Școala istorică a lui Liprandi.

Liprandi Ion Petru (17.07.1790 – 9.05.1880 ) biografia caruia este neobisnuita si

dificila . In tinerete numele lui era asociat cu aventurier , romantic,pasionat de dueluri

, curajos ,avind legaturi cu decabristii si vizita lui Puskin la Chisinau.

Este cunoscut ca istoric , publicist,scriitor militar.Descendent dintr-o familie prin

venele carora curgea singe spaniel,tatal sau Pedro Liprandi care inca in sec.XVII s-au

stabilitin Italia de Nord ,Astfel in anul 1785 tatal sau a venit in in Rusia in calitate de

nadvornii sovetnic- functie acordata conform Tabelului Rangurilor – fuctionar de

gradul 7 poate fi capitan de rangul 2, locotent-colonel in armata , casatorindu-se cu

baronesa Kusova , iar la 17 iunie 1790 nascindu-se fiul Ivan. La data de 13 august

1807 si-a inceput in armata serviciul militar in calitate de ofiter de intendenta in

regimental quarmasterilor . A fost participant la razboiul din anul 1808-1809 cu

Suedia , pentru participare i-a fost acordat gradul de locotent la 12 decembrie 1808 ,

apoi la3octombrie 1809 decorat cu ordinul Sfintei ANA , inminata spada de aur

pentru curaj la 20 decembrie 1809, decorat cu Ordenul Sfintului Gheorghe , , in

timpul aflarii regimentului rus in Franta la ajut pe prefectului politiei din Paris in lupta

cu tradatorii .In timpul razboiului din 1812 isi oficia serviciul militar in regimentul de

infanterie nr 6. In anul 1814 la 2 februarie este trecut in regimentul din Kamceatka ,

apoiin 1nul 1821 la 25 august in divizia lui Orlov in Iakutia , in anul 1822 la 10

aprilie trecut in regimentul de vinatorii nr . 33 .

Dupa o perioada de prosperare in care inainta pe scara profesionala din cauza

firii sale aventuristice se incepuse o perioada de declin din urmatorul motiv: din

cauza ca la un duel adversarul a murit Liprandi este trimis in armata cu functia de

readovoi, aici in Basarabia a facut cunostinta in anul 1822 cu Puskin cu care au

devenit foarte buni prieteni ,informatii despre care stim din notitele lui Liprandi

cuprivire la perioada in care Puskin a stat in Chisinau si in sudul Basarabiei . Puskin

scria in anul 1822 urmatoarele despre Liprandi : “ Elimi esteun bun prieten si care nu

este agreeat de guvernare si nici el la rindul lui nu-I greiaza ” . Aici in Basarabia a

facut cunostinta cu Raevschi,Ohotnicovim,Orlovom si cu alti decabristi fiind

preocupat de ideele lor si devine membru al Lojei masonice “Ovidiu “ . Totodata

facut cunostinta si cu lti decabristi printer cre ea si Muraviov-Apostol si Volkonskii ,

ultimul isi adduce aminte ca atunci cind in anii ’20 in Franta revoltele isi pusese

scopul de a pleca ca voluntary in armata italiana si din cauza pericolului la care se

supunea a fost nevoit sa treaca in rezerva si s-a manifestat interesul si convingerea de

progresare a Lojei Masonice . In ianuarie 1826 este arestat in cazul decabristilor, dar

peste o luna este eliberat si reabilitat , insa aceasta experienta la obligat intr-o oarecare

masura sa renunte laactivitatea politica sis a treaca de partea guvernantilor. In

decembrie s-a reintors deja la sud ,participa in razboiul ruso-turc din 1828 – 1829 ,

avind rolul de agent secret.In anul 1832 cu gradul general – maior pleaca in rezerva .

