LOUIS LAVELLE

Eroarea lui Narcis

LOUIS UwEILE, L'erreur de Narcisse

@ Editions de la Table Ronde, 2003. All rights reserved'

Editura Tracus Artewww.tracus€lrte.ro Bucuretti, str, Sava HenSa nr' 2,sector 7

@ 2019 Tracus Arte, pentru aceasti edilie in limba romAnd

Prefali de Jean-Louis Vieillard-Baron

Traducere din limba francezlde Iana Maravis

ffi?is*w&,&

2019

ffiii Nagonaie a RorninieiIIIVEILE, LOUIS

Eroarea lui Narcis / Louis Lavelle ; trad' din lb' francezh

de Iana Maravis ; pref' de Jean-Louis Vieillafd-Baron' -

Bucuregti : Tracus Arte, 2019rsBN 978-60 6-664-937-5

I. Maravis, Iana [trad')II. Vieillard-Baron, fean-Louis (pref')

827.133.1

Cuprins

ennrnlA - Lours LAVELLE, FILISzFALVIETIISPIRITUALE

cAprroLUL irurAl - ERoAREA LUI NARCIS...................3x

1. Aventura lui Narcis...2. N,imfa Echo,,.... .,....,,,...,,r,,,,,,,,.,.,,,32

3. FAntAna sau izvorul .,..;........33

4.'Oglinda gi arnalgarnul de argint ...............3,[

5. Trecutul gi moartea ...............35

6. Un strdin care este

7. Umbra unei umbreel insugi 37

f. in ce igi afli i\arcis satisfaclie9. Picatul impotriva min!ii.......;...,.,....;................ ...................42

10. Moarte sau nagtere? ',.,.'''4311. Narcis gi PygmaIion.,,...........,.........r.......i............ ................44

12, Adam gi Eva,,;.,......

CAPITOLUL II - TAINA INTIMIT4TII."..,,,..,,........... ........,..47

1. Cunoagte-te pe tine insufi '.,'',''','.....'4v2. Intimitatea cu sine gi cu semqnii.;,,,,,,..,.......,.,.,,,,..'....,...48

3. Secretul tuturor4. Singurdtatea aprofundatH pi pierdut5........,...,.......,,,,...S 1

31

...;......................39

40

4,5

.€li#r,a;r,..

5. intAlnirea cu un alf om.................... ..5;2

F

6. Reciprocitate,..........." """""""' 54

7, Cunoagterea de sine 9i cunoatterea semenilor"""' 56

B. Pictorul gi portretul """""""' 57

9. Cunoaqterea depi;itd...".'."'."".."' """"""" 59

10. Un ajutor reciproc """""""' 60

L1. Culmile comunicirii ""'........""""' """"""'62

cAPITOLUL III - A FI TU INSUTI ".'.""."."""'.. """""""""'641. Polifonia congtiinlei """"""" 64

2. Cinismul """""""' 65

3. Actorul propriului ro1..."...'.....".. """"""""'674. Neputinla de a ingela........... """"""""""""' 68

5. Inelul lui Gyges.." """"""""""' 70

6, Sim ut sum aut non sim.'.".......".. """""""'7L7. Descoperl ceea ce eqti """"'72

B. A strhpunge inima cu sabia """""""""""'739, Dincolo de mine insumi........' """"""""""" 75

10. Adevdr gi sinceritate '..'.'...."....." """""""'7611, Sinceritatea in ac!iune..."." """""""""""' 78

l-2. intoarcerea la primordial """"""""""""7913. Sub privirea lui Dumnezeu."'."""""""""""""""""""" B0

