Descrierea GIP a Nationale a RomdnieiAUBRY OCTAVE

Viafa intimi a lui Napoleon / Octave Aubry ; trad.deZaharia Stancu. - Bucuregti : Orizonturi,2OlT

tsBN 978-97 3-7 36-362-6

L Stancu, Zaharia (trad.)

821.111

Corector: Emilia LeancdTehnoreda ctor: Puiu EnacheCoperta: Puiu Enache

Editura ORIZONTURI - BucuregtiB-dul Libertd[ii nr. 4, bl. 117, et. T, ap.20

telefon: 021 .317 .76.79, 0T44.531 .393e-mail : orizonturi@editu ra-orizonturi. ro

OCTAVE AUBRY

Via[a intimi a luiNAPOLEONTraducere de ZAHARIA STANCU

Editura ORIZONTURI

Partea intAiTINERETEA LUI NAPOLEON

ICOPII"ARIA

f,1 cest munte uriag asaltat de valuri, sau mai cu-

*t+ rdnd acest lan{ de piscuri Tnalte, fiu al Alpilor,-A''\care, prin promontoriile sale, prin golfurile sale

ascutite, prin stdncile sale prdbugite se unegte atdt de pu-ternic cu marea, este Corsica. Pdmdnt aspru gi liber, acdrui via{d secretd este atdt de puternicd Tncdt niciodatdn-a primit vreo amprentd gi fiii ei slujesc numai dupd ale-gerea inimii.

,,lnainte de a vedea Corsica, spune Napoleon la SfAnta-Elena, Ti simti parfumul". Chiar in timpul iernii, cdnd va-lurile te pdlmuiesc cu stropii lor luati de vdnt, ndrile sedeschid de la mai multe mile unui parfum in care se unesclevdnfica, cimbrul 9i un fel de fistic aromat gi care, sub ar-sura cerului, preface toatd insula Tntr-un rug amdrui.

in unele locuriamintirea palpitd incd atAtTncAt umple 9iridicd sufletul... Corsica pdstreazd o emanafie a geniuluipe care I-a secretat. Pe pdm6ntul ei mai planeazd umbravie[ii imense care, dupd ce s-a pierdut pe cerul Europei,a recdzut in fundulAtlanticului, ca aceste Perseide care,in unele seri, ilumineazd marginea lumii noastre pen-tru a se scufunda dup6 secole de drum intr-un universnecunoscut...

1774, citadela din Ajaccio. O acropold rogcatd, domi-n6nd valurile de sus. Soarele va dispdrea. Totul pare auritde agonia lui. Aproape de zidul crenelat, pe un vechi tungenovez al cdrui bronz inverzit ii arde pielea, std agezatun bdiat de gase ani, cu picioarele atArnAnd, cu ochii a!in-tili la mare. Pare mic Ai slab, membrele-i sunt subfiri, dartorsul lui este voinic, pieptul umflat ca fundul unui vas,capul enorm. Tenul lui mdsliniu este incd ars de soarele

marin. Pdrul lui rogu-castaniu, periat de vdnt, ii cade peochii care se schimbd dupd lumind 9i trec de la albastrula cenugiu. Cdnd il apucd mdnia - gi ii apucd deseori -devin negri.

Ca in multe alte zile s-a bdtut In ziua aceea cu cdte-va puglamale din port, fipdnd cu o voce tare, nazald; gi-azg2riat mAinile, picioarele, hainele de ghimpii cactugilorce acoperd stdncile malului, apoi, d-upd ce gi-a gonit ad-versarii, s-a furigat pAna la citadeld. [i place acest loc gravgi militar, de care valul se sparge spumegdnd. $i acolo,singuratic, tdcut, Ti place sd vadd soarele cdzAnd sprecoastele acestei vaste Fran[e, despre care gtie cd a cu-cerit insula lui 9i pe care, din aceastd cauzd, degi at6t demic, o detestd.

Agteaptd sd se facd noapte ca sd se intoarcd acasd,pentru ca sd scape de maicd-sa, signora Letizia, caredeseori il agteapta in capul scdrii gi-i pedepsegte va-gabondajele cu o mdnd iute gi viguroasd. Este singurapersoand pe care o admird gi de care ii este fricd.

