Cluj, Rëvasuldspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/8498/1/BCUCLUJ_FP_PII970_1904... · altarele...

4
Cluj, 19 Noemvrie n. 1904 ABONAMENTUL: re ftN 3 COR. 20 FIL. 1 60 90 ÎN STREINÄTATE: FF AN 6 FRANCI, '/o 3 Numeri singuratici se vend în Cluj cu 5 fileri, într'alte locuri c u 6 fileri. Rëvasul INSERTIUNILE se plătesc după mări- mea locului ce ocupă; fiecare cm. M costă o- dată 10 fii., de 2 ori 8 fii., de 3 şi mai multe ori 6 fileri. CLUJ, KOLOZSUflR ft. JOKAI-UTCZA 6. ; Redactor resp.: IULIU FLORIAN Apare în fiecare Sâmbătă Proprietar-editor: Dr. E. DĂIANU Jubileul şcoalelor din Blaj. Din focul sfânt, de a cărui lumină şi căl- dură se împărtăşeau pe vremuri numai zeii Olym- pului, şi mai apoi, din mila lui Prometheu titanul, şi neamul muritorilor, a ajuns în sfîrşit după atâta amar de veacuri o scânteie luminoasă şi pe vatra uitată a umilului neam românesc. La zarea ei slabă s'au încălzit părinţii pă- rinţilor noştri, la zarea ei licăritoare au propo- văduit cei dintâi dascăli, apostoli ai Românis- mului, călugării mănăstirii din Blaj: scrisoare şi cântare, »nici o plată delà ucenici aşteptându-se«. La zarea ei mângăitoare, urzitoarele poso- morite au aruncat caerul cernit, ca sè dureze în sfîrşit un fir mai trainic pentru viitorul unui neam menit pierzării. Zarea nehotărîtă s'a încins în flăcări. Lumina lor indica răsăritul unui soare atât de întârziat. Şi după-cum aştri cerului îşi împrumută reciproc lumina, tot astfel s'au aprins din dărnicia soarelui ce resăria la Blaj atâtea alte foculare încă, cari aveau së-i fie fraţi de cruce în marea şi dificila operă a culturii naţionale. Era o vreme, când şcoalele Blajului săvîr- şiau singure această muncă titanică, pătrurtzînd cu lumina şi cu spiritul lor de jertfă masele stă- pânite de întuneric; azi munca e divizată, şi m o - deştii dascăli şi susţinători ai şcoalelor Blajului, departe de a fi jaluzi pentru acest titlu de mă- rire, care odinioară era singur al lor, vor tresări fericiţi în faţa acestui progres spre lumină së- vîrşit cu puteri unite, vor tresări mângâiaţi în groapa lor umilă, supt ['.-.a unei simple cruci de piatră, de pe care urgia vremii a şters de mult pe »Aici odihneşte în Domnul « La anul 1754 s'au deschis doue scoale, una pentru pregătirea mai înaltă preoţească, din care s'a desvoltat cu timpul gimnasiul de astăzi, ear cealaltă »scoala obsteasca«, pentru elementele cetirii şi a scrierii, şcoala normală de azi. Nu- mërul elevilor ajunge chiar la început cifra de 300, cifră aproape duplicată în deceniile din urmă. La început se propunea religia, 1. latină, (aceasta a fost totodată şi limba instrucţiunii până în de- ceniul al 3-lea al veacului trecut) limba maghiară şi ceva istorie. întâiul director al gimnasiului, Gregoriu Maior, episcopul de mai târziu, creiază fundaţiunea de pâne pentru 200 elevi. La 1773 şcoala se ri- dică la rangul de liceu cu 5 clase, conform pla- nului de înveţăment al vremii prevëzut în aşanu- mita »Ratio Educationis«. Singuraticile clase pur- tau numele: principia, gramatica, syntaxis, rheto- rica, poesia. La 1831 gimnasiul se completează în liceu după norma celui din Cluj, augmentându-se cu catedrele de istorie, algebră, geometrie, fizică şi chemie, pe lângă cea de psihologie şi logică. Epis- copul Leményi (cel atât de falş apreţiat!) înfiin- ţează la 1833 catedra de istorie universală în contra rescriptului guvernului din Cluj. La 1850 gimnasiul se completează la VIII. clase, în forma lui de astăzi, (cu modificările legii de instrucţie a ministrului Trefort din 1883). Metropolitul Vancea, de pie aducere aminte, a jertfit sume enorme pentru ridicarea prestigiului şcoalelor la nivoul celorlalte scoale medii din ţară, şi pentru îmbu- nătăţirea sorţii profesorilor. Notăm încă noua aripă a institutului, la a cărei zidire publicul ro- mânesc a contribuit cu 20.000 floreni, adecă cu aproape jumëtatate din suma ce se recerea spre acest scop. La ziua de Trei-sfinţi 1854 s'a celebrat cu mare solemnitate centenarul înfiinţării şcoalelor şi cu acest prilej directorul de atunci al gimna- siului, Cipariu, rosteşte un prea frumos discurs festiv în faţa archiepiscopului Şuluţu. ') Spaţiul nu ne permite së dăm în întregime acest magis- tral discurs, dar nu ne putem reţinea de a nu reproduce măcar următorul pasaj referitor la că- lugării Bazilitani, cei dintâi dascăli ai gimnasiului din Blaj: «încă nici de tine pot së uit, în acest minut, cuvioasă societate a marelui Baziliu, căreia delà început fu încredinţată soartea acestui ins- titut. Măreaţă plantă, verde înfloritoare, care aşa curênd te-ai uscat; căci vermele împărecherii a ros la rădăcina ta şi tu te-ai veştejit. Aceste di- I. Antonelli, «Breviarul istoric al scoalelor«, pag. 23 şi urm. FOIŢA REVAŞULUI Despre earaeter. Discurs rostit de prof. Dr. Constantin Pavel cătră tinerimea gimnasială din Beiuş, din prilejul onomasticei Preasânţiei Sale Domnului Episcop Patron Dr! Demetriu Radu. Venerabil Corp profesoral! Onoraţi oaspeţi! Iubită tinerime şcolară! Frumoasă şi cucernică datorinţă au luat a- supra lor căpeteniile de pe vremuri ale acestor scoale, când momentele mai însemnate, clipele mai înălţătoare, zilele mai senine din viaţa pa- tronilor acestor aşezăminte le-au făcut şi pentru noi prilejuri de prăsnuire şi înălţare sufletească. De datorinţă aceasta frumoasă şi străbună v 'ati achitat iubiţii mei si voi astăzi, când — din prilejul zilei onomastice a Prea Sânţitului Domn Episcop Patron aţi depus după ale voastre fragede puteri omagiul recunoştinţei, dragostei şi^ al supunerei fieşti înaintea distinsului bărbat, pe care providenţa rînduitu-ni-la ca păzitor şi ocro- titor al acestor străbune lăcaşuri de lumină şi pace. Iubiţi tineri! Recunoştinţa este cea mai de căpetenie virtute în lume. Dacă un popor îşi ne- gligează şi nesocoteşte trecutul îşi uită de fi- gurile mari de odinioară şi nu-şi cinsteşte îndestul şi după vrednicie luptătorii de azi, dovedeşte, e un popor primitiv, nevrîstnic încă, care îşi ma- cină puterile într'o luptă sarbedă in lume, fără aspiraţii şi idealuri' Romanii vechi, din cari ne coborîm şi noi, ridicau monumente superbe vitejilor şi strămoşilor celebri, împleteau cununi de lauri eroilor şi ma- rilor bărbaţi de stat şi aduceau jertfe scumpe pe altarele zeilor ocrotitori ai Romei în semn de cu- cernicie şi recunoştinţă. Obiceiul acesta frumos, dar păgân, s'a păs- trat până în zilele noastre îmbrăcat în haina mo- dernă a creştinismului. Lucru de altcum firesc! In evoluţiunea vremei nimic nu se pierde. Totul se preface şi transformă numai. Sau cum zice Eminescu mai lapidar: »Toate-s vechi şi noue-s toate«. Şi bine este aşa, deoare-ce în clipele de recunoştinţă şi mulţumire, în momentele, când sărbătorim pe mai marii noştri, când admirăm ambiţia faptelor mari, ne simţim trăind aievea o viaţă mai plină de putere, de avent şi de farmec sfânt. In clipele dulci şi senine ale prăznuirei par'că simţim la puterea noastră adaugêndu-se într'un mod misterios şi puterea şi avêntul şi vraja trecutului întreg!!.. Sentimentul de recunoştinţă si admiraţie, i l l 1 ' de care pëtruns trebuie së fie un popor faţă de mica falangă a luptătorilor sei, — formează ba- rometrul sau cumpëna moralităţii şi a inteli- genţii sale etnice. Cucernicia poporului Român, cu care şi-adus şi-şi aduce aminte întotdeauna de eroii trecutului şi de bărbaţii cu bun sfat şi cu bună inimă ai presentului, dovedeşte mai pe sus de toate, Românul nu şi-a pierdut dorul de viaţă şi nădejdea într'o soarte mai bună şi că noi Ro- mânii mai avem rost şi menire în lume !!. Dragostea de neam şi de limbă şi de Dum- nezeu ne-au fost şcoala mântuitoare în trecut. Şi'n şcoala aceasta binecuventată au primit avân- tul şi duhul sfânt toţi bărbaţii mari ai neamului si-ai bisericei noastre române. Scoala aceasta a dat neamului nostru fii mai luminaţi, cu vederi mai largi, cu porniri mai avêntate, cu voinţă mai resolutâ şi cu rîvnă mai multă spre tot, ce este bun, frumos şi sfânt. Scoala aceasta a trecutului este deci scoala i » adevăratei educaţiuni a neamului nostru, Ia care trebue ţinem cu sfinţenie, căci ne este moş- tenirea cea mai scumpă şi sublimă pe păment. Virtutea străbună a fost podoaba şcoalelor noastre în trecut şi aceasta trebuie së fie menirea lor si'n viitor! Şi acum daţi-mi voie onoraţi oaspeţi şi iu- biţi tineri, ca în sborul naserei arunc o privire în trecutul şcoalelor noastre româneşti. Delà anii 30—40 din veacul trecut, când marea resvrătire a poporului francez făcu ca soa- rele culturei şi-ai progresului deopotrivă se ră- sară pentru toţi, zărim din ce în ce lumina bine- cuventată a şcoalelor noastre. Ce pagini frumoase şi vrednice de admirat ne dau bătrânii dascăli de pe vremuri, cari cu- prinşi de o inspiraţie dumnezeiască ţeseau şi c!o- păceau necontenit la haina vremii, şi-a gândirei româneşti, îngânând la psalmuri şi murmurând la cântece sfinte în altare. Dar totuşi n'am zis'o bine. N'au fost acele şcoli şi altare, ci adevërate mine, si ei n'au fost dascăli, ci băiesi, mineri. » ï i i 1 ©BCU Cluj

Transcript of Cluj, Rëvasuldspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/8498/1/BCUCLUJ_FP_PII970_1904... · altarele...

Page 1: Cluj, Rëvasuldspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/8498/1/BCUCLUJ_FP_PII970_1904... · altarele zeilor ocrotitor a Romei i îin sem dn e cu ... Scoala aceast a daa neamulut i fi

Cluj, 19 Noemvrie n. 1904

ABONAMENTUL: re ftN 3 COR. 20 FIL.

1 60 90

ÎN STREINÄTATE:

FF AN 6 FRANCI, '/o 3

N u m e r i s i n g u r a t i c i s e v e n d

î n C l u j c u 5 f i l e r i , î n t r ' a l t e

l o c u r i c u 6 f i l e r i .

Rëvasul INSERTIUNILE

se plătesc după mări ­mea locului ce ocupă; fiecare cm. M costă o-dată 10 fii., de 2 ori 8 fii., de 3 şi mai multe

ori 6 fileri.

C L U J , KOLOZSUflR ft. J O K A I - U T C Z A 6 . ;

R e d a c t o r r e s p . : I U L I U F L O R I A N Apare în fiecare Sâmbătă P r o p r i e t a r - e d i t o r : D r . E. D Ă I A N U

Jubileul şcoalelor din Blaj. Din focul sfânt , d e a că ru i l u m i n ă şi c ă l ­

d u r ă se î m p ă r t ă ş e a u p e v r e m u r i n u m a i zeii O l y m -p u l u i , şi m a i a p o i , d in m i l a lui P r o m e t h e u t i t a n u l , şi n e a m u l m u r i t o r i l o r , a a j u n s în sfîrşit d u p ă a t â t a a m a r d e v e a c u r i o s c â n t e i e l u m i n o a s ă şi p e v a t r a u i t a t ă a umi lu lu i n e a m r o m â n e s c .

