, însoþiþi de 3 pedagogivor avea posibilitatea sã mear-gã în excursie la Marea Nea-grã, la Eforie. Aceastã excur-sie se înscrie în seria de activi-tãþi din cadrul proiectuluiTÁMOP 3.1.4–12/2–2012–0226 „Dezvoltãri în spiritul ºco-lilor inovatoare la ºcoala ge-neralã ºi grãdiniþa bilingvã dinMicherechi”.

BICHIªCIABAFestivalul internaþional al

fanfarelor „Zenit”, organizatanual la Bichiºciaba, va avealoc anul acesta între 15–17august. La manifestare esteaºteptatã ºi o fanfarã din Ro-mânia, compusã din instru-mentiºti din judeþul Arad ºi Bi-hor, condusã de dirijorul ºicompozitorul de muzicã pen-tru fanfare Gheorghe Moþ dinChitighaz.

MEDGYESEGYHÁZAUn grup alcãtuit din 16 co-

pii de la ºcoala generalã carefrecventeazã cursurile de lim-ba românã vor avea posibili-tatea sã ia parte la o excursieîn munþi. Grupul de elevi înso-þit de doi profesori vor plecaîn excursie pe 4 august, în ju-deþul Cluj, unde vor vizita Che-ile Turzii ºi Mina de sare de laTurda.

Luni, 30 iunie, a apãrut pe site-ul Ministerului Educaþiei din Româ-nia (www.edu.ro) oferta locurilorîn ciclul I (licenþã), subvencþionatede stat „cu bursã” sau „fãrã taxã,fãrã bursã”, pentru tinerii etniciromâni din Ungaria, în anul uni-versitar 2014–2015.

Anul acesta, numãrul locuriloracordate de statul român pentruUngaria este 25. Aceste 25 de lo-curi sunt 6 cu bursã ºi 19 fãrãbursã. Toate cele 25 de locuri suntcu scutire de plata taxelor deºcolarizare ºi cu cazarea gratuitãa studentului în campusurile uni-versitare. Cele 6 locuri „cu bursã”,presupun o bursã în lei, celelalte19 „fãrã taxã, fãrã bursã” nu re-prezintã aceastã sumã, deci dife-renþa între cele douã categorii debursã o reprezintã doar acea sumãoarecare primitã de elev în plus.

Locurile cu bursã sunt urmã-toarele: 1 loc la Universitatea Au-

Burse de studii în România pentru tineriietnici români din Ungaria

rel Vlaicu Arad (la Limba ºi litera-tura românã), 1 loc la Universita-tea Dunãrea de jos Galaþi (Limbaºi literatura românã), 2 locuri laUniversitatea Oradea (1 loc – In-formaticã ºi 1 loc la Limba ºi lite-ratura românã), 2 locuri la Uni-versitatea de Vest Timiºoara (1 loc– Informaticã, 1 loc – Matemati-cã).

Cele 19 locuri „fãrã taxã, fãrãbursã” sunt: 2 locuri la Universita-tea Bucureºti (1 loc la Limba ºi li-teratura românã ºi 1 loc la Limbimoderne aplicate), 2 locuri la Uni-versitatea Transilvania Braºov (1loc pentru Limba ºi literatura ro-mânã ºi 1 loc la Limbi moderneaplicate), 2 locuri la UniversitateaBabeº-Bolyai Cluj (1 loc –Mate-maticã, 1 loc – Relaþii internaþio-nale ºi studii europene), 2 locuri laUniversitatea de Medicinã ºi Far-macie IH Cluj-Napoca (1 loc –Medicinã generalã, 1 loc – Medi-

cinã dentarã), 1 loc la Universita-tea Dunãrea de jos Galaþi la Edu-caþie fizicã ºi sport, 1 loc la Uni-versitatea Oradea la Farmacie, 4locuri la Universitatea de Medici-nã ºi Farmacie Târgu Mureº (1 loc– Farmacie, 2 locuri – Medicinãgeneralã, 1 loc – Medicinã denta-rã), 1 loc la Universitatea de VestTimiºoara, la Limba ºi literaturaromânã, iar la Universitatea deMedicinã ºi Farmacie VB Timiºoara4 locuri (1 loc – Farmacie, 2 locuri– Medicinã generalã, 1 loc – Me-dicinã dentarã).

Solicitanþii unor astfel de bursesunt aºteptaþi sã-ºi depunã perso-nal dosarele la sediul misiunilordiplomatice ale României din Jula,în prezenþa comisiei mixte pe 17iulie (str. Munkácsy, nr. 12). Pentruinformaþii suplimentare sunaþi laConsulatul General al României laJula, la numãrul de telefon: 06-66/465-130. A.B.

Zilele trecute ne-a mai pãrãsitun bãtrân dansator popular dinMicherechi. În ziua de 1 iulie 2014,dupã o grea suferinþã, Ioan Beré-nyi ne-a pãrãsit trecând la celeveºnice. S-a nãscut pe 19 septem-brie 1934, la Micherechi. S-a nu-mãrat printre fondatorii echipei dedansuri populare româneºti dinMicherechi, înfiinþatã în anul 1948,de cãtre învãþãtorul satului Gheor-ghe Dulãu. De tânãr i-au plãcutdansurile ºi cântecele populare dinsatul sãu natal. (Ioan Berényi sevede în dreapta imaginii alãtura-te.)

A avut trei copii, Maria, Ioan ºiAurica, pe care i-a crescut în cin-ste ºi credinþã. În ultimii ani ai vie-þii sale, zilele i-au fost înseninatede cei opt nepoþi ai sãi. A trãit oviaþã fericitã alãturi de familia sa.

Ioan Berényi(1934–2014)

A fost condus pe ultimul drum,pe 3 iulie, de familia îndoliatã, rudeºi prieteni. Ioan Berényi îºi doar-

me somnul de veci în cimitirul dinMicherechi. Dumnezeu sã-l odih-neascã în pace!

Autoconducerea Românilor dinSeghedin, Asociaþia Culturalã aRomânilor din Seghedin, împreu-nã cu Catedra de Limba ºi Litera-tura Românã a Universitãþii dinSeghedin organizeazã sâmbãtã, 12iulie 2014, conferinþa internaþiona-lã „Convieþuirea”, organizatã înmemoria semnãrii Proiectului de

Conferinþa „Convieþuirea” la Seghedinîmpãciuire româno-ungar, la 14iulie 1848.

Programul va începe la ora10.30, cu depuneri de coroane laplaca Kossuth–Bãlcescu, din PiaþaKlauzál din Seghedin, dupã care vacontinua cu lucrãrile conferinþei cevor avea loc la Primãria oraºuluiSeghedin. Vor susþine prelegeri

oameni de ºtiinþã ºi specialiºti dinRomânia ºi Ungaria: GheorghePetruºan, Kalmár Ferenc, IacobMârza, Gabriel Moisa, StelianMândruþ, Bogdan Florea, ElenaSandu, Radu Românaºu, CãlinTimoc, Ligia Miriºan, Petru Weberºi Mihaela Bucin.

E.ª.