CAPITOLUL IV - ACTIUNEA VAZUTA $I ACTIUNEA

NEVAZUTA .."""""..""""' 83

1-, )ocul responsabilitefii.....'.....' """"""""""" 83

2. Atragerea responsabilitatii"'....."' """"""' 84

3. Lauda muncii """""""""""""" 86

4. Activitatea gi lucrarea ei "'."".',,,," """"""'875, Pdsirile cerului 9i crinii pajigtilor "" """ 88

6. Activitatea nevdzuti' """"""' 89

9. Tdcerea gi cuvintele... ..,................,,,.93

10. Chipul din somn.... .....,..,,.......95

LL, Statornica noastrd esen!d.......... ...............97

cAPTTOLUL V - pUTERTLE SrMTURILOR......,.,,.,.............99

L. Eul ,,sensibi1"............,,, .............,.99

2, Un echilibru fragil,...... ,,,,,..... L00

3. Sensibilitatea trupului .,................. ,,,,,,......101

4. Sensibilitatea, ecou al voinlei,... .............702

5. Sensibilitatea unitd cu inteligenla ...............................104

6. O cumpind sensibili ...........106

7. NeizbAnzile sensibilitdlii.............. .......,,...108

B, Neajunsurile suferin!ei.................. .,.,........109

9. Suferinfa transfigurate ..,.............,.. ...........111

CAPTTOLUL Vr - TNDTFERENTA $r UTTAREA..............7r4

1. Doui indiferenfe ...................'1,74

2.Indiferen!5 gi gingdpie.,................,. ,.,.........115

3. Indiferenla fafi de ceea ce ne este dat......................7I7

4.lndiferenfi gi dezinteresare,,...... ............118

5. Dreptatea, o indiferenfd a minlii ..........119

6. Evenimentele cele mai mirunte............,........ ..............1,27

7. Diferitele forme ale uitdrii ..............,........1,22

8. Uitarea cea intotdeauna imperfectd,.,,,,...,,,, ..............124

9. Uitare gi renun1are...,..,,..,..,.,....., .............,...125

cAPTTOLUL VIr - VOCATTA $r DESTTNUL.....................I27

1. Mintea oamenilor diferd ..........................1.27

Z.inzestrarea cu geniu ............I28

3, De la caracter la vocalie ""130

4, Vocalia fiecdrui individ 9i a fiecirui popor """"""'132

5, DiscerndmAntul vocaliei """""""""""""'1336, Alegerea inevitabild."""","""""""' """"""734

7, Fidelitatea,,',""".,',,.,,',, """"""135

B, Destin gi vocalie """"""""""L37

9, Evenimentele 9i hazardul"" """"""""""'1381"0. Destinul unic."."'.'.. """"""'139

11. Alegerea fiecdrei fiinle"""""" """"""""I47

CAPITOLUL VIII - CHINURILE INDIVIDULUI.."'".'"..'143

1. Iubirea de sine...',,.', """""""'743

Z.Pfurerea.. """"""'744

3. Rigla de plumb """""""""""'746

A.lhrafali de ceea ce este diferit' """""""747

5. Critica mlreliei """""""""""749

6, Ostilitatea impotriva oamenilor de spirit """""""" 1 50

7, Trufie gi smerenie """"""""752

B, Smerenia 9i preluirea semenilor """""153

9, A fi simplu 9i nu umil.. """"I541- 0. Avarifia, belie a puterii pure """""""""""""""""""" 1" 5 5

