cocirla

download cocirla

of 14

Transcript of cocirla

  • 8/6/2019 cocirla

    1/14

    Cuprins

    Capitolul I

    Repere biografice despre Carol cel Mare

    Biografia lui Carol cel Mare_________________________________________

    Einhard despre Carol cel Mare________________________________________

    Capitolul II

    In ceputul dom n iei lui Carol cel Mare

    Conditiile in care vine la domnie Carol cel Mare____________________________

    Conditiile de trai in evul mediu timpuriu__________________________________

    Capitol III

    A ctivitatea politica exter n a

    Relatiile cu longobarzii___________________ ___________________________

    Incidentul de la Roncevalles__________________________________________

    Relatiile cu avarii___________________________________________________

    Capitolul IV

    Imprta n ta dom n iei lui Carol cel Mare i n istoria Fra n tei

    O rdinea in imperiu___________________________________________________

    Epoca de inflorire____________________________________________________

    Capitolul V

    E n igma mormi n tului lui Carol cel mare

    CA ROL CE L MA RE

  • 8/6/2019 cocirla

    2/14

    Capitolul I

    Repere biografice despre Carol cel Mare

    Biografia lui Carol cel Mare

    Cel mai important rege medieval. Era german de origine, si mostenea catevacaracteristici ale acestui popor taria fizica, curajul, mandria. Nu era prea cultivat;a citit doar cateva carti la viata lui - dar bune; la batranete a incercat sa invete sascrie, dar nu prea a reusit niciodata. Cu toate acestea, stia limba teutona si latinaliterara, si intelegea greaca.

    Rege al Francilor, mp rat al Sfntul Imperiu Roman i fondator alImperiului Carolingian. S-a n scut n jurul anului 748 n Prm i a murit la28ianuarie814 n Aachen. Face parte din dinastia Carolingian ncoronat la data de 25

    decembrie800 n Roma de papa Leon al III lea ca mp rat. Numele decel Mare l prime te nc n timpul vie ii.

    A fost unul dintre cei mai mari lideri militari i politici ai Evului Mediu. A cuceritmult din vestul i centrul Europei. Ca rege, Charlemagne a revitalizat via a politic

    i cultural care disp ruse odat cu dezintegrarea Imperiului Roman de Apus.

    Einhard despre Carol cel Mare

    Dar cine a fost Carol cel Mare in realitate ? Ce om s-a ascuns la spatele mitului ?

    Au ramas pastrate putine documente care sa ne ajute sa elucidam misterul. Printreele se afla insemnarile unui invatat, pe nume Einhard, om de incredere alimparatului in ultimii ani de viata.

    Einhard, ne ofera o descriere a imparatului la apogeul puterii : Carol a fost puternic si robust, inalt de statura fara a depasi limita obisnuita. Toti stiau camasoara sapte picioare. Cu cap rotund, cu ochi foarte mari si vii, cu un nas maimult lunguiet ; un par frumos, o figura vesela. A avut intotdeauna prestanta si aimpus, indiferent daca era jos sau calare. Ceafa era scurta si plina, cu putina burta,

    dar avind in vedere statura aceste defecte nu erau prea vizibile. Cu un mers hotarit,emana barbatie, vorbea cu un timbru clar fara a avea o voce puternica cum ar finormal pentru inaltimea lui... S-a imbracat dupa portul national al francilor. Purtao camasa de corp, pantaloni, deasupra o tunica lucrata din matase. Gle znele erauinvelite in legaturi. In picioare incalta cizme. Iarna purta o blana de jder sau devidra. Deasupra : o pelerina albastra. A avut mereu sabia la cingatoare, minerul eiincrustat din aur sau argint .

  • 8/6/2019 cocirla

    3/14

    Capitolul IIInceputul domniei lui Carol cel Mare

    Conditiile in care vine la domnie Carol cel Mare

    Biograful nu a consemnat nimic despre originea si tineretea imparatului.Datarile din acea epoca nu sunt precise, cert este ca perechea imperiala a mai avutun fiu mai mic, Carloman, nascut legitim. Unii istorici au reconstituit pe bazastirilor cunoscute, o vrajba cumplita intre frati. Dupa moartea lui Pepin cel Scurt,imperiul a fost impartit intre Carol si fratele lui. Acesta a murit la putina vremedupa aceea, respectiv, pe 4 decembrie 771, Carol a sarbatorit Craciunul ca rege altuturor francilor. Trecusera doar douazeci de zile. Nici pina astazi nu sa pututelucida complet, daca el a fost avid de putere si a dorit sa domneasca singur sidaca, din acest motiv, a fost ucigasul fratelui sau, asa cum sustin unele speculatii.