L a z a r e a ei s l a b ă s 'au încă lz i t pă r in ţ i i p ă ­r in ţ i lor n o ş t r i , la z a r e a ei l i c ă r i t o a r e a u p r o p o ­v ă d u i t cei d in t â i d a s c ă l i , a p o s t o l i ai R o m â n i s ­m u l u i , c ă lugă r i i m ă n ă s t i r i i d in B la j : s c r i s o a r e şi c â n t a r e , »nici o p l a t ă d e l à ucen ic i a ş t e p t â n d u - s e « .

La z a r e a ei m â n g ă i t o a r e , u r z i t o a r e l e p o s o ­m o r i t e a u a r u n c a t c a e r u l ce rn i t , ca sè d u r e z e în sfîrşit u n fir m a i t r a i n i c p e n t r u v i i to ru l unu i n e a m m e n i t p i e r z ă r i i .

Z a r e a n e h o t ă r î t ă s 'a î n c i n s în — flăcăr i . L u m i n a lor ind ica r ă s ă r i t u l u n u i s o a r e a t â t d e î n t â r z i a t . Şi d u p ă - c u m aş t r i ce ru lu i îşi î m p r u m u t ă r e c i p r o c l u m i n a , t o t astfel s ' au a p r i n s din d ă r n i c i a s o a r e l u i ce r e s ă r i a la Blaj a t â t e a a l t e focu la re î n c ă , car i a v e a u së- i fie fraţi d e c r u c e în m a r e a şi dificila o p e r ă a cul tur i i n a ţ i o n a l e .

E r a o v r e m e , c â n d ş c o a l e l e Blajului s ă v î r -ş i a u s i n g u r e a c e a s t ă m u n c ă t i t a n i c ă , p ă t r u r t z î n d cu l u m i n a şi cu spi r i tu l lor d e jer t fă m a s e l e s t ă ­p â n i t e d e î n t u n e r i c ; azi m u n c a e d i v i z a t ă , şi m o ­deş t i i d a s c ă l i şi s u s ţ i n ă t o r i ai ş c o a l e l o r Blajului , d e p a r t e d e a fi ja luz i p e n t r u a c e s t t i t lu d e m ă ­r i re , c a r e o d i n i o a r ă e r a s i n g u r al lor, v o r t r e s ă r i fericiţi în fa ţa a c e s t u i p r o g r e s s p r e l u m i n ă s ë -v î r ş i t cu p u t e r i u n i t e , v o r t r e s ă r i m â n g â i a ţ i în g r o a p a lor u m i l ă , s u p t ['.-.a une i s i m p l e cruci d e p i a t r ă , d e pe c a r e u r g i a v r e m i i a ş t e r s d e m u l t p e »Aici o d i h n e ş t e în D o m n u l «

L a a n u l 1754 s ' au d e s c h i s d o u e s c o a l e , u n a p e n t r u p r e g ă t i r e a m a i î n a l t ă p r e o ţ e a s c ă , d in c a r e s'a d e s v o l t a t cu t i m p u l g i m n a s i u l d e a s t ă z i , e a r c e a l a l t ă » s c o a l a o b s t e a s c a « , p e n t r u e l e m e n t e l e cetirii şi a scr ier i i , ş c o a l a n o r m a l ă d e az i . N u -m ë r u l e l ev i lo r a j u n g e ch ia r la î n c e p u t cifra d e 3 0 0 , cifră a p r o a p e d u p l i c a t ă în d e c e n i i l e d in u r m ă . L a î n c e p u t se p r o p u n e a re l ig ia , 1. l a t i n ă , ( a c e a s t a a fost t o t o d a t ă şi l i m b a i n s t r u c ţ i u n i i p â n ă în d e ­ceniul al 3 - l ea al v e a c u l u i t r e c u t ) l i m b a m a g h i a r ă şi c e v a i s to r i e .

î n t â iu l d i r e c t o r al g i m n a s i u l u i , Gregoriu Maior, e p i s c o p u l d e m a i t â r z iu , c r e i a z ă f u n d a ţ i u n e a d e p â n e p e n t r u 2 0 0 e levi . La 1 7 7 3 ş c o a l a se r i ­d ică la r a n g u l d e l iceu cu 5 c l a s e , c o n f o r m p l a ­nulu i d e î n v e ţ ă m e n t al v r e m i i p r e v ë z u t în a ş a n u -m i t a » R a t i o E d u c a t i o n i s « . S i n g u r a t i c i l e c l a s e p u r ­t a u n u m e l e : p r inc ip i a , g r a m a t i c a , s y n t a x i s , r h e t o -r ica , p o e s i a .

La 1831 g i m n a s i u l s e c o m p l e t e a z ă în l iceu d u p ă n o r m a celui din Cluj , a u g m e n t â n d u - s e cu c a t e d r e l e d e i s to r ie , a l g e b r ă , g e o m e t r i e , fizică şi c h e m i e , p e l â n g ă cea d e p s i h o l o g i e şi log ică . Ep i s ­copu l L e m é n y i (cel a t â t d e falş a p r e ţ i a t ! ) înfi in­ţ e a z ă la 1 8 3 3 c a t e d r a d e i s to r i e u n i v e r s a l ă în c o n t r a r e s c r i p t u l u i g u v e r n u l u i d in Cluj . La 1 8 5 0 g i m n a s i u l se c o m p l e t e a z ă la VIII. c l a se , în f o r m a lui d e a s t ă z i , (cu modi f ică r i l e legii d e i n s t r u c ţ i e a m i n i s t r u l u i T r e f o r t d in 1 8 8 3 ) . M e t r o p o l i t u l V a n c e a , d e p ie a d u c e r e a m i n t e , a jertf i t s u m e e n o r m e p e n t r u r i d i c a r e a p r e s t i g i u l u i ş c o a l e l o r la n i v o u l ce lo r l a l t e s c o a l e m e d i i d in ţ a r ă , şi p e n t r u î m b u ­n ă t ă ţ i r e a sor ţ i i p ro fe so r i lo r . N o t ă m încă n o u a a r i p ă a i n s t i t u tu lu i , la a că re i z id i re pub l icu l r o ­m â n e s c a c o n t r i b u i t cu 2 0 . 0 0 0 f loreni , a d e c ă cu a p r o a p e j u m ë t a t a t e d in s u m a ce se r e c e r e a s p r e a c e s t s c o p .

L a z iua d e Tre i -s f in ţ i 1 8 5 4 s 'a c e l e b r a t cu m a r e s o l e m n i t a t e centenarul înf i inţăr i i ş c o a l e l o r şi cu a c e s t pr i le j d i r e c t o r u l d e a t u n c i al g i m n a ­s iului , C i p a r i u , r o s t e ş t e un p r e a f r u m o s d i s c u r s fest iv în fa ţa a r c h i e p i s c o p u l u i Ş u l u ţ u . ') S p a ţ i u l n u n e p e r m i t e së d ă m în î n t r e g i m e a c e s t m a g i s ­t ra l d i s c u r s , d a r n u n e p u t e m r e ţ i n e a d e a nu r e p r o d u c e m ă c a r u r m ă t o r u l p a s a j r e fe r i to r la c ă ­lugăr i i Baz i l i t an i , cei d i n t â i d a s c ă l i ai g i m n a s i u l u i d in B la j : « încă nici d e t i n e p o t së uit , în a c e s t m i n u t , c u v i o a s ă s o c i e t a t e a m a r e l u i Bazi l iu , c ă r e i a d e l à î n c e p u t fu î n c r e d i n ţ a t ă s o a r t e a a c e s t u i i n s ­t i tu t . M ă r e a ţ ă p l a n t ă , v e r d e î n f lo r i t oa re , c a r e a ş a c u r ê n d t e - a i u s c a t ; căci v e r m e l e î m p ă r e c h e r i i a r o s la r ă d ă c i n a t a şi tu t e - a i ve ş t e j i t . A c e s t e d i -

I. Antonelli, «Breviarul istoric al scoalelor«, pag. 23 şi urm.

F O I Ţ A R E V A Ş U L U I

Despre earaeter. Discurs ros t i t de prof. Dr. Constant in Pave l cătră

t iner imea g i m n a s i a l ă din B e i u ş , din prilejul o n o m a s t i c e i Preasânţ ie i Sa l e Domnului

Ep i scop Patron Dr! Demetr iu R a d u .

Venerabil Corp profesoral! Onoraţi oaspeţi! Iubită tinerime şcolară!

F r u m o a s ă şi c u c e r n i c ă d a t o r i n ţ ă a u lua t a -s u p r a lo r c ă p e t e n i i l e d e pe v r e m u r i a l e a c e s t o r s c o a l e , c â n d m o m e n t e l e m a i î n s e m n a t e , c l ipele m a i î n ă l ţ ă t o a r e , zi lele m a i s e n i n e d in v i a ţ a p a ­t r o n i l o r a c e s t o r a ş e z ă m i n t e l e - a u făcut şi p e n t r u noi p r i l e ju r i d e p r ă s n u i r e şi î n ă l ţ a r e su f l e t ea scă .

De d a t o r i n ţ ă a c e a s t a f r u m o a s ă şi s t r ă b u n ă v ' a t i a c h i t a t iubiţii m e i si voi a s t ă z i , c â n d — din pr i le ju l zilei o n o m a s t i c e a P r e a S â n ţ i t u l u i D o m n E p i s c o p P a t r o n — aţi d e p u s d u p ă a l e v o a s t r e f r a g e d e pu te r i o m a g i u l r e c u n o ş t i n ţ e i , d r a g o s t e i şi^ al s u p u n e r e i fieşti î n a i n t e a d i s t i n s u l u i b ă r b a t , pe c a r e p r o v i d e n ţ a r î n d u i t u - n i - l a ca p ă z i t o r şi o c r o ­t i to r al a c e s t o r s t r ă b u n e l ă c a ş u r i d e l u m i n ă şi p a c e .

Iubi ţ i t i n e r i ! R e c u n o ş t i n ţ a e s t e cea m a i d e c ă p e t e n i e v i r t u t e în l u m e . D a c ă un p o p o r îşi n e -g l i g e a z ă şi n e s o c o t e ş t e t r e c u t u l îşi u i t ă d e fi­g u r i l e m a r i d e o d i n i o a r ă şi n u - ş i c i n s t e ş t e î n d e s t u l şi d u p ă v r e d n i c i e lup tă to r i i de azi , d o v e d e ş t e , că e un p o p o r p r i m i t i v , n e v r î s t n i c încă , c a r e îşi m a ­c ină p u t e r i l e î n t r ' o lup tă s a r b e d ă in l u m e , fără a s p i r a ţ i i şi i d e a l u r i '

R o m a n i i v e c h i , d in cari n e c o b o r î m şi no i , r i d i cau m o n u m e n t e s u p e r b e v i te j i lor şi s t r ă m o ş i l o r ce lebr i , î m p l e t e a u c u n u n i d e laur i e ro i lo r şi m a ­rilor b ă r b a ţ i d e s t a t şi a d u c e a u je r t fe s c u m p e p e a l t a r e l e ze i lor oc ro t i t o r i ai R o m e i în s e m n d e c u ­ce rn ic i e şi r e c u n o ş t i n ţ ă .

Obice iu l a c e s t a f r u m o s , d a r p ă g â n , s 'a p ă s ­t r a t p â n ă în zi lele n o a s t r e î m b r ă c a t în h a i n a m o ­d e r n ă a c r e ş t i n i s m u l u i . L u c r u d e a l t c u m f i resc! In e v o l u ţ i u n e a v r e m e i n i m i c n u se p i e r d e . T o t u l se p re face şi t r a n s f o r m ă n u m a i .

S a u c u m zice E m i n e s c u m a i l a p i d a r : » T o a t e - s vech i şi n o u e - s t o a t e « . Şi b ine e s t e a ş a , d e o a r e - c e în cl ipele d e

r e c u n o ş t i n ţ ă şi m u l ţ u m i r e , în m o m e n t e l e , c â n d s ă r b ă t o r i m p e m a i m a r i i n o ş t r i , c â n d a d m i r ă m a m b i ţ i a f ap te lo r m a r i , n e s i m ţ i m t r ă i n d a i e v e a o v i a ţ ă m a i p l ină d e p u t e r e , d e a v e n t şi d e f a r m e c sfânt . In c l ipele dulci şi s e n i n e a l e p r ă z n u i r e i p a r ' c ă s i m ţ i m la p u t e r e a n o a s t r ă a d a u g ê n d u - s e î n t r ' u n m o d m i s t e r i o s şi p u t e r e a şi a v ê n t u l şi v r a j a t r e c u t u l u i în t reg!! . .

S e n t i m e n t u l d e r e c u n o ş t i n ţ ă si a d m i r a ţ i e , — i l l 1 '

d e c a r e p ë t r u n s t r e b u i e së fie un p o p o r fa ţă d e m i c a f a l a n g ă a l u p t ă t o r i l o r se i , — f o r m e a z ă b a ­r o m e t r u l s a u c u m p ë n a m o r a l i t ă ţ i i şi a in t e l i ­gen ţ i i s a l e e tn i ce .

