Standardizarea 2018 web.pdf · metrologiei, cât și în cel al standardizării, ar fi benefică...

Decembrie 2018 • www.asro.ro

StandardizareaR e v i s t a O r g a n i s m u l u i N a ţ i o n a l d e S t a n d a r d i z a r e

Viața COTIDIANĂ în

era tehnologiei inteligente

PUBLICAŢIE OFICIALĂ A ASOCIAŢIEI DE STANDARDIZAREDIN ROMÂNIA

COLEGIUL DE REDACŢIEProf. Dr. Ing. Mircea Bejan – Universitatea Tehnică Cluj NapocaProf. Dr. Ing. Nicolae Drăgulănescu – UP BucureştiProf. Dr. Ing. Constantin Militaru – UP Bucureşti

REDACŢIESperanţa StomffMaria BratuJeni TomaAndreea Tărpescu

COPERTA ŞI TEHNOREDACTAREŞtefania Kraus

Foto copertaFotolia

ASRO – Editura STANDARDIZAREAStr. Mendeleev 21-25Tel: 021/316 77 24Fax: 021/317 25 14www.asro.rowww.standardizarea.roDIRECŢIA STANDARDIZARETel/Fax: 021/312 47 44EDITURĂ-MANAGEMENT PROIECTERedacţie – Marketing Tel: 021/316 99 74VÂNZĂRI ŞI ABONAMENTEServiciul Marketing-VânzăriTel: 021/316 77 25Fax: 021/317 25 14; 021/312 94 88

© Toate drepturile rezervate ASRO

STANDARDIZAREAISSN 1220-2061

CuprinsSTANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Standardizarea şi învăţământul superior.......................................................................1

Rolul și importanța standardelor în educație .............................................................4

România 100 de ani �� 8

ISO 50001 – Sisteme de management al energiei� Cerințe cu ghid de utilizare �� 10

LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

Noutăţi legislative din luna noiembrie 2018 ........................................................... 13

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

„Vehiculul autonom”: o revoluţie! �� 15

Noutăți de la ETSI. Progresul IoT �� 18

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

Puterea inovării �� 20

Viața cotidiană în era tehnologiei inteligente �� 26

ASRO a obținut certificarea sistemului de management al calității �� 29

Evenimente organizate de ASRO sau la care Organismul Național de Standardizare va participa în 2019 �� 30

STANDARDIZAREA | decembrie 2018 1

Premii pentru educaţie în domeniul standardizării în învăţământul superiorRecunoaşterea tot mai mare, la nivel global, a impor-tanţei standardelor internaţionale în domeniul tehnic, economic, social şi în domeniul protecţiei mediului se reflectă prin includerea standardizării ca materie în programele de învăţământ superior. Ca urmare, ISO a acordat un premiu special, în vederea încurajării acestui demers şi ca semn de recunoaştere a programelor uni-versitare de succes.

Primul Premiu ISO a fost decernat în 2007 Universităţii Jiliang din Republica Populară Chineză. Cel de-al doilea Premiu ISO a fost câştigat în 2009 de Rotterdam School

of Management, Erasmus University din Olanda.

Premiul ISO 2011 a constat dintr-o diplomă si o sumă de 15 000 CHF, care au fost înmânate de către preşe-dintele ISO, în cadrul Adunării Generale Anuale a ISO pe 2011, entităţii câştigătoare dintr-o unitate de învă-ţământ superior. Pentru a treia oară, în anul 2011, în cadrul Adunării Generale Anuale a ISO, care a avut loc la New Delhi, a fost decernat Premiul ISO pentru înalta educaţie în standardizare. Premiul ISO este sponsorizat de ISO şi Comitetul Japonez de Standardizare Industri-ală (JISC), care este membru ISO din partea Japoniei.

Organizația Internațională de Standardizare (ISO) a anunțat în anul 2013 decernarea unui nou Premiul ISO,

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Standardizarea şi învăţământul superior(partea a III-a)

Prof. univ. em. dr. ing. DHC Mircea BEJANMembru de Onoare al Academiei de Științe Tehnice din RomâniaUniversitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Preşedintele Filialei Cluj a AGIRMembru al Consiliului Director al AGIR, Vicepreşedinte ASRO

Continuare...

2

al cărui concurs a avut loc în cadrul Adunării Generale ISO din Sankt Petersburg. Obiectivul acestui concurs era de a premia persoana care a avut o contribuție semnificativă la înțelegerea utilității standardelor sau promovarea implementării acestora într-un mod care ar răspunde provocărilor globale din prezent. Premiul constă în 20.000 de franci elvețieni pentru finanțarea proiectului câștigătorului și suportarea costurilor de transport și cazare de către Adunarea Generală ISO. Astfel, în urma concursului, Premiul ISO a fost decernat doamnei Hulda Oliviera Giesbrecht pentru activitatea ei în sprijinul întreprinderilor mici din Brazilia. Ca partea a premiului, doamna Hulda a primit 20.000 de franci elve-țieni pentru a finanța un viitor proiect pentru întreprin-deri mici și mijlocii.

Considerăm că numirea unui candidat din partea Româ-niei la Premiul ISO pentru înaltă educație în standardi-zare ar constitui un prilej de analiză a modului în care sunt reflectate în programele de studii activitatea de standardizare și rolul standardelor, pentru a fi utilizate în viitoarea activitate a absolvenților la nivelul fiecărei insti-tuții de învățământ. Exemplul laureaților acestui concurs internațional ar trebui extins la nivel național în toate universitățile, în toate unitățile academice, în acord cu cerințele existente la nivel european și mondial.

În documentul conținând Concluziile Consiliului Uniu-nii Europene cu privire la standardizare și inovație din 25 septembrie 2008, a fost subliniat rolul educației în creșterea conștientizării importanței standardizării, ară-tându-se că statele membre ale Uniunii Europene sunt încurajate de Consiliu „să îmbunătățească poziția stan-dardizării în programele educaționale și curricula aca-demică, cu scopul de a-i familiariza pe studenți cu bene-ficiile strategice și provocările standardizării, recurgând la experiența organismelor de standardizare”.

Concluzii• Este necesară includerea unei discipline obligatorii în

planurile de învățământ, pentru fiecare specialitate în parte. De exemplu, în cadrul disciplinelor care uti-lizează Managementul calității, ar putea fi incluse câ-teva teme referitoare la domeniul standardizării;

• Este necesară introducerea unui curs teoretic com-plex şi aplicativ care să familiarizeze studenții cu ele-mentele fundamentale ale principiilor şi metodologiei standardizării naționale, europene şi internaționale; să descrie cadrul normativ, legislativ şi instituțional al activităților de standardizare şi reglementare tehnică, precum şi activitatea de standardizare la nivel euro-pean şi internațional, principalele organisme de stan-dardizare internaționale (ISO, IEC) şi europene (CEN,

CENELEC, ETSI), dar şi direcțiile generale de activitate ale acestor organisme;

• Este necesară instruirea sau actualizarea cunoștințe-lor despre standardizare a cadrelor didactice pentru disciplinele care se intersectează cu activitatea de standardizare. Deoarece la momentul actual există o lipsă a specialiștilor care ar putea să înțeleagă pe deplin etapele de armonizare și transpunere a legis-lației europene în practica națională, atât în domeniul metrologiei, cât și în cel al standardizării, ar fi benefică inițierea acestor discipline încă de pe băncile universi-tăților, iar unde ar fi posibil, ar fi indicată și antrenarea experților din Uniunea Europeană;

• Lectorii și cei implicați în acțiunile de predare/for-mare, au nevoie de cursuri de instruire privind stan-dardele adoptate și măsurile și indicațiile care apar permanent și unde aportul ASRO ar fi mai mult decât necesar;

• Materialele realizate de Asociația de Standardizare din România, organismul național de standardizare, tre-buie să fie realizate la cel mai înalt nivel, cu traduceri adecvate, corecte și la obiect, folosind limba română la perfecție (terminologiile, vocabularele, enumirile folosite etc. constituie elementele de bază în înțele-gerea, transmiterea și folosirea corectă a elementelor din standardizare);

• Este necesară asigurarea facilitării accesului cadrelor didactice interesate și implicate în aceste acțiuni la standardele internaționale, europene, interstatale, na-ționale, aprobate ca standarde în vigoare, utilizate în scopuri didactice, dar strict necesare (atât la nivelul universităților, unităților formatoare, cât și al Asocia-ției de Standardizare din România);

• De preferat, se recomandă cursuri simple sau structu-rate de la simplu la complex;

• În predarea cursurilor/temelor din domeniul standar-dizării se recomandă utilizarea mijloacelor existente: manuale, cicluri de prelegeri/suporturi de curs, Legea standardizării, coduri de bună practică și alte docu-mente normative (standarde), prezentări PowerPoint, prezentări video, postere etc.;

• Studenții trebuie să fie instruiți cum să utilizeze stan-dardele și normativele de profil. Obligatoriu, la orele practice fiecare student trebuie să elaboreze proiectul de an, conform normelor și standardelor în vigoare. Deoarece standardele conțin cele mai bune practici într-un domeniu, trebuie formate studenților deprin-deri în studierea şi aplicarea documentelor normative. Aceleași cerințe trebuie aplicate masteranzilor și doc-toranzilor;


• Un mare interes și răspundere vizavi de implementa-rea standardizării în instituțiile de învățământ supe-rior, dar și în achiziționarea documentației noi, trebuie să fie acordat de către ministerele și organizațiile de ramură, pentru care se pregătesc specialiștii/inginerii. Este o idee solicitată de prezent, cerută de economia de piață;

• Trebuie fundamentată adecvat politica de finanțare prioritară a domeniilor de specializare în care este previzibilă o creștere a cererii pentru locuri noi de muncă şi pentru înlocuirea ieșirilor din sistem. Studii sociologice recente au pus în evidență inadecvări în-tre oferta universitară şi cerințele angajatorilor. Anga-jatorii doresc o mai bună pregătire practică în timpul studiilor şi specializarea absolvenților chiar din ciclul de licență. În consecință, legătura dintre universități şi piața muncii trebuie dezvoltată și consolidată. Consi-derăm că ratele de angajare a absolvenților trebuie să devină criterii de performanță ale universităților şi, în consecință, criterii de finanțare.

