CLAUZELE CONTRACTUALE STANDARD Articolul 712. Dispoziţii generale cu privire la clauzele contractuale standard (1) Clauze contractuale standard sînt toate clauzele formulate anticipat pentru o multitudine de contracte, pe care o parte contractantă (utilizator) le prezintă celeilalte părţi la încheierea contractului. Este indiferent dacă prevederile formează un document separat sau sînt parte a documentului ce reprezintă contractul, de asemenea nu importă numărul condiţiilor şi forma contractului. (2) Nu există clauze contractuale standard în măsura în care condiţiile contractului au fost negociate în particular între părţi. (3) Condiţiile contractuale standard devin numai atunci parte a contractului cînd partea care le propune le aduce, în momentul încheierii contractului, în mod expres la cunoştinţa celeilalte părţi sau îi asigură în alt mod posibilitatea, luînd în considerare şi handicapul acesteia, să ia cunoştinţă de conţinutul lor şi, cînd cealaltă parte este de acord, să le accepte. (4) Se poate dispune prin lege includerea clauzelor contractuale standard în unele tipuri de contracte chiar şi fără respectarea condiţiilor de la alin.(3). (5) Părţile contractante pot, pentru un anumit fel de contracte, să convină asupra validităţii unor clauze contractuale standard determinate, luînd în considerare exigenţele prevăzute la alin.(3). 1. În prezent multe contracte se încheie în baza unor forme standard care sînt preformulate de către una dintre părţi. Cealaltă parte nu poate să negocieze condiţiile contractului. Ea doar are posibilitatea fie să accepte condiţiile propuse fie să se abţină de la încheierea contractului. De regulă această situaţie se întîmplă în cazul în care comercianţii încheie contracte cu consumatorii. Nu sînt însă rare nici cazurile în care condiţiile sînt preformulate şi în cazul raporturilor dinte comercianţi. În acest caz este evident că partea care a preformulat clauzele contractului are posibilitatea să stipuleze cluaze cît mai favorabile pentru sine şi discriminatorii pentru cealaltă parte. În scopul protejării părţii care acceptă clauze contractuale standard au fost instituie norme speciale care reglementează problema clauzelor contractuale standard (clauze contractuale generale). Necesitate protecţiei părţii care acceptă condiţii contractuale preformulate de cealaltă parte este cu atît mai mare cu cît adesea clauzele contractuale standard prezintă o listă lungă de clauze pe care cealaltă parte nu are nici timp să le citească şi nici să pătrundă în esenţa conţinutului acestora. Normele cu privire la clauzele contractuale standard (generale) reprezintă o noutate absolută pentru Republica Moldova atît doctrinală cît şi legislativă. 2. Regulile cu privire la clauzele contractuale standard se aplică cu privire la toate clauzele contractuale cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. Spre exemplu nu se vor aplica regulile cu privire la clauzele contractuale standard raporturilor de muncă şi familiale (vezi comentariul la art. 720). 3. În conformitate cu alineatul unu sînt clauze contractuale generale acele clauze care au fost formulate anticipat de către una din părţile contractului pentru o folosire generală şi repetată şi care sînt în mod efectiv prezentate celeilalte părţi la negocierea contractului. Pentru a atribui anumite clauze la categoria clauzelor contractuale standard nu este decisiv nici modul de prezentare (spre exemplu dacă sînt prezentate într-un document separat sau au fost incluse în contractul semnat de către părţi, dacă sînt prezentate sub forma unor documente tipărite sau sînt doar în computer, etc), nici faptul de cine au fost pregătite (partea însăşi sau o asociaţie profesională, etc.) nici volumul acestora (spre exemplu faptul dacă sînt numeroase şi se referă la toate sau majoritatea aspectelor contractului sau sînt doar cîteva clauze care se referă spre exemplu la răspundere şi la modul de soluţionare a litigiului. Determinant este faptul că aceste clauze contractuale au fost elaborate anticipat pentru o folosire generală şi repetată şi au fost efectiv folosite într-un caz concret de către una dintre părţi fără a negocia cu cealaltă parte. Deci vor fi clauze contractuale standard numai acele clauze contractuale care au fost prezentate unei părţi şi pe care partea poate doar să le accepte în întregime sau să le respingă fără a putea să le negocieze. Într-un contract pot exista atît clauze contractuale standard cît şi clauze contractuale negociate. Dispoziţiile cu privire la clauzele contractuale standard se vor aplica numai acelor clauze care nu au fost negociate de către părţi. 4. Chiar dacă una din părţi a elaborat în prealabil anumite clauze contractuale nu vor fi considerate clauze contractuale generale acele clauze ale contractului care au fost negociate în particular între părţi. În contractele dintre comercianţi şi consumatori rămîn clauze contractuale standard acele clauze contractuale care au fost elaborate pe baza redactării clauzelor contractuale preformulate de către comercianţi. 5. Chiar şi în cazurile în care una sau ambele părţi ale contractului folosesc clauze contractuale standard se vor aplica regulile generale privind încheierea contractului (vezi comentariul la art. 679 – 703). Aceasta presupune că clauzele contractuale elaborate de una din părţile contractului vor deveni clauze contractuale dacă vor fi respectate următoarele condiţii: (a) utilizatorul trebuie să aducă la cunoştinţa destinatarului ofertei toate clauzele viitorului contract, inclusiv clauzele contractuale standard iar destinatarul oferte să accepte oferta, inclusiv clauzele contractuale standard. Modul în care se face referinţă la clauzele contractuale standard poate fi foarte divers. De regulă aceasta se face prin prezentarea unui text în care sînt incorporate toate clauzele contractuale standard. Însă poate fi folosită şi oricare altă modalitate de prezentarea a clauzelor contractuale standard, care asigură posibilitatea celeilalte părţi de a lua cunoştinţă de conţinutul acestor clauze. Spre exemplu afişarea acestora la sediul utilizatorului, în parcări, la oficiul de prestare a serviciilor de telecomunicaţii. Utilizatorul este obligat să menţioneze faptul folosirii clauzelor contractuale standard (cu excepţia situaţiei în care aceasta nu este posibil datorită circumstanţelor cazului) şi modul în care cealaltă parte poate să i-a cunoştinţă de aceste clauze. La prezentarea clauzelor contractuale standard utilizatorul este obligat să ţină cont de eventualul handicap al celeilalte părţi (spre exemplu analfabetismul) şi să prezinte clauzele contractuale standard în aşa mod încît cealaltă partea să aibă

