8/3/2019 Codul Moral in Yoga

1/5

Sistemul yoga traditional presupune integrarea practica a unor precepte de ordin etic si

moral denumite yama si niyama. Ele sunt destul de bine cunoscute, dar, din pacate, la un

nivel superficial, si de aceea multi yoghini, chiar dupa multi ani de practica spirituala, nule mai acorda importanta exceptionala pe care acestea o merita. Deoarece intotdeauna

yama si niyama sunt prezentate in tratatele yoghine ca reprezentand primele doua etape in

practica yoga, este evident faptul ca inteleptii yoghini le considera pe acestea ca fiindfundamentale in obtinerea unor autentice realizari spirituale. Altfel spus, nu trebuie sa

interpretam succesiunea acestor etape in ordine strict temporala, trecand la practica

tehnicilor yoghine propriu-zise doar dupa ce am reusit sa integram perfect aspectele deordin etic si moral. Caci o fiinta care cu adevarat a atins perfectiunea in yama si niyama

este o fiinta desavarsita si sistemul yoga in ansamblul sau ne ofera o cale spirituala catre

desavarsire de o eficienta practica extraordinara. Ar fi absurd sa ne inchipuim ca trebuie

sa fim deja perfecti pentru a putea sa practicam yoga. In realitate, cele doua prime etapedin yoga yama si niyama sunt primele tocmai pentru ca sunt fundamentale, pentru ca

nerespectarea lor constanta contrazice la modul esential insusi scopul pe care yoghinul il

urmareste prin practica yoga: atingerea starii de indumnezeire, fuziunea extatica cu

Dumnezeu Tatal. Yama si niyama reprezinta pentru yoghini lectia I, dar o prima lectiela care trebuie sa revenim mereu, cu sinceritate si daruire, pentru ca ea ascunde intr-un

mod tainic anumite chei fundamentale care ne permit o veritabila transformare auniversului nostru launtric. In lumina legii oculte a rezonantei, incalcarea constanta a

preceptelor etice si morale reprezinta o contrazicere flagranta a insusi scopului urmarit

prin practica yoga. De aceea, intotdeauna plafonarea spirituala, exacerbarea orgoliului

spiritual sau a egoismului, ne indica cu certitudine existenta unor lacune la acest nivelfundamental. Astfel, este posibil ca un yoghin sa practice ore in sir zilnic anumite tehnici

yoghine, dar daca de exemplu el nu respecta ahimsa (non - violenta), el nu va avea

aceleasi rezultate ca un altul, al carui ideal in viata este manifestarea constanta a uneiiubiri neconditionate pentru toate celelalte fiinte umane

Toate caile spirituale autentice includ si precepte de ordin etic si moral, cele mai

cunoscute fiind cele zece porunci biblice. Ceea ce este specific sistemului yoga este

faptul ca el ne ofera si modalitati practice foarte eficiente pentru a deveni capabili sapunem in practica aceste reguli. Este poate greu sa invatam sa iubim sau sa fim generosi

doar propunandu-ne aceasta, fara a avea la dispozitie si unele tehnici transformatoare.

Yoga ne pune la dispozitie exact aceste tehnici foarte eficiente. Astfel, practicand asana-esi tehnici de pranayama care dinamizeaza Anahata Chakra, vom remarca cu incantare

faptul ca vom deveni capabili sa iubim mult mai mult, sa fim mult mai generosi decat

inainte.

Consideram ca este fundamental ca yoghinii sa inteleaga faptul ca adevarata evolutiespirituala nu apare numai prin practica tehnicilor yoghine, desi acestea ne pot ajuta foarte

mult. Adevarata evolutie spirituala incepe numai atunci cand refuzam cu fermitate sa mai

facem compromisuri, cand ne orientam launtric cu o mare hotarare si constanta in sensulrespectarii re-gulilor de yama si niyama. Si aceasta nu este o afirmatie dogmatica sau

arbitrara, ci se bazeaza pe intelegerea corecta a importantei preceptelor de ordin etic si

moral in lumina legii rezonantei.

