Colecţie de Uraturi

35
Colecţie de Urături

description

Colectie de uraturi pentru sarbatorile de iarna!

Transcript of Colecţie de Uraturi

Page 1: Colecţie de Uraturi

Colecţie

de

Urături

Page 2: Colecţie de Uraturi

Cuprins

„BUNĂ VREMEA..." ............................................................................................ 3

PLUGUŞORUL ................................................................................................... 20

„AHO, HOHO! SARA..” ..................................................................................... 22

„AHO, AHO..." .................................................................................................... 26

„BUNĂ SEARA, GOSPODARI.” ........................................................................ 32

SORCOVA .......................................................................................................... 35

Page 3: Colecţie de Uraturi

„BUNĂ VREMEA..."

Bună vremea,

Bună vremea!

Bade gazdă, odihneşti,

Ori numai ne amăgeşti,

Ori plugăraşi nu doreşti,

Căci te cam posomoreşti.

Noi cu plugul ne-am luat

De cu seară ce-a-nserat

Si-am fi venit mai demult,

Dar noi nu ne-am priceput,

Ca copiii am făcut;

Dară si de acuma-i bine,

Căci mîne-i Sfîntul Vasile.

Mînati, băietei!

— Hăi! hăi!

Într-o joi de dimineaţă

S-a sculat badea din faţă,

Dimineaţa s-a sculat,

Pe ochi negri s-a spălat;

Iar soţia Dumisale,

Prea cinstită gazdă mare,

Un ştir alb în mîni i-a dat,

Şi s-a şters pe mîni curat;

Apoi iară s-a-nturnat,

Un pieptene şi-a luat,

Chica neagr-a pieptănat, în strai nou s-a îmbrăcat,

La icoane s-a-nchinat

Si, ieşind afară,-ndat'

Page 4: Colecţie de Uraturi

Din bucium a buciumat,

Slugile şi-a adunat

Slugilor porunc-a dat în ocol de-au alergat,

Şi-au scos doisprezece boi

Dintre cei mai buni de soi:

Boi, bourei,

în coadă cudalbei,

în frunte tintătei

Mici de statură,

Buni de trăsură,

Cu coarnele belciugate,

Cu aur suflate.

Minaţi băieţei!

— Hăi! hăi!

Si-si luase bădisorul

Tăvala şi pluguşorul,

Cei doisprezece

bourei Şi doisprezece plugărei,

Şi-apoi mi-a plecat,

S-a dus la arat

La cîmpul durat,

La măru-nrotat,

Pe-un delut ascuţit

Ca o dungă de cuţit,

Ajungînd

Şi-ncepînd,

A brăzdat

Si-a arat în lungiş

Si-n curmeziş,

Brazdă neagr-a răsturnat,

Grîu de var-a revărsat,

Page 5: Colecţie de Uraturi

Grîu de vară

Cu secară

Pînă-n sară

Să răsară,

S-alunge foamea din ţară,

Pe pagini de pe hotară,

Grîu mărunt Arnăut...

Si-a dat Domnul, s-a făcut.

Pe la vară si mai mult!

Minaţi feciorei! —

Hăi! hăi!

Şi-a arat cît a arat,

De lumea s-a minunat.

Iar dacă a-nserat,

Bade-acasă s-a-nturnat

Bucuros,

Veselos,

C-a ieşit grîul frumos.

Iar după ce a-nnoptat,

Atunci, mări, s-a culcat

Cu lelica într-un pat Mîndru, mare şi-ncingat,

Cu scîndurile de brad,

Cu-aşternutul de argint,

Cu ciucuri pînă-n pămînt,

Cum n-am văzut de cînd sînt.

Mînati băietei!

Hăi! hăi!

Dormind cu lelica-n pat,

Badea vis mîndru-a visat.

Dimineaţa s-a sculat,

Page 6: Colecţie de Uraturi

Faţa albă şi-a spălat,

Chica neagr-a pieptănat,

Cu strai nou s-a îmbrăcat,

La icoane s-a-nchinat,

Domnului mi s-a rugat

Visul să i se-mplinească.

Si mulţi ani să-i dăruiască.

Mînati, feciorasi!

— Hăi! hăi!

-Apoi badea s-a-nturnat

Şi din bucium a sunat:

Slugile s-au adunat,

Slugilor porunci a dat;

Ei la grajd au alergat,

Şi din grajd ei mi-au luat

Un cal graur

Cu şeaua de aur,

Negru ca corbul,

Iute ca focul,

Cu potcoavele de-argint,

Cu zurzuri pînă-n pămînt

Si cu frîul de mătasă,

Cu copiţi de iarbă - grasă.