    Cuceririle pentru formarea imperiului francilor a inceput in epocamerovingiana, o dinastie ce se considera de descendenta zeiasca. Se tragea dinMerowech. Fondatorul ei Clovis I (466-511) a trecut la crestinism si a contribuitastfel la impunerea puterii francilor in Occident. A supus prin forta saumasinatiuni, regii franci mai mici, a cucerit partile romane ale Galiei, Aquitaniei sitinuturile alemanilor din stinga Rinului. Au urmat confruntari singeroase in cadrul

    aceleasi familii care a provocat declinul merovingienilor. In cele din urma putereaa fost preluata de majordomni detinatorii functiilor supreme in administratiastatului. Carol a preluat mostenirea acestora.

    Conditiile de trai in evul mediu impuriu

    Sursele contin putine date referitor la modul de viata al oamenilor din evulmediu timpuriu. Codrii desi si padurile mlastinoase ocupau tinuturi intinse si

    reprezentau un pericol vadit pentru semenii nostri de atunci. Animalele salbaticeerau una din principalele surse de hrana ale oamenilor. Lumea evului mediutimpuriu era plina de spirite si demoni, de forte dezlantuite ale naturii sausupranaturale. Natura era atotputernica si de aceasta au cunoscut o raspindire marereligiile si cultele animisme. Oamenii s-au hranit in mare parte din vinatoare, pescuit si din culesul fructelor de padure. Mierea de albine era cel mai bunindulcitor deoarece zaharul nu era, aproape, cunoscut in Occident. Uneltele folosite

  • 8/6/2019 cocirla

    4/14

    erau simple. Pin in secolul XI-lea au predominat uneltele din lemn. Plugul cu partimetalice pe roti, revolutia agrara in evul mediu era o raritate ; cele mai raspinditeau fost plugurile din lemn. La ele se inhamau animalele de tractiune boii sauvacile. Ele se gaseau doar pe mosiile celor avuti. Recolta era mica si apropeinexistenta in anii saraci. Hrana insuficienta, combinata cu conditiile reduse deigiena, faceau oamenii vulnerabili la boli. Foametea si epidemiile erauatotprezente, iar analele carolingiene vorbesc mai mult despre ele decit de sprerazboaie.

    In perioada carolingiana, satele erau aparte de intemperii sau salbaticiuni prinsimple baricade primitive. Oamenii traiau acolo linga putinele animale domesticite,in mizerie, de obicei in colibe fara ferestre, facute din lemn sau chirpici, cuacoperis din stuf sau paie. Focul ardea in semiintuneric, fumul se urca pe cos sauiesea afara pe usa joasa.

    Taranii detinatori de pamint erau o raritate in evul mediu. Cei ce detineau pamintul erau obligati sa serveasca stapinul sub forma unor impozite obiecte dinargint, pasari si vite mici. In plus trebuiau sa participe la cele mai importantelucrari de sezon, la culegerea recoltelor sau viilor.

    Capitolul III

    A ctivitatea externa

    R elatiile cu longobarzii

    Carolingienii au fost un popor razboinic, victoriile le-au asigurat dreptul desuveranitate, in acele vremuri, razboaiele erau o lege, iar pacea - o exceptie. Regelenu se putea baza decit pe sine insusi. In conditiile vremii era obligatoriu sa s edemonstreze permanent adversarilor propria superioritate.

    Unul din cele mai importante razboaie duse de tatal lui Carol, Pepin cel Scurt,

    a fost cel impotriva longobarzilor. Vechea alianta a longobarzilor asezati in nordulItaliei si franci a incetat din cauza luptei pentru ascendenta papalitatii. In 753longobarzii au ocupat tinutul bizantin al Ravennei si au amenintat autoritateaPapei. Suveranul pontif Stefan al II-lea trece repede Alpii si cere ajutorul lui Pepincel Scurt. Dupa o scurta ezitare, Pepin cel Scurt ii ofera ajutor Papei si ii invinge pelongobarzi in doua campanii. Papa il numeste pe Pepin, impreuna cu cei doi fii aisai, Carol si Carloman, patronul Romei si ii obliga pe franci sa nu-si aleaga alt

  • 8/6/2019 cocirla

    5/14

    rege, decit din familia lui Pepin. Carolingienii au fost instaurati definitiv cadinastie.

    Dupa moartea lui Pepin cel Scurt in 768, sotia lui Bertrada, a incercat orevenire la faza de egalitate in raporturile cu longobarzii. Ea obtine ca cei doi fii sase casatoreasca cu printese longobarde. In aceasta ordine de actiuni, longobarziiameninta din nou papalitatea. Dupa moartea lui Carloman, Carol ce devenisesingurul suveran al intregii Frantei, ia hotarirea sa atace pe longobarzi. El a dus unrazboi foarte rapid si prin surprindere. Longobarii se asteptau la un atac din nord,respectiv din Alpi. Carol si-a condus armata spre vest intr-un mars fortat,neobisnuit, traversind Franta actuala de la Mont Cenis inspre Piemont, apoi a lovitdusmanul de la spate. Longobarzii au fost atit de surprinsi de aparitia francilor,incit au luat-o la fuga.