Casa Bonaparte era destul de diferita de casa carepoate fi vizitatd az| Arsd de Paoligti, a fost reconstruitdcdnd incepuse sd se arate norocul. Locuinta unde se nag-te Napoleon, unde igiva petrece primii ani, este o clddireveche, deschizdndu-se prin ferestre inguste spre o straddnepavatd, care miroase a portocald putrezitd, gi spre ogradinifa din cel maiinchis verde. O singurd giveche ser-vitoare, Caterina, cu care Doamna Bonaparte Tgi impartetreaba, 9i nu e pu[ina. Un so[, patru copii, dintre care ceamai tAndrd, Mariana, abia a iegit din leagdnul de rdchitd,gi afard de toate acestea, venirile 9i plecdrile unei familii,unui clan corsican. Din fericire Letizia, atdt de tdndrd, efemeie cu cap. Un portret din acest timp, anonim, agezatastdziin odaia ei, ii aratd un obraz prelung, palid, luminatde pu{in fard, ochi obscuri gi fard reflex, o gurd find carese lasd. Energicd, muncitoare, ordonatd, sobrd, aproapeincultd, ea e frumoasd in rochiile eisimple, in acelagitimppatriciand gi menajerd, nobild gi rusticd, ca toate femeile

de rangul ei din [ara sa. E strAnsd la pungS; trebuie; ave-rea e micd gi sotulcheltuitor.

Acestui sot, Charles Bonaparte, Ti plac aventurile.Orfan de tatd, trecut sub tutela unchiului sdu Lucien, arhi-diacon al catedralei din Ajaccio, a studiat dreptul la Corte,apoi a luat doctoratul la Pisa. Se ocupd mai putin de micamogie pe care a mogtenit-o decAt de politicd; pe atunciera o meserie care nu imbogdtea.

inalt gi sub[ire, cu un obraz pldcut, pufin bubos, poartdo perucd de forma unei potcoave. Fiind ingrijit, aratd binein hainele lui de mdtase 9i de catifea brodatd. A luptatcurajos pentru neatdrnarea insulei aldturi de PasqualePaoli, gef al partidului national. Letizia l-a urmat cdlare Tn

acest crdncen rdzboi, gi, insdrcinatd cu Napoleon, pentrua scdpa francezilor dupd infrAngerea de la Ponte-Nuovo,furigdndu-se in munti prin albia torentelor, se refugie inmdrdciniguri, in grote, trdind cu lapte de caprd gi cu pld-cinte de mdlai. Gloantele au fluierat deseori pe la urechileei. Ea insiSgi ar fi gtiut foarte bine sd tragd. Nu se gdn-dea decdt la ai ei gi la Corsica, nu era supusd decAt luiDumnezeu. Dar cdnd Paoli fugi gi Ludovic XV oferi am-nistia rdsculatilor, admise, printre cele dintAi ralierea la uninvingdtor atAt de puternic Ai se intoarse la Ajaccio pentrua-gi naqte fiul.

Ceddnd poate influenfeiei, gia prietenuluisdu LaurentGiubega, grefier-gef al parlamentului, urmdnd mai alessfatul propriei sale ambi[ii, Charles Bonaparte s-a furigatin anturajul generalului francez Marboeuf, l-a ajutat in in-ceata 9i ingrata intreprindere a pacificdrii. E unul din aceia,cum zic noii veniti, ,,care s-au dat cinstit pe mAna regelui".Cuceritoriiiitrateazd cu favoare: Micul Napoleon, sare pegenunchii guvernatorului Beaumanoir gi ai ordonatoruluiPichon. Marboeuf gi M-me de Boucheporn, nevasta in-tendentului, vor fi nagul gi naga fratelui mai mic Ludovic.Gratie lui Marboeuf, Charles Bonaparte este numit consi-lier al regelui gi judecdtor supleant la Ajaccio. I se dd decondus ,,o pepinierd de duzi, secarea unor mlagtini gi, in