Minaţi, fecioraşi! —

Hăi! hăi!

Ei în fugă mi s-au dus

Si-ndată i l-au adus,

Bade-atunci s-a bucurat,

Suliţa si-a răzimat,

De pe dîns-a-ncălicat,

Page 7: Colecţie de Uraturi

Pămîntul a tremurat,

Văile au răsunat,

Frunza-n codru a picat,

Sînt Vasili s-a bucurat.

Mînati, băietei! —

Hăi! hăi!

După ce a-ncălicat

Pe-acel cal neînvătat,

Sus la munte a plecat,

Sus la munte la vînat.

De vînat el n-a vînat,

Orisicît s-a zbuciumat,

De zbieretul oilor,

De răgetul vacilor,

De cîntecul mierlelor,

De ţipetul ulilor,

De vuietul văilor,

De sosetul frunzelor.

De vînat el n-a vînat,

Dar degeaba n-a umblat,

Căci în sine-a cugetat

Şi îndată mi-a plecat

La grîul cel negrăpat.

Şi cum a sosit, îndat-a zărit

Că grîul cel negrăpat

Era mîndru si curat,

Era mîndru si frumos

Ca şi faţa lui Hristos,

Nici prea mare, nici prea mic,

Cum îi mai frumos la spic.

Mînati, băietei! —

Page 8: Colecţie de Uraturi

Hăi! hăi!

Atunci singur Dumnealui

Peste coama calului

Lîngă grîu mi s-a plecat,

Trei spice-n mîni a luat în basma mi le-a legat,

în curea că le-a băgat

Şi spre casă s-a-nturnat,

Lelichii că mi le-a dat.

Lelica le-a dus în casă

Şi-a pus spicele pe masă;

Casa mi s-a luminat,

Copiii s-au bucurat.

Lelica frumoasă,

Stăpîna de casă,

Pe masă le-a desfăcat

Şi din gur-a cuvîntat:

Că nu-i verde nici uscat,

Numai bun de secerat.

Minaţi, băietei! —

Hăi! hăi!

Bădica s-a bucurat,

La Răsnăvan a plecat,

Auzind c-acolo-i fier

Si mulţime de otel.

S-a dus pe uliţa mare,

N-află fier de trei parale;

S-a dus pe uliţa mică

Şi n-a găsit, zău, nemică;

Iar pe uliţa din dos

Tot fuse mai norocos.

Page 9: Colecţie de Uraturi

Mînati, feciorasi!

— Hăi! hăi!

Şi-a luat opt oca de fier

Şi pe-atîtea de oţel,

Le-a luat si s-a-nturnat Si le-a dat

Lui Lionte ţiganul,

Ce lucrează cu ciocanul,

Să gătească seceruici,

Seceri mari si seceri mici,

Cum mai bune de voinici,

De neveste ochişele,

De copile tinerele,

De seama puicuţei mele.

Mînati, măi!

— Hăi! hăi!

Seceruica cea mai bună –

Pentru baba cea bătrînă,

Seceruica cea mai mică

-Pentru-o zînă tinerică;

Secerile măruntele,

Cu dinţii de floricele,

Cu mănunchi de viorele,

La nepoţi şi nepoţele,

Copilelor frumuşele,

Nevestelor ochisele,

Cu tîtele bourele,

Cu garoafe prin cosiţe,

Cu flori roşii pe guriţe,

La cari inima-ţi sughiţă.

Mînati, măi!

Page 10: Colecţie de Uraturi

— Hăi! hăi!

Secerile s-au gătit,

Pe la toţi le-a împărţit

Şi la lucru s-au pornit,

Si la lucru mi s-au dat,

Mi s-au dat la secerat;

Cu dreapta îmi secera,

Cu stînga mănunchi făcea,

Cu-amîndouă snopi lega

Si în clăi îi aşeza.

Mînati, băietei!

— Hăi! hăi!

Şi, mări, îmi secerară

Zi de vară Pînă-n seară,

Răsturnînd un corn de ţară,

Iar după ce a-nserat, înapoi

cînd s-au uitat, Au stat snopii Ca si drobii,

Clăile – Ca stelele.

Mînati, băietei!

— Hăi! hăi!