    Dupa alte batalii si asedii, intregul regat al longobarzilor, inclusiv centrul din jurul Paviei a fost cucerit de Carol ce Mare in 774. Cu acest prilej imparatul ordonatunderea copiilor fratelui sau Carloman, facindu-i sa-si piarda demnitatea regala potrivit traditiilor merovingiene. A renuntat la alte asasinate, obisnuite drept unmijloc verificat inca din perioada lui Clovis pentru inlaturarea rivalilor. Ii trimite laminastire pe Desiderius si pe copii lui Carloman si demonstreaza astfel o distantareclara de ritualurile singeroase ale trecutului. Noul suveran al francilor se prezintasub mai multe aspecte mai civilizat decit predecesorii sai. S -a intitulat dupaaceea rege al francilor si longobarzilor . I s-a facut o primire triumfala la Roma

    de Sfintele Pasti, unde s-a lasat aclamat drept patronal crestinitatii.Intr-o ceremoniefestiva, jura fidelitate Papei si lasa parti ale posesiunilor lui longobarde. In acestmod, Carol, a confirmat ca teritoriile facute cadou de tatal sau, Pepin cel Scurt,episcopului Romei in 754 si 756 nu isi schimba stapinul. Nu a indeplinit si visul lui pentru un mare imperiu papal Italian. Domeniile date papei, numite PatrimoniumPetri, au format nucleul statului papal care va exista pina in 1870, data dupa care ,a fost redus la Vaticanul de astazi.

    La nord de micutul oras Verden pe Aller, din Saxonia inferioara, se intilneste o

    relicva curioasa a istoriei recente. Este vorba de 4500 de pietre hierat ice inamintirea luptei de rezistenta a saxonilor impotriva negermanului Carol celMare. Intro singura zi au fost spinzurati din ordinul lui Carol prizonieri saxoni -unele surse, probabil exaggerate vorbesc de 4500. Rafuiala singeroasa a avut loc laconfluenta riurilor Aller si Weser, a intrat in istorie ca baia de singe de laVerden.

  • 8/6/2019 cocirla

    6/14

    Pentru a elucida evenimentul trebuie sa ne intoarcem in iulie 772. Carol a planuit un razboi impotriva saxonilor la fel cum ar trebui sa duca adeseamerovingienii pentru a-si apara granitele. Sasii din saxonia si-au pastrat mai bineca alte triburi germanice vechea religie, zeii si traditiile. Patrundeau deseori inregatul francilor pentru predaciuni. Carol avea sa puna capat acestor expeditii sis animiceasca odata pentru totdeuna puterea sasilor. Arata clar acest lucru inca de la primul razboi impotriva lor. A cucerit cetatatea de granite Eresburg, dupa care aintrat in lacasul cel mai sfint al sasilor : Irminsul, un copac sau un trunchi de copac,relateaza mai tirziu un calugar din Fulda. Irminsul intruchipa zeitatea, pentru sasi.Carol a ordonat taierea arborului : a inceput un razboi religios, ceea ce explica sirezistenta dura a sasilor. Va dura 32 de ani.

    Cind Carol a luptat in Italia impotriva longobarzilor, sasii au atacat. In varaanului 775, dupa unele incursiuni, trupele francilor, mai numeroase , invingdusmanul saxon. Ciocnirile armate continua pina cind Carol isi doved este din noutalentul sau de cap militar.In iuluie 776, el se mai afla in Italia superioara, in augusttraversa deja Alpii si ii invingea pe sasi. Daca tinem cont de situatia drumurilor deatunci, a insemnat o performanta deosebita. A fost si un act de mar e vointa a luiCarol si militarilor sai. Conducatorii sasilor, infrinti si uimiti, au trimis au trimisla Carol o delegatie cerind pace. In anul 777, in parlamentul de la Paderborn, au jurat credinta regelui Carol al francilor.

    Curind regale francilor a vazut ca a incheiat pace doar cu o parte a potentatilor

    sasi locali. Widikind, unul din rebelii locali, a lispit de la negocieri. A gasit destuiadepti pentru a incepe lupta contra invadatorilor atit de uriti, in curind numerosicapi militari si nobili saxoni s-au situat de partea celui mai puternic. Astfel, la 782a avut lor baia de singe de la Verden - dupa tradarea venita din propriile rinduri.