1-1. Aurul spiritual """"""""""'158

CAPITOLUL X - SCHIMBUL SPIRITUAL..''"..'""'''".'".'161

1, Cele doui ingelesuri ale lui ,,comun' ""'761

2, Separalia care une$te """"'162

3, Identitatea dintre relaliile cu semenii

gi relaliile cu sine """"""""'164

4, A acliona pentru semeni """" """""""""'165

5, Nu ciuta si aclionezi asupra semenilor """""""""'767

6. Discrelia ........,.,.168

7. Lumina binefacerii,..... ..............1,71

B. Sd ne purtem unii altora poverile ........I72

9. A primi qi a ddrui ..................173

1"0, Mdrefia recunoscute..................... .........,.I74

11, Afinitdlile spirituale,,,. .............1.75

L2. Prieteniile alese ...,..............I77

L3. Un paradis intredeschis,,,,,,.,,,,,....,,,,,, ....I78

cAPITOLUL X - LrNr$TEA SUF1ETU1Ur....,,,,,.............., 181

1, Pacea sufletului ,...........181

2, Nu te gribi niciodati ................ ........,,,.......183

3. Resurse pe potriva nevoilor noastre....,,,..............,,,..185

4. Ce depinde gi ce nu depinde de noi.........,,,..............,,,186

5. inlelepciunea zilnici ..........,188

6. Evitd certurile..... ....................189

7. Aratl blAndele celorlalli ........ 190

B. BlAndele pi hotdrAre, ...........792

9. BlAndefe gi lumind ............,.,193

10. Ribdarea pi blAndelea.,.,......,..,,,.,, .........,195

LL, O prezenfd care ne intrece intotdeauna ..,..,,.,.......196

CAPITOLUL XI - INTELEPCTUNEA $r PATrMILE.......19B

L. Dubla naturd .......,,,.,...............198

2. Coincidenta extremelor,............,,,,,, ..........200

207

,......'....208

!0. in elepciunea ca poFesie de sine..'...".'-'.."""""",.."210

11. inlelepciune, eroisdr, sfin;enie ' 271

cAPTToLUL XII - SPATIUL SPIRITUA1,.,...,.......,,,, ........'2\4

1, Virtulile cunoagterii

2, Din afari, spre lniuntru.,,...',...." 2t63. Spaliul spirituaI,.....,....... """""""'2:L74. eele doul lumini.,....-,...........,"....r.i...r...r...r..i.i ""',.,.'....'..,.',,2L9

5. Limpezim.ea privirii spirituaIe......r.r.....i......i......! -""".'2216 Puritate

9. Si vezi cum se nasc lucrurile ........227

10. Frurnuselea pfezenlei pure........,,...........,".,...., '....'...''228

X-1. Culrnile sufletului...................'...;i...""".-'."-'+".- -.."'."'..234

i

l,rr;;; 'tll

:

IIi

neinsemnat ecou al fdrAnei face din nou sufletul si ca-dd, Prezenla purd de care avem atunci parte produce innoi emolii intense, insi ea rimAne doar o pregustare atirAmului de dincolo. Resim;im in existenla noastripacea sufletului gi seninitatea ingelepciunii; insiLavelle nu se amdgegte, cdci viala omului nu poate sdnu cunoascS zbuciumul. Finalul la Eroarea lui Narcis artrebui completat cu prologul la patru Sfinfi, consacratsfinfeniei, miracolul nesfArgit al prezenlei spirituluiprintre noi. Lavelle admite astfel cd orice om poateavea acces la experienla metafizicd a spagiului spiritual,inclusiv in dimensiunea lui cvasi mistici, el subliniazide asemenea caracterul de raritate al sfinfeniei.

GAndirea lui Lavelle ne propune o spiritualitate deinspirapie crettine care insi nu implicd nici un momentcredinla in Dumnezeu. in aceasti filosofie, Dumnezeueste prezent mai degrabi ca spaliu de convergenld acongtiinfelor noastre individuale; el este mereu prezentIa orizont ca unitate a conptiinfelor intr-o congtiinlduniversali. Lavelle vorbegte insd o limbd specificl uneiepoci in care oamenii au nevoie de repere, rdri ca dinaceastd pricind si adere cu convingere la o religie anu-me, Astfel, Lavelle li se poate adresa credinciogilor ca ginecredinciogilor. GAndirea lui nu este teologici;

"" "sf"profund omeneasci intrucAt se afli in ceutarea uneisemnificalii a existentei. Narcis este modelul congtiinleicare nu mai wea si triiasci deoarece, repliatd asu_prd-gi, existenla gi-a pierdut orice semnificafie. Dareain vileag senind, fdri incruntare, a erorii lui Narcis neatrage intr-o atmosferd mai purd, in care putem respirape sdturate, in care dificultdflle pilesc prin deschidereacdtre lumina spiritului.

f ean-Louis VIEILLARD-BARON

30

CAPITOLUL INTAI

Eroarea lui Narcis

L. Aventura lui Narcis

Povestea lui Narcis i-a inspirat pe toli poefii, ince-grind cu Ovidiu.

Narcis are gaisprezece ani. El se refuzd dorinfei; unrcfuz al dorinfei care, in cazul siu, se va schimba intr-orlorinld gi mai alambicat5.

