DOaaooaaooaaoaoaraaoaaaaaoaaaacalaoc/r-------.)taaDaa( )aaaDat( HEIDIKADUSoN )Otat a t I CHARIESSGHAEFER ) O a aDao( )oaoD.or Altel0l )oooDo.( tehnicifavorite

Traducere din englezi de

Camelia Dumitru

D O O A tt r U v rr tT rr'r a a a O,oaoooaoooaoooooDOOOOOOOOOOOOOaO]aaoaooooo'oaoa'ooDOOOOOOOOOOOOOOO)ooooooaaooaoaoaDOOOOOOOOOOOOaaODOaOOOOOOOOOOOaO)oaaoooooooaooao

()&t-r

aoprmpc)orcD'O(]aa(Dao()oo()aoa

ale terapiei)cao)aao)aoa)aoo)ooa)oaa)aaa

) O O O O O O O O E:"ffi'.Po'r [r-rf))ooooaoooroTr l-

CUI'ItINS

Prefafi ...................13

Segtiunea intAi. Tehnicile imaginafiei ...................... 15

1. De-a bebelugul ................. 17

Charles E. Schaefer2. Folosirea imageriei ghidate pentru a

intensifi ca procesul terapiei prin j oc .................. 27

Kain O'Connor3. Tufa de trandafir...'.rr......... ............... 28

Violet Oaklander4. Si ne prefacem ci gtim cum se face ....................33

S. Eileen Theiss

Secfiunea a doua. Tehnicile narative ......375. Cuvinte pentru emolii....... ................39

Heidi Geraril Kaduson6. Cir,tile de joc pentru povegti ............43

NormaY. Leben

7. Tehnica narativi cu ajutorul fetrului................. 48Linda Mattingly

8. Cutia cu insigne. .............55JoAnnL. Cook

9. Tehnica narativi cu ajutorul computerului.........58N.E. Brewer

10. Folosirea metaforelor, a basmelor gi apovestilor in psihoterapia copiilor .................... 62JamshidA. Mantasti

11. Metaforele verbale sau prin arti pentru copiiicare triiesc pierderea.. ..................... 69GlendaE Short

12. Ghicegte cuvdntul din poveste ..........73Mary Repp

L3. Povestea egarfei ..............76Steve Harvq

14. Tehnica narativi cu ajutorul obiectelor.............. 82Jackie K. Frederiksen

Sec,tiunea a treia. Tehnici din artele expresive .........85L5. Tehnica desenului inainte gi dupi....................... 87

Donna Cangelosi16. Baloanele cu emo1ii............... ..........92

GlendaE ShortL7. Arfimagici...... ...............94

RubyWalker18. Desenul cu ghemul de lini ...............99

NormaY. Leben

19. O lume din lut....... ........103LynnB. Hadlqt

20. Visele urAte ........ ..........107L.G. Agre

21. Plicinta personalitifii.............. ....... 110

Tara M. Sinclair22.Harta vie1ii......... ...........717

GlendaE Short23. Jocul de-a arta ..............121,

Lym B. Haillqt

F ALTElolTEHNlclI ! FrworuTE ALEV

rEriAPrEr r)RrN Joc

24. G loop: tratarea deprivirii senzoriale. ............... 124Neil Cabe

25. Tehnica squiggle cu Iut........ ...........130Richard Frankel

26. Plastilina de tip Play-doh.... .............135LynnB. Hadlqt

27. Busola interioari. .........138Aimee H. Short

28. Retuguri.............. .........143Sheri Saxe

29. Linia verticali in mijlocul paginii...... ............... 1,47

Dolores M. Conyers

30. Crearea unei comunitAli........... .......152Nanq H. Cochran

3L. Contururi de biieli gi fete ...............158BarbaraA.T|rner

32. Jocul desenelor .............165Stanlqt Kissel

33. Creierul afectiv ln culori ..................171Sheldon Berger gi Jonna L. Tller

-34. Arta mizgiliturilor..................'............ .............176Leslie Hartlqt Lowe

35. Copacul emofiilor ..........182Joyce Meagher

36. Construiegte un tati........... .............186StazanK. Sina

37. Lutul sintetic in terapia prin joc .....194MarthaD.Young

Se$unea a patra. Tehnici de folosire a jocurilor...19738. Jocul de dame: cu reguli sau firi regu1i............199