sfdrgit, in calitate de membru al Parlamentului Corsicii,face parte din delegatia care se imbarcd in 1776 pentrua se inchina lui Ludovic alXVl-lea gi-i expune nevoile no-ilor provincii. Revine orbit de splendoarea Versailles-uluigi mai predispus sd susfind partidul Frantei, a se punechiar la capul lui, cdci acum vede de unde pot veni ono-rurile gi posturile. A plScut francezilor prin dibdcia cu carese poartd, prin manierele lui politicoase, prin cunoagterealimbii lor, a moravurilor lor. Nu este el, ca gi sotia lui, defamile bund giveche? Bonapa(ii se numdrd printre primiidin Corsica. Vin din Floren{a, de unde, exilati, au plecat laSarzane, apoi la Ajaccio. in aceste secole obscure au trditca mici feudali. La Bocognano, la Bastelica, unde suntplanta[iile lor de mdslini, au partizani numerogi gi hotard[i.Aliantele lor de familie le asigurd sprijin in toatd insula.Contele de Marboeuf a fdcut un nou partizan de valoare.

Aproape intotdeauna Charles Bonaparte cdldtoregte,in cdutare de expediente, de intrigi, de pldceri sau de pro-cese. Desigur inteligent, dar fdrii echilibru, imaginatia luiTl tara in intreprinderi iluzorii. Cu toate acestea, solicitatortenace, trece peste refuzuri. Are geniul demersurilor gipetitiilor. Bdtr6nul arhidiacon Lucien o sus[ine pe Letiziacu sfaturile lui gi cdteodatd, cu toate cd este zgArcit, cupunga lui. Pe patul lui de gutos tine socotelile familiei. Seconteazd pe mogtenirea lui pentru a inzestra copiii.

Dugmani de-ai neamului Bonaparte, foarte cur6nd,au acuzat-o pe Letizia de complezenld fafd de D-l deMarboeuf. Napoleon, s-a spus, s-ar fi ndscut din aceas-td legdturd. Calomnie absurdd. Letizia era insdrcinatd cuNapoleon inainte de a-l fi vdzut pe general. Mai tilrziu,cdnd ?l cunoscu, nu-l tratd decdt ca pe un musafir respec-tat, ca pe un patron folositor gi puternic. Biata Letizia, atAtde pu[in cochetd, atdt de absorbitd cu cdrpitul, cu spdlatul,frumusefea ei rigidd nu putea seduce pe un bdtrAn seniorintr-adevdr galant, dar care obignuit cu Cuftea probabilcd le gdsea tare de la tard pe doamnele din Ajaccio. Dealtfel, gi intreaga ei via{d o dovedegte, niciodatd o femeie

nu a avut o pdrere mai mare despre indatoririle ei. igi iu-bea, igi respecta sotul, ii suporta frivolitdfile in tdcere; nu-lingeld niciodatd.

Ea n-a putut sd-i invefe decAt dialectul pe fiii ei maimari, Joseph gi Napoleon, cdci gtia prost italienegte 9ideloc franluzegte.Aga cd-i trimise la o gcoald de fete.Napoleon nu prea invS[d acolo. La cinci ani s-a amorezatde o micd colegd numitd Giacominetta. Deoarece ciorapiiii cad pe tocuri, ceilalli pugti cdntd in dosul lui:

N apolione d mi-chaussetteFait l'amour d Giacominette.

Trece apoi la gcoala iezuililor, unde abatele Recooil invatd sd citeascd. Napoleon igi va aduce aminte deacesta pAnd in ultima lui or5. Copiii sunt agezafi fa[a-nfa[6, in doud grupuri care au primit numele de romani 9icartaginezi, deasupra fiecdruia fluturd un steag. Josephse gdsegte sub insigna Romei, Napoleon sub aceea aCartaginei. Aratd multd ciudd pentru aceasta, cdci chiardacd nu gtie incd mare lucru , aauzitvag vorbindu-se des-pre infrdngerea punicd, 9i dupd multe insistente pe ldng6abate, ob{ine sd treacd st-lb acelagi steag ca gi fratele sdugi care de data aceasta este steagulinvingdtorilor.