Sufletul siu este neprihdnit. Iar ca neprihdnirea sirrrr-i fie intinatd de propria-i privire, i-a fost hdrdzuitdviafd indelungati daci s-ar invoi si nu se cunoasci pe:;ine insugi. Soarta insd a hotlrAt altminteri. Iatd-lirrdreptAndu-se, pentru a-gi potoli nevinovata lui sete,r:;itre o fAntAnd cu api neinceputd in care nimeni nu s-arnai oglindit, Numaidecdt, el igi descoperd acolo frumu-:;ctea gi rdmAne insetat numai de el insugi, De-acumincolo, doar frumuselea lui stArnegte dorinla care-lrnacini, care il desparte de sine aritAndu-i imaginea, gir';rre il silegte si se caute el insugi acolo unde se zdregte,;rrlicd acolo unde nu mai este.

Narcis afld dinaintea sa un obiect asemdndtor lui,rrpdrut odatd cu el gi care il urmeazd pas cu pas. ,,Eu iliz.iimbesc, spune el, gi tu imi zAmbegti. Eu intind bra;eleciitre tine iar tu ti le intinzi spre mine. Vdd prea bine cd

31

$i tu ili doregti imbr5ligarea mea. Daci plAng pentru cimi se pare cu neputinfi, tu plAngi impreund cu mine giacelagi lacrimi care ne unesc in sentimentul dorinleinoastre gi al despi4irii noastre intunecd transparenlaapei gi pe datd ne ascunde unul de celilalt,"

incepe atunci jocul prin care simuleaz6.retragerea,prin care se distanleazd de sine pentru a se vedea gi searunci asupri-gi spre a se apuca el insugi. A fost nevoiesd se pdrdseascd pentru a da iubirii sale un obiect care,dacd ar izbuti si-i vind aldturi, ar pieri. Pulini api ildesparte de el insugi. El igi cufundh bralele in apd siprindi obiectul care nu poate fi decAt o imagine. El poa-te doar si se contemple iar nu sd se cuprindS. El piere,fdrl a se mai putea smulge din loc, Iar acum, in margi-nea fAntAnii, ca martor al jalnicei sale aventuri, rimAnedoar o floare al cSrei binu! de culoarea gofranului arede jur imprejurul sdu petale albe.

2. Nimfa Echo

Narcis cere vdzului cu desdvArgire pur si-l faci sI sebucure doar de esenla sa: el nu-i poate oferi decAt apa-renfa sa, ceea ce-i va pricinui gi moartea.

El gade fdrd grai gi nu cauti si se audd. Nu cere de-cAt sd se vadi, sd-gi apuce ca pe o pradd trupul frumosgi mut ciruia cuvintele i-ar aduce gi nu se gtie ce tulbu-rdtoare inifiativd care ar putea stArni in el nelinigteadorinfei, fdrAmildndu-i astfel posesia.

insd chiar neizbAnda sa il indeamni sd incerce achema, a implora un rdspuns, Cu nelinigtea singurltiFiin care rimdne gi cdreia crezuse c5-i vine de hac, el se

32 33

irrdupleci a rupe unitatea tdcerii pure, a ciuta in adAn-lrrl fAntAnii semnele clare ale unei viefi, intr-o formdcrrre degi ?i seamdnd, o dedubleazd totugi pe a sa.

Or, ecoul ii rdsfrAnge propriul glas ca pentru a recu-no:rtte ci este singur gi dd o rezonanli ins5gi singurdtd-1ii sale. Rispunsul care ii copiazd cuvintele gi care nu-irlccAt mimarea unui rdspuns, sfArgegte prin a-l despdrlirlc el insugi gi a-l transpune intr-o lume iluzorie in carepropria sa existen!5 se destramd gi i se sustrage,

A nu fi fost iubit decAt de nimfa Echo este osAnda luiNarcis. El cauth in fAntAnd o fiinli diferiti care sd-l poa-r;i iubi. insd nu este in stare s-o gdseascd. Nu poate scd-p:r de sine, Numai iubirea pe care gi-o poartl siegi nulontenegte a-l urmSri chiar gi atunci cAnd ar dori sh sevrrdi scdpat,

Mitul wea ca tAn5rul Narcis si nu poatd fi despi4itrlc nimfa Echo, care este congtiinla pe care o are desprer.l insugi. Echo il iubegte pe Narcis iar, pentru a da glasirrbirii, nu-i poate vorbi ea cea dintAi. Cdci ea nu are unlglas al ei. Ea repeti ce spune Narcis, insi repeti numaio parte a cuvintelor. ,,E cineva lAngd mine? spuneN:rrcis, - Mine", rdspunde Echo, Iar cAnd Narcis spune:,,Si fim iar impreund", Echo repetS: ,,impreund". intr-unnrflren ciuntit gi ingepdtor, ea vegnic ii intoarce chiarlrropriile-i cuvinte gi nu-i rispunde niciodatd.