    Cine s-ar fi asteptat la mai multa indurare din partea lui Carol cel Mare cares-a lasat orbit de mitul acestuia. Regale francilor nu este patriarhul monom cum ar fi descries ulterior istoriografii. Nu ar fi putu indura crearea imperiului Europeancu indurare si bunatate. In 795 a apelat la un nou mijloc pentru a pune capat

    luptelor ce izbucneau mereu : sasii au fost deportati cu miile. Rezistenta sasilor s-astins, in 804 s-a ajuns la un tratat de pace cu un popor decimat, parasite deconducatori si privat de o mare parte din teritoriile lui estice.

    Un alt conflict de durata a fost cel cu bavarezii. Si in cazul lor raspunzator deconflictul de durata a fost o personalitate carizmatica asemeni lui Widukind alsasilor. Este vorba de varul lui, Tassilo : o personalitate puternica care i -a eliberat

  • 8/6/2019 cocirla

    7/14

    pe baravezi de sub franci. In lupta pentru independe nta, Tassilo a fost la inceputsustinut de conducatorii longobarzi din nordul Italiei. Si aceasta , deoarece si el, casi Carol, alta data, s-a casatorit cu una din fiicele lui Desiderius. Odata cu pierderea puterii catre longobarzi, situatia lui Tassilo a inceput sa fie periclitata, dar el nu si-afacut problem din aceasta schimbare de forte. In plus, a existat si o aversiune personala intre acei doi suverani: Tassilo a trebuit sa presteze juramint e vasalitatelui Pepin si fiilor acestuia, Carol cel Mare si Carloman. In 763, l-a incalcat fiindnemultumit de un razboi din Aquitania.

    Nu se putea pune problema unui razboi fulger, ca impotriva sasilor, deoareceTassilo era crestin si lupta impotriva paginilor.A dus o campanie activa decrestinare in Tirol. A construit numeroase manastiri in tara si le-a improprietarit.;upta impotriva princepelui bavarez necesita multa rabdare. Carol a steptat, deci, siscape de alti dusmani si problem tolerind cu seninatate incalcarea juramintelor, promisiunile de fidelitate, tradarile lui Tassilo.

    Atitudinea ponderata a lui Carol i-a adus stima lumii crestine. Puterea luiTassilo scadea pe z ice trecea. In cele din urma si Papa a decretat ca Tassilo nutrebuie sa incalce juramintele de vasalitate, caci altfel : re gale Carol si armatalui vor fi eliberati de pericolul pacatului, iar vine pentru foc, ucideri sau alteatrocitati petrecute in tara lui o va purta Tassilo si adeptii sai. Avind aceastaacoperire, Carol l-a invitat in 787, in parlamentul de la Worms. Tassilo nu s-a prezentat.Atunci Carol si-a condus armata in aceeasi toamna spre vestitul Lechfeld

    de linga Augsburg. Tot acolo se aduna si doua armate, una formata de franciirasariteni din sasii supusi, alta din teritoriile longobarde ele vin din Dunare siAlpi din nord-est si sud. Lui Tassilo I s-a facut o evidenta demonstratie de forta aimperiului franc pentru a se supune conditionat lui Carol. Primeste comitatulBavaria cu statut de vasaliatate, dar privat pentru totdeauna de libertate. Surselerelateaza ca Tassilo s-a rasculat pentru ultima oara a incercat sa cucereascalibertatea incheind o alianta cu avarii din estul imperiului. Dupa un an, este adus ca prizonier in parlamentul francilor la Ingelheim. Acuzatia : dezertarea in urma cu 25de ani din Aquitania si conjuratie impotriva imperiului si a suveranului sau. Se prea poate ca acolo Carol cel Mare, sa fi inscenat un process politic pentru a -ldeposed de putere pe cel mai aprig adversar. Curtea, avindu -l pe Carol in frunte ca judecator a pronuntat o sentinta : Tassilo a fost condamnat la moarte. Carol l-adecratiat condamnindu-l la detentie pe viata intr-o manastire, forma obisnuita pevremea aceea de a exclude adversarii politici.

  • 8/6/2019 cocirla

    8/14

    Legendele despre mindrul conte Tassilo sunt inca vii in Bavaria. LaWessobrunn, in apropierea manastirii stravechi, vizitatorilor din zilele noastre iisunt aratate cele trei izvoare a lui Tassilo. Potrivit traditiei locale, mai intii s -aodihnit la cea fintina Wezzo, vinatorul curtii. In cer I s -a aratat un sol ceresc si avazut ingerul urcind si coborind. De aceea a construit acolo o manastire, care adevenit un locas de invatatura si cultura si unul din cele mai vechi detinatoare descrieri vechi din limba germana. Tassilo a murit uitat in jurul anulu i 794, probabilla puternica manastire benedictina din Lorsch, in apropiere de Worms. In orice caz,sarcofagul lui a putut fi vazut acolo pina in secolul XVI-lea.

