TTeatrueatrul -l - ca artă a ca artă a spectacoluluispectacolului

Care sunt relaţiile între textul Care sunt relaţiile între textul dramatic şi arta spectacoluluidramatic şi arta spectacolului??

Cum reflectă dramaturgia viaţa socială şi culturală actuală?

Obiectivele operaţionaleObiectivele operaţionale

O 1: Să sesizeze între 3 şi 5 diferenţe O 1: Să sesizeze între 3 şi 5 diferenţe între textul scris şi reprezentarea scenicăîntre textul scris şi reprezentarea scenică

O 2 : să emită o judecată referitoare la O 2 : să emită o judecată referitoare la actualitatea comediilor pornind de la actualitatea comediilor pornind de la argumentele exprimate în critica şi istoria argumentele exprimate în critica şi istoria literară, în cronici de spectacol literară, în cronici de spectacol

O3: Să creeze o cronică de teatru pornind O3: Să creeze o cronică de teatru pornind de la propria dramatizare sau de la de la propria dramatizare sau de la vizionarea unei comedii de Caragialevizionarea unei comedii de Caragiale

Planificarea studiuluiPlanificarea studiuluiRelaţia text-artă, public-spectacolRelaţia text-artă, public-spectacolReceptarea comediilor lui Caragiale de Receptarea comediilor lui Caragiale de

critica vremii - ccritica vremii - contextul istoric, socio-ontextul istoric, socio-culturalcultural

Scopul artei spectacoluluiScopul artei spectacolului ca formă ca formă superioară de comunicare artisticăsuperioară de comunicare artistică

I.L. Caragiale, teatrolog modernI.L. Caragiale, teatrolog modern, actual, actualCronica de teatru – actualitatea Cronica de teatru – actualitatea

comediilor lui caragialecomediilor lui caragiale

BibliografieBibliografie

Titu Maiorescu – Comediile d-lui Titu Maiorescu – Comediile d-lui CaragialeCaragiale

Mircea Tomuş – Opera lui I.l. CaragialeMircea Tomuş – Opera lui I.l. CaragialeMihau Ralea – Lumea lui CaragialeMihau Ralea – Lumea lui CaragialeCamil Petrescu – Modalitatea estetică Camil Petrescu – Modalitatea estetică

a teatruluia teatrului Ioan Slavici – cronica dramatică “O Ioan Slavici – cronica dramatică “O

noapte furtunoasă”noapte furtunoasă”

O1 - Relaţia public-O1 - Relaţia public-spectacolspectacol

Relaţia public-spectacol se Relaţia public-spectacol se referă la modificările şi la referă la modificările şi la transformările spectacolului de transformările spectacolului de teatru, în funcţie de spectatori, teatru, în funcţie de spectatori, de concepţia lor de viaţă, de de concepţia lor de viaţă, de locul ocupat în universul lor locul ocupat în universul lor spiritual, cât şi la impactul spiritual, cât şi la impactul spectacolului asupra fiinţei spectacolului asupra fiinţei umane.umane.

Contextul socio-culturalContextul socio-cultural

SpectacolSpectacolulul de teatru de teatru se se integreazintegrează, ca formă ă, ca formă artistică de manifestare a artistică de manifestare a societăţii, în contextul societăţii, în contextul istoric, cultural şi social.istoric, cultural şi social.

Contextul cultural - Contextul cultural - RealismulRealismulRealismulRealismul este este este curentul literar este curentul literar şişi

cultural cultural în care se pune accentul pe în care se pune accentul pe relaţia dintre relaţia dintre artă şi şi realitate. . Instrumentul indispensabil al artei Instrumentul indispensabil al artei autorului este observarea atentă a autorului este observarea atentă a realităţii şi reflectarea ei veridică, realităţii şi reflectarea ei veridică, obiectivă în creaţie. în creaţie.

Una dintre trăsăturile caracteristice ale Una dintre trăsăturile caracteristice ale acestuia este interesul acordat de către acestuia este interesul acordat de către scriitori raporturilor dintre om şi mediu, scriitori raporturilor dintre om şi mediu, dintre individ şi societate. dintre individ şi societate.