Apoi carele-ncărcară

Şi pe toate le cărară

Şi jirezi mari că durară

In capul pămîntului, în sterita vîntului. îar badea, de bucurie,

S-a dat cu lelea-n sfetie

Unde aria să fie: în capul pămîntului, în sterita vîntului,

O arie de aramă

Puţintel băgata-n samă,

Cu otgon de ibrişin,

Page 11: Colecţie de Uraturi

Ca să meargă treaba-n plin.

Minaţi, băieţei!

— Hăi! hăi!

Şi prin vorbe, prin cuvinte,

Badea si-a adus aminte

Cum că are-o herghelie

La păscut, la suhăţie.

Şi cum sfatul şi-a gătat,

Pe un murg a-ncălicat,

La herghelie-a plecat,

Şi-a ales cincisprezece iepe

Tot sirepe,

Cîte de zece ani sterpe,

Cu potcoave de argint,

Ce prind bine la pămînt,

Care se duceau ca vîntul

Şi nu atingeau pămîntul:

Unde călca,

Scîntei ieşea

Si colb sărea.

Mînati, măi! '

— Hăi! hăi!

Cum mi le-a apropiat, în năsadă le-a băgat,

Nouă zile le-a mînat,

Jirezile-a trierat;

Şi după ce le-a gătit,

La măsură a ieşit:

Dintr-o claie O odobaie,

Dintr-un snop -Un oboroc,

Dintr-un spic –

Page 12: Colecţie de Uraturi

Un mertic*.

Minaţi, măi! —

Hăi! hăi!

Bade-atunci, de bucurie,

Ca săracul de-avuţie,

Cu poala sumanului

Turna-n chelna carului;

Umplea pumnii, umplea poale

Si turna în harabale,

Harabale-mpărăteşti

Cu boi de cei munteneşti,

Nouă cară Cu povară,

Şi porni apoi la moară,

La morişca cea tărcată,

Unde dă fărina gata.

Mînati, voinicei! —

Hăi! hăi!

Iară morărita, cînd

A văzut venind Care scîrtăind,

Boii rumegînd

Şi slugile sbiciuind,

Si-a făcut coada bîrzoi

Şi-a fugit prin celea văi,

Şi-a pus coada pe spinare

Şi-a fugit în lunca mare:

Lunca mare –

Frunză n-are,

Lunca mică

Frunza pică.

Mînati, feciorasi!

Page 13: Colecţie de Uraturi

— Hăi! hăi!

Morărita frumuşică

Paşte frunza de urzică,

Paşte frunza de căpşună,

Adevăr că nu-i minciună.

Iar morariul, meşter mare,

Crişu' el şi-a cui îl are,

A sărit îndată tare

Cu barosul pe spinare,

Cu brîul de lînă,

Cu ciocan în mînă,

Şi-a strigat: ptrrr, ptrrr şi nananal

Stai, moriscă, nu mişca!

Mînati, măi!

— Hăi! hăi!

Şi-apucat-o la cercat,

La cercat si la mustrat,

Din gură i-a cuvîntat:

Tinerică cînd erai,

Zici că nărav nu aveai,

Dar acum te-ai bîrzoiat,

Cu nărav te-ai învăţat!

Şi-apoi cum i-a cuvîntat,

I-a şi dat un pumn în cap

Şi-aşezat-o pe dulap,

Şi i-a dat un pumn în şele

Şi a pus-o pe măsele;

I-a mai dat un pumn în splină

Şi-a tocmit-o pe fărină.

Mînati, voinicei!

— Hăi! hăi!

Page 14: Colecţie de Uraturi

Apa se izbi,

Moara se porni;

Şi venea apa, venea,

Umbla moara de pocnea.

Apoi a turnat în coş

Grîu mărunţel de cel roş.

Grîul si-aseză îndată

Şi din coş cădea sub piatră,

De sub piatră în covată

Curgea fărină curată.

Mînati, băietei! » 7y

— Hăi! hăi!

Badea mult se bucura,

Zeciuiala morii da,

Pe morar îl dăruia,

Pe un murg se arunca

Şi spre casă se-nturna

Cu flăcăi-alăturea,

Care carele mîna.

Badea venea tot rîzînd,

Feciorii veneau cîntînd

Şi din sbice tot pocnind,

Văile de răsunau,

Munţii se cutremurau.

Mînati, feciorei!

— Hăi! hăi!

Iar lelica cea frumoasă,

Preumblîndu-se prin casă,

Auzind larma cea mare,

Page 15: Colecţie de Uraturi

Le-a ieşit spre-ntîmpinare

Cu mînecele-nvîrtite,

Cu mînile rumenite

Ca garoafele-mpodobite;

A ieşit pe prag afară

Şi se uita la povară,

Se uita la soţul său

Şi făcea din ochi mereu.