3. FLnffino sou izvorul

Nicio fAntdni nu-i poate ardta lui Narcis imaginea luilirleli gi nemigcatd. FAntAna in care se privegte este uniz.vor in care, pufin cAte pufin, el prinde viafd: apa este

vetnicd neodihnd, ea igi brhzdeazd fala impiedicAnd-osd-gi lini in loc tremurdtorul ei contur, Cu toate aces-tea, presupunAnd ci pre! de o clipiti izvorul inmirmu-regte, ci luciul apei rdmAne neclintit gi neted ca oglinda,i-ar fi oare cu putinli si se contemple in sfdrgit ca gicum ar fi prins in sloiul acestei transparenfe? Chiar giatunci el trebuie si-gi piardd orice nidejde. Cici oglindaapei este atAt de find incdt fie gi doar suflarea lui estede-ajuns pentru a o tulbura; cu cAt ii vine mai aproape,ea ii inviluie chipul, precum afard vAntul, cu mii de un-de pe care el nu le poate stAmpira.

El igi asumi pornirea emotionanti gi contradictoriede a voi sd rimAni el insugi, adicd o libertate nevizuti,un cuget intrebitor gi taina unei simliri curate, gi de ase percepe totugi ca un lucru care atrage privirea, ca unpeisaj care se deruleazd, ca un chip care se ivegte. TAn-jegte sd devini spectatorul lui insugi, al actului lSuntricprin care el vine la via!5 gi care niciodati nu poate de-veni un spectacol firi a pieri. in loc sd trdiasci, el secontempld, ceea ce reprezinti primul siu picat. El igicautd esenla gi nu-gi afl5 decAt imaginea care nu conte-negte a-l dezamdgi.

Nu vede din el insugi decAt oglindirea frumosuluisiu trup inci neprihdnit. insi privirea pe care o arunciasupri-gi este de-ajuns pentru a-l tulbura: iar dinaceastd clip5, lui nu-i mai sti-n putinld sd triiascd.

4. Oglinda Si amalgomul de argint

Pentru oglinda in care se privegte Narcis, transpa-renla nu este totul. Avem a ne mai intreba din ce ames-tec este fdcutd ea. Or, Narcis inmdnuncheazd in el

34 35

,rrliincul infinit al fiinlei gi viefii. Iar chipul siu se oglin-rlr';te chiar in momentul in care el inceteazi a mai sco-lrori in el insugi, o scoborAre ce nu cunoagte margini.

lll igi cauti acolo sufletul: insd iubirea de sine, dorin-l,r lui de a se poseda alcdtuiesc amalgamul care, limi-lindu-i parcursul, ii pune dinainte imaginea propriului.;;iu trup, Cu toate acestea, emofia pe care i-o prilejuieg-lc descoperirea de sine este emofia prin care Narcisrlr'>'coperi absolutul Ia care participd el insugi. Ea insdcstc fdri de sfArgit: gi nu existd nicdieri un obiect care,rr rlelimita-o.

AflAndu-se Narcis in fafa oglinzii, masivitatea luciu-lrri gi a metalului sunt o stavili in fafa ini]iativei sale.l,ovindu-se de ea, el igi rdnegte fruntea gi mAinile; gi totrl;indu-i roati, nimic nu glsegte. Oglinda inchide in ea oIrrrne a formelor neschimbitoare care ii scapi, in care.;r, vede fdrd a putea sd se ajungd gi de care il desparte orlistanli falsd pe care el o poate micgora insi pe care nuo pclate parcurge,

Dimpotrivi, tAntAna este pentru el o cale deschisd.(.hiar inainte de a-gi gisi imaginea, el se bucurd delr':rnsparenfa apei gi de puritatea ei desivArgitd, neinti-rr;rti inci de nici o legituri: luciditatea extremd nu-icste indeajuns, el are a o strdbate pentru a-pi regisilrrraginea, de cum ea se formeazd. insi lumea care il in-t:irnpind il line vegnic prizonier: in ea, el nu poate pd-tnrnde firi a pieri.