• Avantajele participării angajatorilor/întreprinderilor la activitățile de standardizare sunt semnificative, după cum urmează:

� cunoașterea în avans a unor propuneri de stan-darde;

� posibilitatea de a influența conceperea standarde-lor de produs/proces în ceea ce privește termino-logia, metodele de testare, criteriile de acceptare;

� influențarea implicită a legislației care impune aceste standarde;

� mijloc de instruire a specialiștilor din întreprindere;

� îmbunătățirea imaginii întreprinderii.

• Evaluarea calității învățământului superior. Educația continuă. Lumea actuală, și cu atât mai mult, cea vii-toare, este, mai presus de toate, o lume a performan-ței, o lume în care fiecare individ trebuie să contribuie cu o anumită valoare adăugată. O diplomă universitară poate oferi o slujbă posesorului acesteia, dar menține-rea pe piața muncii este o cu totul altă problemă și depinde în primul rând de capacitatea individului de a răspunde nevoii de educație continuă. „Diploma ta este ca un tichet cu care poți plăti intrarea la un local de dans. Ea te califică ca să poți intra. Însă imediat ce ești înăuntru, tu mai trebuie încă să dovedești că poți să dansezi”, subliniază kenyanul G. F. Corvin. Ți-nând seama de faptul că sistemul de învățământ este unul conservator - cu o mare inerție, peste tot în lume - schimbările vizate în acest domeniu necesită o pre-gătire minuțioasă, adecvată.

BIBLIOGRAFIE[1] * * * http://www.standard.md/public/files/anunt/2015/comuni-cat/INS_22.09.pdf.

[2] * * * http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/A2705/pdf.

[3]*** http://moodle.usm.md/moodle/pluginfile.php/52557/mod_resource/content/1/Suport%20de%20curs_%20%281%29.pdf.

[4] Bejan, M., Bălan, Ioana, Bejan, B., Standardizarea românească la 20 de ani. Partea I-a – Standardizarea, scop, definiţii, scurt istoric. Cea de a XIII-a ediţie a Simpozionului Ştiinţific al Inginerilor Români de Pretutindeni – SINGRO 2018, cu tema „Ingineria în slujba dezvol-tării României”, Braşov, 6-8 septembrie 2018.

[5] Bejan, M., Bălan, Ioana, Bejan, B., Standardizarea românească la 20 de ani. Partea a II-a, Asociaţia de Standardizare din România – ASRO. Cea de a XIII-a ediţie a Simpozionului Ştiinţific al Inginerilor Români de Pretutindeni – SINGRO 2018, cu tema „Ingineria în slujba dezvoltării României”, Braşov, 6-8 septembrie 2018.

[6] Bejan, M., Vidican, I., Lehene, T., Cherecheș, I.A., Lakatos, D. Gh., Simion, Mihaela, Standardizarea românească în context european şi internaţional. Cea de a XIII-a ediţie a Simpozionului Ştiinţific al In-ginerilor Români de Pretutindeni – SINGRO 2018, cu tema „Ingineria în slujba dezvoltării României”, Braşov, 6-8 septembrie 2018.

[7] Bejan, M., Standardization and some of her artisans. Buletinul Ştiinţific –supliment – Catalogul oficial al Salonului „Cadet INOVA” Nr. 3/2018. ISSN 2501-3157, ISSN-L 2501-3157, pag. 54-81 (28 pag., 28 fig., 12 ref. bibl.).

[8] Bejan, M., Vidican, I., Cherecheș, I.A., Lakatos, D. Gh., Octombrie 2018, 20 de ani de la înfiinţarea asociaţiei de standardizare din Ro-mânia – ASRO. Ştiinţă şi Inginerie, vol.33/2018, ISSN 2067-7138, Editura AGIR, Bucureşti, 2018, pp. 17-26.

[9] * * * http://www.asro.ro/?page_id=1346.

[10] * * * Colecţia revistei Standardizarea – anii 2009-2018, Editura ASRO.

[11] Bejan, M., În lumea unităţilor de măsură, ediţia a doua revăzută şi adăugită. Editura Academiei Române şi Editura AGIR, Bucureşti, 2005, 186 pag.

[12] * * * http://www.standardizarea.ro/revista_standardizarea/ 2008/Decembrie2008Web.pdf.

[13] * * * http://www.ziare.com/cultura/academie/limba-romana-in-tre-primele-opt-limbi-ale-lumii-1522271.

[14] * * * http://www.limbaromana.md/index.php?go=artico-le&n=474.

[15] * * * http://www.philippide.ro/Metafore%20ale%20deveni-rii_2011/10.%20G.%20Pamfil.pdf.

[16] * * * http://www.creeaza.com/referate/literatura-romana/Cu-noasterea-principalelor-mijl398.php.

[17] * * * https://www.mediafax.ro/social/situatie-dezastruoa-sa-in-privinta-invatamantului-universitar-numarul-studentilor-a-sca-zut-cu-30-in-25-de-ani-15283012.

[18] * * * http://www.monitorulcj.ro/educatie/65927-ubb-intra-ofi-cial-in-liga-universitatilor-internationale-de-excelenta# sthash.hcA-baw 10.dpbs.

[19] * * * https://www.upt.ro/Informatii-utile_universitatea-politeh-nica-timisoara-creste-in-rankingurile-i_232_ro.html.

4

STANDARDE, MODELE ȘI REFERENȚIALE UTILIZATE SAU UTILIZABILE PENTRU MANAGEMENTUL CALITĂȚII ÎN EDUCAȚIEDupă anul 1990, s-a acordat o tot mai mare atenţie im-plementării instrumentelor şi metodelor specifice Ma-nagementului calităţii, nu numai în domeniile economic şi de afaceri, ci şi în domeniul educaţiei. Momentul „t0” poate fi considerat (cel puţin pentru spaţiul educaţional european), Reuniunea de la Bergen (2005)1, desfăşurată la nivel de miniştri ai educaţiei din sistemele educaţio-nale europene, unde s-au stabilit principalele proiecţii strategice referitoare la implementarea Managementu-lui calităţii în sistemele educaţionale europene.

În categoria standardelor specifice Managementului ca-lităţii în educaţie, includem:

• Standardul ISO 29990:2010 – ”Learning services for non-formal education and training – basic re-quirements for services providers”.

„Acest standard este destinat îmbunătăţirii calităţii în sectorul formării şi educaţiei non-formale/formare pro-fesională/ucenicie în contextul învăţării pe tot parcursul vieţii şi în formarea internă din întreprinderi. Standardul se concentrează pe competenţa Furnizorilor de servicii de învăţare (FSÎ) şi are ca scop să asiste organizaţiile sau persoanele individuale să selecteze un FSÎ care sa-tisface cel mai bine nevoile organizaţiei, aşteptările de competenţă şi capabilităţile de dezvoltare. Poate fi uti-lizat pentru certificarea de conformitate a FSÎ. (Hohan, 2014, p 25).

Putem considera că acest standard reprezintă o „re-plică” la referenţialul european EQARF.

1 Meeting in Bergen, 2005. Sursa: http://www.ehea.info/cid101762/mi-nisterial-conference-bergen-2005.html.

• Referenţialul EQARF – CERAC (Cadrul European pentru Asigurarea Calităţii în Educaţie şi Formare Profesională)2 elaborat şi aprobat în 2008 şi în 2009 ca Recomandare a Comisiei Europene pentru spaţiul comunitar. În mod inexplicabil, în România, referenţialul EQARF a fost „adoptat” doar pentru segmentul „învăţământ profesional şi tehnic”, deşi referirile în textul referenţialului sunt, în opinia noas-tră, foarte clar exprimate pentru acoperirea întregu-lui segment educaţional (formal, instituţionalizat) şi cel non-formal şi de formare profesională3. Impor-tanţa acestui referenţial este majoră deoarece, prin implementarea lui, s-a urmărit adoptarea mecanis-melor specifice Managementului calităţii (redus la asigurarea calităţii) în funcţionarea sistemelor edu-caţionale şi a entităţilor componente. Termenul de implementare era de doi ani de la „lansarea” oficială a recomandării respectiv, în iunie 2011. Dar, imple-mentarea elementelor specifice, EQARF în sistemul educaţional românesc s-au „oprit” la nivelul învăţă-mântului profesional şi tehnic. S-a înfiinţat GNAC4 – Punct naţional de referinţă al reţelei EQAVET5.