123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901

www.foaia.hu v foaia@foaia.hu

11 IULIE 20146FOAIAromâneascã

Bogdan Stanoevici, mi-nistrul delegat pentru ro-mânii de pretutindeni a luatparte la deschiderea ofici-alã a Programului „ARC”2014 alãturi de tinerii so-siþi din Republica Moldo-va, Ucraina, Ungaria ºi dinalte þãri. Programul guver-namental „ARC” 2014 s-adesfãºurat, în vara aceas-ta doar la Sulina. Aici tine-rii au avut multiple moda-litãþi de petrecere a timpu-lui, unii dintre ei nu au fostla prima experienþã.

În perioada 22–30 iunieau luat parte ºi 39 de per-soane de la ºcolile gene-rale din Micherechi, Aletea,Apateu, Sãcal, Furta ºi dela Liceul „N. Bãlcescu” dinJula.

De la ºcoala generalãdin Micherechi au partici-pat 9 elevi, profesor înso-þitor Mihai Boca, de laºcoala generalã din Sãcalau fost trei elevi, de laºcoala din Apateu tot treielevi, iar de la ºcoala dinFurta au luat parte douãeleve, alãturi de profesoa-ra Maria Berényi Sáfrány.De la ºcoala din Aletea auluat parte cinci elevi înso-þiþi de Petru Sãlãjan, direc-torul instituþiei.

„În vara aceasta am fosta treia oarã la Sulina. Ta-

Program de tabere „ARC” 2014

O sãptãmânã de vacanþã la Marea NeagrãDepartamentul Politici pentru Relaþia cu Românii

de Pretutindeni (DPRRP) a organizat a VI-a ediþie aProgramului „ARC”. La tabãra de la Sulina au avutocazia sã participe ºi copii din comunitatea româ-neascã din Ungaria. Tabãra s-a desfãºurat în perioada22–30 iunie. Câþiva dintre elevii participanþi ne-audestãinuit experienþele lor trãite pe litoralul MãriiNegre.

bãra Sulina este un cadruperfect pentru a ne facemulþi prieteni noi, pentru ane distra împreunã. Amavut diferite ateliere demuzicã, de dans, de pictu-rã, chiar ºi meciuri de fot-bal, unde echipa noastrã acâºtigat toate meciurile. Amfost la plajã, în fiecare sea-rã am avut organizatã dis-cotecã”, ne-a mãrturisitprofesorul Vasile Kozma,care a participat împreunãcu 14 liceeni.

j

„În fiecare an este orga-nizat Programul ARC (Pro-gram de tabere pentru ro-mânii de pretutindeni) înDelta Dunãrii, la Sulina.Tabãra mi-a fãcut foartebune impresii, pentru cã nunumai noi tinerii românidin Ungaria participãm înaceastã tabãrã dar ºi tineridin þãrile vecine ale Româ-niei. A fost interesant cã dela Tulcea pânã la Sulinaam cãlãtorit cu vapor peDunãre. Drumul a fostlung, a durat aproximativtrei ore, dar peisajul a fostfoarte frumos. Cazarea afost curatã, am fost serviþicu mâncare tradiþionalã ºibunã. Organizatorii ºtiaucã noi tinerii nu putem trãifãrã internet, deci la fieca-re etaj a fost wifi, am avut

conexiune nelimitatã lainternet. Tabãra a fost unloc unde ne-am întâlnit cutineri din alte þãri, am avutposibilitatea sã legãm prie-tenii ºi am învãþat unii dela alþii. Tinerii, profesoriiînsoþitori, liderul taberei,voluntarii au fost amabili,buni la suflet ºi de la ei amputut învãþa lucruri noidespre tabãrã, despreSulina sau despre DeltaDunãrii. Mi-a plãcut cã amavut diferite programesportive, din cauza aceas-ta tabãra a fost dinamicã.Am avut concursuri de fot-bal, de volei, de tenis demasã, dar am avut ºi pro-grame artistice, de exem-plu: muzicã, dans ºi cân-tec. Aceste programe aufost utile, pentru cã prinînvãþarea acestor cânteceºi dansuri noi am cunos-

cut tradiþiile folclorice aleromânilor din alte þãri. Amavut organizate programeºi în Delta Dunãrii, deexemplu o excursie în Pã-durea Letea. Tabãra dispu-ne pe plajã de un club (Te-rasa Tip Top) unde am avutorganizate distracþii. Înanul acesta noi am „des-chis” tabãra cu românii dinUcraina, Moldova ºi cu ti-neri din România. În nume-le tuturor participanþilorpot sã spun cã TabãraSulina e un loc super, undeam petrecut o sãptãmânãfantasticã alãturi de oa-

meni fantastici”. (NicoletaBogyó, Jula)

j

„În acest an, pentru re-zultatele bune la studii pecare le-am obþinut, profe-sorii mei mi-au oferit oca-zia sã petrec o sãptãmânãla Sulina. Am pornit ladrum pe 22 iunie, zi de du-minicã ºi am ajuns lunidupã masã la ora 14. Dru-mul a fost lung ºi obosi-tor, dar indiferent de acestfapt ne-am simþit foartebine ºi cred cã fiecare din-tre noi îºi doreºte sã maiajungã la Sulina. þþþþþ

11 IULIE 2014 7FOAIAromâneascã

(Urmare din pag. a 6-a)Am cunoscut mulþi elevi

din Ucraina, Moldova ºiRomânia. Cu ei am jucat unmeci de fotbal la care amajuns sã fim campioni,Ucraina s-a clasat pe lo-cul doi iar Moldova pe lo-cul trei. Dupã sosire ime-diat am mers sã vedemmarea, fiindcã am fost cu-rios sã vãd cum aratã. Apaa fost rece dar nu ne-a in-teresat pe nici unul, pentrucã de aceea am venit sã nebãlãcim la mare, sã ne sim-þim bine. În rest, aerul a fostcald, am avut un timp plã-cut. Am fost un pic supã-rat pentru cã a trebuit sãvenim înapoi, dar toate vi-sele se terminã odatã ca ºivisul acesta. Eu m-am sim-þit foarte bine ºi îmi maidoresc sã merg la Sulina”.(Samuel Gherman, Jula)

j

„Dupã examenul de ba-calaureat am avut ocaziasã particip alãturi de maimulþi prieteni de clasã latabãra de la Sulina. Amparticipat cu mare plãcere,fiindcã a fost ultima excur-sie din anii de ºcoalã pe-trecutã alãturi de colegiimei. Tabãra mi-a întrecutorice aºteptare, mâncareaa fost gustoasã, organiza-rea, condiþiile de cazare aufost super. Plecarea laSulina am avut-o pe 22 iu-nie, din faþa clãdirii Liceu-lui „N. Bãlcescu” din Jula.Drumul pânã la Tulcea afost lung ºi obositor, darpeisajul minunat ne-a fã-cut sã uitãm de obosealã.De la Tulcea pânã la Sulinaam cãlãtorit cu vaporul,care a durat trei ore ºi ju-