L.G. Agre39. lnvinge cronometrul ...2O2

Heidi Gerard Kaduson

40. Jocul,,Nu sparge gheafa" giemofiile neplicute .......206Donna Cangelosi

41,. Alege un betisor. ...........210Barbara McDowell

42. Jocul de-a hoSi.. ...........218StarcHaruEt

43. Consecinle: cum si ajungem la adolescentulopozant ......226Neil Cabe

44. De-a v-ali ascunselea in terapia prin joc .... ...... 230JohnNlan gi Mary Anne pare

45. Spionul gi pungagul.............. ..........232Bria Bartlett-Simpson

46. Jocul de biliard: ajutAndu-i pe copii si treacidincolo de bila opt............ ...............239Stanley Kssel

4T.Emofile care se pribugesc: facilitarea relafieide consiliere pentru copii......... .......247&ristina Mattise

48. Creeazi-fi propriul joc de societate ..................252Sandy Carter

49. Jocul de gah ca metafori pentrualegerile de viafi..... ......256Leslie Hartley Lowe

SecSunea a cincea. Tehnici alejoculuicu marionete ............ ............261,

50. Battaro si casa marionetelor.............................26 3Marthal. Harkin

51. Tehnica marionetelor-pivot pentru deget ......... 271JoAnnL. Cook

52. Constmie gte-fi o marionete............... ...............27 6Anne Blackwell

(! ALTE lolTEHNrctf I FNonrrE ALE.,

TERAlrlEl PlllN Joc

53. Folosirea unei marionete pentru creareaunui client simbolic.... ..282Carolyt J. Narcanage

54. Teatrul de pipugi.. ........290Marie Boultinghouse

55. Pe de-o parte... $i pe cealalti parte ...................297Christina Mattise

Secfiunea a tasea. Tehnici cu jucirii giobiecte dejoaci ...303

56. BodySox............... ........305Kmberly Dye

57. Pipuga Eu............. ....... 308J e s sic a St one-Phennicie

58. SA rupem hirtia!....... ..... 315

Kathy Daves59. Jocul de-a furia .............318

Patricia Davidson60. Scu1ptura.............. ........321

Michael Cascio

61. Tehnica covorului fermecat ...,..,.....326Dolores M. Conyers

62. $arpele .......330AlanLobaugh

63. Tehnica biberonului................ .......335Diane Murray

Nanq H. Cochran65. Tehnica albumului de fotografii ....................... 346

Sueanne Brown66. Turnulfurios........ .........349

Shqi Saxe67. Baloanele furiei .............354

Tammy Horn

I

6 8. Tehnica cutiei cu ingrij oriri............................. 359Debbie S. Jones

69. Oragul de carton.. .........363Benell Mallery ;i Randall Martin

70. Solnilele-ghicitori ........370Judith Friedman Babcock

71. Cuburile Jenga gi un aparat de fotografiat.........376Catheine G.Tiernq

TeresaA- Glatthorn73. Folosirea cirtilor artizanale pentru a;i

pregiti pe copii pentru traumele saucrizele previzibile .........397KainO'Connor

74. Scalatriirilorde furie ......... ...........394Joyce Meagher

75. Tropiim gi pocnim bu1e.......... ........397CathyWunderlich

76. Dirimarea zidurilor furiei .............401Jennifer Leonetti

77.Fi9unne............... ........................... 4OgSylvia Fisher

Sec,tiunea a saptea. Tehnici de joc in grup..... .........41578. ElastaBlast............ ........412

Kimberly Dye79. Activitate pentru coeziunea grupului .............. 420

Glenda E Short80. Cipitanii de pe Avatar: o aventuri spafiali

pentru copiii care trec printr-o perioadide schimbiri............... ..422Tara M. Sinclair

81. Dl Urit.......... ................438Mary May Schmidt

4 tt ALTE lorrEHNrcrItJ iaL:litlli,j,\\i,,,.