C u c e r n i c i a p o p o r u l u i R o m â n , — cu c a r e ş i - a d u s ş i -ş i a d u c e a m i n t e î n t o t d e a u n a d e eroii t r e c u t u l u i şi d e b ă r b a ţ i i cu b u n sfat şi cu b u n ă i n i m ă ai p r e s e n t u l u i , d o v e d e ş t e m a i pe s u s d e t o a t e , că R o m â n u l nu ş i - a p i e r d u t do ru l d e v i a ţ ă şi n ă d e j d e a în t r ' o s o a r t e m a i b u n ă şi că noi R o ­

m â n i i m a i a v e m r o s t şi m e n i r e în l u m e !!. D r a g o s t e a d e n e a m şi d e l i m b ă şi d e D u m ­

n e z e u n e - a u fost ş c o a l a m â n t u i t o a r e în t r e c u t . Şi 'n ş c o a l a a c e a s t a b i n e c u v e n t a t ă a u p r i m i t a v â n ­tul şi d u h u l s fân t to ţ i b ă r b a ţ i i m a r i ai n e a m u l u i s i -a i b i se r ice i n o a s t r e r o m â n e .

S c o a l a a c e a s t a a d a t n e a m u l u i n o s t r u fii m a i l u m i n a ţ i , cu v e d e r i m a i la rg i , cu po rn i r i m a i a v ê n t a t e , cu v o i n ţ ă m a i r e s o l u t â şi cu r î v n ă m a i m u l t ă s p r e to t , ce e s t e b u n , f r u m o s şi s fân t .

S c o a l a a c e a s t a a t r e c u t u l u i e s t e deci s c o a l a i »

a d e v ă r a t e i e d u c a ţ i u n i a n e a m u l u i n o s t r u , Ia c a r e t r e b u e s ë ţ i n e m cu s f in ţen ie , căci n e e s t e m o ş ­t e n i r e a cea m a i s c u m p ă şi s u b l i m ă p e p ă m e n t .

V i r t u t e a s t r ă b u n ă a fos t p o d o a b a ş c o a l e l o r n o a s t r e în t r e c u t şi a c e a s t a t r e b u i e së fie m e n i r e a lor s i 'n v i i t o r !

Şi a c u m d a ţ i - m i vo i e o n o r a ţ i o a s p e ţ i şi iu ­biţi t i ne r i , ca în s b o r u l n a s e r e i së a r u n c o p r i v i r e în t r e c u t u l ş c o a l e l o r n o a s t r e r o m â n e ş t i .

De là ani i 3 0 — 4 0 din v e a c u l t r e c u t , c â n d m a r e a r e s v r ă t i r e a p o p o r u l u i f r ancez făcu ca s o a ­re l e cu l tu re i ş i -a i p r o g r e s u l u i d e o p o t r i v ă s e r ă ­s a r ă p e n t r u to ţ i , z ă r i m din ce în ce l u m i n a b i n e ­c u v e n t a t ă a ş c o a l e l o r n o a s t r e .

Ce p a g i n i f r u m o a s e şi v r e d n i c e d e a d m i r a t ne d a u b ă t r â n i i d a s c ă l i d e pe v r e m u r i , car i c u ­pr inş i d e o i n s p i r a ţ i e d u m n e z e i a s c ă ţ e s e a u şi c!o-p ă c e a u n e c o n t e n i t la h a i n a v r e m i i , ş i - a g â n d i r e i r o m â n e ş t i , î n g â n â n d la p s a l m u r i şi m u r m u r â n d la c â n t e c e sfinte în a l t a r e . D a r t o tu ş i n ' a m z i s ' o b i n e .

N ' a u fost a ce l e şcoli şi a l t a r e , ci a d e v ë r a t e m i n e , si ei n ' a u fost d a s c ă l i , ci bă ie s i , m i n e r i .

» ï i i 1

©BCU Cluj

Page 2: Cluj, Rëvasuldspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/8498/1/BCUCLUJ_FP_PII970_1904... · altarele zeilor ocrotitor a Romei i îin sem dn e cu ... Scoala aceast a daa neamulut i fi

P a g . 1 9 6 » R E V A S U L « Nr. 47

ficiu d e s t i n a t së fie azi l ce lor ce n u m a i re l ig iuni i si ş t i i n ţ e lo r s i - a u î n c h i n a t zi lele lor, a r ë m a s a s a c u r ê n d d e ş e r t d e t i n e ! O, şi c â t ă s p e r a n ţ ă a v e a în t i n e d i e c e s a şi n a ţ i u n e a ! O şi c â t ă l ipsă a v e a s ë r ë m â i p â n ă în zi le le n o a s t r e , — zile în cari spiritul s'a schimbat, când sacrificiile sunt aşa de rari! Sacrificii p e n t r u r e l i g i u n e , sacrificii p e n ­t r u ş t i i n ţ e : b a z a soc i e t ă ţ i i şi b a z a cu l tur i i o m e ­neş t i . T u t e - a i s t î n s , ci î n c e p u t u l fapte i m a n i l o r t a l e a r ë m a s . Fie m e m o r i a t a b i n e c u v e n t a t a « !

* S c h i ţ a r e a a c e a s t a în fuga c o n d e i u l u i s ë n u

n e fie s p r e i m p u t a r e , c â n d b i n e ş t i m , că s e află d e j a s u b p r e s ă i s to r icu l ş c o a l e l o r d in Bla j . R ë z -boiu l civil d in 1 8 4 8 — 9 a fos t un a d e v ë r a t d e z a s ­t r u p e n t r u i s to r icu l a c e s t o r s c o a l e , căci cu a c e s t pr i le j a fos t a r s ă şi î m p r ă ş t i a t ă a r c h i v a d i m ­p r e u n ă cu b ib l io t eca v e c h i l o r c ă l u g ă r i . Pr in u r ­m a r e d a t e l e s t a t i s t i c e p â n ă la 1 8 5 0 s u n t de fec ­t u o a s e , şi n u m a i cu m a r i g r e u t ă ţ i s e v o r p u t e a î n t r e g i în p a r t e m ă c a r , d in a r c h i v a ter i i , şi a l t e i s v o a r e .

Şi p â n ă a t u n c i ş i r e l e a c e s t e v o r t ă l m ă c i a d ­m i r a ţ i a n o a s t r ă s i n c e r ă p e n t r u voi , pă r in ţ i i s u ­f leteşt i ai n e a m u l u i n o s t r u , dască l i i iubiţi si n e -u i t a ţ i ai v r e m i l o r a p u s e .

V o u e , i luşt r i i Arch ie re i , car i aţi r i d i ca t a c e s t e z idur i sf inte şi l i -a ţ i s u s ţ i n u t cu a t â t e a nesf î r ş i te j e r t f e ; v o u e , d a s c ă l i ai n e a m u l u i , c u n o s c u ţ i s a u u i t a ţ i cu d e s e v î r ş i r e ; v o u é u m b r e l u m i n o a s e în z m e r e n i a şi r î v n a v o a s t r ă n e î n t r e r u p t ă — m ă r i r e şi î n c h i n a r e a d u c e m !

»Luceaferul« A . C i u r a .

Crestături. — Proiectul de reformă al ministrului Ber-

zeviczy, a avut darul së deştepte toate naţiona­lităţile la oroteste. Afară de protestele ce capii tuturor bisericilor româneşti, serbeşti şi săseşti, le-au ridicat, s'au pornit adunări in mai toate părţi/e, în cari se desbate aceasta nouă încercare de maghiarisare. S'au ţinut astfel de adunări, între Români în Orăştie, Arad, l/ia, Sebeşul-să-sesc. Selişte, Siria. — E convocată o adunare de protestare şi la Dej pe 22 Nov. n. In Verset au ţinut Serbii o adunare de 3000 de alegëtori. In Croaţia asemenea e mare mişcare împotriva proiectului. Chiar şi deputaţii guvernamentali români s'au presentat la ministrul şi i-au spus, că ei vor fi contra proiectului.

— Memorandul archiereilor gr.-or. români în contra acestui proiect e cunoscut azi; s'a pu­blicat întreg în «Tel. Rom.« şi e foarte frumos. In curênd se va publica şi memorandul dat la ministru de cătră consistorul din Blaj, care a-semenea e puternic.

— Proiectul este deocamdată retras de pe masa camerei deputaţilor, dar desigur va fi pus Ia desbatere, îndată ce ministrul Tisza va putea înfrânge obstrucţia cu noul regulament de casă.

Băieş i i cu l tur i i ş i -a i fericirei n e a m u l u i r o ­m â n e s c a u fos t ei, e a r v ine l e d e a u r a u fost t a l e n t e l e , c o m o r i l e a c e s t e s c u m p e , d e s g r o p a t e d in a d â n c i m e a p ă m â n t u l u i , din p ă t u r i l e de j o s a le p o p o r u l u i n o s t r u , ca së a d u c ă fală şi c i n s t e n u m e l u i d e R o m â n !

Şi a c u m g â n d u l m e u işi c u r m ă s b o r u l . Se o p r e ş t e d e p a r t e . . . d e p a r t e . . . la o c a s ă m o d e s t ă , ţ ă r ă n e a s c ă d e pe l â n g ă M u r e ş . I n l ă u n t r u l case i e n u m a i î n d e s t u l i r e şi a r m o n i e şi p a c e s f ân t ă . In v a t r a a c e a s t a s i m p l ă , d a r b i n e c u v â n t a t ă d e D - z e u s'a n ă s c u t şi c r e s c u t ce l -ce m e n i t e r a s ë fie s t ă ­p â n şi m a r e în lume. . .

Din c â m p i i l e şi vă i l e b o g a t e în g r â u a le M u r e ş u l u i sufletul m e u c u c e r n i c se î na l ţ ă s p r e c â m p u l s fân t al l i be r t a t é i şi s p r e ş c o a l e l e vechi a le Blajului , u n d e p a r ' c ă v ë d c u m dască l i i a c e s t u i p r i m focular d e c u l t u r ă r o m â n e a s c ă d e s g r o a p ă î n t r e ani i 7 0 — 8 0 o o d r a s l ă m â n d r ă , un t a l e n t r a r d in inul p o p o r u l u i n o s t r u , o o d r a s l ă , p e c a r e noi o s e r b ă t o r i m a s t ă z i şi c ă r e i a u r z i t o a r e l e u r z i -t u i a u n o r o c u l , d e - a fi în f r u n t e a unu i p o p o r h a r ­nic şi i n t e l i g e n t de l à fire, d a r b ă t u t d e v r e m u r i si d e n e n o r o c ! >

Pro fesor i i Bla jului d e s c o p e r i r ă în s t u d e n t u l R a d u un t a l e n t s t r ă l u c i t ş i -o e n e r g i e r a r ă . Ei a l i ­m e n t e a z ă f r u m o a s e l e î n suş i r i a l e m o d e s t u l u i t inër , v ë z ê n d de ja d e p e a t u n c i , că t i n ë r u l a c e s t a o së d e v i n ă cu v r e m e a o p o d o a b ă p e n t r u b i s e r i c ă şi n e a m .

Şi n u s 'au î n ş e l a t . D o r u l d e m u n c ă şi p u r -t a r e a - i s i m p a t i c ă şi e s e m p l a r ă ca s t u d e n t în Blaj , a m b i ţ i a - i nob i l ă şi ţ i n u t a - i a d m i r a b i l ă la R o m a , u n d e , i -se d e s c h i d e u n n o u o r i z o n t d e v e d e r i , a c -

I De acea acum e timpul cel mai potrivit a lua I posiţie în contra proiectului, pentru ca nici se

nu se mai reîntoarcă în dietă.

— De-ale înve ţă tor i lor . »Gazeta de Duminecä« vorbind despre adunarea înveţătorilor din tractul Clu­jului laudă faptul, că inspectorul reg. a fost salutat ro­mâneş te . Apoi continuă:

»Alt punct mai însemnat este următorul : Reuniunea a fost adresat vice-comitelui din Cluj

rugarea de a face sê se închidă crâjmele în Dumineci şi serbători . Răspunsul vice-comitelui, relativ la aceasta rugare, a sosit şi s'a comunicat adunării . In acest rês-puns së zice, că la revisuirea statutelor comitatense, care e chiar în lucrare, së va lua în considerare cererea în­veţătorilor. In legătură cu aceasta prot. Dr. Dăianu re­comandă înveţătorilor së ţină prelegeri populare în po­triva beţiei şi së prepare astfel terenul pentru a înfiinţa pe sate reuniuni de temperaţ ie .