Program de tabere „ARC” 2014

O sãptãmânã de vacanþã la Marea Neagrãmãtate. Ne-am despãrþit cugreu de prietenii din Mol-dova, Ucraina ºi din Româ-nia, dar ne-am promis cãvom þine legãtura ºi peviitor”. (Bianca Tat, Jula)

j

„Marea Neagrã este lo-cul, unde fiecare om, mã-car odatã în viaþã, trebuiesã ajungã! Noi, care trãimla ºes, avem dorinþa sã nebãlãcim în spumele rãco-roase ale mãrii. De la ºco-lile din Ungaria au fost in-vitaþi aproape 40 de elevisã participe la programulARC. Dupã un drum lung,de la Tulcea am cãlãtoritcu vaporul la Sulina. Peparcurs am admirat fauna,speciile de pãsãri ºi de peºtispecifice deltei. Am fostfoarte emoþionatã cândvaporul a oprit ºi ne-amdat jos cu bagajele grele.Tabãra a fost la 10 minutedistanþã. Eu am fost caza-tã într-o camerã cu optpaturi la etajul doi. Atmos-fera a fost minunatã. Amfost cazaþi cu elevi de dife-rite vârste, cel mai mic aavut zece ani. Abia dupã ceam ajuns, ne-am desfãcutbagajele, am luat costumulde baie ºi am plecat lamare. Marea Neagrã a fostla 30 de minute distanþã decazare. Când am vãzutpentru prima datã mareaa fost exact aºa cummi-am imaginat-o. Peisa-jul a fost frumos, dar acestlucru s-a intensificat doarcând apa sãratã mi-a atinspicioarele. Nisip ºi mareoriunde am privit cuochiul… Un pic mai depar-te restaurante, scoici,stânci. A fost un sentiment

copleºitor sã înot în mare,am avut ºansa de a gustaaroma sãratã a mãrii. Laora opt am servit cina.Mâncarea a fost delicioa-sã dupã o zi atât de aglo-meratã. În dimineaþa ur-mãtoare, la ora nouã amluat micul dejun. Dupãaceea a avut loc deschide-rea festivã a taberei, undeam aflat cã Roman Nicoa-rã va garanta atmosferaplãcutã. Pe parcursul sãp-tãmânii am avut organiza-te diferite cercuri ºi un mecide fotbal, care a fost ur-mãrit cu mare entuziasmde cãtre toþi locuitorii ta-berei. În fiecare zi am mersla plajã, chiar în ultimelezile am mers de douã oripe zi sã ne bãlãcim, sã îno-tãm ºi sã sãrim în valurilemãrii. În ultima dimineaþã,cu pãrere de rãu, ne-amfãcut bagajele, au venit al-þii în locul nostru, iar noi atrebuit sã pãrãsim tabãra.Sunt fericitã când mã gân-desc la zilele de tabãrã. In-diferent din care þarã amvenit, din Ucraina, Republi-ca Moldova sau din Unga-ria, un lucru ne-a legat: amvorbit aceeaºi limbã, lim-

ba românã. Am fãcut cu-noºtinþã cu foarte mulþioameni. Tricoul ºi ºapcaprimite în aceastã tabãrãîmi vor aminti de zilele pe-trecute acolo”. (VeronicaAszta-los, Furta)

j

„În vacanþa de varã amavut ocazia sã particip îm-preunã cu fratele meu la oexcursie plinã cu aventuri.Din ºcoala noastrã, înacest an nouã copii au avutposibilitatea sã participe laaceastã excursie, cu profe-sorul Mihai Boca. Dupã olungã cãlãtorie am ajuns lafaþa locului, unde fiecare aprimit camera sa. Am avutorganizat un meci de fot-bal, la care a participat fie-care þarã ºi din fericire noi,cei din Ungaria, am câºti-gat. Am primit fiecare câteo carte. La sfârºitul excur-siei am avut mulþi prieteniºi a fost din nou grea des-pãrþirea. Pe aceastã caledorim sã le mulþumim ce-lor ce au fãcut sã avemposibilitate de-a lua partela asemenea excursie devis”. (Noel ºi Kevin Miron,Micherechi)

j

„A fost o mare plãcerepentru mine sã-mi petreco sãptãmânã de vacanþã laMarea Neagrã, împreunãcu grupul de studenþi de laºcoala generalã din Furta,Sãcal ºi Apateu. Cu maimulte sãptãmâni înainte deplecare mi-am fãcut baga-

jul, aºteptând cu nerãbda-re ziua plecãrii. Dupã dru-mul destul de lung, de 24de ore, pe 23 iunie la prânzam ajuns la Tabãra Sulina.De-a lungul drumului amadmirat peisajul frumos. Înfiecare zi am avut posibili-tatea sã ne bãlãcim înmare, sã stãm pe plajã. Apaa fost rece, dar pe noi astanu ne-a deranjat. În fieca-re zi ne-am plimbat, des-coperind locurile minuna-te din vecinãtatea taberei ºiam încercat sã vorbim câtmai mult limba românã.Am legat multe prietenii,care sper cã vor rãmâneºi pe viitor. O sã mã gân-desc cu plãcere la timpulpetrecut la tabãrã ºi dorescsã le mulþumesc profeso-rilor pentru posibilitatea dea petrece o sãptãmânãminunatã la Sulina”. (PetraLilla Kállai, Furta)

8 FOAIAromâneascã

11 IULIE 2014

Manifestãrile teologice ºiliturgice, dedicate cinstiriiSfântului Apostol Pavel auavut loc în perioada 26–29iunie 2014, la Veria, în Gre-cia. Delegatul Preafericitu-lui Pãrinte Patriarh Danielºi reprezentatul BisericiiOrtodoxe Române la acestemanifestãri a fost Preasfin-þitul Pãrinte Siluan, Episco-pul Eparhiei Ortodoxe Ro-mâne din Ungaria.

Sfântul Apostol Pavel,care în cea de-a doua din-tre cãlãtoriile sale misiona-re a trecut prin cetateaBereea, de altãdatã, astãzioraºul Veria, încreºtinându-i pe locuitorii ei, este cinstitîn mod deosebit în cadrulMitropoliei de Veria, Naou-sa ºi Kampania, aflatã subconducerea Înaltpreasfin-þitului Pãrinte MitropolitPantelimon începând dinanul 1994.

În fiecare an, în luna iu-nie, care cuprinde, la sfâr-ºitul ei, Sãrbãtoarea Sfinþi-lor Apostoli Petru ºi Pavel(în data de 29 iunie) înaceastã mitropolie au locmultiple manifestãri liturgi-ce, misionar-pastorale ºiculturale, dedicate cinstiriiSfântului Apostol Pavel,Apostolul Neamurilor, darºi al cetãþii Veria ºi al aces-tei eparhii apostolice.

Momentul central alacestor manifestãri îl con-stituie Congresul Internaþi-onal de Teologie intitulat„Pavlia”, care în acest an aajuns la cea de a XX-a edi-þie ºi a avut un caracteraniversar, precum ºi sluji-rile liturgice de la finalulcongresului, la care, alãturide Chiriarhul locului,Înaltpreasfinþitul PãrinteMitropolit Pantelimon, auparticipat, ca de fiecaredatã, reprezentanþi ai Bise-ricilor Ortodoxe Autocefa-le Surori, astfel încât acesteveniment prezintã, totoda-tã ºi un pronunþat carac-ter pan-ortodox.