posibilitate reală de a lua cunoştinţă de conţinutul clauzelor contractuale standard; (b) cealaltă parte trebuie să accepte clauzele contractuale propuse de utilizator. Nu este necesar ca acceptarea clauzelor contractuale standard să se facă în mod expres. Aceste clauze contractuale pot fi acceptate şi în mod tacit. Din contra în cazul în care partea care a fost notificată despre clauzele contractuale standard folosite de către cealaltă parte va dori să evite introducerea acestor clauze în contract ea va trebui în mod expres să-şi manifeste voinţa de a exclude folosirea acestor clauze. Deci în cazul în care utilizatorul a notificat cealaltă parte despre folosirea clauzelor contractuale standard şi a creat acestei părţi posibilitatea de a lua cunoştinţă de aceste clauze manifestarea consimţămîntului acesteia de a încheia contractul presupune acceptarea şi a clauzelor contractuale standard. Pentru acceptarea clauzelor contractual standard nu este relevant nici faptul dacă cealaltă parte a luat efectiv cunoştinţă de conţinutul clauzelor contractuale generale. Faptul că nu a luat cunoştinţă de aceste clauze nu afectează valabilitatea lor. Aceasta însă nu-l împiedică să beneficieze de măsurile de protecţie prevăzute de art. 715, 716, 718 şi 719 sau de alte măsuri de protecţie prevăzute de lege. 6. Depinde de circumstanţele fiecărui caz în parte dacă ambele părţi trebuie să se refere la clauzele contractuale standard expres sau incorporarea acestor clauze în contract poate fi implicită. Spre exemplu dacă clauzele contractuale standard sînt incluse în documentul care reprezintă contractul acestea de regulă for fi obligatorii în baza semnăturii dacă sînt incluse deasupra semnăturii şi nu pe cealaltă parte a documentului. Pe de altă parte clauzele contractule standard incluse într-un document separat vor fi obligatorii numai dacă partea care le foloseşte le va menţiona în mod expres şi va crea celeilalte părţi posibilitatea de a lua cunoştinţă de conţinutul clauzelor contractuale standard. Incorporarea implicită a clauzelor contractuale standard în contract poate fi admisă în cazul în care aceasta rezultă din uzanţe sau din practica stabilită între părţi. 7. În unele cazuri nu este posibilă menţionarea expresă a faptului folosiri clauzelor contractuale standard sau asigurarea pentru cealaltă parte a condiţiilor pentru a lua cunoştinţă de conţinutul acestora. Spre exemplu în cazul folosirii serviciilor de telecomunicaţie, poştă, transport de pasageri şi altele. În aceste cazuri legiuitorul poate stabile anumite condiţii în care clauzelor contractuale standard folosite de prestatorii unor asemenea servicii să devină clauze contractuale chiar dacă nu s-au respectat condiţiile stipulate de art. 712 alin. (3). Dac şi în acest caz este necesar ca aceste condiţii să fie acceptate de către cealaltă parte. Va acţiona şi în aceste caz prezumţia că clauzele contractuale standard au fost acceptate de către cealaltă parte dacă nu se va dovedi contaraiul. 8. În conformitate cu prevederile alin. (5) părţile pot prevedea anticipat pentru anumite tipuri de contracte (spre exemplu contractul de furnizare a materiei prime sau contractul privind prestarea serviciilor de transport) aplicarea anumitor clauze contractuale standard cu condiţia respectării prevederilor alin. (3). Adică înainte de negocierea unor contracte concrete părţile pot stabili din timp că în viitor faţă de anumite tipuri de contracte se vor aplica anumite clauze contractuale standard care erau elaborate la momentul încheierii acordului respectiv sau urmează să fie elaborate ulterior. Clauzele contractuale standard menţionate în acest acord anticipat vor deveni clauze ale contractelor încheiate ulterior cu condiţia că: (a) clauzele contractuale standard au fost puse la dispoziţia celeilalte părţi; (b) celeilalte părţi i s-a creat posibilitatea de a lua cunoştinţă de conţinutul clauzelor contractuale standard. 9. Nu trebuie confundate clauzele contractuale standard cu clauzele contractuale care se conţin în diferite acte normative. În ultimul caz clauzele contractuale sînt elaborate de legiuitor şi sînt obligatorii pentru părţile contractului chiar dacă acestea nu au ştiut despre existenţa lor la momentul încheierii contractului. 10. Normele cu privire la clauzele contractuale standard sînt norme imperative şi părţile nu pot deroga de la prevederile legale. Aceste norme se vor aplica şi în cazul în care părţile sau utilizatorul vor folosi diferite manipulaţii pentru a evita aplicarea acestor dispoziţii.

Articolul 713. Includerea clauzelor contractuale standard în cazuri deosebite Chiar şi fără respectarea condiţiilor prevăzute la art.712 alin.(3), se consideră incluse în contract clauzele contractuale standard stabilite de lege pentru anumite tipuri de contracte. Această normă de fapt este o repetare a dispoziţiei care se conţine deja în art. 712 alin. (4). Folosirea sintagmei „clauze contractuale standard stabilite de lege” este inoportună deoarece din definiţia menţionată la art. 712 alin. (1) rezultă că clauzele contractuale standard sînt elaborate de către una din părţile contractuale sau de către alte persoane la cererea uneia dintre părţi. Articolul 714. Prioritatea clauzelor contractuale negociate Clauzele contractuale negociate au prioritate faţă de clauzele contractuale standard. 1. În cazul în care unele dintre clauzele contractului au fost preformulate de una dinte părţi iar altele au fost negociate de părţi în cazul în care vor exist contradicţii între aceste clauze contractuale prioritate vor avea clauzele contractuale negociate. Clauzele contractuale negociate vor avea prioritate faţă de clauzele contractuale standard indiferent de momentul în care au devenit clauze contractuale (pînă la încheierea contractului sau după încheierea contractului) şi indiferent de forma lor (cu condiţia că s-a respectat forma cerută pentru valabilitatea contractului şi a clauzelor acestuia). 2. Momentul cînd clauzele contractuale au devenit parte a contractului va fi totuşi relevant în cazurile în care un contract scris prevede că înscrisul conţin toate condiţiile asupra cărora au convenit părţile nu poate fi contestat sau completat prin proba declaraţiilor sau acordurilor anterioare (vezi comentariul la art. 702). În acest caz clauzele contractuale standard incluse în contractul scris vor avea prioritate chiar şi faţă de clauzele contractuale negociate anterior datei la care a fost întocmit înscrisul. Dacă însă clauza privind faptul că înscrisul conţine toate condiţiile asupra cărora au convenit părţile este o clauză contractuală standard aceasta se va aplica numai cu privire la clauzele

contractuale standard. Clauzele contractuale negociate anterior întocmirii înscrisului vor avea prioritate faţă de clauzele contractuale standard stipulate în înscris. 3. Nu vor fi considerate clauze contractuale negociate acele clauze care sînt menţionate printre clauzele contractuale standard şi referitor la care utilizatorul a dat explicaţii sau referitor la care cealaltă parte a expus modul în care le înţelege, deoarece în acest caz părţile nu negociază clauzele contractului ci doar determină conţinutul clauzelor preformulate de utilizator sau stabilesc alte circumstanţe care ţin de clauzele contractuale standard.