8/3/2019 Codul Moral in Yoga

2/5

Pericolul minciunilor conventionale

De exemplu, sa vorbim putin despre regula de aur a adevarului, cunoscuta in yoga sub

numele de satya. Ea presupune, in primul rand, sa urmarim sa rostim intotdeauna numaiadevarul, ceea ce se poate exprima simplificat ca imperativul de a nu minti. De ce oare

este atat de important pentru un yoghin sa nu minta? In lumina legii rezonantei, minciunaeste practic o lipsa de rezonanta cu adevarul. Oamenii care s-au obisnuit sa minta nu

numai ca ajung inevitabil sa se minta pe ei insisi, dar devin gradat incapabili sa discearnaadevarul de minciuna. Un exemplu banal este acela al mincinosului care isi imagineaza

invariabil ca si ceilalti oameni cu care vine in contact il mint. El este de multe ori

incapabil sa recunoasca sinceritatea altor fiinte umane, la fel cum un om egoist siinteresat este incapabil sa conceapa si sa creada ca exista cu adevarat oameni altruisti si

dezinteresati. In interactiunea reciproca a doua fiinte umane, dintre care una este sincera,

iar cealalta mincinoasa, fiecare are tendinta sa-si proiecteze propriul mod de a fi asupraceleilalte: cea sincera va presupune ca si cealalta este sincera, uneori chiar neputand

concepe faptul ca este mintita. Cea care minte isi va imagina inevitabil ca persoana

sincera minte la randul ei si absolut nimic nu o va putea convinge de sinceritateaceleilalte fiinte umane. Veti spune poate ca amandoua fiintele din acest exemplu gresesc,dar exista o diferenta fundamentala: una isi proiecteaza asupra celeilalte propria

corectitudine, deci o trasatura pozitiva, iar cealata proiecteaza propria mizerie launtrica.

Ne confruntam cu alte cuvinte cu diferenta fundamentala dintre transfigurare sidesfigurare si veti recunoaste cu siguranta ca preferam cu totii sa interactionam cu fiinte

umane care ne privesc transfi-gurator.

Adevarul te apropie de telul suprem

Totusi haideti sa analizam si mai in profunzime acest caz din pacate destul de tipic al

fiintelor care s-au obisnuit sa minta. Este bine sa stiti ca de multe ori minciuna s-aintiparit atat de adanc ca obisnuinta mentala negativa in fiinta lor incat ele nici nu mai

realizeaza faptul ca mint. Aceasta alunecare incepe, de regula, prin folosirea unor asa-

numite minciuni conventionale si continua apoi, pe nesimtite, catre minciuni din ce in cemai grave. Prin urmare, aceste mici minciuni conventionale, in aparenta complet

inofensive, sunt foarte periculoase. Ele nu sunt mici defel: sunt minciuni si atat. Care

sunt aceste minciuni conventionale? De exemplu: te-am cautat, dar nu ai raspuns latelefon(cand de fapt am uitat complet de asta) sau nu vreau sa te fac sa suferi (cand de

fapt tot ce ne intereseaza este comoditatea propriei persoane) sau as vrea sa te ajut, dar

nu pot pentru ca tocmai acum trebuie sa rezolv o situatie cruciala pentru mine (cand n-avem chef sa-i sarim in ajutorul prietenului care ne solicita aceasta) sau nu am primit

mesajul tau (cand de fapt l-am primit, dar am ignorat sa raspundem) sau am intarziat la

serviciu pentru ca am fost la dentist (cand de fapt ne-am trezit mai tarziu) si asa maideparte: genul de mici nimicuri pe care oamenii le spun din pacate prea des, fara sa

realizeze ca, de fapt, ei atunci mint din automatism sau comoditate. Vi se pare fireasca

folosirea unor astfel de replici? Va gasiti deseori motive pentru a folosi mici minciuni

conventionale? Acesta este primul semnal de alarma ca ati alunecat probabil de mult timppe panta minciunii si deja ea a devenit pentru voi o obisnuinta.

8/3/2019 Codul Moral in Yoga

3/5

In lumina legii rezonantei, cel care minte nu este si nu poate intra sub nici o forma in

rezonanta cu adevarul. Cel care minte nu isi poate dezvolta discernamantul spiritual, sau

altfel spus capacitatea de a discerne adevarul de minciuna. Telul suprem al practicii yogapoate fi definit si ca atingerea cunoasterii Adevarului Suprem (Dumnezeu Tatal). Un

yoghin care se complace in obiceiul de a minti contrazice exact scopul practicii yoga.