Având în vedere faptul cãa fost un eveniment aniver-sar, dedicat celor 20 deediþii ale Congresului In-ternaþional de Teologie„Pavlia”, dar ºi împlinirii a20 de ani de arhipãstorireai Înaltpreasfinþitului Pãrin-te Mitropolit Pantelimon,de Veria, Naousa ºi Kam-pania, la deschiderea festi-vã a Congresului din acest

an a participat ºi Preaferi-citul Pãrinte Ieronim, Arhi-episcopul Atenei ºi a toatãGrecia, care a adresat par-ticipanþilor un cuvânt debinecuvântare ºi a fãcutinaugurarea lucrãrilor.

Ierarhii prezenþi din di-feritele þãri au transmismesaje de felicitare ºi bine-cuvântare din parteaÎntâistãtãtorilor BisericilorOrtodoxe Autocefale pecare le-au reprezentat. Ast-fel, Preasfinþitul PãrinteEpiscop Siluan a dat citiremesajului PreafericituluiPãrinte Patriarh Daniel, in-titulat „Misiune dinamicãpentru o culturã creºtinãastãzi”, care a fost primit

Parohia „Învierea Domnului” din Lugoj, judeþul Timiº,în colaborare cu Asociaþia Culturalã OPPIDUS Lugoj, aorganizat duminicã, 6 iulie, Festivalul de muzicã sacrã„Pe Tine, Doamne, Te lãudãm”, aflat la ediþia a V-a. Alã-turi de cele opt formaþii ºi grupuri corale invitate, a par-ticipat la festival ºi corul „Pro Musica” din Jula, condusde dirijorul Adrian Bughi. Festivalul coral de muzicã reli-gioasã, coordonat de pr. paroh Mihai Sidei, ºi-a propussã ducã mai departe muzica religioasã coralã a mareluicompozitor Ion Vidu, consacrat în oraºul Lugoj. Biseri-ca „Învierea Domnului” s-a dovedit neîncãpãtoare pen-tru numeroºii credincioºi veniþi sã asiste la concertul demuzicã sacrã.

Manifestarea muzicalã a debutat dupã cuvântul dedeschidere al primarului de Lugoj, Francisc Boldea, cu unscurt cuvânt de învãþãturã rostit de cãtre preotul paroh,iar festivalul a fost deschis de cãtre corul gazdã, care aintonat imnul liturgic al festivalului „Pe tine Te lãudãm;pe Tine Te binecuvântãm; Þie Îþi mulþumim Doamne, ºine rugãm Þie, Dumnezeului nostru”. Apoi, rând pe rând,

Corul „Pro Musica”la festivalul de muzicã

sacrã din Lugoj

fiecare cor a evoluat cu repertoriul pregãtit dinainte. Lasfârºit, fiecare formaþie coralã a fost rãsplãtitã cu unpremiu, dupã ce au fost ascultate ºi atent analizate decãtre un juriu format din specialiºti în domeniul muzical:prof. univ. dr. Dumitru Jompan, prot. prof. univ. dr. VasilePetricã, prof. Constantin Stan Tufan, diac. Dr. Ionu Arde-lean, prof. Kati/Gianina Strungaru, doamna AdrianaWeimer ºi jurnalistul Toni Boldureanu.

În cadrul festivalului au fost interpretate ºi audiatepiese din cântãrile Sfintei Liturghii, pricesne, chinonice,armonizate de compozitori români ºi strãini. Pe scenafestivalului au evoluat la acest eveniment de excepþie:grupul de elevi de la Liceul I. Haºdeu ºi Liceul C. Brediceanudin Lugoj, Corul de camerã „Armonii” din Lugoj, Corul„Osana” al bisericii din Lugoj, Grupul vocal „Sfinþii Adri-an ºi Natalia” din Arad, Corul Bisericesc din comunaGlimboca – Caransebeº, Corul parohiei „Buna vestire”Deva, Corul Catedralei ortodoxe din Vârºeþ-Voivodinaºi Corul „Pro Musica” din Jula, precum ºi alþi interpreþicare au îmbogãþit repertoriul festivalului cu pricesne ºicântece bisericeºti. A.B.

Cinstirea Sf. Apostol Pavel,la Veria (Grecia)

de cãtre participanþi cu viuinteres ºi multã bucurie.Tema generalã a Congre-sului „Pavlia” din acest ana fost „Sfântul ApostolPavel ºi cultura”.

Manifestãrile omagiales-au încheiat printr-o pro-cesiune impresionantã prinoraº, de la Catedrala Mi-tropolitanã ºi pânã la al-tarul din piatrã închinatSfântului Apostol Pavel,unde a fost sãvârºitã sluj-ba vecerniei pentru Sãrbã-toarea Soborului SfinþilorApostoli (în 29 iunie 2014),aflãm dintr-un comunicatal Biroului de Presã al Epis-copiei Ortodoxe Românedin Ungaria.

11 IULIE 2014 9FOAIAromâneascã

Asociaþia „ªcoala Libe-rã de Arte Plastice a jude-þului Bichiº” organizeazã, înperioada 30 iunie–18 iulie,cea de-a 34-a ediþie a Ta-berei internaþionale decreaþie, ce se desfãºoarã înlocalitatea Chitighaz. Eve-nimentul se organizeazã demai bine de trei decenii înaceastã localitate ºi în fie-care an participã creatoriatât din Ungaria cât ºi dinRomânia. Deschiderea eve-nimentului a avut loc luni,30 iunie, în atelierele decreaþie ale ªcolii profesio-nale „Harruckern János”din parcul CasteluluiAlmásy din Chitighaz, iar înultima zi a taberei va avealoc o expoziþie din creaþiilerealizate în aceste zile.

„Suntem la cea de-a 34-a tabãrã de creaþie aici laChitighaz. Organizaþia pecare o conduc existã de 20de ani. Acum noi organi-zãm tabãra, iar anteriororganizator era Casa deCulturã din localitate”, spu-ne doamna Valeria Me-gyeri, cea care se ocupã deorganizarea evenimentului.„Deci de 34 de ani, conse-cutiv, la începutul lunii iulietabãra de creaþie de artãplasticã de la Chitighaz îºideschide porþile. Eu conductabãra din 1986: adun ma-terialele, þin legãtura cu ar-tiºtii, stabilesc cine sã fieprofesorii, aranjez cazareaºi masa ºi procur materi-alul cu care se lucreazã.Deºi eu nu sunt artist plas-tic, ci doar un profesor,simt nevoia sã fac acestlucru. Îmi place foarte multarta plasticã, îmi placeaceastã comunitate, deaceea fac tot ce-mi stã în

Artã ºi creaþie la tabãradin Chitighaz

putinþã, ca în fiecare an sãne putem aduna aici. Mãstrãduiesc sã obþin finan-þãri prin proiecte, într-unan reuºesc, în altul nu. Amo relaþie foarte bunã cuartiºtii din Arad, ºi acumsunt aici ºase. Îmi placemult de ei, fac lucrãri deo-sebit de bune, sunt o patãde culoare a acestei tabe-re, care se desfãºoarã pemai multe secþiuni: cea maipopularã secþie este pictu-rã emailatã, condusã depreºedinta Asociaþiei noas-tre, Eva Szabó Deli, iar altesecþii sunt pictura, graficaºi câteodatã sculptura”, amai adãugat doamnaMegyeri.