2 EQARF – European Quality Assurance Reference Framework for Vo-cational Education and Training. Sursa: https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/f9077064-09cd-49fa-aea6-b5cde-f5c78b9. 3 NA: Am dezbătut, pe larg, această problemă într-un articol amplu, încă din 2010, apărut în patru părţi, în revista Calitatea – Acces la Suc-ces, Drăgulănescu, N., Chină, R., Acţiuni corective şi corecţii oportune în actuala abordare românească a asigurării calităţii educaţiei, accesibil la Google Academic. Sursa: https://web.b.ebscohost.com/abstract . Am semnalat, prin intermediul acestui articol confuziile create şi menţinute în continuare, de-a lungul anilor şi a greşelilor de implementare a acestui important referenţial, dar fără succes. Referenţialul EQARF este cu atât mai important cu cât el a fost elaborat pe baza a două modele esenţiale din managementul calităţii: ISO 9001 şi Modelul de Excelenţă al EFQM. 4 GNAC – Grupul Naţional pentru Asigurarea Calităţii. Sursa: http://www.gnac.ro/. Activităţile GNAC sunt aproape nesemnificative la nivelul sistemului educaţional românesc. Oricum, acestea s-au „oprit” undeva la nivelul anului 2016.5 EQAVET – The European Quality Assurance in Vocational Education and Training (Reţeaua Europeană pentru asigurarea Calităţii în Educaţia şi Formarea Profesională). Sursa: https://www.eqavet.eu/About-Us.

Rolul și importanța standardelor în educație(partea a II-a)

Prof. univ. dr. ing. Nicolae DRĂGULĂNESCU, www.ndragulanescu.ro Auditor al calităţii (EOQ/ DGQ şi TÜV), Asesor EFQM,Secretar general – Fundaţia Română pentru Promovarea Calităţii, Bucureşti, www.frpc.ro Preşedinte/Membru al Comitetelor tehnice ASRO CT 56, CT 167, COCONLector univ. dr. Remus CHINĂ, [email protected] Creştină „Dimitrie Cantemir”, Membru al Comitetului tehnic ASRO CT 56

Continuare...


Obiectivul principal al GNAC a fost promovarea şi monitorizarea demersului asigurării calităţii în edu-caţie şi în formare profesională. Din păcate, activi-tatea sporadică şi extrem de superficială a acestui „punct de asigurare a calităţii” au făcut imposibilă atingerea obiectivului respectiv.

• Cadrul European al Calificărilor (EQF6- CEC).

Un referenţial deosebit de important îl reprezintă Cadrul European al Calificărilor. Elaborat şi aprobat de către Parlamentul şi Consiliul European în 2008, EQF repre-zintă o descriere a celor 8 niveluri de calificări ce pot fi dobândite în diferite sisteme educaţionale din Europa. Recomandarea Parlamentului şi a Consiliului Euro-pean din 23 aprilie 2008, introduce definiţii şi concepte clare pentru elementele care stau la baza calificărilor (rezultate ale învăţării, cunoştinţe, competenţe etc.), stabileşte cele 8 niveluri de calificări (de la calificarea de nivel 1 – muncitor, până la calificarea de nivel 8 – doctorat). Recomandarea preciza ca, în termen de doi ani (practic, începând cu ianuarie 2010), ţările aflate în spaţiul european să îşi compatibilizeze cadrele naţi-onale ale calificărilor cu EQF. Procesul nu a fost deloc simplu şi, conform CEDEFOP, „până în aprilie 2018, 35 de ţări au asociat/compatibilizat în mod oficial (prin acte normative – NA), cadrele naţionale ale calificărilor cu EQF. Prin HG nr. 918/20137 (cu modificări şi comple-tări) Cadrul Naţional al Calificărilor a fost compatibilizat cu cel european. Cadrul European al Calificărilor (CEC – EQF), a fost revizuit în 22 mai 2017. În urma proce-sului de revizuire, Consiliul Europei a elaborat o nouă recomandare privind actualizarea EQF”8.

• Standardul ISO 21001:2018 – Organizaţii educa-ţionale. Sisteme de management pentru organiza-ţiile educaţionale – cerinţe cu îndrumare pentru utilizare9.

Acest standard a fost elaborat de către Comitetul de proiect PC288 din cadrul ISO. Standardul oferă (0.1. Generalităţi): „un instrument de management comun pentru organizaţiile care furnizează produse şi servicii educaţionale capabile să răspundă cerinţelor elevilor şi ale altor beneficiari” ( părţi interesate – NA). Standar-dul se află10 în proces de traducere şi de elaborare în cadrul organismului naţional de standardizare, ASRO. Apreciem că apariţia acestui standard este deosebit de

6 EQF - European Qualifications Framework. Sursa: http://www.cedefop.europa.eu/ro/events-and-projects/projects/european-qualifications-fra-mework-eqf.7 HG 918/2013, privind aprobarea Cadrului Naţional al Calificărilor. A fost modificată şi completată prin mai multe acte normative, inclusiv în 2018 prin HG nr. 132/2018.8 Sursa: http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-9620-2017-INIT/en/pdf. 9 Sursa: https://www.iso.org/obp/ui/#iso:std:iso:21001:ed-1:v1:en. 10 NA: la momentul scrierii acestui articol.

importantă, iar ISO menţionează beneficii importante pentru toţi actorii implicaţi în mediul educaţional:

„a) o mai bună aliniere a obiectivelor şi a activităţilor cu politica (inclusiv misiunea şi viziunea);

b) sporirea responsabilităţii sociale prin asigurarea unei educaţii de calitate incluzive şi echitabile pentru toţi;

c) învăţarea mai personalizată şi răspunsul eficient la toţi cursanţii şi în special la cei care au nevoie de edu-caţie specială, studenţii la distanţă şi oportunităţile de învăţare pe tot parcursul vieţii;

d) procese consecvente şi instrumente de evaluare pen-tru a demonstra şi a creşte eficienţa şi eficacitatea;

e) creşterea credibilităţii organizaţiei etc.”.

De menţionat că standardul ISO 21001:2018 este, con-form precizărilor ISO, „un standard de sisteme de mana-gement autonom, aliniat la ISO 9001”. Standardul ISO 21001:2018 gestionează procesele din organizaţie (ca şi ISO 9001:2015) pe baza ciclului PDCA.

• Standardul ISO 9001 în educaţie.

Putem afirma că, pe plan mondial, „filosofia” modelului ISO 9001 a fost adoptată destul de precar/insuficient în sistemele educaţionale, deşi eforturile în acest sens au fost considerabile. De-a lungul timpului, s-a constatat că acest model a fost adoptat/implementat total sau parţial, mai ales în entităţile educaţionale din mediul universitar (aspect normal şi salutar, totuşi! NA). Sunt notabile eforturile Organizaţiei Internaţionale de Stan-dardizare (ISO) pentru recunoaşterea progreselor obţi-nute în educaţia pentru standardizare. „În fiecare an, Or-ganizaţia Internaţională de Standardizare (ISO) acordă, în cadrul Adunării Generale Anuale ISO, premii câştigă-torilor proveniţi din învăţământul superior” (ASRO – Re-vista Standardizarea, martie 2009, apud Chină, 2015). Pentru anul 2010, spre exemplu, ISO a acordat premiul pentru „înaltă educaţie în domeniul standardizării” Şco-lii Olandeze de Afaceri (Business School Netherlands) (Chină, 2015).

Iată câteva exemple de certificare a instituţiilor din mediul universitar în ceea ce priveşte implementarea unui sistem de management al calităţii după modelul ISO 900111: „Universitatea din Bucureşti (certificare SIMTEX – OC, 2009, pentru managementul calităţii în domeniile: învăţământ superior universitar, cercetare –

11 NA: Legea nr. 87/2006 de aprobare a OUG nr. 75/2005, privind asigu-rarea calităţii educaţiei (aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 87/2006) şi ARACIS nu acceptă familia de standarde ISO 9000 şi nu recunoaşte certificarea. Sursa: http://data.consilium.europa.eu/doc/docu-ment/ST-9620-2017-INIT/en/pdf. HG nr. 918/2013, privind aprobarea Cadrului Naţional al Calificărilor a fost modificată şi completată prin mai multe acte normative, inclusiv în 2018, prin HG nr. 132/2018. Sursa: https://www.iso.org/obp/ui/#iso:std:iso:21001:ed-1:v1:en. NA: la momentul scrierii acestui articol.