Adevarata lectie este iubirea

Sa analizam acum din aceeasi perspectiva prima regula din yama, celebra ahimsa, tradusauzual ca non-violenta, dar care implica, de fapt, trairea unei autentice stari de iubire

pentru tot ceea ce exista. Stim ca, la modul fundamental, intreg universul, cu toate fiintele

care il anima, absolut tot ceea ce exista alcatuieste corpul macrocosmic al lui Dumnezeu

Tatal. Am citit in tratatele yoghine adeseori faptul ca yoghinii desavarsiti experimenteazadirect aceasta veritabila unitate fundamentala cu tot ceea ce exista, cu toate celelalte fiinte

umane. Prin urmare, daca facem rau unor alte fiinte umane este ca si cum ne-am face rau

noua insine, sau chiar mai grav, lui Dumnezeu. Cu siguranta ca majoritatea yoghinilor

reusesc sa-si controleze eventualele tendinte de a face rau fizic altor fiinte, dar aceasta nuinseamna neaparat si ca ei practica la modul autentic ahimsa. Mai aveti oare obiceiul de a

proiecta ganduri negative la adresa unor alte fiinte umane, care de exemplu v-aunedreptatit sau v-au facut sa suferiti? Reamintiti-va atunci ca forta gandului este extrem

de puternica si a gandi negativ despre alte fiinte umane reprezinta in realitate o actiune

agresiva foarte puternica, chiar daca este nevazuta. Chiar daca va imaginati ca avetidreptate sau sunteti indreptatiti. Va bucurati cand cineva care v-a facut sa suferiti se

confrunta cu o problema? Sunteti adeseori nepasatori sau neglijenti cu sentimentele

celorlalti? Cu siguranta este cazul sa reveniti la lectia I a non-violentei. Nepasarea poate

fi confundata usor, atunci cand este privita din perspectiva egoismului sau a orgoliului, cudetasarea. Ea nu este totuna cu detasarea, ci chiar din anumite puncte de vedere i se

opune. Cel care integreaza cu adevarat ahimsa le priveste pe celelalte fiinte ca pe sine-insusi si nu face rau niciodata, nici nu este nepasator, pentru ca el simte efectiv ca si-arface rau lui insusi sau ar fi nepasator fata de sine insusi. O cheie esentiala pe care yoga

ne-o pune la dispozitie, in lumina legii rezonantei, pentru a reusi cu adevarat sa punem in

practica ahimsa, este exact aceea de a trezi in noi o stare de iubire atotcuprinzatoare,singurul mod in care putem reusi cu adevarat sa fim non-violenti. Si, tot in lumina legii

rezonantei, este imperios necesar sa intelegem faptul ca, daca inca mai exista chiar si o

singura fiinta umana fata de care noi nutrim in mod constant ganduri si sentimente

negative, este imposibil sa ajungem la starea de desavarsire spirituala. Din nou, nu estevorba despre o dogma sau despre o idee abstracta, ci despre legea divina a rezonantei.

Acorda-I primul loc din viata ta lui Dumnezeu

Ce-a de-a cincea regula din yama, cunoscuta sub numele ei sanscrit ca aparigraha, non-

acumularea, poate pune la randul ei veritabile probleme unui yoghin care este integrat insocietatea contemporana, care este indiscutabil o societate de consum, in care suntem

permanent bombardati si tentati cu noi produse (haine, masini, aparate muzicale sau

electro-casnice, mobila etc.). Filosofia societatii de consum a capatat amploare si la noi intara, astfel incat de multe ori se ajunge la materialismul exacerbat in care oamenii sunt in

8/3/2019 Codul Moral in Yoga

4/5

mod aberant valorizati dupa ceea ce ei poseda, dupa ce lucruri au si nu dupa valoarea lor

proprie umana sau spirituala. Tentatiile materiale, alunecarea in acesta goana fara sfarsit a

acumularii de posesiuni materiale constituie in aceasta epoca principalul motiv pentrucare unele fiinte umane sunt deviate de pe calea spirituala, stagnand, regresand sau chiar

renuntand la practica yoga. Autentica detasare de falsele valori materiale este traita doar

de yoghinii care ajung sa aiba cu adevarat stari spirituale profunde si elevate, care revarsaasupra lor beatificul nectar al unei fericiri indescriptibile. Ei nu mai pot fi tentati de

efemerele bucurii generate de lucrurile materiale. La modul fundamental, in lumina legii

oculte a rezonantei si integrarea acestei reguli este necesara pentru a atinge stari elevatede constiinta. Intr-un fel este ca un fel de joc interactiv: daca facem un efort in sensul

acestei detasari vom remarca imediat ca putem avea mult mai usor trairi spirituale

elevate, de exemplu, in practica meditatiei. Aceste trairi elevate ne permit sa ne

aprofundam detasarea, ceea ce ne ajuta sa aprofundam trairile spirituale si asa maideparte acest mecanism al evolutiei in spirala se poate, de altfel, evidentia in cazul

tuturor regulilor de yama si niyama. De ce este atat de importanta detasarea de planul

material, de valorile si posesiunile materiale si chiar de anumite pozitii sau functii

sociale? Pentru ca, ne invata yoghinii, atunci cand am pierdut tot ceea ce aveam depierdut ceea ce ne ramane este Sinele nostru Suprem, divin, Atman. Revelarea Sinelui