Minaţi, băieţei! —

Hăi! hăi!

Iară badea, cum sosi,

Carele hălădui.

Dar lelica cea frumoasă,

Ca o garoafă aleasă,

Se tot preumbla prin casă

Şi zicea că nici nu-i pasă

Că avea fată frumoasă,

Era fata Domnia Lor

Ca şi-o zîn-a codrilor

Cu cămeşa cu altită,

Cu flori roşii pe guriţă,

Cu garoafe în cosiţe,

Tinerică, Ochisică,Tinerică, sprintenioară

Ca un pui de căprioară,

Cu ochii ca murele,

Obrajii ca rujele,

Si-orice fecior o vedea

Pe dată o şi-ndrăgea.

Mînati, băietei!

— Hăi, hăi!

Page 16: Colecţie de Uraturi

Lelea la dîns-o chemară

Si trimise în cămară

Dup-o sită rară

De năgară,

Ca să cearnă pînă-n sară,

Să scoată răul din ţară,

Pe păgîni de pe hotară.

Şi copila frumuşea,

Ascultînd pe maică-sa,

Se si duse

Şi aduse

Sită rară

De năgară

Pentru noi, plugari de-afară,

S-alungăm răul din ţară,

Pe pagini de pe hotară.

Mînati, măi!

— Hăi! hăi!

Dar lelichii i-a părut

Că-i prea rară de cernut,

I-a părut sita prea rară

Şi-a dat-o pe uş-afară,

Şi s-a dus singură iară,

Din papuci tot plescăind,

Din rochie vînt făcînd,

Din cercei Tolocănei,

Si-a intrat din casă-n casă

Şi dădu de-o sită deasă,

Sită deasă

De mătasă

Pentru Domnia Lor din casă.

Page 17: Colecţie de Uraturi

Mînati, băietei!

— Hăi! hăi!

Si cum a sosit acasă,

A pus fata după masă.

Şi a pus-o la cernut,

La cernut şi la bătut.

Din sită fata cernea,

Din jos tobele bătea,

Din sus negura cădea,

La plugari din ochi făcea.

Mînati, feciorasi!

— Hăi! hăi!

Si era o babă

Bătrînă si slabă,

Babă de cele bătrîne,

Care ştiu rîndul la pîne.

Bab-aceea-a plămădit,

Aluatul a dospit;

După ce a pregătit,

A făcut la colăcei,

Si mai mari, si mititei,

Si-a făcut un colăcei

Rumenei şi-mpleticel,

Si-a făcut unul frumos

Ca si fata lui Hristos

Nici mai mare, nici mai mic,

Dintr-o mierţă şi-un miertic;

Şi cu miere mi-1 ungea,

Cu zahăr îl zăhărea, în cuptiori că mi-1 punea,

Şi el mîndru se cocea,

Page 18: Colecţie de Uraturi

Pentru plugari ni-1 gătea.

Mînati, băietei!

— Hăi! hăi!

Din cuptiori că mi-1 scotea

Si nouă că ni-1 menea,

Şi-apoi mi l-a pus pe masă

Si s-a luminat în casă;

Şi l-a rupt în două

Si ne-a dat si nouă, "

Şi l-a rupt în trii

Şi-a dat la copii,

Şi l-a rupt în patru

Si-a hrănit tot satu',

Şi l-a rupt în cinci

Si-a dat la voinici,

La feciori cu-opinci;

Iară cît a mai rămas înapoi că mi l-a tras,

Şi l-a pus în cui din dos,

Ca să fie-ndemînos

Pentru alţi plugari de scos.

Mînati, băietei!

— Hăi! hăi!

Si noi nu urăm

Pentr-un colăcel,

Dar noi vă urăm

Pentr-un galbenei,

Gălbenuş de aur

Din luna lui Faur;

Si noi vă urăm

Ca să căpătăm

Page 19: Colecţie de Uraturi

Cel puţin un leuşor,

Sau, de nu, un puişor,

Să facem un boldişor

Să-1 avem la pluguşor,

Să meargă mai iutişor.

Mînati, băietei!

- Hăi! hăi!

De urat am mai ura,

Dar ni-i că vom însera,

Si-i de mult de cînd urăm,

De cînd cu plugul umblăm,

Si mai avem înc-un sat

La o casă de urat.

N-om lăsa-o neurată,

Căci lelica are-o fată,

Şi n-ar vrea cu capu-odată

Să steie nesărutată.