In anul 1840 incepe a lucre din nou doar deja in calitate de functionar civil al

Ministerului de Interne ; jucind un rol crucial in cazul Preshovskova despre care se

tinea in secret . , trimitin la ei avocatul Antonelli . In rezultat la 11 aprilie 1849 , au

fost arestatzi 39 de persaone , apoi 21 de persoane in exil . In momentul in acare se

considera ca aceasta grupare propagandistica a fost anihilata si tarul si conducerea

erau satisfacutzi de rezultat dar a a aparut un ceva nepravazut : au fost atinse

interesele sectiei a 3-ea a unei sfere influente . si anume acest fapt a contribui ca

cariera lui Liprandi a luat sfirsit. Astfel si-a incercat puterile in calitate de istoric ,

publicist , scriitor militar

Concomitent cu studierea problemei estice se preocupa de istoria militara, si de

razboaiele de la inceputul sec IXI, a acordat o atentie deosebita razboiului russo-turc

din 1812.El tine cont de tot ce se editeaza despre aceasta tema in Rusia dar sipeste

hotare ,publica articole istorico-critice pe aceasta tema , s-a pus accentual pe greselile,

planurile de lupta , creeaza o bibliografie detaliata despre acest razboi.Notitele sale

erau foarte appreciate de catre contemporani , inasi Lev Tolstoi in “ Razboi si pace ” a

utilizat informatiie cu character istorico- critic . El a ataras atentia opinieipublice inca

prin faptul aca a constituit lista participantilor razboaielor napoleniene care erau inca

in viata , a scris despre viata acestora , a cautat agendele si memoriile acestora ,

indemna publicarea acestora . Notitele sale pe care le intocmea erau importante prin

faptul ca erau intocmite in baza agendei salesi foarte putin din memorie. Astfel

rezultatele muncii sale in prerioad anilor 1840 – 1860 sunt evidenta privind razboiul

1806-1812 la care a aparticipat . Agendele sale asa cum ia scris in anul 1869 in

ianuarie lui Bartenev “ contin impresii si date din ncele mai neinsemnate pina la cele

de importanta cruciala care nu sunt meniete pentru a fi publicate . “., el a continuat

systematic de a face notite incepind cu anul 1807 o data cu venirea sa in armata si

pina la sfirsitul vietzii. In scrierea lor adat dovada de spirit de observatie fin . Liprandi

a facut o copie a magendelor sale si leatrimis peste hotare dar manuscrisul si la lasat

lui .Insa in anul 1880 dupa decesullui manuscrusil a disparut . Sheremetev a a firmat

ca in familia lui Liprandi exista presupunerea ca anul din fiiilui a distrus manusrisul .

Este ingopat la cimitirul Volkov din Sankt- Petersburg.

In a. 1831 a a vut loc fondarea Bibliotecii Publice din Chisinau . Atunci s-a pus

problema completarii ei cu literature . A fost trimis V.G.Tepleakov la Moscova pentru

a procura din librarii carti pentru Biblioteca Publica din Chisinau . A fost intocmita o

lista ;I stabilita o suma. Cea mai importanta achizitie de la acea vreme o constituie

bibliotecparticulara a colonelului Liprandi care Numara 428 exemplare de cartzi . Ela

cerut penrtru toate aceste cartzi suma de 4.500 de ruble. Biblioteca lui Liprandi era

constituita conventional din 3 compartimente . Primul compartiment : întrunea

operele “Iliada ” și “Odiseea ” de Homer , “ Geografia ” lui Strabon , opere de

Herodot , Xenofont ,Demostene , TitusLivius , Diodor din Sicilia ,Cornelius ,Plinius

cel Tînăr , Plinius cel Bătrîn , Horațiu , Ovidiu , Pericle,Cesar ,Socrate , Dionysos

din Halicarnas , Nestor ș.a.

Al doilea compartiment : făceau parte cărtțile de istorie ,geografie , statistică și

alte științe .

Din datele biografice despre Liprandi putem sesiza momentul in care a trecut peste

interesele meschine ale sectiei a 3-ea a unei sfere influente, s-ar parea la prima vedere

ca soarta i-a jucat festa si ca cariera sa militara este sfirsita, dar abilitatile, mentalitatea

si spiritul analitic l-au transformat rapid in unele din principalele figure politice si

militare din regiune.

Odata ajuns in Basarabia, Liprandi incepe sa colecteze informatii referitoare la

actiunile si planurile diversioniste ale turcilor in Principatele Romanesti si Bulgaria,

ba mai mult decit atit ,in anul 1823 Contele Vorontov, rezidentul tarului in Basarabia ,

ii largeste misiunea in vederea prezentarii unui raport integral statistic referitor la

regiunea Basarabiei (In ceea ce priveste activitatea lui Liprandi, in timpul aflarii la

Chisinau, avem informatii precum ca ar fi urmarit scopul spionajului politic.