Despre ce înseamnãaceastã tabãrã pentru tine-rii creatori, organizatoareane-a mãrturisit urmãtoare-

le: „Atât tinerii creatori, câtºi cei mai în vârstã amin-tesc cã bucuria creaþieicomune îi inspirã în moddeosebit ºi învaþã foartemult unul de la celãlalt. Înnumele Asociaþiei noastrese precizeazã cã este oºcoalã liberã, deci nu suntdate teme concrete, sau nuse precizeazã stilul în carese va lucra, ci fiecare lu-creazã liber, astfel învaþãunul de la altul ºi le placefoarte mult. Înseamnãfoarte mult pentru ei dinpunct de vedere profesio-nal, dar ºi relaþiile care seformeazã devin cu timpulprietenii. Se poate vedea cãsunt aici artiºti de toatevârstele – de la 18 pânã la70 de ani. ªi este de admi-rat cât de bine pot cola-bora aceste generaþii dife-rite. În cea de-a treia sãp-tãmânã a taberei vom aveaºi copii de ºcoalã generalãdin localitãþile ªercad, Me-

zõhegyes ºi Kunágota. Înultima zi a taberei va avealoc o expoziþie de închide-re, la aceasta fiecare artistlasã o creaþie, restul le iauacasã. Pe parcursul anilor

s-a amenajat deja o întrea-gã galerie la sediul orga-nizaþiei, iar din aceste lu-crãri se rãsplãtesc ºi spon-sorii evenimentului cu câteo creaþie de la Chitighaz”,a mai spus doamnaValeria Megyeri.

„În general o tabãrã teformeazã. Eu particip laaceastã tabãrã din anul1996, atunci eram foarteîncepãtoare în domeniu ºiam întâlnit aici mulþi pic-tori valoroºi ºi de la fieca-re înveþi câte ceva. Atâtpentru artiºtii foarte tineri,cât ºi pentru artiºtii caresunt aproape consacraþi otabãrã poate sã îi schim-be, poate sã-i dezvolte,sã-i ducã pe alte direcþii. Euconsider cã este foarteimportant pentru un artistplastic sã participe la câtmai multe tabere de acestgen, sã vadã cum lucreazãalþi artiºti, sã înveþe diver-se tehnici de lucru ºi sã în-veþe unul de la celãlalt” aspus doamna MariaFurnea, artist plastic dinArad. A.B.

11 IULIE 201410 FOAIAromâneascã

Preºedintele BenjaminFranklin, considerat demulþi un „guru” al auto-con-trolului ºi productivitãþii, aspus cã „mersul la culcaredevreme ºi trezitul de dimi-neaþã fac un bãrbat sãnã-tos, bogat ºi înþelept”. Þi-nând cont de toate aces-tea, „Huffington Post” a al-cãtuit o listã cu ritualurilematinale ale unor persona-litãþi marcante din prezent,dar ºi din trecut.

1. Barack ObamaPreºedintele american a

recunoscut cã merge laculcare foarte târziu, dar setrezeºte cu noaptea în cappentru a face sport, înaintede a ajunge în biroul sãuîntre 8.30 ºi 9.00 diminea-þa. „Sãnãtatea este, în modevident, foarte importantãpentru Obama, aºa cã seocupã de ea la primele oreale zilei. El nu sperã cã îºiva face timpul necesar pen-tru exerciþii fizice, el se asi-gurã cã are suficient timp”,a povestit jurnalistul RobertPagliarini de la CBS News.

2. Anna WintourPotrivit „The Guardian”,

înainte de a ieºi din casã la06.45, editorul „Vogue” îºiîncepe ziua cu un meci detenis, programat mereu laora 5.45.

3. Margaret Thatcher„Doamna de Fier” dor-

mea doar patru ore penoapte, dar se trezea în fi-ecare dimineaþã la ora 5.00pentru a asculta la radio„Farming Today” (Agricul-tura Astãzi), o emisiunecelebrã a postului BBC Ra-dio 4.

4. Vladimir NabokovLa fel ca mulþi alþi scrii-

tori, prolificul romancierrus spunea cã îi placesã-ºi înceapã lucrul imedi-at dupã ce se trezeºte. El avorbit despre obiceiurile luimatinale, într-un interviuacordat „The New YorkTimes” în anul 1968. „Dupãce mã trezesc, între ºase ºi

Ritualurile de dimineaþãale persoanelor celebre ºi influenteStudiile aratã cã persoanele care se trezesc de di-

mineaþã sunt mult mai active, obþin note mai buneºi, în general, au rezultate profesionale mai bune. Înajutorul susþinerii acestor declaraþii vin directoriicelor mai mari companii din lume care se trezescînainte de ora ºase. Experþii susþin cã persoanele careopteazã pentru un asemenea stil de viaþã dorm maibine ºi sunt mai fericite.

ºapte dimineaþa, scriu pânãla 10.30, la un pupitru aflatîntr-un colþ puternic lumi-nat al camerei”, povesteaNabokov.

5. Tim ArmstrongPreºedintele consiliului

de administraþie al AOL(America Online), compa-nie furnizoare de serviciiglobale de internet, susþine

7. Frank Lloyd WrightFaimosului arhitect ame-

rican îi veneau ideile celemai bune între patru ºiºapte dimineaþa. „Adormimediat cum mã culc. Darapoi mã trezesc la 4.00 ºinu mai pot dormi, însã ammintea clarã, aºa cã mãapuc de treabã ºi lucreztimp de trei sau patru ore.Dupã asta, mã duc în patºi mai trag un pui de somn”,spunea Wright.

8. Michelle ObamaLa fel ca soþul ei, prima

doamnã a Americii punesportul pe primul locatunci când se trezeºte.Aceasta i-a spus lui Oprah

Mehmet Ali Gökceoglu, un om de afaceri de succesdin Turcia, a construit cel mai uimitor gard din lumepentru vila sa din Çeºme, relateazã OddityCentral.

În urmã cu opt ani, Gökceoglu a înlocuit gardul demetal din faþa proprietãþii sale cu un acvariu lung de 50metri pe care l-a umplut cu sute de peºti ºi caracatiþe.

Proprietatea omului de afaceri a devenit una dintrecele mai mari atracþii din Çeºme.

Gökceoglu a legat acvariul de Marea Egee printr-oconduct de 400 metri pentru ca apa sã se schimbe con-stant. În acest fel, acvariul va rãmâne curat, iar locuitoriilui vor fi fericiþi. Pentru acest gard, turcul a plãtit 21.000de dolari.

Mii de turiºti vin în fiecare varã pentru a admira crea-þia lui Mehmet Ali Gökceoglu. ªi pentru ca nicio persoa-nã sã nu strice gardul fragil sau sã fure vreun peºte, el ainstalat 17 camere cu sistem de recunoaºtere facialã.Astfel, vizitatorii pot privi, face poze sau filmuleþe, dardacã se aproprie prea mult, ar putea declanºa o alarmã.