    I ncidentul de la Roncevalles

    Legendele numeroaselor popoare il prezinta pe Carol ce l Mare dreptinvingator absolut. Ele au transformat in victorie chiar si una din infringerile sale.Campania lui din Spania este prezentat de poeti ca un mare success. Un incidenttragic a devenit temaCintecului lui Roland , una din cele mai vcechi epopeeeroice, create probabil in jurul anului 1100 in nordul Frantei. Aventura militara dinSpania nu i-a adus lui Carol vre-un profit vizibil. Nici nu s-a gindit ca peste secoleva fi preamarit ca salvatorul Occidentului dupa atacul impotriva statuluimusulman. A fost una din numeroasele lui campanii de cucerire, care l -a dus deaceasta data in vestul continentului.

    La sedinta parlamentului din Padenborn, tocmai cind victoria asupra sasilor era definitive, a aparut pe neasteptate o delegatie condusa de guvernatorulBarselonei. I-a cerut ajutor lui Carol impotriva lui Abd ar-Rahman cel care nudorea sa recunoasca sultanatul abasizilor din Bagdad si a fondat unul propriu laCordoba. O coalitie puternica sub conducerea spiritual a califului din Bagdad l uptain Spania impotriva emirului Abd ar-Rahman- cel putin asa I se relateaza lui Carol.Imparatul se decide pentru razboi, mai ales ca dorea sa extinda granite spre vest,neclarificata inca. Avea in vedere si o asigurare a ei, poate eventuale anexariaducatoare de venituri substantiale.

    Armata franceza porneste in campanie in primavera anului 778. Carol se afla infruntea contingentului ce merge prin sud-vestul Frantei si urmeaza drumul militarydin St. Jean Pied de Port de astazi prin pasul Roncevalles di n Pirinei. Un al doileacontingent inconjoara Pirineii prin sud est si ajunge astfel in spatele dusmanului.Ajuns in Spania Carol a constatat, ca spusele mesagerului nu prea corespund curealitatea. Spania nu doreste sa se puna in slujaba suveranului crest in, chiar daca

  • 8/6/2019 cocirla

    9/14

    acesta ar fi sigur de sprijinul califului. Orase crestine cum ar fi Pamplona trebuiecucerite cu eforturi. Bagdadul este departe, spaniolii s -au impacat demult cucalifatul din Cordoba.

    Carol s-a aflat mai apoi impreuna cu ermata in fata Saragosei, imposibil decucerit. Populatia opunea o rezidtenta inversunata. Decizia lui a fost rapida sisurprinzatoare : se retrage impreuna cu toata armata si lasa Saragosa intacta. Stia, probabil, ca moartea sau infringerea va pune in pericol imper iul. Reintoarcerea seface prin Pirinei. Undeva, in pasul de la Concevalles, trupele basce au atacat micaformatiune militara aflata sub conducerea lui Roland. A fost o hartuiala de rutina pentru pradaciuni in care Roland si-a gasit mortea.

    Cintecul lui R oland , creat dupa trei sute de ani, prezinta altfel faptele. Era epoca incare tonul il dadeau cruciadele, cele mai importante evenimante ale vremii. Paginii

    mauri au fost cei ce l-au atacat pe curajosul cavaler franc, sustine autorulnecunoscut. Acesta a luptat impotriva dusmanului cu pretul vietii. Mindrul Roland, prea sigur de sine, nu a cerut ajutor la timp. Cind Carol a aparut pentru a serazbuna chiar si soarele s-a oprit in loc astfel ca vajnicul conducator sa poataurmari si nimici paginii raufacatori.

    R elatiile cu avarii

    Carol a mai dus o companie militara inainte de a se dedica organizarii internea imperiului. Aceasta actiune militara a fost indreptata impotrive aliatilor luiTassilo, avarii un popor de calareti ce raspineau groaza si fr ica. In epoca luiCarol ei se stabilize-ra in apropierea lui, respective pe teritoriul Ungariei de astazi,unde au construit fortarete circulare immense. Inconjurate de un val de pamint,inalt de circa sase metri, conform cronicarului din St. Gallen, aseza rile lor pareau afi niste corpuri straine in stepa Panonica.

    Avarii au plecat din Asia centrala spre vest la mijlocul secolului V -lea. Inepoca migratiilor, calaretii avari au nimicit prin foc si sabie si au cucerit un imperiuimens. se Intindea de la Dunarea inferioara spre Carpatii Apuseni, din Transilvania pina la Alpi. In acest spatiu, clanurile si triburile guvernau autonomy, dar se afausub comanda unui han. Armata lor era greu de invins. Pareau sa fi crescut pe caiilor mici, erau in continua miscare, atacind aproape permanent si secatuinddusmanul cu sagetile lor periculoase. La mijlocul secolului VI -lea au aparut inapropierea Constantinopolului. Au obtinut o imensa suma de bani de la imparatul

  • 8/6/2019 cocirla

    10/14

    bizantin. Toate popoarele invecinate au fost supuse de ei si obligate sa plateascatribut.