Deseori il obligd pe Joseph, mai mare ca el cu un angijumdtate, dar linigtit 9i cuminte, sd-ifacd lectiile, Tn timpce el alerga peste c6mpuri sau se ducea sd mdndnceceva la doica lui, Camilla llari, care il preferd propriuluieifiu. E viclean, nedrept, imperios. Bate, zgtrie, il mugcdpe Joseph gi pe urmd se duce sd se plAngd maicd-sii deel. Cdnd ploud se joacd amdndoi Tntr-o odaie mare desus. Joseph deseneazd marionete pe peretigi Napoleon,cdruia tatdl sdu i-a cumpdrat o tobd gi o sabie de lemn,face soldati pugiin frontul de luptd. Spre opt ani a apdrutla el gustul calculului. Pe terasd i s-a aranjat o caband descdnduri unde se retrage pentru a mizgdli cifre, la add-post de Joseph 9i de tdndrul lor frate Lucien.

ii ptac prdjiturile, dulce[urile. Bunicile lui, D-naBonaparte gi D-na Fesch, cele doud minana, cum spu-ne el, mdtuga gi naga sa zia Certrude Paravicini, nagullui, Laurent Giubega, ii dau deseori din aceste bundtdti.Ceea ce nuJ impiedicd sd mdndnce pe stradd p6ine sol-ddteascd, pe care o ia de la c6te un militar, in schimbulfeliei lui de p6ine de gr6u. Maicd-sa il ceartd. Rdspunde,,cd deoarece trebuie sd fie 9i el soldat trebuie sd se obig-nuiascd sd mdnAnce din aceastd pAine". A fi soldat e sin-gurul luigdnd; se uitd cu invidie la ofiferii francezi pe careii Tnt6lnegte pe strdzile din Ajaccio, strdngi in cochetele loruniforme albastre gi albe.

^ lgi bate joc de minana Fesch, pe care totugi o iubegte.lncovoiatd tare, cAnd merge, se dislocd, sprijinitd intr-unbaston. Napoleon, in spatele ei, ii maimutdregte degd-larea. MaicS-sa il vede, vrea sd-l batd. Fuge. A doua ziDoamna Letizia il respinge cAnd vine s-o sdrute. Se cre-de chit. Dar seara, cdnd se urcd Tn odaia lui maicd-sa ilurmdregte gi inchizdnd uga, ii trage o bdtaie mai severddec6t s-a agteptat.

lntr-o zi de sdrbdtoare morarul-fermierul lor dinBocognano a venit la Bonapa(i cu nigte cai tineri.Napoleon ii pAndegte plecarea, incalecd pe cel mai iute gicdldtoregte pdnd la fermd, urmat de departe de {dran caretremurd sd nu-gi rupd gdtul inainte de a se Tntoarce aca-sd, copilulobservd moara gicalculeazd cantitatea de gr6upe care trebuie s-o macine intr-o sdptdm6nd. Fermierul,reconducdndu-l la Ajaccio, ii spune signorei Letizia ,,cddacd Dumnezeu ii da viafa lungd domnigorului, desigurva deveni primulTn lume".

Aceste anecdote aurite de razele tinerefii sale, MadameMdre, pufin inainte de a muri, le povestea cititoarei ei,Rosa Mellini. BdtrAnele ei mAini ii tremurau atunci gi dinochii orbi cddea o lacrimd, la amintirea baiefagului greude crescut pe care in taind il preferase totdeauna...

lnapoiat din Franta, Charles Bonaparte a solicitat pen-tru Napoleon o bursd Tntr-o gcoald militard. Pe Joseph

10 11

il destina unui colegiu ecleziastic. Prin Marboeuf, acestefavoruri se obtin ugor. Pentru regele Frantei nu existd mij-loc mai bun de a-gi ralia elita corsicand. D-l de Bonapartearatd probele de noblete cerute gi, plec6nd din nou laVersailles, Ti ia pe cei doi fii mai mari ai lui gi pe tAnS-ru-i cumnat Fesch, la 15 decembrie 1778. Prin Toscanagi Piemont ajung la Aix unde Fesch intrd la seminar, apoila Autun unde cei doi bdiefi sunt dati la gcoal6. Josephva face acolo liceul clasic sub protectia Monseniorului deMarboeuf, fratele guvernatorului; Napoleon va petreceacolo cAteva luni pentru a se ini{ia in limba francezd,ina-inte de a intra la gcoala din Brienne.