82. Grupul de marionete terapeutice ...............,.... 442Aileen Cunkffe

83. Spectacolul de marionete ...............445GlendaE Short

84. Tehnica naraliunii comune prin intermediul joculuicu marionete in terapia de grup prin joc ..........447Mitch Jacobs

Secfiunea a opta. Alte tehnici .................................. 45 5

85. Folosirea desenelor despre amintirile timpuriipentru a facilita analiza stilului de viali pentrucopiii aflali in terapie prin joc ........457Harold M. Heidt

86. Figurina propriei persoane pentru joculin cutia cu nisip ........... 466L. JeanLqt;iJeanHowze

87. Lista ingrijoririlor.............. ............472Richard Sloves

88. Albumul meu de bebelug ................481KarenPitzen

89. Fluierul sau flautul dulce ....... ;......................... 486RobertW. Freeman

90. Un nou inceput - ceremoniarochiei de mireasi ........495Patricia B. Gigoryev

91. Terapia prin joc si animalelede companie .............. ...501Mary-LynnHanison

92. Douisprezece versus una........... ... 508Mary May Schmidt

93. Terapeutul interior ....... 513Patricia B. Grigoryev

94. Comentarii in direct .....519DaidA. Snyder

11

95. Tehnica liniei timpuIui............. ......522Jo Ann L. Cook

96. Procesul de incheiere a terapieifolosind metafora .........526TeresaA. Glatthorn

97. Centrul emofiilor.. .........537HelenE. Benedict

98. Tehnica aparatului de fbtografiatde unici folosinfi .........545Jo AnnL. Cook

99. Folosirea animalelor in contextul

S. Eileen Theiss100. Plimbarea pentru a cumpira popcorn ............553

Allan Gonshq101,. Coterapia prin joc .......559

Ann C. Lainger

Despre coordonatori............ ..................564

4F, ALTE lolTEHNtctt / FAVonrrEALEE &

TERr\plEt l,lllN Joc

. .:

sECrfuNE* lrurAl,

TE i+MCttE- rf4AGr!*AT r E r

4tx

$

DE-A I3E|SELU$UL

:TTARLES E. SCHAEFEI?

INTI?OI]UCEIIE SI AITGUMENT

in urma nagterii unui nou frate, rivalitatea fraterni-prezinti ceva obignuit in rAndul pregcolarilor.R.eactiile de stres tind si fie in mod special puternice'.:a pe fratele mai mare si pe bebelug ii separi mai;:ln de trei ani. Field gi Rite (1984) au descoperit:i in urma nagterii unui frate, pregcolarii care erau

;i-ro-niscufi tindeau si exprime in jocul lor triiri:: rnvidie, agresivitate si anxietate. Din perspectiva:::piiului mai mare, a trebui si lmparli atenlia pirinlilorr ;nosesiunile cu un frate mai mic gi adorabil nu este; srtuafe dezirabili. Dupi nasterea unui nou copil,n":m6lg se joaci mai pulin cu fratele mai mare alc:stuia. Este ceva de inleles, din moment ce mameleg; arrmai ci sunt epuizate de necesitatea de a satisfacewr:ie unui prunc neajutorat, dar gi suferi de deprivare& i)mn si, probabil, de un anumit grad de depresiep:!t-partum.

1V

Fie ci este incurajat sau nu, copilul cel mare va dorisi pretindi ci este din nou bebelug, pentru a recAgtigao parte din atenfia speciali de care s-a bucurat canou-niscut. Mai degrabi decdt si ne opunem acesteiinclinatii, ar fi mai bine si o incurajim, limitindu-iinsi exprimarea la o anumiti durati de timp si intr-unanumit loc. O modalitate deosebit de eficienti de a faceacest lucru este ca pirintele si-l antreneze pe copil inj ocul,,de-a bebelugul".

I]ESCIIIEITE

Jocul de-a bebelu;ul prezupune ca mama si rezerve15-30 de minute zilnic pentru fratele mai mare, astfelincit acesta lmpreuni cu mama si se joace ca si cumar fi din nou un bebelug. Astfel copilul mai mare poateexperimenta toati atentia 9i grija speciale pe care leprimegte nou-niscutul, ceea ce ar trebui si contribuiela reducerea triirilor de rivalitate gi a resentimentelor.Pe durata acestui timp special doar cu copilul maimare, mama nu rispunde la telefon, astfel lncAt si-gipoati dedica intreaga atenlie copilului. gedinta incepede obicei cu mama care-i arati copilului mai mareimagini, filmiri sau haine de cind el sau ea era bebelug.Apoi mama sugereazi si se joace unele dintre jocurileamuzante pe care le jucau pe wemea cind copilul erabebelu;,.precum,,Cucu-Bau",,,Degetelele purcelugi" sau,,Un pitic foarte mic". Dupi jocuri, vine momentul decuibirire impreuni sau de leginat intr-un scaun de tipbalansoar, in timp ce copilul bea din biberon gi se uitila cir,ti senzoriale pentru bebelugi. Acesta este mo-mentul in care copilul primegte numeroase imbri(igiritandre gi sirutiri din partea mamei, poate chiar si un