Scopul artei spectacoluluiScopul artei spectacolului

Transferarea în viaţa socială Transferarea în viaţa socială a unor valori estetice a unor valori estetice autenticeautentice

Arta spectacolului ca formă Arta spectacolului ca formă superioară de comunicare superioară de comunicare

artisticăartisticăDimensiunea teoretică a artei Dimensiunea teoretică a artei spectacolului include funcţiile spectacolului include funcţiile şi rolul creatorilor – dramaturg, şi rolul creatorilor – dramaturg, actor, regizor –, la care se actor, regizor –, la care se adaugă contribuţia adaugă contribuţia teoreticienilor – filosofi, teoreticienilor – filosofi, esteticieni, sociologi, psihologi.esteticieni, sociologi, psihologi.

Elementele constitutive ale Elementele constitutive ale receptăriireceptării

Spectacolul de teatru ca Spectacolul de teatru ca lumelume

EElementele esenţiale care lementele esenţiale care configurează universul autonom al configurează universul autonom al spectacoluluispectacolului::

nnatura spaţiului atura spaţiului spectacolulspectacolulspectatorulspectatorulactorul (actorul (mimica şi a gestica mimica şi a gestica acestuia acestuia

ca purtătoca purtătoaarree de semnificaţie) de semnificaţie)

Specatolul ca textSpecatolul ca text

Spectacolul ca text cu destinaţie Spectacolul ca text cu destinaţie precizată precizată implică nimplică noţiunile de oţiunile de teatral şi dramatic, de tradiţie şi teatral şi dramatic, de tradiţie şi originalitate originalitate care care sunt analizate sunt analizate în raport cu diferite forme de în raport cu diferite forme de manifestare a fenomenului manifestare a fenomenului teatral teatral

O2 -Tipurile de comic folosite O2 -Tipurile de comic folosite în comediile lui Caragialeîn comediile lui Caragiale

Comicul de numeComicul de numeComicul de limbajComicul de limbajComicul de intrigăComicul de intrigăComicul de situaţieComicul de situaţieComicul de moravuriComicul de moravuriComicul de caracterComicul de caracter

I.L. Caragiale, teatrologI.L. Caragiale, teatrolog modernmodern

Caragiale exploatează Caragiale exploatează valenţele de valenţele de teoretician al teatrului, cu intuiţii de teoretician al teatrului, cu intuiţii de o neaşteptată modernitate. o neaşteptată modernitate.

Autonomia teatralităţii, necesitatea Autonomia teatralităţii, necesitatea unei sinteze între teatru şi literar, unei sinteze între teatru şi literar, afirmate cu obstinaţie de Caragiale afirmate cu obstinaţie de Caragiale în textele sale de natură explicit sau în textele sale de natură explicit sau implicit teoretică, spiritul său implicit teoretică, spiritul său inovator şi reformator sunt inovator şi reformator sunt analizate atât în raport cu tradiţia analizate atât în raport cu tradiţia teatrală autohtonă, cât şi ca un teatrală autohtonă, cât şi ca un punct de plecare pentru punct de plecare pentru experienţele teatrale actuale. experienţele teatrale actuale.

ConcluziiConcluzii Caragiale exploreCaragiale exploreazăază condiţi condiţiaa operei de operei de

artă, a artistului, a rolului talentului şi a artă, a artistului, a rolului talentului şi a stilului, a artei teatrului, cu particularităţile stilului, a artei teatrului, cu particularităţile sale, a actorului ca „instrument” şi sale, a actorului ca „instrument” şi „instrumentist”, precum şi al unor „instrumentist”, precum şi al unor elemente schiţate de teorie a receptării, elemente schiţate de teorie a receptării, prin accente asupra psihosociologiei prin accente asupra psihosociologiei publicului. Fără a fi autorul unui sistem publicului. Fără a fi autorul unui sistem estetic bine definit, Caragiale este, totuşi, estetic bine definit, Caragiale este, totuşi, un gânditor autentic, original şi febril, a un gânditor autentic, original şi febril, a cărui influenţă şi viziune estetică scărui influenţă şi viziune estetică suunt nt vizibile până în actualitate. vizibile până în actualitate.