Reisind din aceste considerente,Liprandi a fost nevoit sa intre in strins contact cu

populatia bastinasa, sa faca cunostinta cu mentalitatea,cultura,obiceiurile lor. Prin

prisma acestor elemente,camuflindu-se scopuri politice,si anume elaborarea unei

lucrari de sinteza ce ar demostra legitimitatea anexarii Basarabiei la Rusia,inca din

cele mai vechi timpuri.In acest consens autorul este primul dintre cercetatorii rusi care

recurge la studierea veche a spatiului dintre Prut si Nistru, tehnica ce pe parcurs va fi

preluata si de alti cercetatori.(Russov)

Desigur , la baza acestor ipoteze , sta climatul politic al timpului, de remarcat faptul

ca una din primele lucrari ale cercetatorului rus “descrierea istorica statistica si

militara a Basarabiei” este un studiu consacrat Istoriei vechi a spatiului Pruto-

Nistrean.Acest studiu adincindu-se din cele mai vechi timpuri pina la cucerirea

dacilor de catre romani.

Pentru a demonstra legitimitatea alipirii Basarabiei la Rusia si viablilitatea

pretentiilor tariste din punct de vedere istoric asupra acestor teritorii,autorul recurge la

niste ipoteze utopice: denumirea de Basarabia provine de la vechile triburi slave ale

bessilor atestate de Liprandi pe teritoriul dintre Nistru si Prut, precum ca Caesar ar fi

de origine slava (idee fara vre-o trimitere la vre-un autor sau opera antica),triburile

Bastarnilor,getilor si dacilor sunt de origine slava …

In operele sale se observa foarte clar tendinta de a demonstra continuitatea slavilor

pe teritoriul Daciei,lucru pentru care deseori apeleaza la autori antici,insa cind vine

cazul de a face referinta concreta la o lucrare anumita, Liprandi se limiteaza la

expresiile : Unii autori ,in unele lucrari. Cu toate acestea,autorul nu se simte intimidat,

si vorbeste despre spatiul dintre Prut si Nistru,ca despre un teritoriu ce apartine

legitim Rusiei : Principatele Romane,incearca sa se alature occidentului in

contradictie cu mersul logic al istoriei,

“Schita scurta istorica a teatrului operatiunilor militare” : in aceasta lucrare autorul

vorbeste despre tearul rus de razboi care incadreaza inclusiv si teritoriul dintre Nistru

si Prut.Cu toate aceste autorul nu neaga faptul ca rominii sunt locuitorii bastinasi ai

teritoriului Transilvaniei,Valahiei si de pe malul Nistrului care sunt urmasi ai daco-

romanilor (desigur cu provenienta slava).

Scrierea istoriografica a lui Liprandi,se caracterizeaza atitudine extremista

antiromaneasca,ignorind orice descendenta latina in spatiul Prut-Nistrean.Desigur aici

vedem elemente demagogice si propagandistice ale influientei politice. Toate acestea

urmarind scopuri foarte bine determinate. Respectiv, in vederea metodologiei

cercetarii istoriografice a lui Liprandi observam ca se face apel la investigarea istorică

spre o cercetare mult mai amplă a evenimentelor şi fenomenelor istorice,(a unei istorii

profunde inca din antichitate cu scopul de a demonstra legitimitatea alipirii Basarabiei

la Rusia ),se pledeaza pentru căutarea explicaţiilor si prin investigaţii ample de a

stabili cauzele posibile,si de atinge scopul propus, indiferent de situatie si adevarul

istoric.

Atunci cind autorul incearca sa vorbeasca despre mentalitatea bastinasilor din

Basarabia acesta spune ca moldovenii spun despre turci utilizind niste descrieri

aparent fantastice (cum astia decapiteaza sau mutileaza dusmanii)iar aceasta

degradeaza spiritul barbatesc al ostasilor nostri (spune Liprandi) pentru care ai inrola

pe moldoveni sau romani alaturi de ostasii rusi , I se pare un lucru inadmisibil.