    Acum, spre finele secolului VII-lea, epoca avarilor pare sa apuna. Armatacondusa altadata de mina forte este pe cale de dezbinare. Alaturi de hanulatotputernic, existau si alti conducatori. Nobilimea bogata are obiective proprii.Primii soli au aparul la curtea lui Carol pentru a discuta problem contraversate degranite.

    Regelui francilor ii plac asemenea situatii: dusmanul se distruge singur, iar Carol trece la atac. Einhard relateaza :Cu exceptia razboiului saxon, cel impotrivaavarilor a fost cel mai mare dus vreo data de Carol. L-a I inceput cu o pregatiremai mare decit altele si a folosit o dotare mai buna. Confruntarea militara a duratopt ani. Regale a urmarit doua obiective : sa p acifice vestul imperiului si sa-i

    supuna pe avari. Planurile lui Tassilo de alianta cu avarii au demostrat ca ei raminun factor riscant. In plus era atras de legendara comoara a avarilor. In campaniiduse secole de-a rindul au strins aur si argint, pietre pretioase si alte obiectescumpe de toate felurile. Intr-o perioada in care aurul si metalele pretioase suntdeficitare, iar banii nu exista practice, asemenea comoara merita orice risc. In anii795 si 796, Carol a dus bataliile decisive care i-au adus victoria impotriva avarilor.Sursele relateaza ca si-a insusit comoara lor: a avut nevoie de 16 care pentru atransporta aurul si bogatiile. Calculind ca fiecare car ducea cam jumatate de tona,au fost vreo opt tone in total. Comoara a devenit temelia imperi ului si a echivalat

    aproape cu aurul adus dupa secole in imperiul Habsburgilor din Lumea Nouarecent descoperita. Luptele au reizbucnit pina in 799, apoi avarii s -au socotitdefinitiv invinsi.Dupa doua decenii au disparut in istorie, fara a lasa vreo u rma.

    Capitolul IVImportanta domniei lui Carol cel Mare in istoria Frantei

    Ordinea in imperiu

    Carol a cucerit imperiul cu sabia in aproape trei decenii, la Roma pe 25decembrie 800, Carol cel Mare a fost incoronat imparat. Ne se stie cum a decursaxact ceremonia. Teza potrivit careie Carol ar fi fost impus de catre Papa Leon alIII-lea sa accepte aceasta incoronare pare a fi lipsita de realism. Evenimantul amarcat desigur punctual final al unei evolutii de durata. Este clar ca fiecare dintre

  • 8/6/2019 cocirla

    11/14

    ei, deci si Carol si Suveranul Pontif, au urmarit sa dea semnificatie proprieceremoniei. Papa era foarte interest sa-si demonstreze imortalitatea in asemeneaimprejurari, respective sa se prezinte ca un intermediar intre Dumnezeu si imparat.Carpl cel Mare urmarea proclamarea prin propriile forte a unui imperiu, dar aveanevoie de sprijinul preventiv al Papei.Abea la urmatoarea incoronare sin 813 laAachen, cind Carol l-a declarant coregent pe fiul sau Ludwig, isi pune singur coroana imperial pe cap.Aceasta practica nu s-a putut pastra.Peste secole,incoronarea la Roma de catre Papa, a ramas cea mai mare legitimare a unuisuveran mirean occidental.Angajamentul special al imparatului fata de bisericaromana si crestinatate i-a conferit o autoritate deosebita asupra ce lorlalti suveranioccidental. Beneficiind de aceasta binecuvintare, care cumuli toate conceptiilemedieval despre ordine si religiolizitate, nu avea nici un concurrent.

    Incoronarea lui Carol ca imparat a fost o decizie importanta pentruurmatoarele secole. Prin aceasta Papa Leon al III-lea si odata cu el intreaga bisericaoccidentala, inclusive vestul, s-au despartit definitiv de Imperiul Bizantin, aflat subsuzeranitatea imparatului. Carol calMare devenind acum cel de -al doilea imparatcrestin al Europei, a trebuit sa se inteleaga cu cel bizantin asupra titulaturii pentru aevita conflicte inutile. De aceea el nu si-a spus imparatul romanilor, ciimperator Romanum gubernans imperium (imparatul care guverneaza imperiulroman). Si acest imperiu a fost definit mai exact dupa citiva ani: s -a vorbit de partea estica si cea vestica a imperiului.

