Clientela de afaceri si vacantierii

Clientela de afaceri

• Segmentul clientelei de afaceri regrupeaza toate sejururile de interes de serviciu, inclusiv participarea la reuniuni si targuri, voiajele-recompensa etc.

• Cheltuielile cu voiajele ocupa locul 3 dupa cele aferente procurarii materiei prime si de personal.

• In randul clientelei de afaceri sunt incadrate cadrele superioare, practicantii unei profesiuni liberale( agenti de vanzari, reprezentanti comerciali, comis-voiajori), patronii etc.

• Un parametru relativ nou, care nu poate fi trecut cu vederea, este reprezentat de cresterea numarului femeilor de afaceri care calatoresc neinsotite.

• In Franta, peste 80% din oamenii de afaceri recurg la serviciile hotelurilor, o minoritate doar apeleaza la alte forme de cazare. Astfel, oamenii de afaceri reprezinta 40-55% din clientela majoritatii hotelurilor de 4* si 35% din clientela hotelurilor de 3*.

• In Bucuresti, participantii la intalniri de afaceri, manifestari organizate in salile hotelurilor si specializari la sediul unor institute, precum si parlamentari si delegatiile oficiale reprezinta 70% din clientela hotelurilor de 4*.

• Prezenta si disponibilitatea hotelului poate reprezenta un factor primordial pentru alegerea destinatiei. De altfel, in conditiile in care cheltuielile sejurului sunt suportate de catre intreprinderi, clientela de afaceri are o anume tendinta de supraconsum fata de un comportament cu titlu privat.De regula, hotelierii carora li se adreseaza oamenii de afaceri aflati in interes de serviciu se afla cu cel

putin o stea deasupra nivelului de confort la care recurg in deplasari private.

• Clientela de afaceri se dovedeste foarte sensibila la eficacitatea sistemelor de rezervare si la confortul oferit de echipamentele disponibile. Sunt preferate hotelurile de lant, al caror produs standard este cunoscut.

• Particularitati ale cererii pot fi identificate si pentru fiecare subsegment de clientela in parte.

A. Pentru intalnirile profesionale, categoria hotelului variaza in functie de nivelul ierarhic al clientului, dar si de regulile fiecarei intreprinderi. Cel mai adesea, este vorba despre un hotel de 2*.

• Conditiile de confort considerate indispensabile sunt de ordin functional: restaurantul integrat in hotel, conditii de acces si de parcare.

B. Congresele si seminariile, targurile, saloanele si expozitiile atrag un numar important de clienti pretentiosi, care percep sejurul ca o forma de a fi valorizati si motivati. Tipurile de manifestari sunt foarte variate.

In Franta de apreciaza ca , 10% din innoptarile turismului de afaceri sunt legate de participarea la manifestari expozitionale.

C. Voiajele incentive(stimulent) sunt destinate sa recompenseze si sa motiveze angajatii merituosi. Sunt calatorii de grup ai caror participanti se dovedesc a fi cei mai exigenti fata de calitatea produselor.

• In afara de EXIGENTA, turismul de afaceri ridica si altfel de probleme:

- existenta dotarilor specifice( sali, instalatii de sonorizare si traducere, mijloace de telecomnunicatii etc.);

- intreprinderile, constiente de incasarile importante pe care le obtin hotelurile, le pun adesea in situatie de concurenta, pentru a le determina sa acorde reduceri substantiale;

- coabitarea clientelei de afaceri cu clientela de agrement;

- perceptia critica este favorizata de motivatia profesionala, de “nevoie” si nu “de placere” a calatoriei si sejurului sau.

Vacantierii

• Vacantier este orice persoana aflata intr-o deplasare de cel putin patru zile consecutive, petrecute in afara domiciliului sau, pentru alte motive decat profesionale, de studii sau de sanatate.Deci, este vorba despre sejururi de agrement fara a fi incluse sejururile de scurta durata(week-end).

• Vacantierii aleg formule mai putin pretentioase decat hotelul.

• Dupa epoca”sun, sea, see”, careia i-a fost caracterostica aparitia turismului de masa si dezvoltarea statiunilor de litoral, pentru care modul de petrecere a timpului era “sa nu faci nimic( rien faire), in anii ‘70 ai secolului trecut si-au facut aparitia trei noi valori:

- sa vezi, adica sa vizitezi; - sa faci, sport, de exemplu; - sa inveti (apprendre):limbi straine,

informatica.

• De ce vacantieii prefera alte forme de cazare decat hotelul?

1. Hotelul este prea scump. 2. Hotelul nu este adaptat sejurului in familie,

cu copii. 3. Hotelul impune prea multe constrangeri,

mergand de la programul de servire a mesei pana la imposibilitatea generica de a te manifesta liber.

4. Hotelul induce o lipsa de autenticitate, datorita amenajarii impersonale a camerelor.

5. Hotelul genereaza un amestec confuz de tristete, singuratate, plicitiseala si nesiguranta(probabil indeosebi pentru cei care calatoresc neinsotiti, pe fondul cresterii ponderii familiilor unipersonale).