Articolul 715. Dispoziţiile surprinzătoare ale clauzelor contractuale standard Dispoziţiile din clauzele contractuale standard care, în raport de împrejurări, în special în raport cu aspectul sau aparenţa exterioară a contractului, sînt atît de neobişnuite încît partea care contractează nu trebuie să presupună existenţa lor nu devin clauze în contract. 1. Clauzele contractuale preformulate de către una dintre părţile contractului nu vor deveni clauze contractuale chiar şi cu condiţia că au fost respectate prevederile art. 712 alin. (3) sau alte condiţii prevăzute de lege, dacă în raport de împrejurări acestea sînt atît de neobişnuite încît cealaltă parte nu ar fi trebuit să-şi dea seama că utilizatorul a inclus aceste clauze printre clauzele contractuale standard. Scopul acestei norme este de a proteja cealaltă parte de includerea în contract a unor clauze surprinzătoarea şi care-i lezează drepturile deoarece de regulă numărul clauzelor contractuale standard este foarte mare şi cealaltă parte nu i-a cunoştinţă de conţinutul clauzelor contractuale standard sau le studiază superficial. 2. Pentru stabilirea împrejurărilor în raport cu care se determină caracterul surprinzător al clauzelor contractuale standard se va ţine cont de părţile şi de natura contractului, de circumstanţele în care a fost încheiat contractul, de practica stabilită între părţi, de uzanţe şi de alte circumstanţe concrete ale cazului. Spre exemplu va fi surprinzătoare clauza din contractul de vînzare-cumpărare privind păstrarea de către cumpărător a dreptului de folosinţă asupra bunului. 3. Cu excepţia clauzele contractuale standard surprinzătoare celelalte clauze contractuale standard vor deveni clauze contractuale în măsura în care introducerea lor în contract nu era condiţionată de introducerea clauzelor contractuale standard care nu au devenit clauze contractuale. Spre exemplu dacă clauza care prevedea dreptul de folosinţă nu a devenit clauză contractuală nu vor deveni clauze contractuale nici clauzele care stabileau efectele nexecutării obligaţiei de a acorda dreptul de folosinţă.

Articolul 716. Caracterul neobligatoriu al clauzelor contractuale standard inechitabile (1) O clauză contractuală standard este lipsită de efect dacă prejudiciază disproporţionat, contrar principiilor bunei-credinţe, cealaltă parte a contractului. În acest sens, se iau în considerare conţinutul contractului, împrejurările în care clauza este inserată în contract, interesele reciproce, alte împrejurări. (2) Caracterul inechitabil al clauzelor contractuale standard se prezumă în caz de dubiu dacă o prevedere: a) nu este compatibilă cu principiile de bază (esenţiale) ale reglementărilor de la care derogă; b) limitează drepturile sau obligaţiile esenţiale, care rezultă din natura contractului, de o manieră care periclitează scopul contractului; c) nu este clară. (3) Aprecierea caracterului inechitabil al clauzelor contractuale standard nu trebuie să se refere la determinarea obiectului contractului sau la proporţionalitatea preţului ori a remuneraţiei, pe de o parte, şi nici la bunurile sau serviciile furnizate, pe de altă parte, în măsura în care clauzele contractuale sînt formulate în mod clar şi precis. 1. Conform acestei dispoziţii nu va produce efecte juridice (va fi nulă) acea clauză contractuală standard care prin derogare de la principiul bunei-credinţe prejudiciază disproporţionat cealaltă parte a contractului. În acest articol este stabilit încă un mecanism de protecţie a drepturilor celeilalte părţi de abuzurile părţii care foloseşte clauze contractuale standard. Aici încă o dată se menţionează principiului exercitării drepturilor civile în conformitate cu principiul bunei credinţe (vezi comentariul la art. 513). 2. Trebuie de menţionat că în acest articol se vorbeşte concomitent despre principiul bunei credinţe (alin. (1)) şi principiul echităţii (alin. (2) şi (3)). Aşa cum regula generală şi efectele nerespectării acesteia sînt stabilite în alin. (1) trebuie de considerat că şi alin. (2) şi (3) care vin să completeze dispoziţiile alin. (1) vor trebui interpretate în sensul că se referă la regulile cu privire la buna-credinţă. 3. În conformitate cu prevederile alin. (2) se va considera că o clauză contractuală standard prejudiciază disproporţionat cealaltă parte a contractului în cazul în care: (a) nu este compatibilă cu principiile esenţiale ale reglementărilor de la care derogă. Această dispoziţie se aplică în cazul în care o clauză contractuală generală derogă de la principiile esenţiale ale unei norme cu caracter dispozitiv. Vor fi considerate principii esenţiale; (b) limitează drepturile şi obligaţiile esenţiale care rezultă din natura contractului ale celeilalte părţi în aşa măsură încît apare riscul că nu va putea fi atins scopul contractului. Spre exemplu în contractul de vînzare-cumpărare cumpărătorul stipulează un termen nerezonabil de lung în interiorul căruia urmează să fie achitat preţul fapt care apropie acest contract de un contract de locaţiune. (c) conţinutul acestei clauze nu este clar sau nu poate fi înţeles. 4. În conformitate cu prevederile alineatului trei pentru a stabili faptul dacă clauzele contractuale standard prejudiciază sau nu disproporţionat cealaltă parte a contractului nu poate fi supus analizei raportul dintre obiectul

contractului sau proporţionalitatea preţului pe de o parte şi bunurile sau serviciile furnizate pe de altă parte. Aceasta prevedere se aplică doar în cazul în care clauzele contractuale sînt formulate în clar şi precis. Deci în cazul în care clauzele contractuale standard sînt formulate clar şi precis chiar dacă va exista o disproporţie vădită între obiectul sau preţul contractului pe de o parte şi bunurile sau serviciile prestate pe de altă parte aceste clauze vor fi valabile chiar dacă ele prejudiciază disproporţionat cealaltă parte a contractului.