6

dezvoltare în biotehnologie, cercetare – dezvoltare în ştiinţele naturale, cercetare – dezvoltare în ştiinţe soci-ale şi umaniste); Universitatea Maritimă din Constanţa (certificare a SMC conform ISO 9001 în anul 2003); Universitatea Transilvania din Braşov (certificare ISO 9001:1994 în 2002 – prima universitate din România care şi-a certificat SMC conform ISO 9001); Universi-tatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Ba-natului; Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca; Universitatea de Petrol şi Gaze Ploieşti; ASE Bucureşti (certificare a SMC con-form ISO 9001:2008)” (Chină, 2015). Unele universităţi au decis să îşi proiecteze şi implementeze un SMC con-form standardului ISO 9001, dar fără să îl certifice şi să îl actualizeze – de exemplu Universitatea Politehnica din Bucureşti.

Nu se poate discuta despre o practică12 a implementării modelului ISO 9001 în sistemul de învăţământ secun-dar, deşi, nivelul liceal şi postliceal (terţiar non-universi-tar) furnizează programe de studiu pentru calificări atât de necesare pe piaţa muncii. În mod evident, mai ales la acest nivel de învăţământ (liceal şi postliceal) este necesară o implementare masivă şi urgentă a filosofiei ISO 9001, mergând până la certificarea entităţilor edu-caţionale din acest segment educaţional! Sunt extrem de puţine organizaţii şcolare (de nivel liceal şi deloc de nivel gimnazial, primar, preşcolar – NA) care au imple-mentat un sistem de management al calităţii conform modelului ISO 9001.

Implementarea unui sistem de management al calită-ţii în universităţi rămâne un proces destul de lent, con-form specialiştilor. Apreciem că, la nivelul anului 2015, existau în spaţiul european un procent de cel mult 40% dintre universităţi care au implementat un sistem de management al calităţii după modelul ISO 900113.

Există două aspecte importante ale adoptării modelului ISO 9001 în mediul universitar:

- Certificarea sistemului de management şi apoi re-nunţarea la recertificare, prin menţinerea sistemului iniţial de management al calităţii;

- Adoptarea/implementarea parţială a conceptelor de-finite/stabilite prin familia de standarde ISO 9000 sau chiar „redefinirea” unor concepte specifice acestui stan-dard.

12 NA: Şi în învăţământul preuniversitar sunt câteva şcoli care au imple-mentat, cel puţin declarativ, un SMC conform ISO 9001, fără să-l certifice – de exemplu Colegiul de Poştă şi Telecomunicaţii „Gh. Airinei” din Bu-cureşti.13 Sursa: R. Lundquist., Quality Systems and ISO 9001 in Hi-gher Education, 2006. Sursa: https://srhe.tandfonline.com/doi/pdf/10.1080/0260293970220205?needAccess=true.

Deşi, prin numeroase lucrări publicate (cărţi, teze, di-sertaţii, articole, comunicări ştiinţifice etc.), numeroşi autori din mediul educaţional au atras atenţia asupra abordărilor eronate, confuze şi lacunare privind Mana-gementul calităţii în educaţie, factorii decizionali din Ro-mânia nu au reacţionat şi demersul aşa-zisei „asigurări a calităţii educaţiei” a mers mai departe, din anul 2005, cu toate erorile, confuziile, lacunele şi ineficienţa sem-nalate, generând o „cultură” precară a calităţii sau chiar o „sub-cultură a calităţii”, nocivă şi contraproductivă14, întrucât este bazată pe mimetism şi simulacre.

• Standarde de control intern managerial. Ministerul Finanţelor Publice a emis ordinul 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cu-prinzând standardele de control intern/managerial la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial. Prin acest ordin, toate enti-tăţile educaţionale publice15, cu personalitate juridică, au fost obligate să implementeze un nou standard, destinat, în principiu, evaluării interne – standardele de control intern managerial. Demersul a fost preluat integral de către Secretariatul General al Guvernului României şi, începând cu anul 2015, s-au emis acte normative dedicate acestui demers – OSGG16 nr. 400/2015, OSGG 600/2018, dar şi alte acte normative de modificare şi completare a celor menţionate.

Sistemul de control intern managerial (SCIM) constă în Codul controlului intern managerial al entităţilor pu-blice şi standardele de control intern managerial com-pletate cu măsurile necesare pentru implementarea şi dezvoltarea SCIM.

SCIM se adresează conducătorului entităţii publice (educaţionale) care are obligaţia, potrivit actelor norma-tive menţionate, să dispună măsurile necesare pentru implementarea sistemului de control intern managerial şi a standardelor aferente. Măsurile respective sunt du-blate de instrumente şi metode de evaluare dar şi de măsuri şi acţiuni de îmbunătăţire a funcţionării SCIM. Având în vedere că acest SCIM are un caracter obliga-toriu, toate entităţile publice (administraţia publică lo-cală şi centrală, spitalele publice, şcolile şi universităţile publice etc.) au implementat SCIM, într-o măsură oa-recare, în organizarea şi funcţionarea instituţiei respec-tive.

14 NA: Ne referim la faptul că, pe baza conceptelor promovate şi genera-te de „cultura asigurări calităţii în educaţie” se elaborează documente şi lucrări extrem de importante, inclusiv cărţi, teze de doctorat ceea ce ar putea contribui la o „stabilitate” a noului tip de cultură. Efectele negative ale acestui tip de cultură sunt extrem de mari, aproape incalculabile şi pe termen lung şi foarte lung.15 NA: Ne referim la unităţile de învăţământ cu finanţare majoritar publi-că ( de la bugetul statului).16 OSGG - Ordinul Secretariatului General al Guvernului


Standardele formând referenţialul SCIM sunt în număr de 16 (iniţial, au fost elaborate 25 de standarde), gru-pate pe 5 domenii:

a. Mediul de control;

b. Performanţe şi managementul riscului;

c. Activităţi de control;

d. Informarea şi comunicarea;

e. Evaluare şi audit.

Elaborat iniţial, de către Ministerul Finanţelor Publice, SCIM avea „destinaţia” întăririi controlului financiar in-tern al entităţilor publice – practic, scopul principal al acestui standard era acela de a întări disciplina finan-ciară în instituţiile publice prin implementarea unui management al riscului şi al unui control intern riguros, eficient şi eficace. Ulterior, SCIM a fost preluat de că-tre guvern (secretariatul general) şi a devenit un sistem obligatoriu pentru toate entităţile publice.

În cazul unităţilor de învăţământ, s-au semnalat cel pu-ţin două aspecte privind implementarea SCIM în organi-zarea şi funcţionarea acestuia:

� SCIM este practic inaplicabil în „unităţile de învăţă-mânt mici” sau de nivel preşcolar, primar şi chiar gim-nazial;

� Într-o măsură considerabilă (minimum 90%), standar-dele aferente SCIM se suprapun cu cele elaborate şi aprobate prin Hotărâre de Guvern pentru evaluarea instituţională (pentru autorizare, acreditare, evaluare periodică) ce vor fi prezentate în capitolul următor;

� De regulă, neavând specialişti în domeniul implemen-tării acestor standarde, şcolile au apelat la externali-zarea procesului de implementare şi de elaborare a procedurilor interne solicitate de standard, ceea ce a condus la costuri semnificative, dar total ineficiente şi inutile pentru şcoala respectivă;

� Până în prezent, SCIM a fost implementat, în mod dis-criminatoriu, doar în unităţile de învăţământ de stat (publice) deşi, conform definiţiilor şi scopului – toate entităţile educaţionale, indiferent de finanţare – sunt de interes public.

Prin urmare, având în vedere aspectele menţionate, apreciem că demersul implementării SCIM în organiza-ţiile şcolare este departe de a-şi atinge scopul iniţial, contribuţia cea mai importantă a acestuia regăsindu-se doar într-o creştere accelerată a birocraţiei şi în com-plicarea funcţionării şcolii, ce este şi aşa sufocată de propriile standarde stabilite de ARACIP!

(Continuarea în nr. viitor)

BIBLIOGRAFIE1. EN 45020, Standardizarea şi activităţile complexe. Vocabular gene-

ral. Ghidul ISO /IEC 2: 2004. Sursa: https://www.en-standard.eu/il-nas-en-45020-standardization-and-related-activities-general-vocabulary ( accesat 25.08.2018).

2. Reuniunea de la Bergen, 2005. Sursa: http://www.ehea.info/cid101762/ministerial-conference-bergen-2005.html (accesat 25.08.2018).

3. CEDEFOP - Sursa: http://www.cedefop.europa.eu/ro/publicati-ons-and-resources/publications/4117 (accesat 30.08.2018).

4. COR – Clasificarea Ocupaţiilor din România, http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/munca/c-o-r (accesat 30.08.2018).

5. ISO IWA 2:2009 Sisteme de management al calităţii. Linii directoare pentru aplicarea ISO 9001:2000 în domeniul educaţiei. Sursa: https://standardizare.wordpress.com/2009/05 (accesat 30.08.2018)

6. ASRO- Asociaţia de Standardizare din România – Organismul Naţional de Standardizare. Sursa: http://www.asro.ro/

7. Drăgulănescu, N., Chină, R şi alţii, Asigurarea calităţii educaţiei – o abordare proactivă, Editura Standardizarea, Bucureşti, 2014.