L-alta într-un corn de sat,

Stricatică de vărsat,

De-am ura, cît am ura,

Dar de noi tot n-a scăpa.

Minaţi, feciorei!

— Hăi! hăi!

De urat am mai ura,

Dar ni-i că vom însera;

Drumurile ni-s departe

Si cărările încurcate.

La mulţi ani cu sănătate, *

Si să vă fie de bine

Ziua Sîntului Vasile Dumneavoastră-n bucurie

De-acum şi pînă-n vecie!

Page 20: Colecţie de Uraturi

Ahooo! hahaooo!

PLUGUŞORUL

Aho, aho, ho-ho,

Mîne anul se-nnoieşte,

Pluguşorul se porneşte,

Şi începe a brăzda,

Pa la case si-a ura.

Iarna-i grea, omătul mare,

Semne bune anul are,

Semne bune de belşug,

Pentru brazda de sub plug.

Doamne, binecuvîntează

Casa care o urează

Pluguşor cu patru boi,

Pluguşor mînat de noi.

Sus pe cer că străluceşte

O stea mare ce vesteşte

Că se curmă de-acum

Al nevoilor pre drum,

Asta-i steaua romвnească

A unirei Si-a-nfrătirei,

Stea de viaţă, stea de spor,

Stea de bine viitor.

Fă-o, Doamne, să lucească,

Steaua noastră romвnească,

Si să stea tot între noi,

Să nu mai avem nevoi,

Toata lumea ne ascultă,

Că avem dreptate multă,

Page 21: Colecţie de Uraturi

Că destul am suferit,

Fără ca să fi greşit.

De acum ni se cuvine

Ca să mai trăim si bine,

Să se ducă dintre noi

Orice grijă şi nevoi;

Să se ducă hăulind

Si cu dinţii clănţănind;

Să se ducă pe pustie, între noi să nu mai vie;

Anul Nou ne-aduce nouă

Timp mai bun şi viaţă nouă,

N-o să fim tot moldoveni,

N-o să mai fie munteni,

Ci-ntr-o Tară Romвnească,

Liberă şi voinicească,

Noi si ei tot să trăim,

Si-ntre noi să ne iubim,

Si cît lumea vom trăi,

Şi-n tărie vom spori.

Anul Nou ne-aduce nouă

Timp mai bun şi viaţă nouă;

Anul Nou o să ne fie început de veselie.

Mari pe mici n-or prigoni,

Mici pe mari nu vor rîvni.

în frăţie şi dreptate

Au să fie legi lucrate.

Noi cu ei mîna vom da

Şi-ntr-o horă vom juca.

Dumnezeu, care ne-ascultă,

Ne întinde hrană multă,

Şi pămîntul ce-om avea

Page 22: Colecţie de Uraturi

Grîu de aur ne va da

„AHO, HOHO! SARA..” Aho, hoho! Sara c-a înserat,

Noi pe jupînul... nu l-am urat.

Dar l-om ura bucuros;

Bine că e sănătos.

Pîn' ce ne-am gătit şi noi,

Pîn' ce-am pus plugul pe brazdă,

A trecut timpul de-amiază.

S-am arat cît am arat

Şi de-amiază am dezjugat

S-am dat boii la otavă

Şi flăcăii la dumbravă.

Mergi în sus, dumbrava sună,

Timpul face vreme bună.

Că-nfloresc si florile

Şi-nspichează grînele.

Stăpîn-gazd-a-ncălicat,

Pe lanuri a şi plecat,

Ş-a văzut grîu-nspicat.

De pe mînză s-a plecat,

Trei spice a şi luat,

Si le-a-nvălit în dulămită

Şi le-a dus la a lui dragă domniţă,

în portiţă l-aştepta,

Cu trei mere se juca.

Aşternut un colviltir

Sub un brîu de trandafir,

Cu tulpanul numai flori,

Page 23: Colecţie de Uraturi

Cu conaşii ei bujori,

Măi nevastă, măi femeie,

Grîul nostru stă să cheie,

C-a dat Dumnezeu un vînt

Şi l-a culcat la pămînt.

Mînati, măi! —

Hăi, hăi!

Nu te-nspăimînta, bărbate,

C-a da Dumnezeu un soare

Şi l-a scula în picioare.

S-a trimis la Vînători,

S-aducă secerători;

Toţi băieţi de-agricultori;

Si fetite cu catrintă

Si neveste cu cosită,

Si fetite tinerele,

Subţirele peste şele,

Ce la gît poartă mărgele;

Seceraţi, dragele mele,

C-oi veni si eu cu stele;

Ş-oi veni, poate, de-amiază

Să văd snopii und' s-aşează.