Articolul 717. Efectele neincluderii sau nulităţii clauzelor contractuale standard (1) În cazul în care clauzele contractuale standard nu au devenit parte integrantă a contractului ori sînt, total sau parţial, nule, contractul este valabil în partea rămasă. (2) În măsura în care clauzele contractului standard nu au devenit parte integrantă a contractului sau sînt nule, conţinutul contractului se reglementează de prevederile legale. (3) Contractul este nul dacă respectarea lui, chiar avîndu-se în vedere dispoziţiile alin.(2), ar constitui o rigoare nerezonabilă pentru una din părţile contractante. 1. Scopul acestui articol este de a institui soluţii pentru cazul în care clauzele contractuale standard nu au fost incluse în contract (spre exemplu nu s-au respectat condiţiile art. 712 alin. (3)) sau au fost incluse în contract cu încălcarea regulilor stabilite, fapt ce a atras nulitatea acestor clauze contractuale standard. Deci în acest articol au fost stabilite soluţii pentru două situaţii diferite: (a) cazul în care clauzele contractuale standard nu au devenit clauze unui contract concret; (b) cazul în care clauzele contractuale standard au devenit clauze contractuale dar aceste clauze sînt nule. Această distincţie este necesară deoarece problema nulităţii clauzelor contractuale standard se pune numai în cazul în care acestea au devenit clauze contractuale. 2. În conformitate cu alin. (1) nulitatea unor clauze contractuale standard nu afectează valabilitatea contractului sau a celorlalte clauze contractuale standard. Această dispoziţie trebui totuşi interpretată prin prisma art. 220 alin. (3). În conformitate cu această normă nulitatea unei clauze nu va atrage nulitatea contractului în cazul în care putem presupune că părţile ar fi încheiat contractul chiar şi în lipsa clauzei declarate nule. Dacă nu puteam presupune că părţile ar fi încheiat contractul în lipsa clauzelor care nu au devenit clauze ale contractului sau sînt nule contractul va fi nul în întregime. Un alt temei de nulitatea a contractului în întregime este stipulat în alin. (3). 3. Nulitatea unei clauze standard atrage nulitatea şi altor clauze care sînt legate de clauza care este nulă logic sau reieşind din scopul contractului chiar dacă aceste clauze nu sînt legate structural. Spre exemplu dacă va fi nulă clauza standard care prevede un termen nerezonabil de mare pentru înaintarea pretenţiilor de către utilizator vor fi nule şi eventualele clauze cu privire la prelungirea acestui termen. 4. În cazul în care clauzele contractuale standard nu au devenit clauze contractuale sau sînt nule contractul va fi valabil în rest. În locul clauzelor contractuale standard care nu au devenit clauze contractuale sau care sînt nule se vor aplica dispoziţiile legale fie în mod nemijlocit fie prin analogie. 5. Dacă în rezultatul faptului că clauzele contractuale standard nu au fost incluse în contract sau aceste clauze sînt nule pentru una din părţile contractului ar fi o rigoare nerezonabilă menţinerea contractului, chiar şi ţinînd cont de faptul că în locul clauzelor contractuale standard se aplică dispoziţiile legale, contractul va fi nul în întregime. Deci contractul va fi nul în întregime în cazul în care se vor întruni cumulativ două condiţii: (a) pentru una din părţile contractului va fi o rigoare nerezonabilă menţinerea contractului. Nulitatea contractului va surveni atît în cazul în care menţinerea contractului va fi nerezonabilă atît pentru utilizator cît şi în cazul în care va fi nerezonabilă pentru cealaltă parte. Faptul dacă este sau nu o rigoare nerezonabilă menţinerea contractului se determină în fiecare caz aparte reieşind din circumstanţele cazului şi ţinînd cont de uzanţe şi de practicile stabilite între părţi. Trebuie de considerat că va fi o rigoare nerezonabilă menţinerea contractului în cazul în care în rezultatul faptului că clauzele contractuale standard nu au devenit clauze contractuale sau sînt nule condiţiile contractului sau schimbat în aşa măsura încît dacă partea ar fi ştiut despre modificarea condiţiilor nu ar mai fi încheiat contractul sau l-ar fi încheiat în alte condiţii; (b) rigoarea nerezonabilă este rezultatul neincluderii clauzelor contractuale standard în contract sau a nulităţii acestora. Deci pentru stabilirea faptului dacă este nul contractul în întregime se va face o analiză între situaţia în care s-ar fi aflat părţile în cazul în care clauzele contractuale standard ar fi devenit clauze contractuale sau ar fi fost valabile şi situaţia în care se află părţile în situaţia în care clauzele contractuale standard nu au devenit clauze contractuale sau sînt nule. În cazul în care se va ajunge la concluzia că este o rigoare nerezonabilă să cerem unei părţi menţinerea contractului în condiţiile în care clauzele contractuale standard nu au devenit clauze contractuale sau sînt nule contractul va fi nul în întregime. Pentru aplicarea acestei dispoziţii nu este relevant faptul dacă este sau nu una dintre părţi este vinovată de faptul că clauzele contractuale standard nu au devenit clauze contractuale sau sînt nule.

Articolul 718. Interdicţia clauzelor contractuale standard cu posibilitate de evaluare În cadrul clauzelor contractuale standard, este nulă îndeosebi: a) clauza prin care utilizatorul îşi rezervă dreptul la termene nejustificat de lungi sau stabilite insuficient pentru acceptarea sau refuzarea unei oferte ori pentru executarea unei obligaţii. Excepţie face 648