Onoare şi s t imă bravilor înveţători adunaţi la Cluj !«

»Unirea« ocupându-se la loc de frunte cu adu­narea gen. a »Reuniunei« înveţătorilor ţinută în Blaj, zice între altele:

Poporul nostru e sërac t rebue dar crescut şi po-veţuit în aşa direcţiune ca së scape din serăcia în care geme şi ajungând- la bunăstare së poată apoi suporta sarcinile, şi së aibă din ce jertfi pentru biserică şi şcoală.

Ar trebui înveţat la o economie raţională, scăpat din manile evreilor şi cămătarilor prin reuniuni de con­sum, bănci poporale. Ajutat prin reuniuni de înmormân­tare, asigurări şi de temperanţă . Ar trebui trezită în inima poporului dragostea de industrie şi negoţ, ca ba­nul românesc Românii së-1 învîrtească, în punga lor.

Prin atare direcţie reală şi senătoasă de educaţie economică naţională, încetul cu încetul poporul nostru ar scăpa din serăcie şi ar propăşi spre bine.

Şi cine sunt chemaţi a fi poveţuitorii poporului în acestea direcţiuni dacă nu învăţătorii şi preoţii noştr i?

Poporul nostru nu cunoaşte încă roadele şi fruc­tele şcoalei. Contribuţia pentru şcoală o plăteşte de silă şi o consideră ca ori şi ce altă contribuţie, care trebue plătită fără see şti de ce. Cine e de vină dacă înveţătorii nu se s trăduesc së facă poporul se înţeleagă rostul şcoalei, së o iubească şi së jertfească pentru ea? Şi dacă nu së învaţă şi poveţueşte poporul paş de paş în celea materiale, dacă nu se inaugurează o politică eco­nomică naţională, după normele mai sus indicate ca po­porul scăpat din serăcie şi ajuns la bunăstare së poată suporta sarcinile grele cu susţinerea şcolilor, iarăşi cine sunt vinovaţi, dacă nu înveţătorii pentru-că a munci în aceste direcţii e în interesul bine priceput a lor.

R Ë V A S U L CLUJULUI — Serata Reuniunei femeilor, ţi­

nută la 6 Nov. n. a făcut cum auzim cea mai bună impres iune în cercurile româneş t i din Cluj. Raportul nostru din numërul trecut n 'a putut da de cât o palidă icoană a realităţii, ce s'a vëzut ín şalele casinei. Intr 'adevër t rebue se revenim cu alt prilej, ca se apreciem cum se cuvine impor tanţa acestei se­rate aranjate de damele române , care

ti vi t ä t e .1 sa b o g a t ă d e s v o l t a t ă ca m i s i o n a r în B u ­c u r e ş t i , apo i ca e p i s c o p la L u g o j , c h i b z u i n ţ ă şi e n e r g i a , cu cari d ă p e s t e g r e u t ă ţ i l e î n c e p u t u l u i , d e c â n d cerul l'a d e s t i n a t în f r u n t e a d i ecese i O r a -d a n e , t o a t e a c e s t e t r ă s ă t u r i m a r c a n t e fac d in t i ­n ë r u l R a d u d e o d i n i o a r ă şi din P r e a Sfinţ i tul Ar-c h i e r e u şi îna l tu l p ă s t o r d e a s t ă z i un m o d e l d e b ă r b a t , un ideal d e p ă s t o r , v r e d n i c d e u r m a t d in p a r t e a n o a s t r ă a t u t u r o r a ! !

D i n t r e e l e m e n t e l e m a i c a r a c t e r i s t i c e , car i a l c ă t u e s c l u m e a g â n d i r i l o r şi f a r m e c u l şi c h e i a e n i g m a t i c ă a t r e c u t u l u i f r u m o s al P reas f in ţ i e i S a l e , a fost î n a i n t e d e t o a t e v o i n ţ a - i t a r e .

Iubiţi t i n e r i ! Ş c o a l a n ' a r e s c o p u l së d e p r i n d ă n u m a i c re ru l cu regul i a b s t r a c t e , cu an i şi d a t e i s to r ice . Ş c o a l a t r e b u e së de i e a fa ră d e ş t i in ţ ă î ncă si e d u c a ţ i e si a v ê n t t i n e r i m e i . M i n t e a n u m a i p e a r ip i l e in imei p o a t e s b u r a s p r e ţ a r a m â n d r ă a idea lu lu i şi a fer icirei . N ' a r e n e a m u l şi b i s e r i c a n o a s t r ă t r e b u i n ţ ă d e in imi reci şi p ă p u ş i fără nici un d u h şi a v ê n t . In imi le reci a d u c m a i m u l t e re le n e a m u l u i , ca c a p e t e l e sëci , d a r c i n s t i t e ! De a c e e a cea d i n t â i e şi m a i d e f run te c h e m a r e a şcol i lor şi a famil i i lor n o a s t r e e s t e şi t r e b u e së fie e d u c a ţ i a i nd iv idu lu i , — f o r m a r e a c a r a c t e r e l o r , t a r i , — căci t r e b u i n ţ ă a v e m d e s t e g a r i nec l in t i ţ i d e b ă r b a ţ i t a r i la v o i n ţ ă şi la g â n d !

P r o p ă ş i r e a n e a m u r i l o r n u m a i bă rba ţ i i t a r i la v o i n ţ ă şi c red inc ioş i une i sfinte idei a u d u s - o î n a i n t e . N u m a i o a m e n i i s labi şi v a n i t o ş i s u n t d e d a ţ i së v a z ă în ori ce fap tă a lor un s u c c e s , o i s b â n d ă .

Suf le te lor mici l i-e t e a m ă , că lucrur i l e m a r i n u v o r s u c c e d e şi în frica şi l a ş i t a t e a lor d e e p i -

pare a fi r echemat în viaţa socială — fie şi pe o clipă — spiritul cel vechiu, bun, românesc , care s t ăpânea odată — de mult — întreagă societa tea noas t ră clujană, spre binele şi spre cinstea ei. Şi până atunci t rebue së a d u c e m mul-ţămită damelor din comitetul a ranja tor : Dna Lucreţia Qiurgiu, Dna Laura Ranta^ Dna Elena Mandeal şi Dşoara Ana Pop^ cari în frunte cu distinsa pres identă Dna Ana Pop n. Leményi şi D-na vice-pres. Ranta n. Qal, au pus la cale a-ceasta serată şi le rugăm în numele societăţii române din Cluj, ca së se declare comitet aranjator în p e r m a n e n ţ ă , şi së dee societăţii noastre ocasie de a se mai întâlni, m ă c a r odată în lună, la astfel de serate .

— Pentru serata tinerimei române d in Cluj , locur i së p o t p r e n o t a zilnic la c a s s a r u l Emil P o p , în c a s i n a r o m â n ă , o a r e l e 1 2 — 1 . D u p ă t o a t e p r e v e d e r i l e s e r a t a a r e së r e u ş e a s c ă s p l e n d i d . P r o b e l e d e cho r şi o r c h e s t r ă u r m e a z ă r e g u l a t şi cu s î r g u i n ţ ă . — Tiner i i n o s t r u , së p r e g ă t e s c cu m u l t ă r î v n ă . S p e r ă m , că şi publ icul v a şti o n o r a a c e s t e n i s u i n ţ e a le t i n e r i m e i n o a s t r e .

— Delà Reuniunea femeilor »S. Maria«. Î n c e p e m azi şi v o m u r m a şi în v i i to r a p u b l i c a n u m e l e m e m b r i l o r r e u n i u n e i »S. M a r i a « , cari ş i - a u a c h i t a t d e j a t a x e l e . In a d u n a r e a d in 16 J u n i e n. 1 9 0 2 s ' au în sc r i s , so lv ind i m e d i a t , u r m ă t o r i i m e m ­b r i : 1) Vëd. A n a D e a c cu 5 cor. 2) M a r t a Bi rer n. M a g h e r u ş a n , 3) I l eana R o ş e a , 4) M a r i a C â m -p ian , 5) O a n a J u c a n , 6) D o c h i a M u n t i l i a n cu c â t e 2 cor . m e m b r e o rd . ; D o m i n a C i u p e . A n a B o t e z a n , I r ina H o s z u n ă s c . R u s . lul ia C r i ş a n , A n a Bu lgë r , M a r i a T u r d e a n , M a r i a M u r e ş a n , S i m i o n e a s a M o l -d o v a n , Rafila Suc iu cu c â t e 1 cor., F l o a r e a S a n d u cu 60 b. M a r i a M u r e ş a n cu 40 b. m . a j u t ă t o a r e . Dl S te fan R o ş i a n face f u n d a ţ i u n e d e 40 cor . în a m i n t i r e a so ţ ie i s a l e H o r t e n s i a .

M e m b r i s ' au î n s c r i s s o l v i n d i m e d i a t u r m ă ­t o r i i : D - n a L u c r e ţ i a Q i u r g i u , m e m b r ă f u n d a t o a r e cu 40 cor., D - n a S te fan M o r a r i u m. fund. cu 20 cor., T u d o s i a C h e r a m. ord . 2 cor., R a v e c a T r i p o n m . ord . 2 cor., L iv ia C r i ş a n m. a ju t . 1 cor., Dr . E. D ă i a n u m. b i n e f ă c ă t o r cu 5 cor., Aug. G i u r g i u m. binef. cu 5 cor., B a s . M o l d o v a n m. binef. cu 2 cor., D - n a A n a A. P o p p n. d e L e m é n y m. fund, cu 20 cor., D - n a Virg in ia P o p 40 cor.

— »Kolozsvari Hirlap« reflectează într 'un articol la recensiunea ce am publicat despre »Apajune«. Cons­ta tăm loialitatea acestui articol, în care së recunoaşte că Românii au tot dreptul de a fi indignaţi de aceasta piesă, care nici măcar plăcută nu e, fidelă şi corectă nu-i de fel. Autorul aperă pe actorul Kassai, de ceea-ce i-s'a insinuat, susţinend că cuvintele impu­tate (Sikkastescu etc.) sunt în însuşi textul libretului, şi că nici chiar lui Kassai, care-i actor de forjă, nu-i con­vine rolul, la care e silit. Foarte bine. Dar atunci pentru ce direcţiunea teatrului a revenit acum ear la »Apajune«? De dragul nostru, ori pentru a aţiţa dispreţul şi ura concetăţenilor noştri?

gon i nu î n t r e p r i n d luc rur i m a i m a r i , ci se m ă r g i n e s c n u m a i la luc rur i şi s u c c e s e b a g a t e l e . O a m e n i i m a r i p l ă s m u i e s c î n t r ' u n a la p l a n u r i c u ­t e z a t e şi l u p t ă l u p t e m a r i , conv inş i fiind, că ideia , d a c ă nu în v i a ţ a lor, d a r d u p ă m o a r t e o d a t ă to tuş i v a ieşi î n v i n g ă t o a r e !

A c e a s t a e s t e c o n v i n g e r e a s fân tă î n t r ' o i d e e ! N e c r e d i n ţ a s ë r e s b u n ă t o t d e a u n a . N e c r e d i n ţ a b a t e t o t d e a u n a pe p r o p r i u l seu s t ă p â n .

Şi vai d e noi , va i d e t i n e r i m e a n o a s t r ă , vai d e p o p o r u l R o m â n , c â n d n u s e î n c r e d e în pu te ­r e a s a p r o p r i e şi în v i i to ru l seu .

Se s i n u c i d e s i n g u r , şi îşi t a e a r ip i le a v â n ­tu lu i f i resc. îşi ia ca şi I c a r u s a lui Ovid , refugiul Ia ar ip i s t r e i n e — la a sp i r a ţ i i a m ă g i t o a r e , — ca së c a z ă c â n d l u m e a e m a i d r a g ă şi m a i s c u m p ă , în m a r e a u i t ă r e i .

A d o u a t r ă s ă t u r ă c a r a c t e r i s t i c ă a P reas f in ţ i e i Sa l e e s t e un l a rg , î n t i n s şi v a s t o r i z o n t d e ide i ; un i dea l i sm p u t e r n i c , o p o r n i r e s p r e f r u m o s , sub l im , s p r e e t e rn , s p r e t o t ce e D z e e s c .

O e n e r g i e a g â n d u r i l o r e a c e a s t a , c a r e n u se l asă b i ru i t ă d e o r i - ce mo j i c i e , d e o r i - c e p iedec i şi n e a j u n s u r i . Un i svo r d e p u t e r e , un i m b o l d d e m u n c ă e i d e a l i s m u l , ce - ţ i î n a l ţ ă , î n c ă l z e ş t e şi î n -f r u m s e ţ e a z ă s i m ţ u l d e a fi şi t r ă i .

Iubiţi t i n e r i ! Voi cu toţ i i c u n o a ş t e ţ i p o r u m b i i . Am pr iv i t m a i m u l t e so iur i , şi a m o b s e r v a t u n soiu , c a r e c â n d e r a p r i g o n i t d e uli şi vu l t u r i şi a l t e p a s e r i r ă p i t o a r e , s b u r a în s u s , la l a r g , s p r e s o a r e , şi s c ă p a . Un a l t so iu s b o a r ă în j o s , s p r e p ă m e n t , şi c a d e t o t d e a u n a p r a d ă ul i lor .