8. Hohan, I. „De la ISO 9001/2008 şi IWA 2/2007 la o nouă generaţie de standarde pentru managementul calităţii în educaţie şi formare – ISO 21001/2017”. Sursa: http://calitate-in-formare.ro/download/ (accesat 31.08.2018).

9. Deming Prize. Sursa: https://www.juse.or.jp/deming_en/award/03.html (accesat 31.08.2018).

10. NIST – National Institute of Standards and Technology. Sursa: https://www.nist.gov/ (accesat 01.09.2018).

11. EFQM – The European Foundation for Excellence. Sursa: http://www.efqm.org/.

12. Strategia Europa 2020. Sursa: https://ec.europa.eu/info/business-eco-nomy-euro/economic-and-fiscal-policy-coordination/ (accesat 01.09.2018).

13. EQARF - European Quality Assurance Reference Framework for Vocati-onal Education and Training. Sursa: https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/ (accesat 03.09.2018).

14. Drăgulănescu, N., Chină, R., „Acţiuni corective şi corecţii oportune în actuala abordare româneascã a asigurãrii calitãţii educaţiei”,Revista „Calitatea Acces la Succes”, nr. 4-8, 2010.

15. GNAC – Grupul Naţional pentru Asigurarea Calităţii. Sursa: http://www.gnac.ro/ (accesat 03.09.2018).

16. EQAVET – The European Quality Assurance in Vocational Education and Training. Sursa: https://www.eqavet.eu/About-Us (accesat 04.09.2018).

17. EQF – European Qualifications Framework. Sursa: http://www.cedefop.europa.eu/ro/events-and-projects/projects/european-qualifications-fra-mework-eqf (accesat 04.09.2018).

18. HG nr. 918/2013, privind aprobarea Cadrului Naţional al Calificărilor (cu modificări şi completări).

19. HG nr. 21/2007 pentru aprobarea standardelor de autorizare, acredi-tare, evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar.

20. HG nr. 22/2007 pentru aprobarea metodologiei de evaluare instituţio-nală a unităţilor de învăţământ preuniversitar.

21. HG nr. 1534/2018 pentru aprobarea standardelor de referinţă şi a indi-catorilor de performanţă pentru unităţile de învăţământ preuniversitar.

22. ARACIP. Sursa: http://oldsite.edu.ro/index.php/articles/c5.

23. ARACIS.Sursa: http://www.aracis.ro/ .

24. Chină, R., Managementul calității în învățământul preuniversitar – refe-rențiale, modele, tehnici, instrumente, partea a II-a, Editura Universitară, București, 2015.

10

Consumul de energie de la nivel mondial este în creștere. El s-a dublat în ultimii 40 de ani și se estimează o creștere de până la 30% până în 2030. Producția și utilizarea energiei generează aproximativ 60% din emisiile de gaze cu efect de seră, aceasta fiind cauza predominantă a schimbărilor climatice. În același timp, mai mult de un miliard de oameni încă nu au acces la energie electrică și mulți se bazează pe surse nocive și poluante de energie. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că abordarea provocărilor privind eficiența energetică și schimbările climatice reprezintă o parte esențială a obiectivelor de dezvoltare durabilă din Agenda Națiunilor Unite pentru 2030.

ISO 50001, Sisteme de management al energiei. Cerinţe cu ghid de utilizare, a transformat performanța energetică a organizațiilor din întreaga lume când a fost publicat pentru prima dată în 2011, oferindu-le acestora

un instrument strategic pentru a își utiliza energia într-un mod mai efectiv și eficient.

Standardul este aplicabil tuturor organizațiilor care utilizează un sistem energetic, indiferent de tipul, dimensiunea, complexitatea, locația geografică, cultura organizațională sau produsele și serviciile pe care le oferă.

În data de 21 august 2018, a apărut ediţia a II-a a standardului, adoptat ca standard român sub indicativul SR EN ISO 50001 în data de 20 septembrie 2018. Această nouă ediţie a apărut din necesitatea de a ţine pasul cu schimbările permanente care au loc în domeniul energetic, de a face față provocărilor energetice mondiale și, mai ales, din necesitatea de a fi un sistem de management util prin care instituțiile, organizațiile sau întreprinderile mici și mijlocii să poată lua în considerare riscurile și oportunitățile.

ISO 50001 – Sisteme de management al energiei. Cerințe cu ghid de utilizareStandardele pentru sisteme de management ale ISO (Organizația Internațională de Standar-dizare), denumite și SSM-uri, ajută instituțiile de stat sau pe cele din mediul privat să țină pa-sul atât cu modificările care au loc în domeniile de interes ale fiecărei instituții în parte, cât și cu standardele tehnice și de reglementare existente. Un SSM oferă îndrumare în gestionarea propriilor operațiuni și procese, ajută la creșterea performanței în instituție și contribuie la realizarea scopului și a misiunii sale.


La fel ca în ediția anterioară, standardul 50001:2018 specifică cerințele pentru stabilirea, implementarea, menținerea și îmbunătățirea unui sistem de management energetic, al cărui scop este să creeze posibilitatea ca o organizație să urmeze o abordare sistematică pentru a obține îmbunătățirea continuă a performanței energetice, care să includă eficiența energetică, modul de utilizare a energiei și consumul de energie. Prin urmare, ISO 50001 este proiectat astfel încât să ajute organizațiile să își îmbunătățească performanțele energetice printr-o utilizare mai bună a activelor sale consumatoare de energie. Îmbunătățirea performanței energetice poate furniza beneficii rapide unei organizații prin maximizarea utilizării surselor de energie și a activelor privind energia și prin reducerea costurilor și consumului. ISO 50001 este utilizat de organizații mici și mari din întreaga lume. Beneficiile acestuia pot lua diverse forme. Pentru unele, este vorba despre reducerea impactului asupra mediului și consolidarea reputației, pentru altele scopul constă în a scădea costurile.

Revizuirea ediției care a apărute în 2011, la cinci ani de la publicarea primei variante a standardului pentru sisteme de management al energiei, a reunit pentru prima dată, un grup de experți din 30 de țări la Stocholm, Suedia, pentru a analiza și a dezbate necesitatea apariției unei revizuri a standardului aflat în vigoare. Unul dintre principalele motive pentru actualizarea standardului ISO 50001 a fost alinierea cu cerințele ISO pentru standardele sistemului de management, inclusiv cu Structura High Level (HLS), un cadru menit să faciliteze integrarea noilor subiecte de management în sistemele de management ale unei organizații. Alte modificări majore față de ediția precedentă includ un accent mai puternic pe rolul conducerii superioare, actualizarea termenilor și definițiilor, precum și normalizarea și clarificarea indicatorului de performanță energetică (EnPI) și a liniei de bază privind energia (EnB) pentru a oferi o mai bună înțelegere a acestor concepte.

Standardul este aplicabil tuturor organizațiilor care uti-lizează un sistem energetic, indiferent de tipul, dimen-siunea, complexitatea, locația geografică, cultura orga-nizațională sau produsele și serviciile pe care le oferă.

La fel ca în ediția anterioară, standardul 50001:2018 specifică cerințele pentru stabilirea, implementarea, menținerea și îmbunătățirea unui sistem de manage-ment energetic, al cărui scop este să creeze posibilita-tea ca o organizație să urmeze o abordare sistematică pentru a obține îmbunătățirea continuă a performanței energetice, care să includă eficiența energetică, modul de utilizare a energiei și consumul de energie. Prin urmare, ISO 50001 este proiectat astfel încât să ajute

organizațiile să își îmbunătățească performanțele energetice printr-o utilizare mai bună a activelor sale consumatoare de energie. Îmbunătățirea performanței energetice poate furniza beneficii rapide unei organi-zații prin maximizarea utilizării surselor de energie și a activelor privind energia și prin reducerea costurilor și consumului. ISO 50001 este utilizat de organizații mici și mari din întreaga lume.

Standardul este aplicabil tuturor organizațiilor care do-resc să își gestioneze mai bine consumul de energie, îmbunătățind astfel productivitatea. Un sistem de ma-nagement al energiei presupune dezvoltarea și imple-mentarea unei politici energetice, stabilirea obiectivelor și proiectarea planurilor de acțiune pentru atingerea lor. Acesta poate include implementarea de noi tehnologii eficiente energetic, reducerea pierderilor de energie sau îmbunătățirea proceselor curente pentru a reduce costurile. ISO 50001 furnizează organizațiilor un nou cadru pentru dezvoltarea unui sistem de management al energiei efectiv. Ca și alte standarde pentru sisteme de management, și acesta urmărește procesul ,,Plan Do-Check-Act” (Planifică – Efectuează – Verifică – Ac-ționează) pentru îmbunătățirea continuă. ISO 50001 furnizează un set de cerințe care permit organizațiilor:

• să elaboreze o politică pentru utilizarea mai eficientă a energiei;

• să stabilească ținte și obiective pentru a satisface această politică;

• să colecteze date pentru o mai bună înțelegere și să ia decizii privind utilizarea și consumul de energie;

• să măsoare rezultatele obținute;

• să analizeze eficacitatea politicii;

• să îmbunătățească continuu managementul energiei.

