1

Clasamentele universităţilor

Ana Guţu

Şedinţa Senatului ULIM

28 noiembrie 2012

2

Aşteptări, impact, contestări

3

Clasamentul: un fapt societal

Răspunde necesităţilor: Transparenţă Societate: familie, studenţi: a înţelege mai bine un

sistem complex, a compara Universităţi: se situează în raport cu alţii, evaluează

calitatea proceselor, se perfecţionează Întreprinderi: criterii de recrutare Decidenţi politici: ajutor pentru luarea deciziilor

Greu de ripostat împotriva clasamentelor

4

Clasamente : impacturi numeroaseAsupra comportamentului familiei tinerilor:

Alegerea instituţiei

Asupra politicilor publice: Finanţarea Legi, reglementari

Asupra politicilor universităţilor: Tendinţa de a ameliora scorul nu şi performanţele Fuzionarea universităţilor Numărul profesorilor-cercetători

5

Impactul asupra sistemului universitar mondial

500 de universităşţi vizate din 17 000

Consecinţe nefaste: focusarea asupra universităţilor zise “de cercetare”, pe când e necesar să fie diversitate şi varietate

6

DarNumeroase contestări şi controverse

Metode şi metodologii Pertinenţe şi indicatori Fiabilitatea datelor Doză de subiectivism

Întrebare fundamentală: este oare posibil să compari pe o scară unidimensională sisteme atât de complexe precum sunt universităţile ?

7

Câteva clasamente majore

8

GeneralităţiExistă clasamente naţionale şi

internaţionale

Deosebirea între clasamente şi clasificări (U-Map, România...)

Clasamente unidimensionale (Palmares) şi multidimensionale (deseori interactive)

9

Palmaresurile

ARWU (Shanghai)

Leiden

THE

Quacquarelli Symons (QS)

…

Privilegiază mai ales cercetarea

10

Clasamente multidimensionale

CHE

U-Multirank (proiect UE va intra în vigoare în 2013)

« orientate spre utilizator », un loc important îl ocupă procesul de învăţământ

11

Alte clasamente

AHELO ( OCDE)

Webometrics

12

Mecanisme utilizate

13

Indicatori şi date

Gradul de importanţă a fiecărui indicator este definit de producătorul de clasament, deci este eminamente subiectiv

Întrebarea centrală: validitatea datelor

Transformarea matematică a datelor

Indicatori exprimaţi fie în valori absolute, fie în valori relative

14

Pertinenţa indicatorilor

Indicatori bazaţi în exclusivitate pe cercetareFavorizează ştiinţele naturale şi

medicinaPuţină acoperire pentru ştiinţele

umaniste, deoarece cărţile în acest domeniu nu sunt evaluate deloc

15

Exemplu indicatori Shanghai 500Calitatea învăţământului (absolvent care a obţinut Premiul

Nobel) – 10%

Calitatea profesorilor-cercetători (personalul instituţiei care a obţinut Premiul Nobel, - 20%; 200 primii cercetători citaţi în 21 discipline) – 20%

Articole publicate în Nature şi Science – 20%; articole indexate în Scince Citation Index-exponded - 20%; şi Social Sciences Citation Index – 20%

Productivitate – performanţa instituţiei raportată la numărul de profesori-cercetători – 10%

16

Exemplu indicatori şi ponderarea THE şi QSEvaluarea de către personal (cercetători,

profesori, în baza unui algorit ce reuneşte 5 domenii disciplinare) – 40%

Evaluarea de către angajatori – 10%

Raportul studenţi-profesori (câţi studenţi revin unui profesor) – 20%

Citate pe cap de profesor-cercetător – 20%

Personal internaţional – 5%

Studenţi internaţionali – 5%

17

A suporta sau a stăpâni?De înţeles mai bine pentru a

stăpâni!

18

Ce poate face universitatea?

Necesitatea unei abordări ştiinţifice: a analiza, a înţelege obiectivele fiecărui clasament, calităţile sale şi neajunsurile

A adapta politica universitară şi comportamentele universitarilor

A comunica şi a explica problematica oricărui gen de public

A invita producătorii de clasamente să amelioreze metodologia

NB : aceasta este abordarea propusă de EUA

19

Dificultăţi şi incoerenţe metodologice

Incoerenţe în calculul matematic al valorilor absolute şi relative

Varietatea de sondaje şi anchete

Particularităţile regionale şi lingvistice

Instabilitatea unor metodologii de-a lungul timpului

20

Auditul clasamentelor?Principiile de la Berlin:

Explicarea scopului şi obiectivelor Transparenţa în metodologia utilizată Practici experimentate în domeniul colectării datelor

IREG (Grup de experţi internaţionali în materie de clasamente) vizează punerea în aplicare a unui audit al clasamentelor

Analiza clasamentelor AUBR : analizează părţile puternice şi slabe ale

indicatorilor de performanţă a cercetării UE ? http://www.u-multirank.eu/

21

Ce (poate) face ULIM?

Sistemul de autoevaluare internă +Sugestii pentru ameliorarea continuă a calităţii

proceselor de predare/cercetare +

Sporirea vizibilităţii pe web +Metode: schimb de experienţe pozitive cu

implementarea acestora

22

Părţi slabe (aspectul cercetare) RM inclusiv ULIM

Premiul Nobel ?…

Publicaţii în reviste indexate internaţional?...

Citarea internaţională a profesorilor-cercetători ?...

23

ConcluziiNecesitatea cultivării spiritului de competitivitate în

consens cu criteriile şi indicatorii internaţionali de evaluare a calităţii proceselor universitare

Ameliorarea internaţionalizării tuturor cercetărilor, mai ales în domeniul ştiinţelor exacte şi naturale

Axarea pe programe de formare în limbi străine, accesibile studenţilor internaţionali

Formularea în strategia de dezvoltare ULIM a scopului legat de apariţia universităţii în unul din clasamentele internaţionale cunoscute

24

Mulţumesc pentru atenţie!