clauza prin care utilizatorul îşi rezervă dreptul de a executa obligaţia abia după expirarea termenului de revocare sau de restituire; b) clauza prin care utilizatorul, prin derogare de la prevederile legale, îşi rezervă dreptul la prelungirea nejustificată a termenului stabilit pentru o obligaţie pe care trebuie să o execute; c) clauza privind dreptul utilizatorului de a se elibera de obligaţia sa fără un motiv obiectiv justificat şi nemenţionat în contract. Această prevedere nu se aplică pentru obligaţiile cu executare succesivă; d) clauza privind dreptul utilizatorului de a modifica prestaţia promisă ori de a se abate de la executarea ei dacă modificarea sau abaterea nu se poate pretinde celeilalte părţi, ţinîndu-se cont de interesele utilizatorului; e) clauza conform căreia o declaraţie a partenerului de contract al utilizatorului se consideră dată sau nedată atunci cînd face sau omite să facă o acţiune, cu excepţia cazului în care partenerului de contract i se acordă un termen corespunzător pentru a putea emite o declaraţie în mod expres şi utilizatorul se obligă să informeze, la începutul termenului, expres partenerul de contract cu privire la înţelesul previzibil al comportamentului său; f) clauza prin care o declaraţie de importanţă deosebită a utilizatorului se consideră intrată la cealaltă parte contractantă; g) clauza prin care, în cazul revocării contractului sau al rezoluţiunii contractului de către o parte, utilizatorul poate cere o plată necorespunzător de mare pentru utilizarea sau folosirea unui lucru ori a unui drept sau pentru obligaţii executate ori o compensare nejustificat de mare a cheltuielilor; h) clauza prevăzută în calitate de excepţie la lit.c), conform căreia utilizatorul îşi poate rezerva dreptul de a se degreva de obligaţia executării contractului în cazul indisponibilităţii prestaţiei, dacă utilizatorul nu se obligă să îl informeze imediat pe partenerul de contract despre indisponibilitate şi să îi restituie contraprestaţiile. 1. În aceste articol sînt prevăzute clauze contractuale standard care pot fi declarate nule în dependenţă de circumstanţele cazului. Aceste clauze folosesc astfel de noţiuni ca „insuficient de determinat”, „nejustificat de lungi”, „plată necorespunzătoare” şi altele. Conţinutul acestor noţiuni va fi determinat de către instanţa de judecată în fiecare caz aparte. În temeiurile prevăzute de acest articol clauzele contractuale standard vor fi nule numai dacă instanţa de judecată va constata că au fost introduse cu încălcarea prevederilor prezentului articol. 2. În conformitate cu litera (a) vor fi declarate nule clauzele contractuale generale prin care utilizatorul a prevede un termen nejustificat de lung sau stabilit insuficient pentru acceptarea ofertei sau pentru executarea unei obligaţii. Prin termen nejustificat de lung se are în vedere termenul care în dependenţă de circumstanţele cazului, de uzanţe sau de practicile stabilite între părţi va fi considerat mai lung decît termenul în care în mod normal ar fi fost necesar pentru acceptarea de către utilizat a ofertei celeilalte părţi sau pentru executarea obligaţiei de către utilizator. Prin termen „stabilit insuficient” trebuie înţeles acel termen care nu a fost prevăzut expres şi pentru care nu au fost stabilite criterii de determinare suficiente pentru a determina termenul în care urma să fie acceptată oferta sau executată obligaţia. În baza acestor dispoziţii nu vor putea fi declarate nule clauzele contractuale generale prin care utilizatorul îşi rezervă dreptul de a executa obligaţia doar după expirarea termenului de revocarea sau de restituire stabilit în favoarea consumatorului prin art. 749 şi 750. 3. Prin litera (b) sînt sancţionate cu nulitate clauzele contractuale generale prin care utilizatorul îşi rezervă, prin derogare de la prevederile legale, dreptul la prelungirea nejustificată a termenului stabilit pentru o obligaţie pe care trebuie s-o execute. Această dispoziţie se aplică situaţiilor în care debitorului i se acordă un termen suplimentar pentru executarea obligaţiei în cazul în care nu a executat obligaţia (vezi comentariul la art. 709). Prin prelungire nejustificată trebuie de înţeles situaţia în care utilizatorul îşi rezervă dreptul la un termen suplimentar pentru executarea obligaţiei care depăşeşte termenul care ar fi putut fi stabilit de către creditor în conformitate cu prevederile art. 709. Această dispoziţie se va aplica şi în cazul în care utilizatorul a stabilit un mod inadecvat de determinare a termenului suplimentar în care să execute obligaţia. 4. La litera (c) este stipulată interdicţia pentru utilizator de a-şi rezerva prin contractul dreptul de rezoluţiune în lipsa unor temeiuri justificate şi stipulate în contract. În conformitate cu această normă vor fi nule clauzele contractuale standard prin care se stipulează dreptul de rezoluţiune al utilizatorului dacă acest drept nu este condiţionat de: (a) stabilirea unor temeiuri care să justifice dreptul său de rezoluţiune. Dreptul de rezoluţiune este justificat în cazul în care cealaltă parte nu execută în mod esenţial obligaţiile contractuale, în cazul în care datorită modificării împrejurărilor utilizatorul nu mai are nevoie de obiectul contractului şi în alte circumstanţe în care poate fi justifică rezoluţiunea contractului de către utilizator; (b) temeiurile de rezoluţiune să fie stipulate expres în contract. Nu este obligatorie stipularea în contract a temeiurilor de rezoluţiune care sînt stipulate prin lege. Această interdicţia are drept scop realizare conceptului juridic conform căruia contractul trebuie de regulă executat. Interdicţia privind stipularea dreptului de rezoluţiune nu se referă la clauza contractuală standard prin care se stipulează dreptul de rezoluţiune nelimitat al utilizatorului în cazul în care această clauză este inclusă întru-un contract cu executare succesivă (vezi comentariul la art. 666). 5. În conformitate cu litera (d) va fi nulă clauza prin care utilizatorul îşi rezervă dreptul de a modifica prestaţia sau de a schimba condiţiile de executare a acesteia. Spre exemplu utilizatorul nu va putea stabili dreptul de a transmit un alt bun în locul celui care este obiectul contractului, de a transmite preţul bunului în locul bunului sau de a achita preţul prin livrarea unor bunuri. Nu trebui însă de confundat clauza prin care se stipulează dreptul de a modifica prestaţia cu clauza prin care se instituie obligaţii alternative sau facultative sau dreptul de a alege prestaţia datorată (vezi comentariul la art. 550, 551 şi 555). Clauza privind obligaţiile alternative şi facultative nu este supusă