Cu toate că ISO 50001:2018 a fost implementat, ediția anterioară a standardului rămâne încă valabilă pe par-cursul anilor de tranziție care vor urma până la imple-mentarea totală e noii ediții. Termenul de tranziție stabi-lit de Forumul Internațional de Acreditare (IAF) este de trei ani de la data publicării (31 august 2021).

Din 2011, când a fost publicată prima ediție a standar-dului ISO 50001, un set de alte standarde referitoare la același subiect au fost elaborate pentru a completa por-tofoliul privind managementul și economia de energie. Acestea sunt:

• ISO 50002, Energy audits – Requirements with guidance for use;

• ISO 50003, Energy management systems – Requirements for bodies providing audit and certification of energy management systems (adoptat

12

ca standard român SR ISO 50003:2015, Sisteme de management al energiei. Cerinţe pentru organismele care efectuează audit şi certificare a sistemelor de management al energiei);

• ISO 50004, Energy management systems – Guidance for the implementation, maintenance and improvement of an energy management system;

• ISO 50006, Energy management systems – Measuring energy performance using energy baselines (EnB) and energy performance indicators (EnPI) – General principles and guidance;

• ISO 50007, Energy services – Guidelines for the assessment and improvement of the energy service to users;

• ISO 50015, Energy management systems – Measurement and verification of energy performance of organizations – General principles and guidance;

• ISO 50047, Energy savings – Determination of energy savings in organizations;

• ISO 17741, General technical rules for measurement, calculation and verification of energy savings of projects;

• ISO 17742, Energy efficiency and savings calculation for countries, regions and cities;

• ISO 17743, Energy savings – Definition of a methodological framework applicable to calculation and reporting on energy savings;

• ISO/IEC 13273-1, Energy efficiency and renewable energy sources – Common international terminology – Part 1: Energy efficiency (adoptat ca standard român

SR EN ISO/IEC 13273-1:2016, Eficienţă energetică şi surse regenerabile de energie. Terminologie generală internaţională. Partea 1: Eficienţă energetică);

• ISO/IEC 13273-2, Energy efficiency and renewable energy sources – Common international terminology – Part 2: Renewable energy sources (adoptat ca standard român SR EN ISO/IEC 13273-2:2016, Eficienţă energetică şi surse regenerabile de energie. Terminologie generală internaţională. Partea 2: Surse regenerabile de energie).

O serie de alte standarde și documente conexe din familia ISO 50000 sunt în curs de dezvoltare:

• ISO 50008, Building energy data management for energy performance – Guidance for a systemic data exchange approach;

• ISO 50009, Guidance for multiple organizations implementing a common (ISO 50001) EnMS;

• ISO 50021, Energy management and energy savings – General guidelines for selecting energy savings evaluators;

• ISO 50044, Energy Savings Evaluation – Economics and financial evaluation of energy saving projects;

• ISO 50045, Technical guidelines for evaluation of energy savings of thermal power plants;

• ISO 50046, General quantification methods for predicted energy savings (PrES);

• ISO 50049, Calculation methods for energy efficiency and energy consumption variations at country, region and city levels: relation to energy savings and other factors.

A consemnat Andreea Tărpescu, Redactor ASRO


LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

Noutăţi legislative din luna noiembrieMihaela Vorovenci, consilier juridic ASRO

Prezentul articol, în prima parte, conţine noutăţile legislative publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi, în a doua parte, pe cele publicate în Monitorul Oficial al României, care fac referire la standarde, din luna noiembrie 2018.

Partea I - Legislaţie comunitară

1.1 Acte comunitare care conţin referiri la standarde

1.1.1 Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1660 al Comisiei din 7 noiembrie 2018 de impunere a unor condiții speciale de reglementare a importurilor de anumite produse alimentare de origine nonanimală din anumite țări terțe din cauza riscurilor de contaminare cu reziduuri de pesticide, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 669/2009 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 885/2014 (Text cu relevanță pentru SEE), publicat în JOUE L 278/7 din 08.11.2018.

1.1.2 Decizia (UE) 2018/1625 a Băncii Centrale Europene din 8 octombrie 2018 de modificare a Deciziei BCE/2007/7 privind termenii și condițiile TARGET2-ECB (BCE/2018/24), publicată în JOUE L 280/1 din 09.11.2018.

1.1.3 Regulamentul nr. 9 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme privind omologarea vehiculelor din categoriile L2, L4 și L5 în ceea ce privește emisiile lor sonore [2018/1704], publicat în JOUE L 290/1 din 16.11.2018.

1.1.4 Regulamentul nr. 63 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme privind omologarea vehiculelor din categoria L1 în ceea ce privește emisiile sonore [2018/1705], publicat în JOUE L 290/28 din 16.11.2018.

1.1.5 Regulamentul nr. 90 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme privind omologarea seturilor de garnituri de frână, garniturilor de frână cu tambur și discurilor și tamburilor de frână de schimb pentru autovehicule și remorcile acestora [2018/1706], publicat în JOUE L 290/54 din 16.11.2018.

1.1.6 Regulamentul (UE) 2018/1832 al Comisiei din 5 noiembrie 2018 de modificare a Directivei 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 692/2008 al Comisiei și a Regulamentului (UE) 2017/1151 al Comisiei în scopul îmbunătățirii încercărilor și procedurilor de omologare de tip referitoare la emisii pentru vehiculele ușoare de pasageri și comerciale, inclusiv a celor referitoare la conformitatea

14

în funcțiune și la emisii în condiții de conducere reale și în scopul introducerii de dispozitive pentru monitorizarea consumului de combustibil și de energie electrică (Text cu relevanță pentru SEE), publicat în JOUE L 301/1 din 27.11.2018.

1.1.7 Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1876 a Comisiei din 29 noiembrie 2018 privind aprobarea tehnologiei utilizate la alternatoarele eficiente de 12 volți, folosite la vehiculele utilitare ușoare cu motor cu ardere internă convențional, ca tehnologie inovatoare de reducere a emisiilor de CO2 generate de vehiculele utilitare ușoare, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 510/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (Text cu relevanță pentru SEE), publicată în JOUE L 306/53 din 30.11.2018.

Partea a II-a - Legislaţie naţională

2. Acte normative care conţin referiri la standarde

2.1 Ordinul Băncii Naționale a României nr. 7/2018 din 16/11/2018 pentru modificarea şi completarea Ordinului Băncii Naţionale a României nr. 4/2015 privind funcţionarea sistemului de plăţi TARGET2 – România, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1007 din 28/11/2018.

Referiri la standarde:

La capitolul definiții, la pct. 3. „« cod de identificare a entităţii (BIC) » [Business Identifier Code (BIC)] înseamnă un cod, astfel cum este acesta definit de standardul ISO nr. 9362;”


STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

Vom vedea într-o zi domeniul rutier rezervat roboţilor pe două roţi, fără volan, fără pedale şi fără conducă-tor auto, capabili să conducă pasagerii în deplină se-curitate pe un traseu planificat de calculatorul de bord pentru a asigura fluiditatea itinerariului? Acest scenariu, demn de visurile futuriste cele mai extravagante, va fi curând o realitate. Aceasta este ceea ce prezic experţii în domeniul noilor mobilităţi, care prevăd automobilului autonom un viitor radios cât de curând. Cabinetul ame-rican IHS estimează că, până în 2035, 21 de milioane de vehicule fără conducător auto vor fi în circulaţie în lume, dintre care 4 milioane în Europa. Aceasta înseamnă o reducere cu 90% a accidentelor şi cu 80% a poluării în oraşe, subliniază un raport al Boston Consulting Group.

Promotorii săi consideră că vehiculul autonom posedă toate calităţile. Spre deosebire de om, el nu bea, nu fu-

mează, nu aţipeşte la volan şi respectă viteza legală, fapt care înlătură principalele cauze ale accidentelor. În plus, el ajută la rezolvarea problemelor de circulaţie, la scăderea poluării care sufocă metropolele, oferă servi-cii noi de transport colectiv şi eliberează spaţiul urban. Pe scurt, vehiculul autonom reprezintă promisiunea unei lumi mai durabile, în care automobilul ar deveni din nou simbolul libertăţii care a fost, în loc de mijlocul de constrângere contestat care a ajuns să fie.

LămuririMai exact, despre ce vorbim însă? Termenul generic de „vehicul autonom” face trimitere la realităţi foarte dife-rite. El se referă atât la vehiculele echipate cu simple instrumente de asistenţă la condus – de exemplu, un sistem ABS de frânare sau un program de sprijin la par-

„Vehiculul autonom”: o revoluţie!Considerate una dintre axele principale ale noilor mobilităţi, vehiculele autonome promit re-voluţionarea geo-economiei secolului XXI. Pretutindeni în lume, experimentele se înmulţesc. Pentru a se impune însă pe şosele, condusul fără conducător auto mai are de soluţionat numeroase provocări. În primul rând, cea de a face să evolueze cadrul de reglementare şi cel legislativ.