5. Trecutul Si moartea

Pe mine insumi m[ pot vedea doar intorcAndu-mir;pre propriul meu trecut, adicd spre o fiinfi care deja

nu mai sunt. insd a trdi inseamni a-mi crea propriafiin!5 indreptAndu-mi voinla cdtre un viitor in care incinu md aflu gi care nu va deveni obiectul unui spectacol

decit atunci cAnd nu doar il voi fi atins ci il voi fi depd-

;it deja.Or, congtiinla pe care Narcis incearci s-o aibi de-

spre el insugi ii rlpegte voinla de-a trii, adici de a ac!i-ona. Cici pentru a acfiona, el trebuie sd inceteze de a se

contempla gi de a se gAndi Ia sine; el trebuie si refuze a

preschimba intr-o fAntAnd in care se privegte izvorul acdrui api are menirea de a-l purifica, de a-l hrini gi dea-l intrema.

El igi iubegte insi prea mult trupul, menit el insugi a

pieri odatd gi odati, trecutul care i se sustrage gi il obli-gi si alerge dupd o umbrd. Este asemeni unuia care igiscrie memoriile gi cauti sd se bucure de propria-i po-veste, inainte ca aceasta sd se incheie. A se privi intr-ooglindd inseamni a vedea propria poveste venind citresine: nimeni nu poate citi in ea taina destinului siu,decAt intorcAndu-se cu spatele.

Narcis este agadar pedepsit pentru nedreptatea sa,

cdci el doregte a-gi contempla fiinla inainte de a fi pro-dus-o el insugi; el wea sd gdseasci in sine, pentru a oposeda, o existenld care nu-i decAt potenlialitate puri,cAtd vreme nu s-a manifestat. Narcis se mulgumette cu

aceasti potenlialitate: el o preschimbi intr-o imagineingeldtoare; aici adasti el, iar nu in insigi fiinfa sa. Iarcea mai gravi eroare ?n care poate c5dea este si-gi in-chipuie ci gi-a creat adevirata Iui fiinli cdnd, de fapt, el

igi creeazd o aparenli de sine in care se complace.Omul incepe si devini in stare de a se contempla

doar pe mdsurd ce pdgegte in viafd, Privind inapoi, el igi

36

rndsoari drumul parcurs gi descoperd urma pagilor sii.Izvorul in care se oglindegte Narcis nu trebuie vizitatrlecAt in amurg. El nu poate privi in el decAt o formd(rilre se intunecd, aproape sd dispard, in clipa in care elinsugi are sd devini o umbri. Atunci, fiinfa gi imagineaci se aseamhnd gi sfArgesc prin a se confunda. Apoi tA-rrirrul Narcis a venit sd se oglindeascd intr-un izvor larcvirsat de zori; a cdutat sd vadd ceea ce nu trebuia sdvird5; iar destinul siu tragic l-a silit si-gi ofere propriultrup imaginii insegi in care pretindea cd gi-l vede.

Acum, nu poate decAt si se aldture acestei efigiistcrpe. E osAndit la moarte timpurie gi zadarnici pen-tlu a fi dorit sd capete inainte de a merita privilegiul per';rre doar moartea i-l poate oferi omului: acela de-acontempla in el insugi propria sa lucrare, doar odati:;;ivArgiti.

6. Un strdin care este el tnsuSi

De fapt, nimeni nu se poate recunoagte in propriar.ligie pe care oglinda i-o agterne dinaintea reflecfiei.listc gi nu este el insugi. OricAt de precaut se dedublea-z;i Narcis, el se confruntd cu el insugi gi face sd-i apardrlirr;rinte o imagine risturnatd gi complementari, Ellslc dialogul permanent dintre eu gi imaginea lui carer orrstituie chiar alternativele congtiinlei pe care o avemrlcspre viafd. Iar el nu obline niciodatd perfecta supra-puncre cu e4 in care, ambii, ar dispdrea.