Astfel un p o p o r , d a c ă îşi î na l ţ ă n ă d e j d e a şi

©BCU Cluj

Page 3: Cluj, Rëvasuldspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/8498/1/BCUCLUJ_FP_PII970_1904... · altarele zeilor ocrotitor a Romei i îin sem dn e cu ... Scoala aceast a daa neamulut i fi

Nr. 47 » R E V A S U L « P a g . 197

R ë s b o i u l din A s i a . S i t u a ţ i a pe câmpul de luptă .

L u p t a d e c i s i v ă , ce d e m u l t s 'a t o t p r e v e s t i t , î n c ă nu s 'a d a t , şi p o a t e , că nici n u se v a d a c u r ê n d . Ciocni r i p a r ţ i a l e s e î n t e m p l ă a p r o a p e z i l ­nic . A m ê n d o u ë a r m a t e l e c a p ă t ă a j u t o a r e î n s e m ­n a t e în o a m e n i , v e s t m i n t e şi n u t r e m ê n t . Din c a u s a fr igului celui m a r e d e n o a p t e , a m ê n d o u ë p ă r ţ i l e s a p ă ch i l iu ţe în p ă m e n t , în c a r e së s e s c u t e a s c ă d e frig.

L a î n c e p u t u l r e sbe lu lu i së c r e d e a , că J a p o ­nezi i v o r î n v i n g e . Ei e r a u p r e g ă t i ţ i d e r ë s b o i u şi îşi p u t e a u t r a n s p o r a cu u ş u r i n ţ ă ce le t r e b u i n ­c i o a s e . Ruşi i e r a u n e p r e g ă t i ţ i d e l u p t ă şi î n t i m -p i n a u g r e u t ă ţ i foa r t e m a r i cu t r a n s p o r t u l . — D a c ă a t u n c i la î n c e p u t J a p o n e z i i n ' a u p u t u t î n f r ânge p e Ruş i , c u m v o r p u t e a a c u m a , c â n d Ruşi i s u n t t o t a ş a d e p u t e r n i c i , ca şi J a p o n e z i i , şi zi lnic l i - se î n m u l ţ e s c a j u t o a r e l e şi zilnic së î n t ă r e s c . A d e v ë r a t , că şi J a p o n e z i l o r le vin zilnic a j u t o a r e , d a r ' n u t r e b u e së u i t ă m , că R u s i a m a i m u l t p o a t e d a d e c â t J a p o n i a , căci m a i m a r i îi s u n t p u t e r i l e . D a c ă p â n ă a c u m a n ' a u p u t u t fi n imic i ţ i Ruşi i , d e a c u m î n a i n t e p u ţ i n ă s p e r a n ţ ă v o r m a i a v e a J a ­p o n e z i i .

In 9 Nov . Ruş i i a u f ăcu t m a i m u l t e a t a c u r i c o n t r a l oca l i t ă ţ i l o r L a m u t u şi L i h u s u n p u , d a r a u fost r e s p i n ş i .

A v a n t p o s t u r i l e Ruş i lo r şi a l e J a p o n e z i l o r s u n t f oa r t e a p r o a p e u n e l e d e a l t e l e . So lda ţ i i Ruş i şi J a p o n e z i — în t i m p d e a r m i s t i ţ i u — se t r a c ­t e a z ă p r i e t i n e ş t e uni i cu alţ i i , së î m b i e cu ţ igă r i şi cu m â n c ă r i , — e tc .

La Port-Arthur.

Ş t i r e a , că P o r t - A r t h u r u l a căzu t , s 'a d e s m i n -ţi t . A t â t a e s igur , că J a p o n e z i i a u cucer i t î n t ă r i -t u r i l e d i n a f a r ă a l e fo r t ă re ţ e i . T o a t e s for ţă r i le d e p â n ă a c u m a l e J a p o n e z i l o r , d e a cucer i f o r t ă r e a ţ a , a u fos t z a d a r n i c e . U n e l e z i a r e v e s t e s c , că J a p o ­nezi i a r a v e a d e g â n d , s ë abz i că d e c u c e r i r e a f o r t ă r e ţ e i , f i ind-că şi a ş a pu ţ i n le v o r folosi r u i ­n e l e P o r t - A r t h u r u l u i , — d a r îi v a c o s t a foa r t e m u l t së-1 s u s ţ i n ă , d a c ă îl v o r cucer i .

S ë z ice , că J a p o n e z i i l 'ar fi p r o v o c a t p e S t ö s s e l s ë c a p i t u l e z e , — el î n së a c e r u t s ë i -şe d e a t i m p , ca së s e s f ă t u i a s c ă cu oficierii sëi .

Un erou Român căzut în luptă .

Un z i a r din C h a r b i n ( M a n d j u r i a ) » C a r b i n s k i W i e s t n i k « sc r ie u r m ă t o a r e l e : » L o c o t e n e n t u l Pe-nescu, R o m â n din Basarabia fu t r i m i s d e g e n e -r a l i s s i m u l K u r o p a t k i n la g a n e r a l u l Orloff cu o r d i ­nu l d e a î n a i n t a . La î n t o a r c e r e află, că J a p o n e z i i a u t ă i a t l inia r u s e a s c ă şi î n a i n t e a z ă s p r e r e s e r -v e l e r u s e ş t i . A se î n t o a r c e la ca r t i e r iu l g e n e r a l al lui Orloff e r a p r e a t â rz iu , f i ind-că a c e s t a së r e t r ă g e a s p r e r e s e r v ă , f ă când în ace l a ş i t i m p s for ţă r i u r i a ş e , s p r e a i m p e d e c a î n a i n t a r e a d u ş ­m a n u l u i . In a c e s t m o m e n t crit ic Penescu î n t â l n i d o u e c o m p a n i i d in r e g i m . I n s a r s k i î n t o r c ê n d u - s e s d r o b i t e d in l u p t ă . Nu le m a i r ë m a s e nici u n ofi-cer . Penescu së p u s e în f r u n t e a a c e s t o r c o m p a n i i , î n s u f l e ţ i n d u - l e la un n o u a t a c . So lda ţ i i u r m a r ă pr in o p l o a i e d e g l o a n ţ e p e nou l lor c o m a n d a n t . E r a u d e j a p i ep t la p i e p t cu J a p o n e z i i . U r a ! s t r i g ă Penescu şi în f run tea s o l d a ţ i l o r se a r u n c ă a s u p r a d u ş m a n u l u i . Un g l o n ţ d e r e v o l v e r î n së îi s t i n s e v i a ţ a « .

g â n d u l s p r e l u m i n ă , ş t i in ţă , a r t ă , idea l şi D u m ­n e z e u , va scăpa de ori-ce rele şi prigoniri.

T o t ceea-ce n u - i c r e d i n ţ ă , nu- i nici v i a ţ ă . N e c r e d i n ţ a î n t r ' o s o a r t e m a i b u n ă , n e a v ê n t u l l a ş şi p ë c à t o s al p e s i m i s m u l u i îţi î n t u n e c ă m i n t e a şi i n i m a , îţi u c i d e p a c e a , fer ic i rea şi i d e a l i s m u l s f ân t în suflet!...

E a t ă , Iubiţi t ine r i , m e r i n d e a d r a g o s t e i d e m u n c ă , m e r i n d e a d r a g o s t e i d e c a r t e , d e l up t ă , d e v i i tor , d e i d e a l u r i , p e c a r e a m voi t s ë o s c o t din v i a ţ a şi a c t i v i ­t a t e a P r e a s â n ţ i e i S a l e , ş i së v e î m p ă r ţ e s c ş i v o u ë d i n ea .

Şi a c u m p r o v e z u ţ i şi în tă r i ţ i cu a c e a s t ă s c u m p ă m e r i n d e , së v ' aven ' t a ţ i g â n d u r i l e şi s ë v ë oţe l i ţ i cu e a a l e v o a s t r e f r agede pu te r i în m u n c a z i ln ică p e n t r u l u m i n a r e a min ţ i i şi n o b i l i t a r e a in i -m e i şi a s e n t i m e n t e l o r v o a s t r e .

Şi a c u m T u D o a m n e , s t ă p â n al n e m ă s u r a ­t e lo r v r e m u r i , T u c a r e o c â r m u i e ş ţ i d e s t i n e l e r o ­bi lor Tëi d e p e p ă m e n t , T u c a r e d r e p ţ i l o r d r e a p t ă r ă s p l a t ă da i în c e r e a s c a T a împeră ţ i e , ' p e T i n e te r u g ă m nu - ţ i î n t o a r c e nici d e - a c u m î n a i n t e fa ţa T a d e l à robu l T ë u şi s t ă p â n u l n o s t r u . Dă rueş t e ' - i lui D o a m n e şi m a i d e p a r t e p u t e r e şi l u m i n ă d in l u ­m i n a T a c e a a d e v e r a t ă şi m a i d ă - i lui D o a m n e d u h u l t ă r i e i , d u h u l î n ţ e l e p ţ i u n e i , ca së p o a t ă a l i ­m e n t a , s ë p o a t ă m ă r i , së p o a t ă ţ i n e a s u s şi t a r e a c e a s t ă făclie d e l u m i n ă şi c u l t u r ă a n e a m u l u i n o s t r u , p ă z â n d ' o şi o c r o t i n d ' o as t fe l , ca su f l a r ea r e c e a v â n t u r i l o r s ë n u o s t â n g ă . Şi în a c e a s t ă g r e a şi n e a ­d e m e n i t o a r e m u n c ă m â n g ă i e - 1 cu d r a g o s t e a şi cu a l i ­p i r e a n o a s t r ă f iască , î n c r e d i n ţ â n d u - I , că idea lu l p e n ­t ru c a r e s e lup t ă zi şi n o a p t e în a c e a s t ă v i a ţ ă , v a p r e a ­m ă r i în Aeci n u m e l e T ë u cel irea î n a l t şi s fânt .

L a m u l ţ i an i s t ă p â n e !

DE PESTE S E P T E M I N Ă — Dr. loan Fruma a făcu t c e n s u r a d e

a d v o c a t în M u r ë s - O s o r h e i u . — Dl Camil S. Negrea a fos t p r o m o v a t

d e d o c t o r în d r e p t u r i la u n i v e r s i t a t e a d e a ic i . — Dr. Liviu Cigărean ş i - a d e s c h i s c a n c e ­

l a r i a a d v o c a ţ i a l ă în Oraviţa-Montană. — Despărţementul din Bistriţa al Asocia-

ţiunei îşi v a ţ i n e a a d u n a r e a g e n e r a l ă în Bi s t r i ţ a , D u m i n e c ă în 27 N o e m v r i e 1 9 0 4 la o a r e l e 11 î n a i n t e d e a m i a z i în b i s e r i c a g r . - c a t .

— Hymen. Iuliana Şomlea şi Augustin Şchiopul anunţă serbarea cununiei lor, care se va ţinea în 20 Noemvrie n. a. c , la 3 ore d. a., în biserica gr.-cat. din Panticeu.

— Dl Teodor Iacoban, l o c o t e n e n t în a r m a t a ces . şi r eg . a n u n ţ ă c u n u n i a sa cu D - ş o a r a Leon­tina Elena Păcurar, fica D o a m n e i E r m i n a Dr . S. P ă c u r a r d in Sibiu, c a r e se v a c e l e b r a în 19 Nov. n. la 3 o r e p. m . în b i s e r i c a g r . -o r . d in s u b u r b i u l Josef in în Sib iu .

— Petru Ungur şi Anişoara Marian d in D ê r g e a îşi a n u n ţ ă f i d a n ţ a r e a lor s e v î r ş i t ă în 10 Nov. a. c.

— Din Cara n i - s e scr ie , că p e t r e c e r e a ce a a v u t loc a c o l o D u m i n e c ă s e a r a în 1 3 N o e m ­vr ie a r e u ş i t b i n e . C o r u l c o m p u s d in t i n e r i m e a ş c o l a r ă şi a d u l t ă c o n d u s d e î n v ă ţ ă t o r u l A m b r o s i u Abui ş i - a a c h i t a t ro lu l cu s u c c e s . P o e s i a » C ă t r ă p o p o r u l r o m â n « a fost d e c l a m a t ă d e L u d o v i c a P o d a r cu m u l t ă p r i c e p e r e . P i e se l e t e a t r a l e » I l e a n a C o s i n z i a n a « şi » O t r a v a d e h a r c i o g i « a u fost p r e ­d a t e cu o p r e c i s i u n e r a r ă . S ' au d i s t i n s la p r e d a r e Nico lae C h i r a — comicu l s a t u l u i — l o a n S a b o , T e o d o r P o p p , A n a n i e T u d e a n , F lo r i ca T â m b o ş , A n a B ă r ă i a n şi L u d o v i c a P o d a r . C u v ê n t u l d e î n ­c h i d e r e a fost ţ i n u t d e o e l evă M a r i a M a e r . In p a u s ă s 'a j u c a t d e c â ţ i - v a feciori » C a l u s e r u l « şi » B ä t u t a « . Au j u c a t foa r t e b ine ! L a m i e z u l nop ţ i i a fos t c i nă c o m u n ă , la c a r e s ' au r i d i ca t m a i m u l t e t o a s t e . Cu b u c u r i e s e m n e z , că p e t r e c e r e a a fos t c â t s ë p o a t e d e b ine c e r c e t a t ă ! Ţ ă r a n i i cu u n i n t e r e s v ă d i t a u u r m ă r i t î n t r e g m e r s u l p r o -duc ţ iun i i ! Din c a u s a t i m p u l u i ne f avo rab i l inv i ta ţ i j d in î m p r e j u r i m e n ' a u p u t u t lua p a r t e în n u m ă r

m a i m a r e . Arhanghel.