Un milionarºi-a înlocuit gardul vilei

cu un acvariu uriaº

cã, imediat cum se trezeºtela 5.00 dimineaþa, rãspun-de la e-mailuri sau facesport. „În mod normal, aºîncepe sã trimit e-mailuriimediat cum mã trezesc.Dar nu toatã lumea areacelaºi program ca mine,aºa cã trebuie sã aºteptpânã la ora 7.00. Înainte deora aceasta, fac sport, ci-tesc sau folosesc produselenoastre”, a explicat el pen-tru „The Guardian”.

6. Gwyneth PaltrowSãnãtatea se aflã pe pri-

mul loc pentru actriþa ame-ricanã, aºa cã aceasta setrezeºte la 4.30 pentru a-ºipractica asanele (exerciþiicorporale pentru cei carepracticã yoga). „Nu îmi pla-ce sã mã trezesc de dimi-neaþã, dar este vorba doardespre determinare purã.Sunt foarte strictã cu mineînsãmi. Atunci când exersezde ºase ori pe sãptãmânãºi când mãnânc alimentesãnãtoase, mã simt multmai bine”, susþine ea.

cã doreºte ca fiicele ei sãvadã cã este o femeie carese îngrijeºte, chiar dacãasta înseamnã cã trebuiesã se trezeascã la 4.30.

9. Simone de BeauvoirFeminista Simone de

Beauvoir, autoarea cãrþii„The Second Sex” (Al doi-lea sex), susþinea cã nu îiplace sã se trezeascã dedimineaþã, dar întotdeaunaîºi începea ziua cu o canãde ceai înainte de a începesã scrie.

10. Robert IgerPreºedintele consiliului

de administraþie al Disneyse trezeºte la 4.30 pentru apetrece puþin timp singur.„Este momentul în care îmipot încãrca bateriile. Facsport ºi îmi limpezesc min-tea, prind din urmã ritmullumii. Citesc ziare, îmi citesce-mailurile, intru pe internetºi mã uit la televizor, toateîn acelaºi timp”, recunoaº-te Iger.

(Adevarul.ro)

Barackºi MichelleObama

AtenþionareaMinisterului Afacerilor

Externe al României

11 IULIE 2014 11FOAIAromâneascã

O VOCE ROMÂNEASCÃViaþa ºi tradiþiile românilor din Ungaria

UM

OR

Ecranul nostrumiercuri, 16 iulie, m1, ora 13.00joi, 17 iulie, Duna TV, ora 7.00

TVTVTVTVTV

Glume

Abonaþi-vã la

E-Foaiala preþul

de anul trecut!

„E-Foaia” este varianta elec-tronicã a „Foii” tipãrite. Citito-rii „E-Foii” vor avea avantajulcã vor putea citi paginile revis-tei în color ºi cu o zi mai devre-me decât ceilalþi abonaþi. „E-Foaia” va cuprinde ºi acele ar-ticole ºi fotografii, care în edi-þia online nu apar.

„E-Foaia” este realizatã înformat PDF ºi poate fi cititã cuprogramul gratuit AdobeReader, cu ajutorul cãruia pu-teþi sã cãutaþi expresii sau con-þinuturi, dar puteþi ºi printa toa-tã revista.

Abonamente la „E-Foaia”:03 luni – 1200 ft

06 luni – 2000 ft

12 luni – 3500 ft

Fotbalul estetacticizatla maxim

Bogãtaºul ºi zdrenþãrosulUn bogãtaº iese dimineaþa pe poarta vilei ºigãseºte acolo un cerºetor zdrenþãros. I se facemilã de el ºi se gândeºte sã-i dea niºte bani.– Ia omule 3 lire sã-ti cumperi þigãri!– Mulþumesc, domnule, dar eu nu fumez.– Hmmm, atunci ia 5 lire ºi du-te sã-þi iei osticlã de whisky.– Mulþumesc, domnule, dar eu nu beau.– Hmmm, atunci ia 10 lire ºi du-te ºi tu lafemei.– Mulþumesc, dar eu nu merg la femei.– Bine bã, atunci ia 100 de lire ºi du-te lanevastã-mea sã vadã ºi ea cum aratã unucare nu fumeazã, nu bea ºi nu merge la femei.

„Eminentul”Elevul care a promovat cu medie mare bacala-ureatul anul acesta s-a hotãrât sã scrie ocarte: „CUM A-M LOAT BACU”.

IncredibilUn ºofer ardelean a fost prins de radar cu 224km/h pe autostrada Transilvania. S-a mai dusun mit. Urmeazã ºtirea cã în Moldova nu semai bea alcool.

Bãrbaþii însuraþi au aceeaºi problemãCând mã întâlnesc în parc ºi vorbesc cu bãrbaþicãsãtoriþi, am impresia cã toþi trãim cu aceeaºifemeie!…

Deschide Camera ComorilorVineri, 11 iulie, ora 22.15, Kanal D

„Deschide Camera Comorilor” dã tonul distrac-þiei, cu o combinaþie explozivã de întrebãri caretesteazã cunoºtinþele, curse contra-cronome-tru ºi premii uriaºe, toate acestea fiind orches-trate cu umor ºi vigilenþã de Liviu Vârciu, amfi-trionul show-ului.În fiecare ediþie, trei cupluri intrã în concurs(prieteni, vecini, colegi, membri ai familiei),dintre care unul având în componenþã o vedetãînsoþitã de un prieten sau o rudã apropiatã. Unmembru al echipei rãspunde la o întrebare deculturã generalã cu patru opþiuni de rãspuns.Dacã alege varianta corectã, Camera Comorilorse deschide, iar coechipierul sãu poate începesã colecteze cât mai multe premii, în funcþie detimpul acordat pentru fiecare întrebare.

TEATEATEATEATEATRUTRUTRUTRUTRU

Las fierbinþiSâmbãtã, 12 iulie, ora 20.30, PRO TV

Acþiunea se petrece în satul Fierbinþi, acolounde existenþa locuitorilor se desfãºoarã lent,într-un paradis rural care s-a adaptat, în stilpur românesc, la vremurile moderne.Viceprimarul Vasile (Gheorghe Ifrim) vrea sã-iia locul actualului primar ºi se bazeazã pesprijinul cârciumarului Bobiþã (Mihai Bobonete)ºi al prietenului acestuia Giani (Costi Diþã),ºmecheraºul tipic de provincie. Filmat într-unsat real, din apropierea Bucureºtiului, cel de-aldoilea sezon „Las Fierbinþi” are toate ingredi-entele unui succes, cu întâmplãri haioase, omuzicã aparte compusã special de MihaiMãrgineanu ºi situaþii care promit sã devinã iarbancuri. „Las Fierbinþi” promite ºi mai multãcomedie, un umor ºi mai savuros, iar pe lângãapariþia lui Horaþiu Mãlãele, garanteazã o seriede alte nume mari din filmul ºi teatrul româ-nesc.

Campionatul Mondial Brazilia 2014Finala mare

(Transmisiune directã de la Rio de Janeiro)Duminicã, 13 iulie, ora 21.53, TVR 1

Un total de 64 de meciuri de fotbal a transmisTVR în exclusivitate de la Cupa Mondialã FIFA,desfãºuratã în acest an în Brazilia. În cele 32de zile de Campionat Mondial de fotbal, desfã-ºurat în perioada 12 iunie-13 iulie, TVR adedicat peste 420 de ore sportului rege.