Totodata garnizoanele militare formate din moldoveni si valahi , si conduse de catre

ofiterii rusi, nu au sunt echivalente garnizoanelor rusesti, o prim cauza a acestea era

disciplina militar al bastinasilor ,care lasa foarte mult de dorit. Buna oara Aga (agele)

din Iasi si Bucuresti aveau asa zisii agentii sai (arnauti) rectrutati din rindurile

bastinasilor ce indeplineau fel de fel de acte cu caracter diversionist.Ca spre exemplu

in multe tinuturi se refuza de a se prezinta binevol recruti pentru armata ruseasca, de

aceea se recurgea la inrolarea fortata, insa odata ajunsi la iasi, tinerii recruiti

evadau.Pe linga aceasta, caracterul neprielnic al bastinasilor mai era demosntrat si

prin nenumaratele nesupuneri administratiei locale (in persoana ofiterilor si trimisilor

rusi) ba mai mult decit atit ajungindu-se si pina la omoruri)

Autorul critica dur atitudinea popoarelor moldav si roman pentru nesupunerea si

nemultumirea lor fata de Marea Rusie care i-a eliberat de jugul cotropitorilor otomani.

Ba mai mult decit atit, autorul enunta ideea ca Moldovenii sunt intr-atit de lasi si naivi

incit refuza sa lupte de partea Rusiei pentru propria sa eliberare, ci mai degraba ar

lupta impotriva cazacilor si rusilor, care cu intentii bune, doresc sa ii eliberezede jugul

musulmanilor (campanie lansata inca de Ecaterina a II, care aoutoproclama aparatoare

a crestinitatii) . Bastinasii , procedeaza astfel deoarece sunt obsedati de idea ca

otomanii sunt un popor mai rau ca diavolul, care va devein si mai razbunator din

cauza rusilor.

Ca o concluzie a situatiei date, as putea aduce o comparatie care poate fi inteleasa

atit la propriu cit si la figurat: bastinasii ii privesc pe rusi si cazaci ca pe un urs

flamind ce zadara un stup de viespi (in persoana turcilor) , si mereu se gindesc la

vorba ceea “capul plecat sabia nu-l taie”

Pe linga acestea autorul vine cu niste idei precum ca majoritatea cuvintelor din

limba vorbita de bastinasi in ambele Principate,sunt de origine slava precizind la acest

capitol ca intrevederile diplomatice,si de oficierea cultului religios,se efectuau

exclusive in limba slavona. Acestea vin inca odata sa demonstreze apropierea

moldovenilor de Rusia. Insa , cu toate acestea, Liprandi este intimidate de boieri

scriitori,crescuti si educati in occident,carora li s-a implantat in subconstient o idee

extreme de aberanta,precum ca moldovenii si valahii au aceleasi radacini ca si

popoarele occidentale si sunt urmasi ai Romei fapt pentru care se intituleaza

Romani.Reisind din aceasta, ei ar urma sa se apropie nu de Rusia ci de Occident, in

vederea limbii,religiei,mentalitatii,organizarii de stat. In Fruntea acestei miscari

PROoccidentale se afla rominii din transilvania (in persoana carora autorul vede figuri

ce se ocupa cu propaganda si demagogie, netrebuincioase poporului.) care au fost

occidentalizati de catre austrieci.Acestia demult timp isi editeaza cartile in grafie

latina,iar in plan religios au trecut de la Ortodoxie la catolicism. Drept exemplificare

noii tendinte de trecere la scriere cu litere latine, Liprandi prezinta cuvinul “ostrov”

care este inradacinat in lexical bastinasilor inca din vremuri tirzii, care acum este

preschimbat cu cuv. “Insula “ . Actualmente aceste schimbari nu doar ca sunt greu de

perceput si citit pentru muritorii de rind, dar si sunt extreme de dificil de

pronutat .Toate aceste interferente isi gasesc ecou in cadrul tinerei generatii, educate

in occident,in stil revolutionar,propagandistic orientat impotriva Rusiei.

Atunci cind vorbeste despre Basarabia, Liprandi n-o reprezenta doar ca un simplu

element strategic de recrutare si instruire a garnizoanelor militare , dar deasemena si

locul lor de provizii, punct strategic important in caz de stramutarea centrului de

razboi in dreapta denarii. Deasemenea mentioneaza ca aici rusii au construit spitale

pentru raniti, iar in caz de iarna, acest teritoriu fiind predestinate stationarii si

aprovizionarii armatei.

Asemenea si carierei sale, care a suferit un esec la un moment dat,din cauze strine,

autorul vorbeste despre calitatea rea a apei si a alimentelor,clima igiena

nesatisfacatoare ca principalele cauze ce provoaca slabirea armatei.(prin aceasta

incearca o tentative de justificare a insucceselor militare, provocate de cauzele expuse

mai sus, ce a redus considerabil numarulor ostasilor care au intrat in lupta fiind mai

putin decit a fost preconizat la inceput.)