    Epoca de inflorire

    Incoronarea lui Carol ca imparat a constituit punctul culminant al vietii lui.El nu afost doar un simplu luptator calit in razboaie, care a tinut in comanda lui jumate de continent. A avut o influenta importanta asupra vietii culturaleoccidentale printr-o inflorire culturala nemaicunoscuta de secole, iar repercursiunile ei sunt vizibile pina astazi.

    Cea mai expresiva marturire a imperiului lui Carol o reprezinta domul dinAachen, pastrat aproape integral, ca printr-o minune, pina in zilele noastre,declarant bun al culturii universal, aflat in patrimonial UNESCO. Lucrarile deconstructive au inceput in 794, deci inaintea incoronarii ca imparat.A fostconstructive imperial, cea mai impunatoare intre acele similar ale imperiului romanmedieval. A fost si cea care a instituit criterii de comparative. Ne va ramine inca

  • 8/6/2019 cocirla

    12/14

    pentru multa vreme necunoscuta mistica cifrelor ascunsa in ea. S imtim si acumimpresia de ordine mondiala si suzeranitatea pe care avea sa o instituie Carol.

    Domnul se afla in centrul orasului, initial unul din numeroasele palate din imperiulfrancilor. Cu putin timp inaintea incoronarii, Carol s-a decis sa puna capat anilor de peregrinare si sa-si construiasca o resedinta. Rezultatul il constituie resedinta dinAachen.

    La curtea din Aachen Carol a adunat numerosi invatati din toate tarileeuropene, printer ei si anglosaxonul Alkuin. Multe scrieri antice, cunoscute astazi,au trecut prin mina celor din aceasta scoala.Munca si ideile lor au influentat evulmediu si vor constitui bazele gindirii noastre rationale. Carol nu a stiut nici sascrie, nici sa citeasca. A pus sa i se citeasca , de pildaStatul Domnului deAugustinus. Pe acte vedem si acum liniile chinuite bfacute de imparat drept

    iscalitura. Nu a fost lipsit de educatie a stiut latina si intelegea greaca veche.Actele normative si eforturile de asezare pe baze legale a statului au fost

    intelese ca un fel de ordine al lui Dumnezeu. Toate sunt puse, in ultima instant, inslujba unei utopii, probabil viziunea personala al lui Carol. Ar fi o greseala caactele si legile sa fie intelese concret, conform textului. Deseori, ele sunt expres iaunei doleante, Carol nereusind niciodata sa le puna in practica. S -au pastrat multedin cele introduce de Carol. Ii datoram lui, in cele din urma, faptul ca a folositliterele mici ale alfabetului latin impreuna cu cele mari. Ele au rezultat din asa -

    zisele minuscule carolingiene ale scribilor lui Carol cel Mare.

    Capitolul VE nigma mormitului lui Carol cel Mare

    Carol cel Mare a murit la Aachen, in centrul lumii sale, pe 28 ianuarie 814.

    Cronicarul Einhard scrie: In luna ianuarie, pe cind se afla la Aachen pe timpul

    iernii, a facut febra mare si trebuia sa stea la pat. A decis sa poateasca, ca

    intotdeauna cind avea febra. Credea ca prin retinere putea alunga sau opri

    boala.A inceput sa aiba dureri intr-o parte, cum erau cele descries de greci ca

    pleuritis. Cu toate acestea, a tinut in continuare post, se intarea doar cu putina

    bautura. A murit dup ace a primit ultima impartasanie pe 28 ianuarie, in cea de -a

    treia ora a zilei, la sapte zile dupa ce a cazut bolnav. Avea 72 d e ani si 47 de

    domnie .A fost ingropat in aceeasi zi in biserica construita de el.

  • 8/6/2019 cocirla

    13/14

    G raba cu care a fost inmormintat s-a datorat, probabil, dorintei de a-l salva de

    calugarii de la manastirea St. Denis. In 769, Carol stabilize sa fie inmormintat

    acolo, alaturi de tatal sau. Pentru calugari un asemenea mormint ar fi adus dupa

    sine importante foloase: cadouri din partea familiei imperial, pelerine din toate

    colturile lumii, bani si putere. Cei din Aachen au incheiat toate ceremoniile incainainte ca delegatia din St. Denis sa ajunga in oras. Pentru cei din anturajul

    imparatului, mormintul din Aachen insemna asigurarea status quo -ului, si fireste,

    si a rolului de oras residential.

    Iarna anului 881 a dat peste cap toate aceste calculi dupa ce normanzi i,

    porniti in incursiuni de imbogatire, si-au stabilit aici tabara. Este posibil ca inaintea

    sosirii invadatorilor, calugarii din St. denis sa fi acoperit mormintul pentru a nu fi

    gasit. Cert este ca odoarele din el au fost puse la adapost in Mainz. Oricum s-ar fi

    petrecut evenimentele, dupa aceasta data s-a pierdut urma mormintului.