Astfel, ne vedem pe noi ca pe un altul care totugi nur.:;tc altul degi nu ne oferd despre noi ingine decAt o.r1r;rlenfd pe care nici mAna nu o simte, nici oglinda nu o

37

pistreazS, o aparenli falsi care intotdeauna trddeazimodelul,

Narcis se afli atAt de aproape de sine incAt, pentru a

se cunoa$te, el se depdrteazd de sine: insi flri a maiizbuti sd revind alituri de sine. Iar fAntAna ii aratd unchip mereu identic lui insugi care insd i se pare mereunou pentru c5 ii aratd mereu acelagi striin, adicd mereuacelagi necunoscut. Narcis cautd miracolul preschimbd-rii propriei sale fiinle intr-o fiinld pe care sd o poatdvedea a9a cum ar vedea-o altul, Dorinfa de a se iubi el

insugi cum l-ar putea iubi un altul face ca el si caute sd

cunoascd aparenla pe care i-o oferi altuia despre el.a-Insi o aparenli cdreia, in vreme ce Narcis a despd4it-ode viald, un altul ii atribuie viali.

Din acest punct incepe drama: cdci imaginea pe caregi-o face despre el ?nsugi nu are nici micar consistenlacelui mai fragil obiect; invers decAt un miraj care nu neamigegte decAt de la distan!5, ea rdmAne mereu atAt deaproape de el incAt, oricdt de pulin se depirteazl, aces-ta, ea numaidecAt se destrami. Narcis este astfel eroulunei iniliative imposibile, cici cu aceasti imagine nu vaobgine niciodati nici o despirlire adevdratS, nici o su-prapunere perfecti, nici reciprocitatea dintre a fi activgi a fi pasiv care este semnul oricirei acliuni veritabile,

Simlind cd existS" Narcis este cuprins de emolie.ObservAndu-se, el produce o imagine a lui insugi aido-ma celei pe care pAnd atunci o primea ca fiind a altorfiinge decdt el, El o reinnoiegte, o multiplicd prin migcdrial cdror spectator gi autor este, deopotrivi. incepe siintre intr-o relafie de simpatie cu el insugi, insd imagi-nea ins5gi pe care o privegte in apele fAntinii intindebrafele citre un altul gi nu cdtre el.

38 39

Narcis se instrdineazd de el insugi; este afari din si-rrc, dintr-odatd strlin gi straniu in propriii s5i ochi. Esterrt:bunul care se alungd gi care aleargi dupd el insugi, gi

sl;irgegte precum Ofelia. Ce nevoie are, el care este viu,rlc imaginea propriei sale vieli ficutd pentru alpii gi nupcntru el?

7. Umbra unei umbre

Daci ar fi adevdrat sd aflrmim cd Narcis s-a dedu-lrl;rt, el gi-ar afla in dublul siu o pdrticici din el insugi.lrrsi in loc sd se dedubleze, el igi dubleazi, pentru a se

vcde4 propria realitate nevdzutd, iar ceea ce lasd a se

vr.rlea nu mai este decAt o umbrd fdri consisten!5.Narcis are nevoie de certitudinea propriei existenfe'

I'cntru ci se indoiegte de ea, el cautd s-o vadd. Cdci,( urn ar putea el sd se vadi, el vdzitorul, altfel decAttr';rnsformAndu-se in lucrul vizut din care el insuqi lip-r;r.yte? EI trebuie sd se piriseasci pentru a se poseda,

r;rl daci se caut5, ajunge secdtuit de puteri.l'll, care este temeiul oricdrei prezenle gi care trans-

rrriLc prezenfa a tot ceea ce este, cum ar fi si devinil rrczent pentru el insugi?

Cine posedd cunoa$terea nu poate poseda existenfa,r ( oea ce cunoa$te. Or, Narcis vrea sd reuneasci fiinfa gi

lrrnoagterea in unul gi acelagi act al minlii sale, Nu ia in,;r';rrnd cd propria sa existenld se realizeazd doar print rrnoagterea lumii. El insi igi intrerupe viafa pentru a o

lrrnoagte gi nu mai poate cunoa$te din el insugi decAtrrrr simulacru din care viala insdgi a dispdrut, El nu mai