„Bucureºtii lui Caragiale”(Bucureºti, Centrul Vechi, 28 iunie

– 14 septembrie 2014)

Festivalul estival de teatru „Bucureºtii luiCaragiale” înseamnã 32 de titluri ºi 139 dereprezentaþii în aer liber, întâlniri cu actori renu-miþi ºi îndrãgiþi precum: Mihai Mãlaimare, MaiaMorgenstern, Radu Gheorghe, Anca Sigartãu,Marius Florea Vizante ºi mulþi, mulþi alþii, acro-baþi, dresori, echilibriºti ºi iluzioniºti ai Circuluide Stat Globus.

De ce un Festival „Bucureºtii lui Caragiale”?Capitala României este fãrã îndoialã un oraºsuficient dotat ºi echipat, pentru a susþine artaspectacolului pe tot parcursul anului. Cu toateacestea, teatrele intrã timp de trei luni, diniunie pânã în septembrie, într-o prelungitã va-canþã, nemeritat de lungã din punctul de vede-re al cetãþenilor.

Ce vor cetãþenii capitalei?Vara în Bucureºti, sunt 40 de grade. Mulþi dintrecei 2 milioane de cetãþeni ar vrea sã iasã dincasã, seara ºi cu siguranþã ar dori sã vadã unspectacol de teatru, gratuit.

Ce vor directorii teatrelor?Acest festival seamãnã întrucâtva cu turneelede fotbal amicale, când marile echipe joacãîmpotriva celor din eºaloanele inferioare, pen-tru ca marii antrenori sã „vâneze” tinere talen-te. Monºtrii sacri ºi actori de renume joacãîmpreunã cu studenþii sau tinerii absolvenþi peaceeaºi scenã, în aceeaºi piesã, ca ºi fotbaliº-tii amintiþi. Din Turnul de Control al festivalului„Bucureºtii lui Caragiale”, directorii marilor tea-tre ale capitalei, regizori faimoºi, dar ºi actoride renume, urmãresc permanent jocul tineriloractori, dar ºi reacþia publicului spectator. MihaiMãlimare , Maia Morgenstern, George Ivaºcu,George Mihãiþã, Gelu Colceag ºi alþi cãutãtori detinere talente urmãresc permanent spectaco-lele ºi asigurã juriul secþiunii concurs. Specta-colele sunt filmate cu webcam ºi transmiselive pe siteul festivalului.

Care este aportul teatrelor?Teatrele implicate în Festival sunt subordonatePrimãriei Municipiului Bucureºti. Vara, stagiu-nea se închide în jurul datei de 15 iunie ºi seredeschide la 1 octombrie. Magaziile sunt plinede decoruri, recuzitã, reflectoare, boxe, ampli-ficatoare de sunet ºi tot ce reprezintã sceno-tehnica din spatele cortinei. Cineva a avutideea ca aceste materiale sã nu stea nefolositepeste varã, ci sã fie folosite ºi manipulate înfaþa ºi spre deliciul acestui public captiv, aflatpe strãzile Bucureºtiului în fierbinþile nopþi devarã.

Ce vor studenþii ºi tinerii actori?Vor sã joace pe scenã, sã primeascã aplauzelespectatorilor ºi sã fie remarcaþi de cãtre insti-tuþiile culturale, teatre, case de film, televizi-uni, impresari etc. Vor ca talentul ºi pregãtirealor în arta dramaticã, meseria pe care ºi-auînsuºit-o, sã fie exploatatã de cãtre beneficia-rul artei lor, Mãria Sa – Publicul.

14 IULIE, LUNI (Adam Bauer)16.00: Introducere, cuprins 16.05: ªtiri, datemeteo 16.15: Evenimente calendaristice 16:25:Sport 16.30: Reportaje, interviuri 17.00: ªtiri,date meteo 17.10: De dor ºi drag – emisiunede muzicã popularã realizatã de Zoe Fuicu(Radio Timiºoara) 17.55: Încheiere

15 IULIE, MARÞI (Iulia Kaupert)16.00: Introducere, cuprins 16.05: ªtiri, datemeteo 16.15: Evenimente calendaristice 16:25:Sport 16.30: Reportaje, interviuri 17.00: ªtiri,date meteo 17.10: Reportaje, interviuri 17.50:Interviul zilei (reluare) 17.55: Încheiere

16 IULIE, MIERCURI (Adam Bauer)16.00: Introducere, cuprins 16.05: ªtiri, datemeteo 16.15: Evenimente calendaristice 16:25:Sport: Clubul suporterilor 16.30: Reportaje, in-terviuri 17.00: ªtiri 17.10: Reportaje, interviuri17.50: Interviul zilei (reluare) 17.55: Încheiere

17 IULIE, JOI (Tiberiu Boca)16.00: Introducere, cuprins 16.05: ªtiri, datemeteo 16.15: Evenimente calendaristice 16:25:Sport 16.30: Reportaje, interviuri 17.00: ªtiri,date meteo 17.10: Reportaje, interviuri 17:30Nota sãptãmânii semnatã de Edda Illyés 17.40:Revista presei 17.50: Interviul zilei (reluare)17.55: Încheiere

18 IULIE, VINERI (Adam Bauer)16.00: Introducere, cuprins 16.05: ªtiri, datemeteo 16.15: Evenimente calendaristice 16:25:Sport 16.30: Reportaje, interviuri 17.00: ªtiri,date meteo 17.10: Reportaje, interviuri 17.50:Interviul zilei (reluare) 17.55: Încheiere

19 IULIE, SÂMBÃTÃ (Iulia Kaupert)16.00: Introducere, cuprins 16.05: Programulbisericilor ortodoxe ºi al adunãrilor baptiste16.15: Evenimente calendaristice 16.25: Me-dalion folcloric cu Daniela Bãcilã de la RadioTimiºoara 17.55: Încheiere

20 IULIE, DUMINICÃ (Adam Bauer)16.00: Introducere, cuprins 16.05: „În lumeacredinþei” – emisiune religioasã 17.00: Sintezaºtirilor sãptãmânii 17:10: Retrospectiva sãptã-mânii (spicuiri din interviurile ºi reportajele di-fuzate pe parcursul sãptãmânii) 17.55: Înche-iere

În urmãtoarele douã emisiuni vã vom oferisubiecte legate de teatru. Nu demult s-a pre-zentat la Teatrul Naþional din Budapesta piesa„Douã loturi” de Ion Luca Caragiale, în regia luiAlexandru Dabija. La prezentarea piesei care afost aleasã, în 2012, cea mai bunã piesã aanului, a fost prezent ºi marele dramaturgromân, Matei Viºniec, care ne-a acordat uninterviu mai lung. Apoi veþi putea vedea oconvorbire cu Nora Tiu Chiriac, care nu demulta montat o nouã piesã cu Teatrul LiceuluiRomânesc din Jula. Piesa „Pantalone se însoa-rã” va fi prezentatã în sãptãmâna urmãtoare.Realizator: Tiberiu Boca