— In Riciul de Câmpie s 'a fu ra t î n t r ' o n o a p t e ban i i d in b i se r i că şi odăjdi i s f in te p e car i n u a u c u t e z a t hoţi i s ë le d u c ă cu s ine , ci l e - a u l ă s a t l â n g ă b i se r i că .

— f Aurel Căpuşan, c a n d i d a t d e a d v o c a t , a î n c e t a t din v i a ţ ă în 15 N o e m v r i e st . n. în C l u j — M ă n ă ş t u r , în al 2 8 - l e a an al e tă ţ i i . B ie tu l t i në r a v e n i t în zi le le t r e c u t e din B r a ş o v , u n d e e r a a p l i c a t în c a n c e l a r i a a d v o c a t u l u i D a m i a n , ca se -ş i c e r c e t e z e p e cei d e a c a s ă in C l u j - M ă n ă ş t u r , o c o m u n ă a d n e x a t ă Clujului . In c ă l e t o r i a s a s p r e Cluj s 'a rec i t şi a d o u a zi şi c a d e la pa t . B o a l a - i d e a p ă , a g r a v a t ă c'o b o a l ă v e c h e d e i n i m ă , p r o ­v e n i t ă din d u r e r e a cea m a r e , ce a s i m ţ i t - o la m o a r t e a iubi tei s a l e m a m e , — a c u m a s u n t p a t r u an i , îi s t i n s e în s c u r t t i m p v i a ţ a t i n e r ă şi p r o ­m i ţ ă t o a r e . R ă m ă ş i ţ e l e defunc tu lu i a u fost a ş e ­z a t e s p r e o d i h n ă vec in i că în c imi t e ru l C l u j — M ă n ă ş t u r u l u i . i n m o r m ê n t a r e a a fost foa r te fru­m o a s ă . In m u l ţ i m e a m a r e d e ţ ă r a n i R o m â n i a m r e m a r c a t cu m a r e sa t i s fac ţ i e s u f l e t e a s c ă m a i mul ţ i f run taş i ai Clujului , u n d e de func tu l îşi p e ­t r e c u s e p a r t e a c e a m a i f r u m o a s ă a t ine re ţ i i şi l u a s e p a r t e a c t i v ă în a facer i l e s t u d e n ţ i m e i . T i n e ­r i m e a u n i v e r s i t a r ă , fie z is s p r e l a u d ă a l u a t p a r t e î n t r ' u n n u m ë r f r u m o s la î n m o r m ê n t a r e , d e p u n ê n d şi o p r e a f r u m o a s ă c u n u n ă d e flori vii p e c o ş c i u ­gul fos tului lor p r i e t in şi co leg . Se rv ic iu l funebra l l'a s e v î r ş i t p r o t o p o p u l Clujului Dr. E. D ă i a n u a s i s t a t d e B. P o d o a b ă , d i r e c t o r u l » E c o n o m u l u i « şi Va ie r P o p , p r e o t u l M ă n ă ş t u r u l u i , e a r d i a c o n i a u fos t : l oan I r imieş şi Oct . P o p a . P r e d i c a a ţ i n u t ' o Dr. E. D ă i a n u cu m u l t a v ê n t o r a t o r i c . In d e c u r s u l c e r e m o n i e i a c â n t a t coru l u n i v e r ­s i t a r i lo r , f ăcend o a d m i r a b i l ă şi a d î n c ă i m p r e ­s ie m a i a l e s in t r e ţ e r a n i , car i l ă c r ă m a u î n t r ' u n a la a c c e n t e l e d u i o a s e a le c â n t e c e l o r funebre . In n u m e l e co leg i lo r d e o d i n i o a r ă a l u a t a d i o p e vec ie Dr. Ion G i u r g i u , r o s t i n d o p ă t r u n z ă t o a r e c u v ê n t a r e la m o r m ê n t u l t i në ru lu i şi r e g r e t a t u l u i defunct . O d i h n e a s c ă î n p a c e !

— Ucidere şi sinucidere. In 14 1. c. s 'a î n -t ê m p l a t un c a s în f io ră to r în Cluj . T i n ë r u l Ladislau Torna, c a r e f ăcea c u r s u l p o s t a l d e un a n în B u ­d a p e s t a , d e a l t c u m fiul unu i c a n c e l i s t r o m â n de l à t r i b u n a l u l d e aici , d u p ă - c e a d e s c ă r c a t un g l o n ţ d e r e v o l v e r a s u p r a une i s o r i o a r e d e 11 an i , pr in d o u ă g l o a n ţ e ş i - a l u a t v i a ţ a sa . Cop i l i t a a c e a s t a î n a i n t e cu op t zile a fost t r i m i s ă d e t a t ă l s eu , ca se-şi t o c m e a s c ă n i ş t e g h e t e la u n p ă p u c a r . P ă p u c a r u l — o m d e 40 an i şi î n s u r a t — a n e ­c ins t i t p e s ë r m a n a copi l i tă , în u r m a căru i ac t d e b e s t i a l i t a t e a c ă z u t g r e u b o l n a v ă , f i indu-i astfel în per ico l v i a ţ a . F r a t e l e s ă u Ladislau, — c a r e o iubia foa r t e m u l t şi în t o a t e sc r i so r i l e s a l e î n t r e b a

d e ea , e c h e m a t t e legra f ic a c a s ă . C â n d află, ce s 'a î n t ê m p l a t , i -s 'a s d r u n c i n a t j u d e c a t a . El e r a din fire u n t i n ë r foa r t e s i m ţ i t o r , ţ i n e a m u l t la c i n s t e a famil ie i s a l e şi în m a i m u l t e r îndur i a a p ă r a t c i n s t e a s u r o r i l o r s a l e cu a r m a . — Nu ş t i a , c u m a r p u t e a s p ă l a r u ş i n e a a c e a s t a d e p e fa­mi l i e . P e su ro r i l e - i m a i m a r i le î n d e m n a së î n t r e la c ă l u g ă r i ţ e , — ori s ë s e o t r ă v e a s c ă , căci şi a ş a c i n s t e a famil ie i a r fi p i e r d u t ă . In 14 l. c. d i m i n e a ţ a , n e m a i p u t â n d suferi r u ş i n e a a l u a t o h o t ă r î r e î n g r o z i t o a r e . D u p ă - c e t a t ă l s ë u a p l e c a t la c a n ­ce la r i e a t r i m i s p e su ro r i l e s a l e m a i m a r i la b i ­s e r i c ă ca s ë s e r o a g e p e n t r u m i c u ţ a ; r ë m â n ê n d ast fe l s i n g u r cu s o r u - s a , m a m a lor e r a în c u -l ină, a l e g a t fa ţa copi l i te i , ca în g l u m ă , şi f ă c e n -d u - o să c a ş t e g u r a , i-a d e s c ă r c a t u n g l o n ţ d e r e v o l v e r , apo i d o u e g l o a n ţ e ş i - a d a t sieşi în cap . El a m u r i t î n d a t ă , s o r u - s a î n s ë nu . Nefer ic i ta c o ­pi l i tă a fost d u s ă în sp i t a l . — îşi p o a t e î n c h i p u i o r i - c ine d u r e r e a nefer ic i te i familii ! In î n t r e g o r a ­şu l n o s t r u c a ş u l a c e s t a a p r o d u s fiori.

— î n m o r m â n t a r e a nefer ic i tu lu i t i në r s i n u c i s s 'a f ăcu t Mercu r i , d. a. d u p ă r i tul b i ser ice i g r . -o r . cu m a r e p o m p ă m i l i t a r ă , şi cu m u s i c ă , p e n t r u - c ă e r a c a d e t în r e s e r v ă . P ă p u c a r u l L e n g y e l K á r o l y , c a r e a p r i c inu i t t o a t ă n e n o r o c i r e a famil ie i T o r n a a fos t a r e s t a t .

CĂRŢI NOUE SI REVISTE ? 5

— Vasile Petri: Legendar sau Carte de cetire pentru şcoalele poporale, p . I. p e n t r u al 3- l ea şi al 4 - l ea a n d e ş c o a l ă . Sibi iu, 1 9 0 4 . T i ­pogra f i a J o s . Drotleff. — P r e ţ u l u n u i e s e m p l a r l e g a t 1 c o r o a n ă .

— Nr. 1 d in »Analele reuniunei înveţători-lorromâni gr.-or. delà şcoalele conf. din die-cesa Caransebesului«. C a r a n s e b e ş 1 9 0 4 .

» ECONOMUL « I N S T I T U T DE C R E D I T ŞI ECONOMl' l , S O C I E T A T E

P E ACŢIUNI

EE Centrală în Cluj = ^ = f i l i a l ă în G h e r l a = (Casa proprie) (Szamosujvár)

Strada Wesselényi Nr. 26 . ^ûû^ S t rada Alsó-Viz firo. 18. — ^ î n t e m e i a t l a a n u l x 8 8 6 . —

Are C a p i t a l soc ia l în 2 0 0 0 a c ţ i un i K 2 0 0 . 0 0 0 — » F o n d u r i d e r e s e r v ă . . . . » 1 4 5 . 2 9 7 ' — » » c u l t u r a l e şi d e b i n e f a c e r e » 1 2 . 4 2 2 ' — » D e p u n e r i s p r e fruct if icare . . » 1 ,335 .872 '—

Pr in a c e a s t a să face c u n o s c u t , că cu î n c e ­p e r e d in 1 I a n u a r i e 1 9 0 5 s 'a r e d u s e t a l o n u l d e i n t e r e s e la t o a t e d e p u n e r i l e şi a n u m e :

p e n t r u depuneri stabile şi în sume mari l e ­g a t e d e t e r m i n d e a b z i c e r e , p r e c u m şi p e n t r u de­punerile instituţiunilor filantropice şi culturale se s o l v e s c 5 0•',„ e a r

p e n t r u depuneri curente, cari se po t r id ica o r i - c â n d , se s o l v e s c 41/2

0/„ i n t e r e s e . D a r e a d u p ă i n t e r e s e l e d e d e p u n e r i r ă m â n e

şi p e n t r u m a i d e p a r t e în sarcina institutului.

A d r e s a : „ E c o n o m u l " K o l o z s v á r .

(57) i _ 3 D i r e c ţ i u n e a .

Sz. 11872/1904 tjkv.

ÁRVERÉSI H I R D E T M É N Y I KIVONAT A kolozsvári kir. törvényszék mint tjkvi hatóság

közhírré teszi, hogy Gávási Nikulaj végrehajtatónak, Fü­löp Károlyné szül. Placsintár Margit bonezhidai lakos végrehajtást szenvedő ellen 130 kor. tőke követelés és járulékai iránti végrehajtási ügyében az árverést elren­delte a Kolozsvár vidéki kir. járásbíróság területén levő Bonczhida községben fekvő és a bonezhidai 117 tjkvben A t 1 rsz. alatt felvett 372, 373 hsz. házas telekből vég­rehajtást szenvedőt B. 4 és 13 sorsz. szerint megillető 2/5 részbeni jutalékra — a C. 5 és 13 alatt özv. Fülöp Józsefné született Ilyes Klára és Fülöp Károly javára bekebelezett ki kötményi jóg, illetve élet fogytiglani ha­szonélvezeti jóg fentartásával — 660 kor. mint ezennel megállapított kikiáltási árban és hogy a fennebb meg-jelöltt ingatlan jutalék az 1904. évi deczember hó 1-sö n a p j á n dé le lő t t 10 órakor Bonczhida község elöljáró­sági irodájában megtar tandó nyilvános árverésen a meg­állapított kikiáltási áron alul is el fog adatni.