    In anul 1000 un alt imparat a venit la Aachen Otto al III -lea, cu gindul sa

    reface biserica si imperiul. Acesta este motivul pentru care a cautat relicvele lui

    Carol, transformat deja intr-un mit. Se prea poate ca el sa fi gasit mormintul, desi

    sursele sunt contradictorii in aceasta privinta. Poate calugarii domnului sa fi avut

    o cronica veche, mostenita de la cei din Stavelot. Sau poate clericii domnului au

    deschis ascunzatoarea pentru noul imparat. Dupa trei zile de cautari, ne spun

    cronicarii, imparatul Otto a gasit marmintul lui Carol. De acum inainte relatarea

    devine misterioasa : Am intrat la Carol. Nu fusese ingropat asemeni celaorlalti

    morti, ci se afla asezind pe un piedestal ca si cum ar fi trait. Purta coroana din aur,

    tinea sceptrul, iar pe miini avea manusi, din care ii ieseau unghiile de la degete

    Cind am ajuns lao placa din calcar si marmura, am simtit un miroas foarte

    puternic. Am ingenunchiat si ne-am rugat lui. Dupa aceea imparatul Otto s-a

    imbracat in alb, i-a taiat unghiile si a repus la loc tot ce lipsea A scos apoi un

    dinte din gura, a pus placa la loc si a plecat . Aceasta este versiunea contelui de

    Lomello, unul din cei ce l-au insotit pe Otto. Relatarile altor cronicari sunt diferite

    de toate acestea.Cadavrul imparatului avea o pozitie obisnuita, deci nu sedea si Is-a scos o numai cruce de la git.Dupa acel moment, mormintul a disparut din nou

    in negura vremii.

    Dupa 150 de ani, imparatul Friederich Barbarossa, a descoperit din nou

    mormintul lui Carol printr-o inspiratie dumnezeiasca dupa cum scrie cronicarul

    curtii. Barbarosa a pus osemintele intr-o lada din lemn si a ordonat sa se faca un

  • 8/6/2019 cocirla

    14/14

    sicriu. In anul 1215, din ordinul lui Frederich al II-lea, osemintele lui Carol si-au

    gasit linistea pe veci intr-un sicriu din aur intr-una din stranele bisericii din

    Aachen. Sunt ele intradevar ramasitele pamintesti a lui Carol? Oamenii de stiinta

    pot afirma ca este vorba de remasitele unui singur om, care a trait in jurul anului

    800 si avea o statura neobisnuita mai mult nu.

    Mormintul initial continua sa fie cautat; cercetatorii specialisti in evul mediu

    au emis numeroase teorii. Astfel ca in 1910, arheologii au sapat in asa -numita

    constructie vestica a domnului din Aachen. Au gasit si un cavou mare, dar pentru

    ca nimeni nu credea ca imparatul ar fi putu fi inmormintat in afara domeniului

    sfint al bisericii, cercetarile au fost abandonate. Istoricii, specialistii in domeniul

    artei si arhitectii continua sa caute adevaratul mormint al lui Carol. La inceputul

    acestui secol, unii cercetatori arata ca descrietrea facuta de contele de Lomello

    este o descriere fantezista. Ei nu cred ca ar fi existat un cavou sau vreun cadavrumumificat. Ar fi vorba aici de una din minunatele povesti cu care cronicarii

    timpului obisnuiau sa faca descrierea mai atractiva? Alti cercetatori banuiesc

    existent unui cavou in pamint sau intr-un parete, poate in perimetrul constructiei

    din vestul domului, dedesubtul salii initiale a tronului. Comoara lui Carol s-ar fi

    putut sa fie transformata in adoarele unui altar in vestitul Pala d Oro . Un

    constructor de la domul din Aachen citeaza o cronica veche : Clericii au dispus ca

    ornamentele din aur sa fie facute din comoara gasita in mormintul lui Carol .

    Relatarea pare sa aiba un graunte de adevar. A fost facuta din ordinal imparatuluiOtto al III-lea pentru Altarul-salvator spre linistea sufletului lui Carol, marele

    imparat ingropat cu un etaj mai jos. Misterul ar putea fi dezlegat. S-ar putea deci

    ca Carol cel Mare sa fi fost ingropat in vestitul sarcofag Proserpina, direct sub sala

    tronului. Succesorii lui au putut astfel sa se bazeze pa influenta sfinta directa a

    fondatorului imperiului. Ar fi posibil, oare, sa fi exi stat, totusi, un cavou cu comori,

    ramas nedescoperit pina astazi? Cautarile vor mai continua multa vreme.Enigmele

    despre primul imparat nu au fost dezlegate in intregime.