controlului privind corespunderea normei de la litera (d). Va fi nulă şi clauza prin care utilizatorul îşi rezervă dreptul de a modifica spre exemplu locul de executare. Totuşi, clauza privind dreptul utilizatorului de a modifica prestaţia sau de a schimba condiţiile de executare va fi valabilă în măsura în care ţinînt cont de interesul utilizatorului această modificare este rezonabilă pentru cealaltă parte. 6. Tăcerea de regulă nu produce efecte juridice. Această regulă nu poate fi modificată în mod unilateral de una din părţile contractului printr-o clauză generală. În acest sens litera (e) sancţiunea cu nulitatea clauza generală standard prin care se stipulează că voinţa celeilalte părţi se consideră exprimată în cazul în care acesta săvîrşeşte o acţiune sau se abţine de la savîrşirea acţiunii. Prin derogare de la regula generală o asemenea clauză contractuală standard va fi totuşi valabilă dacă: (a) a fost stabilită o perioadă de timp rezonabilă în interiorul căruia cealaltă parte putea face o declaraţie expresă; (b) utilizatorul se obligă să notifice cealaltă parte la începutul perioadei de timp stabilite pentru emiterea unei declaraţii exprese despre efectele acţiunilor sau inacţiunilor celeilalte părţi. Utilizatorului îi revine sarcina de a demonstra că se întrunesc ambele condiţii. 7. În conformitate cu litera (f) va fi nulă clauza contractuală standard prin care va fi stipulat prezumţia că o declaraţie a utilizatorului a ajuns la cealaltă parte a contractului. Această normă nu afectează valabilitatea clauzelor contractuale standard prin care se stabileşte că anumite acţiuni sau inacţiuni ale acestuia urmează să fie interpretate într-un anumit mod. 8. La litera (g) este prevăzută nulitatea clauzei prin care utilizatorul prevede dreptul său de a cere în cazul încetării contractului: (a) o plată necorespunzător de mare pentru utilizarea sau folosirea unui bun sau a unui drept sau pentru prestaţia făcută; (b) o compensaţie nerezonabil de mare a cheltuielilor. Dacă plata sau compensaţia este sau nu nerezonabilă sau necorespunzătoare se va determina în fiecare caz aparte ţinînd cont de dispoziţiile legale, de uzanţe, de practicile stabilite între părţi şi de circumstanţele cazului. Aplicarea acestei dispoziţii nu depinde de faptul cine a avut iniţiativa de a înceta contractul nici de modul în care a încetat contractul, prin acordul părţilor, prin declaraţia unei dintre părţi sau pe cale judiciară. Nu este relevant pentru aplicarea acestei dispoziţii nici temeiul de încetare a contractului şi nici vinovăţia sau nevinovăţia părţilor. 9. Dacă utilizatorul îşi va rezerva, în conformitate cu regulile stabilite la litera (c), dreptul de rezoluţiune a contractului în cazul în care obiectul prestaţie nu este disponibil această clauză contractuală standard va fi nulă dacă utilizatorul nu se obligă: (a) să informeze imediat cealaltă parte a contractului despre imposibilitatea prestaţiei; (b) să restituie imediat contraprestaţia celeilalte părţi.

Articolul 719. Interdicţia clauzelor contractuale standard fără posibilităţi de evaluare În cadrul condiţiilor contractuale standard, fără a prejudicia dispoziţiile care exclud posibilitatea derogării de la dispoziţiile legale în defavoarea consumatorului, este nulă: a) clauza referitoare la creşterea preţului la bunurile sau serviciile care urmează să fie livrate sau prestate în termen de 4 luni de la încheierea contractului. Clauza aceasta nu se aplică la bunurile sau serviciile care se livrează sau se prestează ca obligaţii succesive; b) clauza prin care este exclus sau limitat dreptul, pe care îl are partenerul de contract al utilizatorului, de a refuza executarea obligaţiei în conformitate cu art.705 sau prin care este exclus sau limitat un drept de retenţie al partenerului de contract al utilizatorului, în măsura în care se bazează pe acelaşi raport contractual, în special dacă dreptul de retenţie este făcut dependent de recunoaşterea unor vicii de către utilizator; c) clauza prin care partenerului de contract al utilizatorului nu i se permite efectuarea compensării cu o creanţă stabilită indubitabil şi scadentă; d) clauza prin care utilizatorul este degrevat de obligaţia legală de a soma sau de a stabili partenerului său de contract un termen pentru executarea obligaţiei; e) clauza privind evaluarea globală a dreptului utilizatorului la despăgubiri pentru prejudicii sau la despăgubiri pentru diminuarea valorii dacă în cazurile reglementate valoarea globală depăşeşte prejudiciile sau diminuarea valorii, care erau de aşteptat în condiţii obişnuite, sau dacă partenerului său de contract nu i se permite să dovedească că nu s-a produs nici un prejudiciu sau nici o diminuare a valorii ori că acestea sînt substanţial mai reduse decît valoarea globală; f) clauza prin care utilizatorului i se promite plata unei penalităţi dacă obligaţia nu este executată sau este executată cu întîrziere, dacă întîrzie plata sau dacă partenerul lui de contract reziliază contractul; g) clauza prin care se exclude răspunderea în cazul vătămării integrităţii corporale, al altei vătămări a sănătăţii şi al vinovăţiei grave; h) clauza prin care, în cazul răspunderii pentru neexecutarea obligaţiei principale a utilizatorului: - este exclus sau limitat dreptul partenerului de contract la rezilierea contractului; - este exclus sau limitat în contradicţie cu lit.g) dreptul partenerului de contract la despăgubiri în loc de prestaţie. Prevederile prezentei litere nu se aplică pentru mijloacele de transport şi condiţiile tarifare menţionate la lit.g) dacă nu se dezavantajează pasagerul; i) clauza prin care în contractele de livrare a noilor bunuri şi de antrepriză: - în cazul viciului unui bun, sînt excluse, în întregime sau în ceea ce priveşte unele componente ale bunului, drepturile faţă de utilizator, sînt limitate drepturile la revendicare faţă de terţi sau exercitarea drepturilor este făcută dependentă de chemarea anterioară în instanţă a terţilor;