Mînati, măi! —

Hăi, hăi!

Chiar de-cu-dimineată,

S-ales una mai isteaţă,

Cu rochiţa albă, creată.

Ea cu dreapta secera

Şi cu stingă snopi lega

Şi din gură tot cînta,

Page 24: Colecţie de Uraturi

Chiar morţii se deştepta: —

Haideţi, măi, si vă sculaţi,

Hai la deal, la secerat,

C-aista-i mare păcat,

Că grîul s-a scuturat.

S-o lucrat cît o lucrat,

Ş-o gătit de secerat,

S-a rămas netreierat.

Stăpînul, plin de bucurie,

A alergat la herghelie,

Zece iepe a ales,

Potrivite de pe mers,

Si-n arie le-a-nsirat,

Surugiii le-a mînat.

S-au mînat, cît au mînat,

Isprăvind de treierat,

S-a rămas nevînturat.

Veneau trei cuci de la Jiu,

Tot cîntînd şi ciripind

Şi din aripi vînt făcînd,

Pleava-n nouri azvîrlind.

Vraful 1-a vînturat

Si-n care 1-a-ncărcat.

S-a dus la moară Ivan,

Unde-a măcinat si-an.

Iar morarul, meşter mare,

La dînsul cînd am strigat,

Se opreşte moara-n vad.

Barda lui era în sat

Si de-un an n-a mai lucrat.

Ş-am strigat la morăriţă,

Care-aştepta la portiţă,

Page 25: Colecţie de Uraturi

Cîtă iarbă-n poieniţă,

Atîtea petici pe catrinţă!

Ea alearga-ntr-un ungheri,

C-acolo avea puteri;

într-o coajă de bostan

Zece draci stăteau d-un an.

Eu îi stiu si cum îi cheamă:

Unu-1 cheamă V. Bogdan,

Sta-ntre coaja de bostan;

Unu-1 cheamă Vasiliu,

Tot cu sticla de rachiu;

Unu-1 cheamă Clonţu Roş,

Ce era cu ochii scoşi;

Unu-1 cheamă Curcăneanul,

Era să spargă bostanul;

Altu-i zice Costică Vlad,

Umblă pînă-n brîu prin vad;

Făcea pene c-un baltag.

Cu trei pene de găină,

Au pus moara pe făină: —

Haideţi, ş-ai mei fraţi,

Care sus sînteti chemaţi,

Să umplem coşu',

C-acuşi cîntă cucoşu'

Şi ne-apucă ziua-n sat;

Să nu facem vreun păcat,

Să ne-apuce ziua-n sat.

S-a turnat în cos doi saci

Ş-o pereche de desdagi,

Ş-o turnat, cît o turnat,

Făina s-o măcinat.

S-a bătut în sită,-n covată,

Page 26: Colecţie de Uraturi

S-a făcut colacu-ndată,

Nici mai mare, nici mai mic,

Cam o oca ş-un mertic.

Ş-a pus colacul în poală

Ş-a ieşit la plug afară,

Cu papucii plescăind,

Cu rochiţa vîjîind,

Din batistă vînt făcînd,

Cu mînecele suflecate: —

Fugi, leliţă, la o parte,

Că mă-nbolnăvesc de moarte...

Noi n-am venit după colaci,

Ci-am venit după parale,

Că n-avem gugiuri la mantale,

Nici obiele la picioare,

Si ne temem de iarnă mare.

De urat am mai ura

Că mai stim cîte ceva,

Ici în vale, la părlică,

Ne cîntă s-o rîndunică,

Ce mai zici tu, Aurică?

„AHO, AHO..."

Aho, aho, ho-ho, ho-ho!

Sara lui Sfîntu' Vasili,

La mulţi ani, boieri, cu bini!

Ia poftim di vă sculat,

Da si nu vă supărat;

Daţî-vă lingi perdeli

S-ascultati vorbili meii.

Page 27: Colecţie de Uraturi

— Hăi, hăi!

Roata-i, măi!

S-a sculat mai an Bădica Traian

Sî s-o-ncălecat

Pi-un cal învăţat,

Cu numili di Graur,

Cu şaua di aur,

Cu frîu di mătasî,

Cît viţa di groasî.

— Roata-i, măi! Hăi, hăi!