,i t t ALTE 101 TEHNrcr

fl (, it'[:ii]lli,j],\i,,.

masaj relaxant. Sunt potrivite acum gdnguritul dinpartea copilului gi cintecele de leagin linigtitoare dinpartea mamei. Din cAnd in cdnd, mama comenteazi:,,Aga i1i cdntam cAnd erai bebelu;, aga mi jucam cutine, te tineam in brale etc." ,,Erai adorabil; cu tolii teiubeam, la fel de mult cAt te iubim acum; imi amintescci o dati tu..." O modalitate buni de a incheia estepur qi simplu de a-l pune pe ,,bebelu;" si doarmi pecanapea, lnfi;urat intr-o piturici de nou-niscut. Prinaceste activitefi, copilul este ajutat si-gi dea seama ci elsau ea a fost cdndva unicul centru al atenliei gi a primitintregul tratament special pe care-l prime;te acum noulbebelug. Sentimentele de gelozie ar trebui astfel si se

reduci.Materialele care trebuie si fie disponibile pentru

incurajarea jocului de tip regresiv, specific bebelugilor,includ o piturici de nou-niscut, un biberon, suzeti,morigci, o bucati de pdnzi pentru jocul de cucu-bau,:uburi moi destinate bebelugilor, jucirii de tipul:entrelor de activitifi, lofiune de bebelug sau pipuqi:hitiitoare de cauciuc.

rNSTt?UCTtUNt

Rezervati-vi zilnic un spaliu si un timp specialepertru a jucajocul

Jocul nu ar trebui jucat in prezel,ta altor membri ai:rmiliei.

Continuafl si vi jucali de-a bebelugul pAni ce

a:pilul igi pierde interesul. Sugeralii apoi si sejoace.ra juciriile care ii pliceau la vArsta la care a inceput sicarga. in curAnd, copilul va reveni la nivelul normaldc "lezvoltare.

'!9

Tafii sau alte persoane care-l ingrijesc pe copil artrebui si joace acest joc, la fel cum o face mama.

Ignorali comportamentul,,de bebelug,, pe carecopilul mai mare l-ar putea avea in alte momente alezilei gi aritafl-i ci, in general, vi agteptali la maturitatedin partea lui.

Amintifi-vi si vi pistraji atitudinea de acceptarea comportamentelor copiliroase si imature pe duratajocului. ln acest fel putefi satisface dorurile copiluluifiri ca acesta si fie nevoit si-gi,,recunoasci,,dischisdorinlele.

Din cind in cAnd, spunefi-i copilului cit de mult vibucuragi de aceste jocuri, deoarece, oricdt de mAndrusunteli de cit de mare s-a ficut, uneori vi se face dor debebelugul dumneavoastri.

Continuali si vi oferi,ti si jucali acest joc, chiar daciinilial copilul nu-l accepti. Unii copii au nevoie de timppentru a-gi invinge mecanismele de apirare.

flillLt0Gt?AFtE

Field, T., gi Rite, M. (1984). Children,s responses toseparation from mother during the birth ofanother child. Child Darclopment 55:130_1316.

20 fll[dii.,],,ti;:;

FOLOSIIIEA IMAGEITIEI GHII]ATE

I'ENTIIU A INTENSIFICA I'I?OCESUL

TEIIAI'IEI I'ItIN JOC

KEVIN O'CONNOI?

TNTR0DUCETiE 9r A|?GUMENT

in cadrul terapiei ecosistbmice prin joc, modalitateapracticati de autor, scopul principal al tratamentuluieste si-l ajutam pe copil si invefe strategii noi gi

eficiente prin care si-gi satisfaci nevoile in moduri care

nu interfereazd cu satisfacerea nevoilor altora. Copiiicare prezinti probleme comportamentale sau distresemolional sunt vizuli ca flind incapabili si-gi satisfacinevoile prin modalitifi eficiente, dar care si fie totodatiacceptabile din punct de vedere social. Pentru arezolvaaceasti problemi, copilul gi terapeutul prin joc trebuiesi identiflce nevoile copilului, factorii actuali care

impiedici satisfacerea acestora si apoi si identifice gi sideprindi noi strategii eflciente pe care copilul le poate

folosi pentru satisfacerea respectivelor nevoi. Imageria

2X

ghidati poate fiutitizatipentru a amplifica diversefafete ale acestui proces.