Promotorii săi consideră că vehiculul autonom dispune de numeroase calităţi: nu bea, nu fumează, nu aţipeşte la

volan şi respectă viteza legală

16

care, cât şi la automobilele semiautonome care permit conducătorului auto să se elibereze de funcţia sa în condiţii date, până la roboţii total autonomi.

Această realizare tehnică este posibilă datorită siste-melor ultrasofisticate de asistenţă la condus. Înţesat de senzori digitali şi de camere de luat vederi, ale căror date sunt tratate de algoritmi specifici inteligenţei artificiale, automobilul poate fi condus atunci fără intervenţia omu-lui, de către un calculator de bord, care decide acţiunile ce trebuie desfăşurate prin intermediul servocomenzilor asupra direcţiei, acceleratorului sau frânelor.

Această revoluţie tehnologică în curs de desfăşurare este rezultatul unui efort masiv de cercetare şi dezvol-tare, desfăşurat în lume de constructori şi de producă-torii de echipamente, dar şi de marile firme din domeniul digital precum Google, Apple sau Uber, de întreprinderi tinere, fără a omite laboratoarele universitare.

După milioane de dolari investite încă din anii 1970, s-au făcut progrese considerabile în domeniul condusului fără conducător auto, pe care nimic nu pare să-l oprească, nici măcar accidentele. Am văzut acest lucru în luna martie a anului trecut, când un automobil autonom Uber a provocat moartea unui pieton la Tempe, periferia ora-şului Phoenix (Arizona). Desigur, evenimentul a relansat dezbaterea cu privire la securitate şi firma implicată a preferat să-şi suspende provizoriu toate activităţile în acest domeniu. Drama a constituit ocazia pentru con-curenţi de a-şi face publicitate pe bani puţini. Waymo, filiala de condus autonom al Alphabet-Google a asigurat că tehnologia sa ar fi putut evita accidentul, argumen-tând cu cei opt milioane de kilometri parcurşi pe şosea de către vehiculele sale, fără cea mai mică problemă.

Şi dacă spectacolul trebuie să continue în Statele Unite, aceasta se datorează faptului că dezvoltatorii ameri-cani au înţeles înaintea tuturor, în lume, că provocările economice sunt colosale şi că nu vor renunţa la avan-tajul decisiv pe care li-l oferă legislaţia. În septembrie 2017, Camera reprezentanţilor a votat astfel Self Drive Act. Obiectivul: să accelereze dezvoltarea sistemelor de condus autonom, restrângând rolul statelor în acorda-rea autorizaţiilor pentru încercările rutiere.

Zece state le acordau deja fără a fi prea exigente. Pentru a atrage dezvoltatorii, la sfârşitul lui 2016, Arizona şi-a făcut reglementările mai flexibile. De acum înainte, nu mai este nevoie de un permis special, nici de obligaţia de a comunica un program de circulaţie sau de a furniza autorităţilor o situaţie a incidentelor. Iată o permisiune care explică motivul pentru care numărul automobilelor autonome care circulă în Statele Unite pe drumurile pu-blice nu încetează să crească: în 2020, el se va ridica la 100 000.

Convenţia de la VienaÎn Europa, suntem departe de această situaţie. Aici, în lipsa unui cadru juridic comun, utilizarea unei flote au-tonome nu este deloc facilitată. Pe Bătrânul Continent, circulaţia automobilelor nu este reglementată de drep-tul Uniunii Europene, ci de Convenţia stabilită la Viena în 1968, sub egida Naţiunilor Unite. Ea reglementează circulaţia în majoritatea statelor membre ale Uniunii Eu-ropene, cu excepţia Ciprului, a Maltei, Spaniei, Irlandei şi Marii Britanii, care nu au semnat-o. Or, Convenţia este foarte clară. Articolul 8 al acesteia stipulează că „orice conducător auto trebuie să deţină permanent controlul volanului său”, fapt care interzice vehiculelor autonome să circule pe drumurile publice.

Pentru a permite condusul fără conducător auto, tre-buie în primul rând să se schimbe această convenţie. Acest lucru necesită însă timp. Comisia Economică pentru Europa a Naţiunilor Unite a avut nevoie de doi ani pentru a obţine, în 2016, o modificare a convenţiei, care autorizează în sfârşit sistemele autonome pe drumurile publice, cu condiţia expresă să poată fi „neutralizate sau dezactivate de conducătorul auto”.

„Din respect pentru multilateralitate, Franţa nu doreşte să se elibereze de această convenţie. Iată de ce este ur-gent ca Uniunea Europeană să preia leadership-ul cu pri-vire la subiect, pentru a adopta un cadru competitiv”, a recunoscut ministrul francez al transporturilor, Elizabeth Borne, în faţa parlamentarilor, la sfârşitul lunii ianuarie.

În ciuda acestor impedimente, Franţa s-a lansat în de-mers şi speră să ajungă din urmă Germania şi Marea Britanie. În 2014, se lansa la Paris, Planul pentru vehi-culul autonom, prevăzut cu 500 de milioane de euro, în cadrul Programului Noii Franţe industriale, un plan care serveşte drept sprijin pentru o serie de încercări încă limitate la drumuri private, cu câteva derogări pe unele zone cum ar fi autostrăzile. La ora actuală, 46 de autorizaţii au fost acordate de autorităţi pentru experi-mente şi demonstraţii pe drumurile publice. În martie, un decret a făcut mai flexibile condiţiile de acordare a autorizaţiei de circulaţie în scopuri experimentale vehi-culelor denumite „cu delegaţie de condus”, inclusiv fără conducător auto.

Paralel cu aceste încercări, guvernul actual depune eforturi susţinute pentru a elabora un plan care „să si-tueze Franţa în vârf” în acest domeniu, potrivit dorinţei exprimate de preşedintele Macron.

Pentru a înlătura ultimele impedimente, Anne-Marie Idrac a fost numită în noiembrie, înalt responsabil pen-tru vehiculul autonom. Fosta preşedintă a Societăţii Naţionale a Căilor Ferate şi a Regiei Autonome a Trans-


porturilor Pariziene şi fost secretar de stat pentru transporturi, va trebui să prezinte curând strategia pe care o preco-nizează. Ea a dezvăluit liniile generale ale acesteia cu ocazia audierii care a avut loc la Senat, în ianuarie anul trecut. „O mai bună structurare a experimentelor pentru a dota Franţa cu instrumente de validare pentru accelerarea omologării, evoluţia cadrului de reglementare şi a celui legislativ, pentru a securiza factorii care investesc, a ghida politicile urbane pentru a utiliza infrastructurile conectate necesare. Iată obiectivele care trebuie îndeplinite până în 2022”, a afirmat ea în faţa Comisiei pentru amenajarea teritoriului şi dezvoltare durabilă.

Chiar dacă Franţa va dispune curând de un cadru naţional de acţiune, ea a înţeles, de asemenea, că este o competiţie mondială şi că îi va fi greu să reziste singură în faţa firmelor mari din America şi China. Concluzia raportului stabilit în noiembrie 2017 de Senat cu privire la Strategia europeană pentru vehiculul autonom rezumă foarte bine acest lucru: „dacă vor să joace un rol activ în sectorul industrial al automobilului de mâine, statele membre ale Uniunii Europene trebuie să-şi armonizeze poziţiile şi standardele” în faţa marilor concurenţi americani, chinezi şi japonezi”.

Cuvântul specialistului

Flavien Neuvy, director al Observatorului CETELEM

„Vehiculul autonom va fi funcţional mâine”

Directorul Observatorului CETELEM consideră că vehiculul autonom este o tehnologie care promite să revoluţioneze sectorul auto şi raportul nostru cu acesta. Dar cum? Iată o ecuaţie cu mai multe necu-noscute.

Enjeux: Vehiculele autonome vor fi curând o realitate sau vor rămâne un vis extravagant? Întrebarea divizează experţii. Ce viitor le preziceţi?

Flavien Neuvy: Pentru a răspunde la această întrebare, se cuvine o precizare, întrucât există mai multe categorii de vehicule au-tonome. Dacă ne gândim la stadiul ultim al vehiculului fără volan sau pedale, care poate circula fără intervenţia omului, suntem încă foarte departe. În schimb, de mai mulţi ani, vehiculele nu încetează să câştige autonomie. Există deja vehicule care permit, pe unele trasee şi în unele condiţii, delegarea condusului unui sistem de la bord.

Prototipurile sunt în fază de încercare pretutindeni în lume. Cred că peste doi sau trei ani, fabricanţii vor propune modele a căror comercializare se va generaliza până în 2025. Cu alte cuvinte, vehiculul autonom va fi funcţional mâine.

E.: În cursa pentru inovaţie, în care sunt angajate statele, unde se situează Uniunea Europeană şi Franţa, în mod deosebit?