El în scări s-o ridicat,

Pişti cîmpuri s-o uitat

Sî aleagî loc curat

Di arat si sămănat.

Si-o arat:

Lunile - cîmpurile,

Martile - sesurile,

Miercurile - fîneţele,

Joile - văile.

— Roata-i, măi!

Hăi, hăi!

Iar cînd lucrul l-a sfîrşit,

Iată, mări, s-o stîrnit

Un vînt mari pi pămînt

Şi ploi mulţi după vînt,

Pămîntu' de-o răcorit

Si sămînta de-o-ncoltit.

— Roata-i, măi!

Hăi, hăi!

Page 28: Colecţie de Uraturi

în lună, la săptămînă,

Ş-o umplut de aur mîna,

Sî sî dusî ca sî vadî

Di i-o dat Dumnezău roadî,

Şî di-i grîu răsărit,

Şî di-i spicul aurit.

Iera-n pai ca trestia

Sî-n bob ca mazîrea.

Aşa di bini ci-i părea,

Nici pe-acasî nu vinea.

— Roata-i, măi!

Hăi, hăi!

S-o dus la tîrg la Bîrlad

Ş-o cumpărat 99 di ocali di fer

Sî 99 di ocali di otăl,

Şî s-o dus la Stan Ţiganu,

Cari bati bini cu ciocanu.

Stan Ţiganu state cu ochii sticlit,

Cu luleaua-n dinţ

Şî cu pantaloni-n fund plesnit;

Şî i-o dat sî facî

Nouî seceri mari

Pintru secerători tari;

Sî nouî seceri mici

Pintru băieţaş voinici;

Sî altili mai măruntăli

Pintru feti tinereii

Sî nevesti ochesăli;

S-o mai făcut vo trii,

Pintru nisti babi cîrni,

Cari ştiu rostu' la pini.

Page 29: Colecţie de Uraturi

— Roata-i, măi!

Hăi, hăi!

Şi pi toţ i-o dus

Şi pi toţ i-o pus în bătaia vîntului, în răcoarea cîmpului.

Ii cu stînga apucau

Şî cu dreapta secerau

Şî pin lan înaintau,

Di păreu cî înotau,

Ş-au făcut clăi,

Din clăi - odobăi,

— S-înc-o dată roată, măi!

Hăi, hăi!

Ş-au încărcat douăsprezăci carî mocăneşti

Ş-au plecat la moarî la Ivăneşti.

Dară hoaţa cea de moară,

Cînd văzu atîtea cară încărcate cu povară,

Puse coada pe spinare

Ş-o tuli în fuga mare

La cea luncă de scăpare:

Lunca mare –

Frunză n-are;

Lunca mică –

Frunza-i pică,

Sai, voinice, ş-o ridică! —

Roata-i, măi!

Hăi, hăi!

Iar moraru', meşter mare, ...tu-i mama cui îl are,

Luă ciconu şî dă cioc, boc,

Sî-mi dădu moara la loc;

Page 30: Colecţie de Uraturi

Şî-i mai dă şi una-n splinî

Ş-o aşazî pi faini;

Sî-i mai dă sî una-n săli

Ş-o aşazî pi măsăli –

Sî ni-o făcut faini curatî,

Di toatî lumea lăudatî.

Ş-am plecat spre casă;

Dară mîndra jupîneasă

Auzea tocmai din casă

Scîrtîitul carelor,

Chiotul flăcăilor, în cămări alerga,

Şî din cui îşi alegea,

— Roata-i, măi!

Hăi, hăi!

Sîtî mari sî cam deasî,

Tot cu pînzi di mătasî.

Şî cernea, mări, cernea,

Ninsorili-asternea -

Sus bat tobili -

Jos curg negurili.

S-o făcut un colac mari rotat,

Pi roata morii măsurat.

Şî l-o rupt în douî,

Sî ni-o dat si nouî;

Şî l-o rupt în trei,

Sî i-o dat lui Andrei;

L-o rupt în patru,

S-o dat la tot satu';

L-o rupt în cinci,

Ş-o dat la cei plugari voinici.

Am mai ura, am mai ura,

Page 31: Colecţie de Uraturi

Dar nu sîntem di ici, di colea.

Sîntem di la Buza Vechi,

Undi-i mîta strechi,

Iar motanul, bată-1 focu',

Mi-a ros cojocu',

S-am rămas într-un ilic,

Di mă ia benga di frig.