- drepturile faţă de utilizator sînt limitate doar la un drept în cazul neexecutării totale sau parţiale, dacă partenerului de contract nu i se garantează în mod expres dreptul de a cere reducerea plăţii sau de a rezilia contractul în cazul unei remedieri nereuşite (dacă o altă lucrare decît cea de construcţie constituie obiectul răspunderii pentru viciu); - este exclusă sau limitată obligaţia utilizatorului de a suporta cheltuielile de remediere, îndeosebi costurile transportului, drumului, lucrului şi materialului; - utilizatorul condiţionează remedierea de plata în avans a întregii sume sau a unei părţi substanţiale, nejustificat de mari în condiţiile existenţei viciului; - utilizatorul stabileşte partenerului său de contract un termen de excludere în ceea ce priveşte notificarea despre viciile ascunse ale bunului şi termenul este mai scurt decît cel admis conform următoarei liniuţe; - termenul de prescripţie este redus la mai puţin de un an pentru drepturi rezultînd dintr-un viciu al bunului ori sînt reduse termenele de prescripţie de la art.269, ori se stabilesc termene mai scurte decît cele menţionate pentru drepturile la reziliere fără reducerea termenului; j) clauza, în cazul unui raport contractual ce are ca obiect livrarea periodică de bunuri sau prestarea periodică de servicii de către utilizator, prin care: - partenerul de contract al utilizatorului este obligat pentru o perioadă mai mare de 2 ani; - contractul se prelungeşte în mod tacit pe un termen mai mare de un an; - se stabileşte pentru partenerul de contract al utilizatorului un termen de reziliere mai mare de 3 luni, înainte de expirarea contractului. Prevederile prezentei litere nu se aplică în cazul contractelor de livrare a bunurilor cumpărate, de asigurare şi nici în cazul contractelor dintre titularii drepturilor de autor şi societăţile comerciale utilizatoare; k) clauza din contractele de vînzare-cumpărare, de prestări servicii sau de antrepriză, prin care un terţ se subrogă sau se poate subroga în drepturile şi obligaţiile contractuale ale utilizatorului, cu excepţia situaţiei în care prevederea: - conţine numele terţului; - stipulează dreptul partenerului său de contract la rezilierea contractului; l) clauza prin care utilizatorul impune reprezentantului care încheie contractul pentru partenerul de contract: - răspundere proprie sau obligaţie de garantare fără să existe o declaraţie expresă şi autonomă în acest sens; - răspundere care, în cazul reprezentării fără împuternicire, depăşeşte cadrul stabilit la art.250; m) clauza prin care utilizatorul modifică obligaţia producerii de dovezi în defavoarea partenerului său de contract, îndeosebi atunci cînd utilizatorul: - atribuie partenerului obligaţia de a produce dovezi care ţin de răspunderea sa; - lasă partenerul să confirme anumite fapte. Această prevedere nu se aplică pentru confirmări de primire semnate separat sau semnate prin înregistrare electronică; n) clauza prin care notificarea utilizatorului sau a terţului, precum şi declaraţiile faţă de utilizator sau terţ, sînt condiţionate de o formă mai strictă decît cea scrisă sau sînt dependente de condiţii speciale de acces. 1. În art. 719 sînt prevăzute cazuri în care clauzele contractuale standard sînt nule fără a fi necesară o interpretare de către instanţele de judecată. 2. În conformitate cu prevederile de la litera (a) va fi nulă clauza contractuală standard prin care utilizatorul îşi rezervă dreptul de a majora preţul la bunurile sau serviciile care urmează să fie livrate sau prestate în termen de patru luni din momentul încheierii contractului. Termenul de patru luni se calculează din momentul în care contractul se consideră încheiat, adică din momentul în care acceptul a ajuns la ofertant (vezi comentariul la art. 699). Clauza privind dreptul de modificare a preţului de către utilizator în interiorul termenului de patru luni va fi nulă indiferent de faptul dacă utilizatorul a ştiut sau nu despre existenţa unor circumstanţe care atrag majorarea preţului. Aceasta însă nu-l lipseşte pe utilizator de dreptul de a cere adaptarea contractului sau rezoluţiunea acestuia în cazul modificării esenţiale a circumstanţelor existente la momentul încheierii contractului (vezi comentariul la art. 623). 3. În cazul în care bunurile sau serviciile se livrează sau prestează în baza unui contract cu executare succesivă (vezi comentariul la art. 666) prevederile de la litera (a) nu se aplică. În aceste cazuri se vor aplica regulile cu privire la modificare preţurilor stabilite pentru contractele respective. Spre exemplu în contractul de locaţiune chiria poate fi modificat cel mai des odată pe an (vezi comentariul la art. 887). 4. În conformitate cu prevederile de la litera (b) va fi nulă clauza contractuală standard prin care: (a) este exclus sau limitat dreptul celeilalte părţi a contractului sinalagmatic de a refuza, în cazul în care nu este obligată să execute prima, executarea obligaţiei în conformitate cu prevederile art. 705 în cazul în care utilizatorul nu-şi execută propria obligaţia. Se va considera că dreptul celeilalte părţi de a refuza executarea obligaţiei este limitat în cazul în care se stabileşte un termen în care poate fi refuzată obligaţia, se condiţionează exercitarea acestui drept de recunoaşterea de către utilizator a existenţei condiţiilor necesare pentru exercitarea dreptului precum şi instituirea oricăror altor condiţii suplimentare în raport cu cele stabilite de legislaţie. Nu se consideră limitare a dreptului de a suspenda executare obligaţiei instituirea unor condiţii care nu au scopul de a limita exercitarea acestui drept ci doar determină procedura de exercitare. Spre exemplu stipularea modului în care urmează să fie notificat utilizatorul despre exercitarea acestui drept; (b) este exclus sau limitat dreptul de retenţie al celeilalte părţi a contractului. Această dispoziţie sancţionează cu nulitatea clauza contractuală standard care exclude sau limitează dreptul de retenţie