nostru Suprem, scanteia divina din noi, implica prin urmare si detasarea completa detoate celelalte aspecte pe care le asociem cu fiinta noastra, dintre care valorile materiale

sunt doar un prim pas. Este imposibil ca un yoghin care inca mai este atasat de lucrurile

pe care el le poseda, care este inca preocupat obsesiv de a obtine noi lucruri, sa reuseasca

sa-si reveleze plenar Sinele Suprem. Dar putem sa ne integram cu siguranta in acest cercmagic al efortului spiritual, practicand yoga, urmarind activarea centrilor superiori de

forta, meditand asupra Sinelui nostru si vom remarca progresiv cum se modifica ierarhia

propriilor valori, spiritualizandu-se. Si este foarte important sa intelegem ca, datoritafaptului ca legea rezonantei este o lege divina implacabila, nu putem pacali fortele si

legile divine, nu putem sa ne pacalim pe noi insine si nici sa-L pacalim pe Dumnezeu. De

aceea, daca pentru un yoghin conteaza inca preponderent acumularea banilor sau abunurilor materiale, realizarile lui spirituale se vor mai lasa inca mult timp asteptate. Si

aici este un domeniu unde auto-pacaleala intervine de multe ori salutar pentru ego-ul

unor yoghini mediocri, care sufera ca nu au un apartament sau o masina, sau care isidoresc ceva mai bun, mai nou, mai la moda etc. Desigur ca este foarte bine sa fim

independenti din punct de vedere material, dar cu conditia sa nu fim dependenti exact de

acele lucruri materiale. Este un subiect asupra caruia este imperios necesar sa revenim,

pentru ca, din pacate, multi yoghini cad in capcana de a spune imi rezolva mai intaiproblemele materiale si apoi ma voi ocupa mai mult de evolutia mea spirituala, fara a

realiza ca atunci ei pornesc de fapt pe un drum de pe care revenirea la o practica

spirituala autentica este extrem de dificila. In acest context merita sa reamintim simodelul traditional al yoghinilor ratacitori care nu posedau absolut nimic, cu exceptia

eventual a unui vas pentru cersit, sau Intaia fericire enuntata de Iisus: fericiti cei

saraci...

Opteaza pentru fericire

8/3/2019 Codul Moral in Yoga

5/5

In acelasi mod, absolut toate regulile de yama si niyama trebuie reconsiderate in lumina

legii oculte a rezonantei, pentru a intelege faptul ca respectarea lor este imperios necesara

pentru evolutia noastra spirituala. De exemplu, santosha sau cultivarea unei starilauntrice de multumire (a doua regula de niyama), in lumina legii rezonantei, ne apare

iarasi ca o necesitate evidenta. Deoarece realizarea starii de comuniune extatica cu

Dumnezeu, scopul fundamental al practicii yoga, implica printre altele si experimentareunei minunate fericiri pe care yoghinii o denumesc beatitudine. Cum ar putea oare un

yoghin care se complace in stari de nemultumire sau chiar de uscaciune sufleteasca sa

afirme ca el se indreapta la modul autentic catre telul lui suprem? A opta pentru fericire simultumire, oricat de dificil ar parea, este o optiune care ne apartine si, daca ne dorim cu

sinceritate sa ajungem la Dumnezeu in aceasta viata, atunci trebuie sa facem acesta

optiune cat mai curand pentru ca altfel nu prea avem nici o sansa.

Merita efortul!

Si inainte de a incheia aceasta veritabila pledoarie pentru autenticitate si pentru revenirea

la lectia I a sistemului yoga yama si niyama pe baza unei intelegeri profunde a acestorimperative fundamentale, poate ca este necesar sa ne reamintim ca fiecare trebuie sa faca

acest demers pentru el insusi, in forul lui launtric, in taina propriei fiinte unde nimenialtcineva nu ne va inoportuna. Este necesar sa facem aceste eforturi pentru noi insine si

din iubire de Dumnezeu, pentru ca, daca nu respectam la modul profund yama si niyama,

nu avem cum sa ajungem la Dumnezeu. Oricat de paradoxal ar parea, chiar si cei maimici pasi, timizi, dar sinceri, pe care ii vom face in aceasta directie, ne vor recompensa

imediat prin faptul ca viata noastra va deveni mult mai simpla. Vom fi mai fericiti, poate

vom avea mai multi prieteni, vom fi impliniti si armoniosi. Si cel mai important,

raspunsul lui Dumnezeu ne va coplesi prin gratia Sa, cu atat mai mult cu cat vom fi maisinceri in eforturile noastre