Imageria ghidati este similari atAt numeroaselorstrategii de relaxare, cAt gi hipnozei. Ne putem imaginaun continuum, cu tehnicile de relaxare standard aflitela un capit gi hipnoza la celilalt capit, iar imageriaghidati undeva la mijloc. Aga cum este ea folositi deautor, imageria ghidati presupune implicarea copiluluiintr-un exercitiu de reraxare focarizati, iar apoi folosireaimageriei ghidate cu scopul rezolvirii de probleme, inmod direct sau indirect, cu privire la satisfacerea ne_voilor copilului. Imageria ghidati aduce doui avantajein procesul terapiei prin joc. Unul dintre avantaje esteci poate f, folositi pentru a-i ajuta pe copii sa_;iia instipinire corpul gi emofiile deopotrivi. Alt avantaj esteci imageria poate fl folositi pentru a amplifica genera_lizarea celorlalte cAgtiguri oblinute in terapia prin joc,permitandu-le copiilor si-si foroseasci fanieziite pentrua crea situa,tii de viaqi ipotetice in camera de joaci,astfel incAt si-si exerseze noile abilititi dobAndite cusprijinul terapeutului. Cu alte cuvinte, imageria ghidatipoate fi folositi pentru a crea o formi elaborati de jocde-rol. Degi cel din urmi uz poate fi foarte eficient,subiectul discufiei noastre este folosirea imagerieighidate pentru a amplifica sentimentul de competenfi.

I]ESCI?IEItE

Imageria ghidati poate fi introdusi in orice momental procesului de terapie prinjoc. Copilul trebuie sie_o1te urma indicalii simple, secventiale gi trebuiesi fie dispus si se relaxeze in timpui gedinqei. Degiscopul final este de a-i oferi copilului un sentiment

nn ALTElolTEHNtctd-E iAl{lilili,4ilfi,,,,

crescut de competenfi, procesul inifial necesitica acesta si renunfe pa4ial la control ln favoareaterapeutului, deoarece acesta din urmi va trebui si-linvele pe copil tehnica. Existi mai multe modalitiliprin care terapeutul ii poate prezenta copilului acestproces. De obicei copiii mai mici rispund la ideea uneiexcursii imaginare, in timp ce copiii mai mari preferiideea de competenfi personali, inclusiv conceptul de

autohipnozi.Oricum ar fiprezentati imageria ghidati, terapeutul

incepe prin a-l invifa pe copil o strategie de relaxare ele-

mentari. Daci acel copil este dispus, in primele etapeale exerciliului, ar fi util si stea intins pe jos sau pe

un scaun cu spitar rabatabil. Alternativ, funclioneazifoarte bine un fotoliu puf. Relaxarea musculari progre-sivi profundi (Jacobson, 1938) este probabil cel maieficient mod de a-l pregiti pe copil pentru imageriaghidati. in aceasti abordare a relaxirii, copilului ise cere si se concettreze pe cdte o grupi muscularipe rind, ln timp ce se striduie;te si oblini relaxarearespectivei grupe. Sunt adiugate secvenfial grupe de

mugchi, cu obiectivul atingerii relaxirii corporale totale.Copiii mai mici pot avea diflcultili cu relaxarea muscu-lari progresivi profundi, deoarece este un proces atAtde pasiv. De obicei, in cazul lor, secvenla de instrucfiunicontractare-relaxare care ii plimbi prin toate grupelemusculare majore este mai ef,cienti (O'Connor, 1991).

De exemplu, copilului i se poate spune si-gi strAngidegetele de la picioare, apoi si le relaxeze, si-gi impingigenunchii laolalti, apoi si-i relaxeze, si-gi incordezemugchii stomacului gi apoi si-i relaxeze gi tot aga.