Cei doi fra[i, aruncati intr-o via{d atAt de noud, nu su-ferd prea mult. Napoleon nu se imprietenegte cu noiilui camarazi; acegtia igi bat joc de numele lui de botezpronuntat italienegte gi-l numesc Paille au nez. AbateleChardon, care il invatd franceza, a povestit intr-o scrisoa-re, mult timp necunoscutS, cd ardta o fire gravd gi gAndi-toare. ,,lntr-o zi, scrie el, fiind in sala de studii cu alfi internicare il necdjeau cu luarea Corsicii, gi care ii taxau dreptlagi pe locuitorii ei, le ascultd reflec[iile cu acel aer fleg-matic care ii formeazd caracterul; dar cdnd isprdvird, igiintinse cu vioiciune, gi chiar cu necaz micul brat de noudani gi jumdtate gi rdspunse cd dacd ei n-ar fi fost decdtpatru Tn contra unuia n-ar fi luat niciodatd Corsica, dar cdveniserd zece contra unuia. Eram lAngd Napoleon 9i i-am

Fpus: ,,Cu toate acestea aveali un general bun, pe Paoli".lmi rdspunse cu un aer amdrdt: ,,Da, domnule, gi ag vreasd-i semdn".

,Avea multe aptitudini, addugd abatele, in[elegea, in-vd[a ugor. Cdnd ii explicam o lectie Tgifixa ochii pe mine,cu gura deschisd; dacd recapitulam ceea ce spusesem,nu maiasculta, gidacd iifdceam observafiiimi rdspundeacu un aer rece, s-ar putea chiar imperios: ,,Domnule, gtiu".

Std acolo trei luni gi doudzeci de zile. Cdnd, in martie1773, Napoleon trebuie sd-l pdrdseascd pe Joseph pen-tru a se duce la Brienne, separatia rupe inima copiilor.

Joseph pl6nge. Napoleon cautd sd rdmAnd cu ochii us-cati. $icu toate acestea el este cel mai nenorocit.

I ntrd, neavAnd incd zece ani, in coleg iul din Champag ne,unde totul ii pare dugman, tara asprd, ploioasd, clddiriletriste, disciplina severd, lecfiile grele, camarazii rdi. Caprofesori, doisprezece cdlugdri Minimi, oameni cumseca-de, cu gtiintd putind, ajutafide cdtiva laici, dintre care unulde care se va vorbi, Pichegru.

$coala, dupd clase, numdrd de la o sutd la o sutdcincizeci de elevi. Acegtia poartd o uniformd de postavde o singurd culoare. Mdndncd intr-o sufragerie mare cuprofesorii lor. Meniul e foarte decent. La dejun - supd,rasol, desert. La patru, pdine gi fructe, seara - fripturd,salatd, desert. Ca bduturd pufin vin amestecat cu multdapd. Fiecare elev doarme intr-o odditd separatd, care sedeschide pe un culoar interminabil. Acest compartimentde gase picioare pdtrate (vreo doi metri pdtrafi) are unpat strdmt pe chingi 9i un lighean mic. Elevii sunt inchigicu zdvorul. Napoleon, despdrfit de tot ce-i era drag, fa-milia lui, insula lui, soarele, devine intunecat gi a(dgos.Camarazii igi bat joc de talia lui micd, de sdrdcia lui, ma-nierele lui bizare. Displace. E prea straniu, prea strdin.Francezilor nu le plac decdt francezii. lnstinctul lor Ti inde-pdrleazd de'sentimente, de priviri necunoscute. pentru ascdpa de haita lor, micul corsican se refugiazd in amin-tirile lui,. recurge la visuri. Scrie lui Joseph, pdrinlilor lui.Dar fdrd a se pl6nge, fdrd a-gi cere rechemarea. E preamAndru pentru aceasta. Jncovoindu-gi spatele tdnar, igiadund curajul, are rdbdare, agteaptd.