Árverezni szándékozók tar toznak az ingatlan becs­árának 10%-át bánatpézül készpénzben vagy az 1881. LX. t.-cz. 42. §-ában jelzett árfolyammal számított és az 1881 évi november hó 1-én 3333 szám alatt kelt igaz­ságügyminiszteri rendelet 8 §-ában kijelöltt óvadékképes értékpapírokban a kiküldött kezéhez letenni, avagy az 1881 évi LX. t.-cz. 170 §-a értelmében a bánatpénznek a bíróságnál előleges elhelyezéséről kiállított szabály­szerű elismervént átszolgáltatni.

A kolozsvári kir. törvényszék mint tjkvi hatóság. Kolozsvár 1904 évi augusztus hó 29. napján.

Ádám s. k., kir. tszéki albiró_

©BCU Cluj

Page 4: Cluj, Rëvasuldspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/8498/1/BCUCLUJ_FP_PII970_1904... · altarele zeilor ocrotitor a Romei i îin sem dn e cu ... Scoala aceast a daa neamulut i fi

P a g . 1 9 4 » R E V A S U L « Nr. 47

Szám: 13.032 1904 tkvi.

Árverési hirdetményi HíVonat. A k o l o z s v á r i k i r á ly i t ö r v é n y s z é k m i n t t e l e k ­

k ö n y v i h a t ó s á g k ö z h í r r é t e sz i , h o g y Dr. F r â n c u Á m o s ü g y v é d á l t a l k é p v i s e l t » E c o n o m u l r é s z v é ­n y e k r e a l a p í t o t t h i t e l i n t éze t é s t á k a r é k p é n z t á r « v é g r e h a j t a t ó n a k R u s z J u o n é s R u s z O l i g o r á s s z a ­mos fa lv i l a k ó s o k v é g r e h a j t á s t s z e n v e d ő k el leni 2 0 0 ko r , t ö k e k ö v e t e l é s é s j á r u l é k a i i r án t i v é g r e ­ha j t á s i ü g y é b e n az á r v e r é s t e l r e n d e l t e a K o l o z s v á r v idék i k i rá ly i j á r á s b í r ó s á g t e r ü l e t é n l e v ő S z a m o s ­fa lva k ö z s é g b e n é s h a t á r á n f ekvő é s p e d i g :

1. R u s z J u o n v h a j t á s t s z e n v e d ő n e k a s z a ­mosfa lv i 9 1 . sz. t j k v b e n A. I. 6. r. 5 0 3 / 3 . 5 0 4 / 3 . h r s z . i n g a t l a n á r a a R u s z G l i g o r á s v h a j t á s t s z e n ­v e d ő j a v á r a C. 28 a l a t t b e k e b e l e z e t t é l e t fogy t ig lan i h a s z o n é l v e z e t i j o g f e n t a r t á s a né lkü l — 831 k o r . b e c s é r t é k b e n é s ;

2. R u s z J u o n é s R u s z G l i g o r á s v h a j t á s t s z e n v e d ő k n e k a s z a m o s f a l v i 172 sz . t l k v b e n A. -f-3. r. 467 2 2. 4 6 8 ' 2 / 2 . h r s z . i n g a t l a n á r a 6 2 7 k o r . b e c s é r t é k b e n m i n t e z e n n e l m e g á l l a p í t o t t k i k i á l t á s i á r b a n é s h o g y a f e n n e b b m e g j e l ö l t i n g a t l a n o k az 7904 évi deczember hó 22-ik napján délelőtt 10 órakor S z a m o s f a l v a k ö z s é g e l ö l j á r ó s á g á n a k h i v a ­tali h e l y i s é g é b e n m e g t a r t a n d ó n y i l v á n o s á r v e r é s e n a m e g á l l a p í t o t t k i k i á l t á s i á r o n a lul is el f o g n a k a d a t n i .

Á r v e r e z n i s z á n d é k o z ó k t a r t o z n a k az i n g a t ­l a n o k b e c s á r á n a k 1 0 " / 0 - á t b á n a t p é n z ü l k é s z ­p é n z b e n v a g y az 1 8 8 1 . LX. t ö r v . - c z i k k 42 § - á b a n j e l ze t á r f o l y a m m a l s z á m í t o t t é s az 1881 évi n o ­v e m b e r hó 1-én 3 3 3 3 s z á m a l a t t k e l t i g a z s á g ü g y ­m i n i s z t e r i r e n d e l e t 8 § - á b a n ki je löl t ó v a d é k k é p e s é r t é k p a p í r o k b a n a k i k ü l d ö t t k e z é h e z l e t enn i , a v a g y a z 1 8 8 1 . évi LX. t ö r v é n y e z i k k 170 §-a é r t e l m é b e n a b á n a t p é n z n e k a b í r ó s á g n á l e l ő l e g e s e l h e l y e z é ­sé rő l k i á l l í t o t t s z a b á l y s z e r ű e l i s m e r v é n y t á t s z o l ­g á l t a t n i .

A k o l o z s v á r i k i r . t ö r v s z é k m i n t t k v i h a t ó s á g . K o l o z s v á r , 1 9 0 4 évi s z e p t e m b e r h ó 27 - ik

n a p j á n . Á d á m s. k.

kir. tszéki albiró.

Sz. 12.213 1904 tkvi.

ÁrVerési hirdetményi HiVonat. A k o l o z s v á r i k i r . t ö r v é n y s z é k m i n t t k v i h a ­

t ó s á g k ö z h í r r é t e sz i , h o g y az » E c o n o m u l « h i t e l ­i n t éze t v é g r e h a j t a t ó n a k S e r g y á n J á n o s n é s z ü l e t e t t F e r e n c z P i p á s A n n a v é g r e h a j t á s t s z e n v e d ő elleni 1 6 0 0 ko r . t ö k e k ö v e t e l é s é s j á r i r án t i v é g r e ­h a j t á s ü g y é b e n a z á r v e r é s t e l r e n d e l t e a K o ­l o z s v á r v i d é k i k i r . j b i r ó s á g t e r ü l e t é n l evő 44»jántó k ö z s é g b e n é s h a t á r á n fekvő k ö v e t k e z ő j u t a l é ­k o k r a u. m . a ) a k a j á n t ó i 12 t j k v b e n A f 2 — 8 rsz . 172 , 3 4 3 , 3 4 4 , 546 , 6 3 3 , 7 4 5 — 7 4 8 , 9 5 0 9 5 1 , 1 0 8 1 , 1 0 8 2 , 1 0 8 3 h r s z . i n g a t l a n b ó l v é g r e h a j t á s t s z e n v e ­d ő t B. 15 , 16 a l a t t m e g i l l e t ő f e l e résben i j u t a l é ­k á r a — a P a p T o g y e r j a v á r a C. 1 4 5 a l a t t b e k e ­b e l e z e t t r é s z b e n i é le t f o g y t i g l a n r a h a s z o n é lveze t i j ó g f e n t a r t á s á v a l 9 7 6 ko r . b e c s é r t é k b e n ; b) a 1 7 3 t j k v b e n A j 1 - 4 r sz . 1 1 2 8 , 1 1 5 5 , 1 1 5 9 . 1 1 6 0 h r s z . k ö z ö s e r d ő b ő l v é g r e h a j t á s t s z e n v e d ő t B. 3 5 6 , 357 s z e r i n t m e g i l l e t ő 8 / 9 9 6 r é s z b e n i j u t a l é ­k á r a — a P a p T o g y e r j a v á r a c) 91 a l a t t b e k e ­be l eze t t r é s z b e n i é le t fogy t ig lan i h a s z o n é lveze t i j ó g f e n t a r t á s á v a l 10 k o r . C. a 1 77 t j k v b e n A f 1—7 rsz . 1 1 2 9 — 1 1 3 3 , 1 1 5 2 , 1 1 5 6 / 1 h r s z . k ö z ö s l ege lőbő l v é g r e h a j t á s t s z e n v e d ő t B. 3 4 2 , 3 4 3 s o r s z . s ze r i n t m e g i l l e t ő 5 / 6 7 0 r é s z b e n i j u t a l é k r a — a P a p T o g y e r j a v á r a C. 70 a l a t t b e k e b e l e z e t t r é s z ­ben i h a s z o n é lveze t i j ó g f e n t a r t á s á v a l 18 ko r . b e c s é r t é k b e n , — d) a 179 t j k v b e n A + 1—4 r sz . 1 1 5 4 , 1 1 5 6 / 2 , U 5 7 , 1 1 6 2 h r s z . k ö z ö s l ege iöbö l v é g r e h a j t á s t s z e n v e d ő n e k B. 3 4 8 , 3 4 9 a l a t t i 3 / 2 5 5 r é s z b e n i j u t a l é k á r a — a P a p T o g y e r j a v á r a 1 0 1 . a l a t t b e k e b e l e z e t t r é s z b e n i é le t fogy t ig lan i h a s z o n e lveze t i j ó g f e n t a r t á s á v a l 56 ko r . b e c s é r t é k b e n m i n t e z e n n e l m e g á l l a p í t o t t k i k i á l t á s i á r b a n é s h o g y a f e n n e b m e g j e l ö l t i n g a t l a n o k az 7 9 0 4 évi deczember hó 21-ik napján d. e. 10 órakor K a j á n t ó k ö z s é g e lö l j á róság i i r o d á j á b a n m e g t a r ­t a n d ó n y i l v á n o s á r v e r é s e n a m e g á l l a p í t o t t k i k i á l ­t á s i á r o n aíul is e l fognak a d a t n i .

Á r v e r e z n i s z á n d é k o z ó k t a r t o z n a k az i n g a t ­lan b e c s á r á n a k 10" /„ -á t b á n a t p é n z ü l k é s z p é n z ­ben , v a g y az 1 8 8 1 . LX. t . -cz. 42 § - á b a n j e l ze t á r f o l y a m m a l s z á m í t o t t é s az 1 8 8 1 . évi n o v e m b e r hó 1-én 3 3 3 3 sz . a. k e l t i g a z s á g ü g y m i n i s z t e r i r e n d e l e t 8 § - á b a n ki je löl t ó v a d é k k é p e s é r t é k ­p a p í r o k b a n a k i k ü l d ö t t k e z é h e z l e t enn i a v a g y az 1 8 8 1 . évi LX. t .-cz. 170 §-a é r t e l m é b e n a b á ­n a t p é n z n e k a b í r ó s á g n á l e l ő l e g e s e l h e l y e z é s é r ő l k iá l l í to t t s z a b á l y s z e r ű e l i s m e r v é n y t á t s z o l g á l t a t n i .

A ki r . t ö r v s z é k tkv i h a t ó s á g a . K o l o z s v á r t , 1 9 0 4 . évi s z e p t e m b e r h ó 1 2 - é n .

Á d á m s. k. kir. tszéki albiró.

Szám 13.699 1904 tkvi.

Árverési hirdetményi HiVonat. A k o l o z s v á r i k i rá ly i t ö r v é n y s z é k m i n t t e l e k ­

k ö n y v i h a t ó s á g k ö z h í r r é t esz i , h o g y » E c o n o m u l « h i t e l i n t é z e t v é g r e h a j t a t ó n a k , G e d e l á n A l e x á n é v é ­g r e h a j t á s t s z e n v e d ő ellen 8 0 0 ko r . t ö k e k ö v e t e l é s é s j á r u l é k a i i rán t i v é g r e h a j t á s i ü g y é b e n a z á r ­v e r é s t e l r e n d e l t e a K o l o z s v á r v idék i k i rá ly i j á r á s ­b í r ó s á g t e r ü l e t é n l evő Fe jé rd k ö z s é g b e n é s h a t á r á n f ekvő é s a fejérdi 3 0 2 sz. t j kben A. I. 1—6. r e n d 4 9 5 , 496 , 1 3 3 9 , 1 7 7 8 — 1 7 8 4 , 2 0 4 0 , 2 4 3 5 — 2 4 4 1 é s 3 1 0 3 h r s z . i n g a t l a n b ó l v é g r e h a j t á s t s z e n v e d ő t B. 2 s o r s z . s z e r i n t m e g i l l e t ő f e l e r é szben i j u t a l é k á r a 871 k o r . b e c s é r t é k b e n m i n t e z e n n e l m e g á l l a p í t o t t k i k i á l t á s i á r b a n é s h o g y a f e n n e b b m e g j e l ö l t b i r t o k j u t a l é k az 1904. évi deczember hó 17-ik napján délelőtt 10 órakor Fe jé rd k ö z s é g e lö l ­j á r ó s á g i i r o d á j á b a n m e g t a r t a n d ó n y i l v á n o s á r v e ­r é s e n a m e g á l l a p í t o t t k i k i á l t á s i á r o n alul is el fog a d a t n i .