Săptămânal al românilor din Ungaria. Editat de Editura de presă şi cărţi „NOI”. Director: Eva Şimon. Colectiv redacţional: Anca Liana Butar, Ana Cioca Czesznak. Editura şi redacţia: 5700 Jula, str. Gh. Doja nr. 8., CP 95. Telefon: (66) 463-152, 361-789 E-mail: foaia@foaia.hu, Editor responsabil: Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, 5700 Jula, str. Gh. Doja nr. 8. Internet: www.romanul.hu, uniunea@romanul.hu. Tiparul: Schneider Nyomda Kft, 5700 Jula, str. Károly R. nr. 7. Index: 25291. ISSN 1418-8341. Abonamente la Foaia românească în judeţele Bács-Kiskun, Bichiş şi Ciongrad se efectuează la oficiile poştale, iar în celelalte judeţe la adresa redacţiei atât personal, cât şi prin cec poştal. Abonamentele pe anul 2014: 3 luni 1200 forinţi; 6 luni 2400 forinţi; 1 an 4800 forinţi. Publicaţia apare cu sprijin de la Fondul de Subvenţii al Ministerului Resurselor Umane (Budapesta, Ungaria) şi de la Ministerul Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (Bucureşti, România).

FOAIAromâneascã

www.foaia.hu11 iulie 2014

Colecţie tradiţională din vatra satului Otlaca-Pustă

– Ce înseamnă această colecţie pentru dumnea-voastră, acest sat şi oamenii de aici?

– Iubesc acest sat pentru că este satul copilăriei mele; aici am crescut şi aici mi-am petrecut fiecare vacanţă de vară, concediu, iar acum că sunt pensionară tot aici vin şi mă odihnesc, aici mă simt foarte liniştită, iar în casa părintească mama încă mă mai aşteaptă în prag la fel ca în anii copilăriei. Îmi aduc aminte că, de fiecare dată, în timpul şcolii, şi mai ales în clasele primare, spre sfârşitul anului şcolar mă gândeam cu emoţie şi mult drag la zilele călduroase de vară ce le voi petrece alergând prin grădină şi ascultând poveştile buni-cului Purdi, poveşti pline de tâlc. Eu zic, să nu uităm, că oamenii se formează de mici şi că a fi creativ în-seamnă a fi liber. Exact aşa a fost din totdeauna ţăranul român. Prin urmare, am putea începe prin a-i învăţa pe copiii noştri ceea ce ne-au transmis bunicii noştri: meşteşuguri tradiţionale, poveştile hazlii, să nu lă-săm să piară aceste lucruri

Adăpostită în trei săli, nou amenajate, ale casei parohiale din Otlaca-Pustă, co-lecţia de obiecte tradiţionale a românilor din Otlaca a rezultat din activitatea plină de dăruire a doamnei Eva Bocsor Karancsi care, împreună cu soţul său, András Karancsi, a adunat ani de-a rândul valoroase materiale etnografice, bisericeşti, de artă populară, mobilier şi ţesături, ale românilor din Otlaca. Este vorba des-pre Colecţia „Moştenirea bunicilor”, expoziţie permanentă a Asociaţiei Culturale Române „Mihai Purdi”, care a fost deschisă oficial în luna iunie a acestui an, cu ocazia sărbătorii satului Otlaca-Pustă. Despre importanţa acestei colecţii am stat de vorbă cu doamna Eva, care pune mult suflet pentru a nu se pierde aceste valori ale strămoşilor săi.

frumoase. Iar în această colecţie am reuşit să adun tot ce am putut de la rude, de la oamenii din sat, o mare parte a colecţiei sunt lucruri adunate timp de 40 de ani de soţul meu din bunurile familiei sale şi de la săteni. Aceste lucruri au fost cumpărate de bunici cu multă muncă şi trudă, iar datoria noastră este să le purtăm de grijă pentru viitor. Iar expoziţia înseam-nă pentru mine foarte mult şi mă bucur că am reuşit să fac toate acestea. Avem aici un mobilier de aproape două secole, obiecte de uz casnic, ceramică, ţesături, cusături, port popular, do-cumente vechi, icoane şi veşminte bisericeşti.

– Pe lângă faptul că aţi primit aici un spaţiu de ex-poziţie în casa parohială nou renovată, care dispune de trei săli, aveţi aici şi un pei-saj foarte pitoresc şi plăcut în curtea din jur unde s-ar putea organiza anumite evenimente. Aveţi pentru această vară programe?

– Sigur că da. O să avem evenimente, însă exact nu ştiu acum să vă spun. Casa a fost renovată cu un proiect european, iar de spaţiul din jur se ocupă primăria şi într-adevăr toată vara este aici foarte plăcut. M-am gândit ca eventual pe viitor să organizăm aici concursul de povestire, iar recent, la deschiderea expoziţiei am chemat acasă fiii satului şi

am avut aici un eveniment foarte frumos. Totodată doresc să spun că aici per-manent va fi cineva dispo-nibil să deschidă expoziţia vizitatorilor şi aş fi foarte bucuroasă dacă ne-ar căuta mai mulţi români din comunitate, pentru că avem mai mulţi oaspeţi din România decât români de-ai noştri din judeţ. În fiecare sâmbătă e deschisă publicului, iar intrarea este gratuită. În cazul în care profesorii ar dori să vină cu câte un grup de copii, mă pot contacta pe mine şi cineva o să fie aici să deschidă.

– Aţi amintit că la verni-sajul expoziţiei aţi chemat acasă românii plecaţi din sat. Ce impresie le-a făcut cele văzute aici la dumnea-voastră?

– După renovările de la parohie şi după ce am aran-jat expoziţia am decis îm-preună cu membrii asocia-ţiei culturale să organizăm o mică sărbătoare care nu ar fi avut sens fără cei ple-caţi din sat. Deoarece sunt răsfiraţi prin toată Ungaria, recunosc că cel mai uşor a fost să le scriu pe Facebook: „Haideţi la Otlaca că aici e casa voastră!”. Au venit şi tineri, şi mai în vârstă şi am rămas impresionată de reacţia pe care au avut-o când şi-au regăsit părinţii în fotografiile vechi sau câte un obiect care le-a

răscolit amintirile copilăriei. A fost o zi plină de bucurie şi emoţie, de amintirile co-pilăriei. Chiar dacă uliţa nu mai este plină de oameni şi pe mulţi dintre ei nu mai au cine să-i aştepte acasă cu pâinea scoasă din cuptor, aici la expoziţia de la casa parohială mai găsesc câte-va lucruri şi imagini rămase vii în memoria unui copil crescut în sătuleţul nostru tradiţional Otlaca-Pustă.

Aşadar vernisajul expo-ziţiei a fost o întoarcere în timp, lucruri şi oameni de demult, aduşi în propriul sat, cel al copilăriei şi nu oriunde, în casa parohiei vechi, unde dincolo de amintirea vie, lumea satu-lui autentic a prins viaţă. Dacă vremurile şi destinul au întors din drum mersul liniştit al unei lumi de basm, al unui sat plin de amintiri, această expoziţie adună acele amintiri. Uşa acestei case desparte două secole, două lumi. Odată trecut, pragul casei este o verita-bilă maşină de călătorie în timp. În timpul sătuleţului românesc Otlaca-Pustă.

A.B.