Fiecare grupe musculari va fl contractati gi relaxatide cAteva ori, intr-o progresie sewenfiali lenti. Degirelaxarea profundi faciliteazi procesul imagerieighidate, ea nu este necesari; este suflcient pur ;i simplu

23

si-l determinim pe copil si se concentreze gi si urrnezeinstrucfiunile. finegi cont de urmitorul fapi: copilul artrebui incurajat si atingi relaxarea cu ochii deschisi.Acest lucru li va facilita mai tdrziu accesul la efecteieimageriei, in situafii in care relaxarea deplini nu esteposibili.

Odati ce s-a inregistrat micar un nivel minim alrelaxirii, poate fi introdusi imageria ghidati. Imageriafolositi trebuie adaptati nevoilor, experienlelor ginivelului de dezvoltare a1e copilului. vom ilustra cel maibine acest aspect printr-un studiu de caz.

AI'LICAItE

Michael avea 8 ani atunci cAnd a fost adus la terapieprin joc pentru multiple comportamente legate deanxietate. in viafa sa existaseri numeroase schimbiri siniciunul dintre pirinli nu fusese in mod special capabitsi se ocupe de nevoile lui, din cauzapropriilor lorsuferinfe. in timp ce terapia prin joc ie concentra pe a-lajuta pe Michael si-gi identifice nevoile debazisi fac_torii care-l impiedicau si le satisfaci, imageri, ghidute ufost introdusi pentru a-l ajuta si dobAndeisci,igadar,controlul asupra simptomelor, reducindu-i astfei oanumiti parte a anxietifii. Speciflc, cogmarurile luiMichael erau atAt de tulburitoare, incit nu-i permiteausi aibi un somn odihnitor pe parcursul noplii.

Datoriti vArstei sale, pentru inifierea relaxirii a fostfolositi o proceduri de tipul contractare-relaxare. Desiterapeutul giar fl dorit ca Michael si practice imageriaghidati stAnd intins pe podea gi folosind o perna J; opituri, pentru Michael acest cadru era prea anxiogen,intrucAt ii era teami ca va adormi gi ci,ifectiv, va

ALTE 10.I TEHNICIFAVOIIITE ALETEIIAI'IEI PITIN JOC

2lr

avea un cogmar. Din acest motiv, inilial Michael a fostlnvilat relaxarea stAnd intr-un fotoliu-puf gi mutat apoiintr-o improvizafie de pat.

lntr-o discufle cu Michael s-a ajuns Ia concluzia ciuna dintre imaginile pe care biiatul le considera foarterelaxante era inotul intr-un lac (at6ta weme cit apaera suficient de limpede ca si vadi fundul lacului gi sise asigure ci'nu existi weo creaturi care si-l inhale).Odati relaxat,,terapeutul l-a ghidat si-qi imagineze cisti intins intr-o api foarte pufin adinci, pe malul unuiIac. Imaginea a fost intensificati prin folosirea maimultor canale senzoriale. Michael a fost invitat si-qiimagineze ci nisipul pe care stitea intins era cald gi

foarte fin gi ci se simlea gi se auzea precum fognetulfotoliului-puf. Apoi Michael a fost rugat si-gi imaginezecum apa care curgea pe corpul siu era destul de caldi.I s-a spus si-gi imagineze cerul albastru-deschis, cunori albi gi pufo;i gi si audi sunetul ficut de valurilefoarte line, pe misuri ce se migcau pe lingi urechilesale. Respiralia sa a fost apoi sincronizati cu fluxulgi refluxul valurilor, astfel lncAt valurile cregteau lainspirafie 9i se retrigeau la expira$e. Lui Michael i-aplicut foarte mult imaginea gi a fost mai mult decAt

dispus si o exerseze acasi. Terapeutul l-a invilat pe

Michael si inceapi si practice exerciful dimineala,dupi trezire, pentru a reduce astfel probabilitatea ca

Michael si fie atAt de anxios in legituri cu posibilitateade a adormi', incit si evite sarcina.

ln timpul gedinfei, terapeutul l-a ajutat pe Michaelsi invele si foloseasci imaginea ca modalitate de

recigtigare a controlului in timpul discutirii mate-rialului anxiogen. Daci Michael devenea anxios pe

parcursul gedinfei, terapeutul ii indica si inceapi,,sirespire odati cu valurile", intr-un ritm lent 9i misurat.CAnd Michael a transmis semnalul ci a ajuns intr-o

25