Am mai ura ş-am mai ura,

Dar ni-i teamî c-om însăra,

S-avem a treci

Pisti-o apî reci

Sî stau leii,

Paraleii,

Cu gurile căscaţi,

Cu limbili lăsaţi

Sî ni-apucî pi la spati,

Sî ramîi fetili di Sfîntu' Vasîli nisărutati.

Ş-am mai ura, am mai ura,

Dar ni-i cî vom însăra,

Cî nu sîntem di ici, di colea,

Sîntem di la Muca-Cuca,

Undi-i mămăliga cît nuca

Ş-o păzăsc doisprezăci cu măciuca,

Şî n-apucî nici furnica;

Cum o luat o fărmătură

I-a dat în cap c-o dispicătură.

Ş-am mai ura, ura,

Dar nu sîntem di ici, di colea,

Ci sîntem di la Galat,

Undi sînt boieri bogat

Cu giubeli -

Di nuieli;

Page 32: Colecţie de Uraturi

Cu papuci -

Di coj' di nuci;

Sîntem de la Galat,

Undi-s cînii îmbrăcat

Cu paltoani,

Cu bastoani

Şî cu gheti-americani.

Şî sîntem din Ţipirig,

Undi mor cînii di frig,

Iar fetili, di călduri,

Stau cu genunchii la guri.

Busuioc verdi pi masî,

Ramîi, gazdî, sănătoasî,

Cî mă duc la altî casî,

Undi-i fata mai frumoasî

Sî nevasta mai aleasî.

Aho! Aho! oprit, flăcăi!

Ş-înc-o datî, măi flăcăi,

Căci iar mi-i săti, iar mi-i foami.

Ş-înc-o datî, măi Ioani;

Iar mi-i foami, iar mi-i săti.

Ş-înc-o datî, măi băieţi.

La anu şî la mulţ' ani!

Aho, aho-ho-ho-ho!

„BUNĂ SEARA, GOSPODARI.”

Bună seara, gospodari,

Oameni buni si fete mari!

Bună seara cu onoare

La tineri si domnişoare!

Page 33: Colecţie de Uraturi

Vă-ntrebăm cu suflet bun,

Cum vă aflaţi pîn-acum?

Dacă nu vă supăraţi,

Ascultare să ne dati;

Să vă spunem despre noi,

Despre-un plug cu patru boi:

— Mînati, măi!

Hăi, hăi!

Timpul care ne aflăm,

Am venit să vă urăm;

Aveţi puţină răbdare

Ca să dăm plugu' la mare.

Şî ni-apucarîm din păcate,

Trecurăm prin nişte sate,

Şî trecurăm printr-un sat,

Pisti-un gospodar am dat

Şi anumi sî vi-1 spui,

Ghitî Toma din Vaslui.

Avea patru feti frumuşăli,

Di-ţ dadei viaţa pi eli.

Aşa erau di gătiţi,

Parcă erau logodiţi;

Iar fetiţa cea mai mare

Era fudulă mai tare.

Pe cît era de pretenţioasî,

Tot pe-atît de puturoasî.

Mai avea o meserie,

Nime n-o putea s-o ştie –

După uşă şi supt pat

Di trei luni n-a măturat.

Păianjînii făceau perdeli,

Page 34: Colecţie de Uraturi

Şî muştili găureli.

Nu e vorbî sau minciuni,

Dar i-o fatî foarti bunî:

Toarci-un căiraş di lînî,

Di-o lunî ş-o săptămînî,

Sî mai stă-n furcî vo trei,

C-asa-i meseria ei. —

Mînati, măi!

Hăi, hăi!

A-nceput cu var să dea,

Nici acolo nu putea.

A vrut să fac-un fular,

Nici acolo n-avea dar –

Că-s andrele subţiri

Şi se înţepa la mîni.

Darul ei îl ştiau tot;

Avea părul scîrlionţ! —

Mînati, măi!

Hăi, hăi!

Nu pentru vin şi mîncare

Urăm casa dumitale;

Sau de vină pentru bani

Să dăm mîna la mulţi ani.

Vrem să dăm mină cu mînă

Sî să facem voie bună.

Păi, dea Dumnezeu bine

De-acum anul care vine!

Bună seara, gospodari,

La anu' si la mulţi ani!

Page 35: Colecţie de Uraturi

SORCOVA

Sorcova Vesela,

Peste vară,

Primăvară,

Să trăiţi,

Să-mbătrîniţi:

Ca un măr,

Ca un păr,

Ca un fir

De trandafir,

Tare ca fierul,

Iute ca oţelul;

Tare ca piatra,

Iute ca săgeata;

La anul

Si la mulţi ani!