Printre atdtea lovituri, cele mai rele i se par insulteleaduse pdmdntului invins al cdrui fiu se simte mai multca oricdnd. ,,Sper sd-i redau odatd libeftatea, nu se temeel sd spund. Soarta unui imperiu depinde deseori de unom." Cuvinte pompoase pentru un copil. Paoli rdmdneeroul lui, modelul lui. Singura lui ambifie este sd-l imite,cu mai mult noroc. Corsica, pe care o iubegte! $i aceas-td Frantd, Tnvingdtoare gi arogantd, care-l tine prizonier,

12 13

cum o ur5gte! ,,Voiface cdt voi putea mai mult rdu france-zilor tdi!", ii spune el cu furie tdndrului Bourrienne de cares-a apropiat fiind gi el sdrac Ai mai ales cd gi lui ,,Ti placmatematicile".

Se cufundd in invd[dturd. Singurd munca ?l va ridicapeste rdsete gi blarn, il va pune Tn stare sd-i ajute pe ailui, sd se ridice la rangul de gef pentru care de pe atuncise credea ndscut. E foarte slab la latind. A citi, a scrieintr-o limbd moartd i se pare inutil. Pentru a cunoagte ca-podoperele trecutului trebuie sd ajungd traducerile bune.La ce ar putea sd-i foloseascd mai tirziu latina? Un sol-dat, gdndegte el, n-are nevoie de ea. Preferd sd invefefranceza gi se pare cd Minimii nu i-au contrariat inclina[ia.

Pdrintele Dupuy, profesor de gramaticd 9i de literaturdfrancezl, ii dd nu numai sfaturi dar gi repetifii benevole.La gtiinte e excelent. Are gustul cercetirii exacte gi al pro-blemei abstracte. Profesorul lui, Pdrintele Patrault, bungeometru, e mdndru de el.

Primegte lec[ii de desen de la D-l de Courtalon. Pentrua spune drept, deseneazd prost, ii va trebui timp pentrua face un desen net gi un plan de fortificatii. La scrimd epasabil. CAt despre dans pare-se cd nu merge prost, deoa-rece in 1781,la exerciliile publice ale gcolii, face parte dincei gaptesprezece elevi care iau parte la o figurd de cadril.

Pe o alee de tei pe unde se plimbd, 9i seara in odaialui, se addncegte in geografie, Tn istorie, mai ales in istoriaanticd. Tacit, Suetonius, Titus-Livius, dar mai ales Plutarh.Plutarh!... Nimic nu-l consoleazd mai bine, nu-l intdregtemai mult dec6t exemplulvie[ilor orgolioase. li invidiazd peacegti oameni incorda[i, inaltafi de dragostea patriei, gi

deveniti uriagi pAnd gi in gregelile sau in tarele lor. Seimbatd de grandoarea antic6, gi atAt de addnc cd nu seva dezmetici niciodatd. Cu spiritul trdiegte in Sparta gi Tn

Roma. Ca gi Grachii sau Brutugii viseazd sd devind unerou republican.

lncetul cu Tncetul, probabil fdrd sd vrea, s-a obignuitcu gcoala. Directorul, pirintele Berton, a avut fericita idee

sd impartd intre gcolari un teren pe care fiecare igi poatearanja o micd grddind. Elevului Bonaparte ii place aceas-td distractie. Djn copildria lui rusticd a pdstrat gustul plan-telor giflorilor. li obliga pe doidin camarazii lui sd-i cedezepartea lor pentru a se intinde gi cu multe ingrijiri igi cre-eazd un strAmt domeniu, bine imprejmuit, cu un chiogc,un fel de oddifa de verdeafa. Se retrage acolo foarte9"r, departe de zgomot 9i de joacd, citind, g6ndind...Se aratd foarte zgilrcil, nu prea admite induntru decdt peBourienne, 9i nu prea des. Dacd cineva vine sd-l deran-jeze, din tachinerie, se repede furios, cu pumnii ridica[i.,,Aveam instinctul cd vointa mea trebuie sd fie maitare caa celorlalti", spuse el mai tilziu Doamnei de R6musat ,,gicd ceea ce imi place trebuie sd-mi apa(ind. Nu prea neiubeam la gcoald, trebuie timp pentru ca cineva sd se facdiubit..." Cu toate acestea in timpul recrealiilor se joacd labare, de-a hoful, de-a vAndtoarea, cu mingea. E totoda-td plin de ardoare, neobosit 9i indemAnatic. la parte lademonstrafiile organizate contra regen{ilor. Germenelerevolteicoace in eI... E pedepsit rar. Odatd insd, condam-nat sd cineze in genunchi in fafa ugii sufrageriei, ascultd.Dar aproape numaidecAt, umilin{a il aruncd intr-o crizdnervoasd; e apucat de vdrsdturi gi convulsii. Directorul ilgraliazd.