Á r v e r e z n i s z á n d é k o z ó k t a r t o z n a k az i n g a t l a n b e c s á r á n a k 10" /„ -á t b á n a t p é n z ü l k é s z p é n z b e n v a g y az 1 8 8 1 . LX. t ö r v . cz ikk 42 . § - á b a n j e l z e t t á r f o l y a m m a l s z á m í t o t t és az 1881 évi n o v e m b e r h ó 1-én 3 3 3 3 s z á m a l a t t k e l t i g a z s á g ü g y m i n i s z t e r i r e n d e l e t 8 § - á b a n ki je löl t ó v a d é k k é p e s é r t é k ­p a p í r o k b a n a k i k ü l d ö t t k e z é h e z l e t e n n i , a v a g y az 1881 évi LX. t ö r v é n c z i k k 170 §-a é r t e l m é b e n a b á n a t p é n z n e k a b í r ó s á g n á l e l ő l e g e s e l h e l y e z é s é r ő l k i á l l í t o t t s z a b á l y s z e r ű e l i s m e r v é n y t á t s z o l g á l t a t n i . A k o l o z s v á r i k i r . t ö r v s z é k m i n t t kv i h a t ó s á g .

K o l o z s v á r , 1904 évi ok t . h ó 14. n a p j á n .

Dr. Hofbauer s. k. kir. tszéki bíró.

Szám: 12.212 1904 tkvi.

ÁrVerési hirdetményi HiVonat. A k o l o z s v á r i k i r á ly i t ö r v é n y s z é k m i n t t e l e k ­

k ö n y v i h a t ó s á g k ö z h í r r é t esz i , h o g y az » E c o n o ­m u l « h i t e l i n t é z e t v é g r e h a j t a t ó n a k M o l d o v á n S i m o n v é g r e h a j t á s t s z e n v e d ő el len 3 0 0 k o r o n a t ö k e k ö ­v e t e l é s é s j á r u l é k a i i r á n t v é g r e h a j t á s i ü g y b e n az á r v e r é s t e l r e n d e l t e a K o l o l o z s v á r v idék i k i rá ly i j á r á s b í r ó s á g t e r ü l e t é n l é v ő K a r a k ö z s é g b e n é s h a t á r á n f e k v ő és a k a r a i 3 7 8 sz . t j k v b e n v é g r e ­h a j t á s t s z e n v e d ő n e v é n á l ló A. -j- 1 r e n d 1 3 3 2 h r sz . i n g a t l a n r a 117 ko r . 2 r e n d 3 5 2 / 2 h r s z . i n ­g a t l a n r a 1 3 9 ko r . 3 r e n d 422 h r s z . i n g a t l a n r a 3 5 8 k o r . b e c s é r t é k b e n , m i n t e z e n n e l m e g á l l a p í t o t t k i k i á l t á s i á r b a n és h c ^ y a f e n n e b b m e g j e l ö l t i n ­g a t l a n o k az 1904. évi deczember hó 17-ik napján délelőtt 10 órakor K a r a k ö z s é g e l ö l j á r o s á g i i r o ­d á j á b a n m e g t a r t a n d ó n y i l v á n o s á r v e r é s e n a m e g ­a l a p í t o t t k i k i á l t á s i á r o n alol is el fog a d a t n i .

Á r v e r e z n i s z á n d é k o z ó k t a r t o z n a k az i n g a t l a n b e c s á r á n a k 1 0 % - á t b á n a t p é n z ü l k é s z p é n z b e n v a g y az 1 8 8 1 . LX. t ö r v é n y e z i k k 42 § - á b a n j e l z e t t á r f o l y a m m a l s z á m í t o t t é s a z 1881 évi n o v e m b e r h ó 1-én 3 3 3 3 . s z á m a l a t t k e l t i g a z s á g ü g y m i n i s z t e r i r e n d e l e t 8. § - á b a n k i je lö l t ó v a d é k k é p e s é r t é k ­p a p í r o k b a n a k i k ü l d ö t t k e z é h e z l e t e n n i , a v a g y a z 1881 évi LX. t ö r v é n y e z i k k 170 §-a é r t e l m é b e n a b á n a t p é n z n e k a b í r ó s á g n á l e l ő l e g e s e l h e l y e z é s é r ő l k i á l l í t o t t s z a b á l y s z e r ű e l i s m e r v é n y t á t s z o l g á l t a t n i .

A k o l o z s v á r i k i rá ly i t ö r v é n y s z é k m i n t t e l e k ­k ö n y v i h a t ó s á g a .

K o l o z s v á r t , 1 9 0 4 évi s zep t . h ó 1 1 - i k n a p j á n . Á d á m s. k.

kir. tszéki albiró.

50.000 părechi de papuci 4 păr. pentru numai fi. 2 80

câtă vreme mai ţine marfa se vor vinde pentru acest preţ de batjocură din pricina cumperări i unei mari masse de ghete. 1 păr. pentru domni şi p . p . dame de piele, brunetă ori neagră, cu şinoare, de prima calitate şi cu talpă bine cuită; 1 păr. p. domni şi 1 păr. p. dame papuci de modă, cu »paspoil«, foarte eleganţi, fasonul cel mai nou, cup-tuşiţi bine pentru iarnă, foarte drăguţi şi uşori de purtat . Mărimea după cm. Toate patru păr. numai fl. 2-80. Trimiterea prin rambursa ori anticipând banii, o face:

Esp . de p ă p u e i a lui S. U r b a c h Krakau Nr. 154 K.

Schimbul permis, şi banii së returnează la dorinţă, astfel risicul eschis. ( 4 5 ) i 12

Mare surprindere! i c i c â n d î n V i a ţ ă a c e a s t a o c a s i u n e !

5 0 0 b u c ă ţ i n u m a i c u fl. 1 * 9 5 . Un orologiu, Anker precis cu catena minuna t aurită, umblă punctuos pentru ce së dă garantă de 3 ani, 1 cravată de mătasă modernă pentru domni, 1 inel pentru domni cu imit. de peatră scumpă, 1 sugare tă cu chich-limbar, 1 broş pentru dame (noutate), 1 oglindă minunată de busunar pentru toiletă, 1 portmoneu pentru bani, 1 cuţit de busunar cu cele de lipsă, 1 păr. bumbi de m a n -jete, 3 bumbi de căm. la pept, toate aur Double cu cheia patent, 3 obiecte de jux de mare efect hazliu pentru tineri şi bëtrâni, o cutie de scrisori foarte folositoare, 20 obiecte necesare la coresp. şi încă 400 alte obiecte nesmintit de lipsă în casă. T o a t e l a o l a l t ă cu oro­logiul — care singur e vrednic banii aceia, costă numai I fl. 95. Trimiterea cu rambursa ori tr imiţend banii înainte, la casa vieneză de export : ( 4 4 ) 1—1

H- WACHTEL», K r a k a u fjr. 8O. NB. Pentru ce nu convine së retrimit bani.

Mare magasin de sicrie. T e l e f o n u l u i

4 4 8 . N r . T e l e f o n u l u i

4 4 8 . întreprindere de transportul c a d a v r e l o r şi de î n m o r t n ê n t a r e

JVLUT4TYAf4 P É T E R cel m a i ieftin i n s t i t u t d e î n m o r m â n t a r e în C l u j .

Strada Unió-utcza nr. Î S ş i Monostor i -út 87.

-Recomand în a tenţ iunea P. T. publicului din loc şi jur institutul meu de înmor tnêntare bogat provëzut cu sicrie colorate, decorate, de stejar ori a ramă, precum şi cu toate cele de lipsă la înmormântare , torţe, făclii, cruci, cununi, petele, ves tminte de doliu, pe lângă cele mai echitabile preţuri. — Primesc t ranspor tare de ca­davre în loc şi în provinţă, ca şi în s treinătate . Aranjez înmormântăr i simple ori foarte pompoase şi garantez serviciul cel mai prompt.

înmormântăr i de copii delà 6 coroane în sus . » » oameni mari delà 16 co roane .

C e r ê n d spr i j inu l P. T . publ ic î n s u ş i j a l n i c , s e m n e z cu d i s t i n s ă s t i m ă

(58) 1—10 P e t r u M u n t e a n .

Cine sufere de Pntl^ncÎA s t ä r ' n e r v o a s e > s e ceară (nevoie) sgârciuri Epi leps ie broşura despre Epilepsie, care se trimite gratis şi franco delà »Privil. Schwanen

Apotheke,« Frankfurt a. Main. 26—52.

S e r v i t m i n u n a t p e n t r u 6 p e r s o a n e , î n t o a t e c o ­

l o r i l e n u m a i 95 c r . , fl- 1 -40 , fl . 1-90

S e r v i t de c a f e a p e n t r u 6 p e r s o a n e , î n t o a t e c o ­

l o r i l e n u m a i f l . 2 -20 , f l . 2 -90 , fl- 3 -45

pic care familie cruţi B A N I !

A d m i r a b i l ă g a r n i t u r ă d e j o l j d e d a m a s p e n t r u

6 p e r s o a n e n u m a i f l . 2 -10 fl. 2 - 9 0 f l .

3 -40 fi . 3 - 9 0

S t e r g a r t u f r u m o s d e c o ­r a t , d e j o l j , 6 b u c ă ţ i

n u m a i f l . V 2 5 , f l . 1 - 7 2 , fl . 1-90

f l . 2 - 1 0

30 rifi (1 rif e 78 c m . ) j o l j a d m i r a b i l , n u m a i

f l . 3-65

30 rifi d e jo l j c a p i e l e a n u m a i fl . 4 - 1 5

30 rifi d e j o l j i r l a n d e z n u m a i fl . 4 -95

30 rifi d e j o l j d e m ă r ­g ă r i t a r n u m a i ft. 5 4 5

30 rifi de j o l j r u m b u r g i a n n u m a i fl. 5 . 60

30 rifi d e j o l j r u m b u r -g i a n Í, c a l i t a t e n u m a i

fl. 6 -40

50 rifi d e j o l j c a p i e l e a n u m a i fl. 8-25

5 0 rifi d e j o l j i r l a n d e z n u m a i fl . 9-45

50 rifi d e j o l j r u m b u r -g i a n n u m a i fl . 1 0 ' 4 j

30 rifi d e c h i f f o n c a l i t a t e f o a r t e b u n ă

n u m a i fl . 4 6 5 30 rifi d e R. c h i f f o n

n u m a i f l . 5"40 30 rifi d e R. R. C h i f f o n

n u m a i fl. 6 8 5

3(1 rifi d e C a n a v a s v f r g a t n u m a i f!. 3 '25

30 rifi d e C a n a v a s v e r ­s a t şi c u p ă t r a t e , p r i m a c a l i t a t e , n u m a i fi. 4 '55

30 rifi d e c a n a v a s f in n u m a i fl . 5 '40

30 rifî d e c a n a v a s — r a r i t a t e — n u m a i

f l . 6-40

30 rifi d e c i n v a t c u v e r g i a l b e p e n t r u

h a i n e de p a t n u m a i fl. 6 3 5

30 rifi d e c i n v a t a l b î m p o d o b i t c u f l o r i , p e n ­t r u h a i n e d e p a t n u m a i

fl. 7 '40

A d m i r a b i l ă c ă m a ş e f e m e i a s c ă d e p â n z ă , c u b r o d ă r i i d e m â n ă n u m a i 85 c r . , fl . 1 - 1 5 , TI. 1-55

A d m i r a b i l ă c ă m a ş e f e m e i a s c ă d e C h i f f o n , c u b r o d e r i i e l v e ţ i e n e

n u ni a i fl. 1 -10 , fl. 1-42, fl. 1-74

M i n u n a t c o r s e t d e d u r -m i t , d u p ă p l ă c e r e 98 cr .

fl V 2 5 fl. 1-56

A d m i r a b i l i p a n t a l o n i f e m e i e ş t i d e c h i f f o n n u m a i '90 cr . fl . V 1 8

f). 1 45

30 rifi d e C h i f f o n a d m i r a b i l c u b r o d e r i i n u m a i f l . V 3 5 f l . V 7 5

f i . 2 -25

A d m i r a b i l C l o t h ş i p o s - > t a v p e n t r u f u s t ă n u m a i 1 fl. 1 6 5 , fl. 2 1 5 , fl. 3 2 2 1

L e p e d e u d e p â n z ă , fără c u s ă t u r ă , l u n g d e 2 m . şi d e l şi j u rn. I a t n u ­

m a i 92 cr .

U n a d m i r a b i l l e p e d e u d e p â n z ă , fără c u s ă t u r ă , d e 2 im. i u n g şi d e 1 si j u m . m . la t n u m a i

fl. 1-05

Agentură in d e c o n

Budapesta, K«rcp<

ternatională u e r c i u

!5í-ut 65.SZ.1 era.

A d m i r a b i l ă p l a p o m ă d e c h i o t d e m ă t a s e î n

t o a t e c o l o r i l e n u m a i fl. 3 -95

A d m i r a b i l ă p l a p o m ă de. I C n ş i n i r î n tonte c o ) o r i ) e !

n u m a i fi. 3 '55 fl

Tipogra f i a » C a r m e n « P e t r u P. Ba r i ţ i u în Cluj — K o l o z s v á r .

©BCU Cluj