născut în baza contractului care conţine clauza contractuală standard. În cazul în care dreptul de retenţie a apărut în baza altui raport juridic valabilitatea clauzei contractuale standard prin care se exclude dreptul de retenţie nu va fi afectată de prevederile de la litera (b). Clauza contractuală standard va fi nul în cazul în care condiţionează exercitarea dreptului de retenţie de recunoaşterea existenţei sau a gravităţii viciilor de către utilizator sau instituie alte condiţii care afectează exercitarea dreptului de retenţie. 5. În conformitate cu prevederile de la litera (c) va fi nulă clauza contractuală standard prin care este exclus dreptul de compensaţie al celeilalte părţi în cazul în care: (a) creanţele sînt scadente. Pentru aplicarea acestei dispoziţii vor fi considerate scadente şi acele creanţe a căror executare poate fi cerută înainte de scadenţe sau referitor la care se permite compensarea anterior scadenţei (spre exemplu părţile au prevăzut posibilitatea compensaţiei anterior scadenţei); (b) creanţele sînt stabilite indubitabil. Prin creanţe stabilite indubitabil trebuie de înţeles acele creanţe referitor la care poate fi cerută executarea silită ( există o hotărîre judecătorească, o tranzacţie de împăcare, o hotîrîre a arbitrajului, etc.) precum şi creanţele a căror existenţă şi întindere nu este contestată de către debitor. 6. Prin prevederea de la litera (b) este sancţionată cu nulitatea clauza contractuală standard prin care utilizatorul va prevedea că cealaltă partea va fi în întîrziere cu executarea obligaţiei fără ca utilizatorul să facă o somaţie sau să stabilească un termen suplimentar pentru executarea obligaţiei de către cealaltă parte. În conformitate cu prevederile art. 709 debitorul este în întîrziere cu executarea obligaţiei numai după ce va fi pus în întîrziere de către creditor prin stabilirea unui termen suplimentar pentru executarea obligaţiei sau prin somare, în cazul în care stabilirea unui termen nu este posibilă. Această regulă este imperativă şi nu poate fi exclusă prin clauze contractuale standard. 7. Pentru cazul în care cealaltă parte a contractului nu va executa sau va executa în mod necorespunzător obligaţiile contractuale sau pentru cazul în care cealaltă parte a contractului trebuie să plătească pentru diminuarea valorii unui bun, părţile contractului pot evalua anticipat eventualul prejudiciu sau mărimea în care se va diminua valoarea bunului şi pot stabili o sumă de bani fixă care va fi plătită de către debitor creditorului (sumă pauşală). Regulile cu privire la clauzele contractuale standard nu exclud posibilitate includerii unei clauze contractuale standard prin care să se prevadă dreptul utilizatorului de a cere o sumă pauşală în cazul în care cealaltă parte nu execută sau execută necorespunzător obligaţiile contractuale sau pentru cazul în care valoarea unui bun s-a diminuat. Însă în conformitate cu prevederile de la litera (e) va fi sancţionată cu nulitatea acea clauză contractuală standard care prevede plata de către cealaltă parte a unei sume pauşale dacă: (a) suma stabilită pauşal depăşeşte prejudiciul sau reducerea valorii bunului care ar fi putut fi aşteptate în condiţii obişnuite. Spre exemplu plata unei sume pauşale pentru diminuarea valorii bunului în rezultatul folosirii acestuia. În conformitate cu această regulă valabilitatea sau nulitatea clauzei contractuale standard se va determina în dependenţă de condiţiile existente la momentul încheierii contractului, deci în dependenţă de acel prejudiciu sau acea reducere a valorii bunului care putea fi aşteptată la momentul încheierii contractului; sau dacă (b) nu este stabilit în mod expres dreptul celeilalte părţi de a dovedi că prejudiciul sau reducerea valorii nu există sau că acestea sînt cu mult mai reduse decît suma stabilită pauşal. Pentru nulitatea clauzei contractuale standard nu este necesar să fie întrunite ambele condiţii, este suficient să existe una dintre ele. În cazul în care clauza contractuală standard privind dreptul utilizatorului de a cere o sumă pauşală este nulă utilizatorul nu este lipsit de dreptul de a cere repararea prejudiciului sau plata pentru reducerea valorii bunului. 8. În conformitate cu litera (f) va fi nulă clauza contractuală standard prin care este stipulat dreptul utilizatorului de a cere plata unei penalităţi în cazul în care cealaltă parte: (a) nu acceptă sau acceptă cu întîrziere executarea propusă de către utilizator; (b) dacă cealaltă parte întîrzie să plătească la timp; (c) dacă cealaltă parte a declarat despre rezoluţiunea contractului. Clauza contractuală standard va fi nulă indiferent de mărimea penalităţii. 9. În conformitate cu prevederile de la litera (g) vor fi sancţionate cu nulitatea clauzele contractuale generale prin care a fost exclusă sau limitată răspunderea: (a) pentru vătămarea integrităţii corporale sau altei vătămări a sănătăţii. În baza acestei dispoziţii vor fi nule toate clauzele standard care prevăd eliberarea de răspundere sau limitarea răspunderii utilizatorului pentru prejudiciul cauzat prin moartea, vătămarea corporală sau a sănătăţii cauzate prin încălcarea neglijentă a obligaţiilor de către utilizator sau încălcarea intenţionată sau neglijentă a obligaţiilor de către reprezentantul sau prepusul utilizatorului; (b) în cazul vinovăţiei grave. În baza acestei dispoziţii va fi nulă clauza privind excluderea sau limitarea răspunderii utilizatorului pentru prejudiciul cauzat prin neglijenţa gravă a utilizatorului sau prin intenţia sau neglijenţa gravă a reprezentantului sau a prepusului utilizatorului. Prevederile de la litera (g) nu vor afecta clauza contractuală standard privind excluderea sau limitarea răspunderii utilizatorului în cazul în care această limitare sau excludere a răspunderii va fi în concordanţa cu regulile speciale privind limitarea sau răspunderea răspunderii cărăuşului.

h) clauza prin care, în cazul răspunderii pentru neexecutarea obligaţiei principale a utilizatorului: - este exclus sau limitat dreptul partenerului de contract la rezilierea contractului; - este exclus sau limitat în contradicţie cu lit.g) dreptul partenerului de contract la despăgubiri în loc de prestaţie. Prevederile prezentei litere nu se aplică pentru mijloacele de transport şi condiţiile tarifare menţionate la lit.g) dacă nu se dezavantajează pasagerul; Articolul 720. Dispoziţii speciale cu privire la aplicarea normelor prezentului capitol (1) Prevederile art.712 alin.(1) şi (2), precum şi prevederile art.718 şi 719, nu se aplică în cazul сlauzelor сontractuale standard care se folosesc faţă de un întreprinzător, o persoană juridică de drept public sau faţă de un patrimoniu cu regim special de drept public.

(2) Prevederile art.716 alin.(1) şi (2) se aplică în cazurile stipulate în prezentul articol la alin.(1), în măsura în care aceasta are ca urmare nulitatea prevederilor contractuale menţionate la art.718 şi 719. În acest caz, se vor lua în considerare în modul corespunzător uzanţele din circuitul comercial. (3) Prevederile art.718 şi 719 nu se aplică contractelor a căror parte o constituie întreprinderile de livrare a energiei electrice, a gazului, energiei termice la distanţă şi apei cu privire la aprovizionarea unor utilizatori aparte cu energie electrică, gaz, energie termică şi apă din sistemul de distribuire, dacă condiţiile de livrare nu derogă în defavoarea utilizatorilor de la condiţiile stipulate de organul de stat pentru reglementare în domeniul energiei electrice, gazului, energiei termice şi apei. Această dispoziţie se aplică şi contractelor de preluare a apelor reziduale. (4) În contractul dintre întreprinzător şi consumator, prevederile prezentului capitol se aplică ţinîndu-se cont de următoarele condiţii: a) clauzele contractuale standard se consideră ca fiind stabilite de întreprinzător dacă nu au fost introduse în contract de către consumator; b) art.715-719 se aplică la condiţiile contractuale reformulate şi atunci cînd acestea sînt determinate pentru folosinţă de o singură dată, precum şi în măsura în care consumatorul nu a putut influenţa conţinutul prevederilor din cauza reformulării lor; c) la aprecierea defavorizării necorespunzătoare conform art.716 alin.(1) şi (2), se iau în considerare şi împrejurările existente la încheierea contractului (5) Dispoziţiile prezentului capitol nu se aplică în cazul contractelor din domeniul dreptului muncii, moştenirii, familiei şi societăţilor comerciale.