Prin caracterul lui, p6nd la urmd, Napoleon gi-a cuceritstima mai multor profesoride-ai lui, a invins ostilitatea ele-vilor. A legat cdteva prietenii printre ei, de altfel fard sd de-vind intime. lntdi Bourienne, apoi Gudin gi Nansouty, pecare mai tilrziu ii va coplegi cu binefaceri. puline pldceri.Nu este primit la castelulde Brienne. in fiecare an numai,cu camarazii lui, se plimbd prin parcul lui. pe atunci nuerau vacanfe. Dar de la 15 septembrie pAnd la 1 noiem-brie elevii nu mai au decdt c6te o clasd pe zi, se bucurdde lungi recreatii gi se duc la plimbare, intr-un gir Tncet,pe gosele, peste cdmpii. Cdteodatd beau lapte gi mdn6n-cd pAine neagrd la o tdrancd bdtrdnd, mama Margareta,care locuiegte intr-o colibd in mijlocul pddurii. Acestor

14 15

iegiri Napoleon le preferd o dupd-amiazdln oddifa luisauin grddinila lui.

Are premii. Ducele de Orl6ans 9i frumoasa lui priete-nd, D-na de Montesson, il incoroneazd. ln iarna din 1783,foarte asprd 9i care aduce zdpada in curtea colegiului,propune camarazilor lui sd sape trangee gi sd ridice unmic fort pentru posesia cdruia, in doud tabere invergu-nate, se bat cu bulgdri albi. Napoleon conduce asediul.Cincisprezece zile de mare bucurie, cu pretul unor na-suri zg6riate, unor urechi invinefite, unor guturaiuri seri-oase. Dar de atunci nimeni nu-gi mai bate joc de ,,miculBonaparte".

Cu disprel, s-a pdzit de libertinajul atdt de rdspAnditpe atunci in gcolile militare. Nimfele din Brienne erau re-numite, ca gi indecenlii din Tournon. Natura insdgi, castdgi virild, Tl ridicd pe Napoleon contra acestor abateri. La elspiritul e mai tare dec6t simturile.

De cincianinu gi-a revdzutfamilia. Cdldtoria e prea lun-gd gi costd prea mult. DarTn iulie 1784,D-l de Bonapartevine in Franta pentru a-9i conduce pe fiicd-sa Marianala Saint-Cyr unde i-a ob[inut admiterea. Profitd de acestdrum pentru a-l vizita pe Joseph la Autun gi luAnd cu sinepe Lucien care de un an e gi el acolo, ajunge la Brienne.Napoleon ii primegte cu bucurie pe tatdlsdu in timpul ce-lor cdteva zile pe care le petrece cu el, discutd despre vi-itorul alor sdi. Aer de autoritate, cuvinte aspre, priviri caremustrd: la cincisprezece ani discutd ca un adult. Tdtdl luie bolnav, 9i chiar grav. Cu stomacul atins, foarte intune-cat, vorbegte cu inima deschisd fiului sdu in care vedeviitorul protector al familiei. Joseph nu mai vrea sd se facdpreot, ci soldat. Napoleon e ingrijorat. Spirit literar, Josephnu gtie matematici. Ce fel de ofi[er vafi? E moale, ugura-tic. Ar fi mai bine sd intre in avocaturd. D-l de Bonaparteadmird aceastd maturitate precoce. Plecdnd din Briennese duse la Paris unde consultd un medic. Se va intoarceapoiin Corsica cu Joseph. Lucien,,copil mare, vioi, vesel,zdpdcit" gi care, la noud ani, gtie foarte bine frantuzegte,