F.N.: Comparativ cu ceea ce se întâmplă în Statele Unite, trebuie să recunoaştem că Uniunea Europeană a luat cunoştinţă cam târziu de provocările tehnologice şi industriale majore pe care le ridică vehiculele autonome. Această tehnologie face să intre în do-meniul de activitate al fabricanţilor tradiţionali noi factori din domeniul digital. Ne gândim la firma Google, care dispune de mijloace financiare colosale şi pare decisă să capteze o mare parte din valoarea adăugată a vehiculului viitorului. Constructorii europeni, în mod deosebit cei germani, au înţeles bine acest lucru. Astfel, BMW, Mercedes şi Audi au decis să-şi unească forţele şi să pună mâna pe Here, serviciul de cartografie al Nokia, pentru 2,8 miliarde de euro. Este o achiziţie strategică întrucât ea le permite să dispună de baza care face să funcţioneze sistemele de asistenţă la condus, fără a depinde de sistemul american Google Maps. De fapt, vehiculul autonom bulversează deja domeniul, care până în prezent funcţiona pe baza unui model economic simplu, care consta în a vinde mai multe automobile decât concurentul. Problema constă în a şti cine „va câştiga bătălia” mâine.

E.: Care sunt provocările care trebuie soluţionate pentru ca această tehnologie să se impună?

F.N.: Prima provocare este de ordin legislativ. La ora actuală, circulaţia automobilelor este reglementată în marea majoritate a statelor Uniunii Europene de Convenţia de la Viena. Or, aceasta pleacă de la principiul că este nevoie de un conducător auto la volanul unui vehicul, fapt care limitează capacitatea statelor semnatare de a efectua încercări pe şosele. Trebuie să găsim un mij-loc de a face să evolueze textele. De asemenea, trebuie să implicăm companiile de asigurări întrucât vehiculele autonome ridică o problemă serioasă în caz de accident. A cui este vina? A conducătorului auto pentru că nu a preluat controlul vehiculului? A fabricantului de echipamente pentru sistemul de asistenţă? A managerului reţelei rutiere? Problema responsabilităţii este majoră. Deocamdată, ea este departe de a fi rezolvată. În sfârşit, există factorul uman şi mentalităţile. Am încercat un vehicul autonom şi mărturisesc că este un moment foarte impresionant, în mod deosebit când trebuie să renunţi la volan şi să te bazezi pe sistem pentru a depăşi. Pe de altă parte, oamenilor le place să conducă. Vor renunţa ei cu uşurinţă la plăcerea volanului?Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 385, iunie 2018

18

ILUMINAREA INTELIGENTĂ ÎN BORDEAUX „Primul rezultat tangibil al platformei oneM2M pentru oraşe”În anul 2017, oraşul Bordeaux şi departamentul de iluminat public din Bordeaux Metropolis, au primit finanţare

publică pentru desfăşurarea unui proiect IoT, în districtul Le Lac. Acesta a reprezentat primul experiment de iluminare inteligentă, şi a constat în dezvoltarea unui serviciu de iluminat al străzilor districtului (unde se regăsesc diverse centre de expoziţie, de convenţie, grupuri hoteliere ş.a.) pe baza senzorilor şi declanşatorilor, în cadrul unei reţele capabile să conecteze volumul şi diversitatea operaţiilor tehnologizate. Succesul experimentului este indiscutabil: s-au identificat reduceri importante de energie deoarece, datorită senzorilor, luminile străzilor se aprindeau doar atunci când erau detectate vehicule sau pietoni. Oraşul Bordeaux a susţinut totodată necesitatea utilizării unor soluţii de interoperabilitate IoT, bazate pe standardul Release2 de la oneM2M, care să sporească încrederea în sustenabilitatea şi

extinderea serviciilor oferite, personalul responsabil din cadrul Bordeaux Metropolis, fiind nerăbdător să analizeze şi să tragă concluziile cu privire la extinderea domeniului de aplicare al experimentului pe o scară mai largă pe teritoriul său.

Totodată, acest experiment a condus către exprimarea interesului altor departamente de a conecta mai multe tehnologii operaţionale bazate pe standarde şi pe modelul IoT, printre care se pot identifica: supervizarea boilerelor dintr-un grup de şcoli şi clădiri sportive, a staţiile de reîncărcare a maşinilor electrice, controlul porţilor de acces, contorizarea electricităţii, gazelor şi apei, colectarea deşeurilor în containere, puncte de colectare a bunurilor oferite de voluntari.

NOI STANDARDE DE CRIPTOGRAFIE PENTRU PROTEJAREA DATELOR CU CARACTER PERSONALComitetul tehnic de la ETSI pentru Securitate Cibernetică a publicat recent 2 specificaţii în legătură cu criptarea pe bază de atribute (ABE – Attribute-based encryption), care specifică modul în care pot fi protejate mai sigur datele cu caracter personal. Acest tip de criptare este mai eficient prin simplul fapt că decriptarea nu se poate face decât dacă utilizatorul deţine toate atributele utilizate la criptare. Cele două specificaţii în legătură cu acest tip de criptare sunt: ETSI TS 103 458, unde sunt descrise cerinţele pentru criptarea pe bază de atribute – asigurarea protecţiei identităţii utilizatorilor şi ETSI TS 103 532 unde sunt specificate modelele de încredere, funcţiile şi protocoalele care utilizează criptarea bazată pe atribute pentru a controla accesul la date, sporind securitatea şi confidenţialitatea datelor.

SONDAJE ASUPRA REALITĂŢII AUGMENTATEÎn noiembrie 2017 a fost lansat de ETSI Cadrul realității augmentate al grupului de specificații industriale (ISG ARF), care defineşte cadrul de interoperabilitate pentru aplicaţiile şi serviciile realităţii augmentate. În perioada martie-aprilie 2018 s-a realizat un sondaj on-line pentru a investiga cazurile de utilizare ale RA (Realitatea Augmentată - Augmented Reality) şi pentru a identifica obstacolele care sunt întâmpinate în timpul implementării serviciului RA, la care au participat 77 de persoane din diferite țări ale lumii.

În urma evaluării răspunsurilor oferite în sondaj, s-a constatat că majoritatea participanților au considerat că RA poate fi utilizată în cadrul companiilor/organizațiilor/firmelor în care lucrează aceștia, în principal, în controlul calității, în inspecții, întreținere și inovare.

Mai mult, principalele provocări pe care aceștia le-au identificat fac referire la urmărirea, ergonomia şi acceptarea de către utilizatori a acestei noi tehnologii.

Cei mai mulţi dintre respondenţi doresc ca augmentarea să fie înregistrată cu precizie în funcţie de echipamentele sau

Noutăți de la ETSI. Progresul IoT


obiectele din viaţa reală. În plus, având în vedere faptul că aplicațiile RA solicită ambele mâini ale utilizatorului, sunt necesare display-uri care să fie fixate pe capul acestuia.

Rezultatele finale ale sondajului vor fi publicate de ETSI, ca parte a raportului de grup aflat în curs de elaborare, numit „Cadrul realităţii augmentate (ARF). Cazuri de utilizare în industrie a aplicaţiilor şi serviciilor RA”.

RADIOTELEVIZIUNEA ȘI INDUSTRIA TELEFONIEI MOBILEPosturile de emisie au realizat că, pentru a rămâne actuale şi a avea o audienţă cât mai mare, trebuie să fie la curent cu noile tehnologii, să le utilizeze și să îşi facă conţinutul accesibil oricărui tip de public. Având în vedere că tehnologia industriei mobile evoluează în permanenţă, sistemele de distribuţie trebuie să evolueze la rândul lor. De aceea, posturile de emisie folosesc în momentul de față, pe lângă reţelele convenţionale de transmisie a posturilor, şi infrastructura dispozitivelor mobile tehnologizate, utilizate de un număr de utilizatori care crește pe zi ce trece.

ETSI se ocupă, împreună cu EBU (European Broadcasting Union - Uniunea Europeană de Radio și Televiziune), de elaborarea standardelor de radiodifuzare şi recunosc necesitatea exploatării oportunităţilor aflate în desfăşurare al reţelelor convergente. Grupul industrial de specificaţii de la ETSI „Telefonia mobilă şi posturile de televiziune convergente” a fost creat tocmai pentru a îi sprijini pe aceia implicaţi în realizarea posturile de emisie, în operaţiunile de reţea, vânzătorilor sau fabricanților de echipamente.

IOT, VĂZUT PRIN INTERMEDIUL SISTEMELOR 3GPP

3GPP (The 3rd Generation Partnership Project) este o colaborare internațională între asociații și grupuri de telecomunicații, menită să definească un standard comun în privința sistemelor și rețelelor de telecomunicații, în concordanță cu ITU (International Telecommunication Union – Uniunea Internațională pentru Telecomunicații). 3GPP se bazează pe specificațiile GSM (Global System for Mobile Communications – Sistemul Global pentru comunicații Mobile) și abordează în cadrul activității sale și tehnologiile IoT. Cu ajutorul internetului obiectelor, 3GPP a dezvoltat industria comunicării prin intermediul rețelelor mobile cu încă 3 tehnologii, și anume: EG-GSM-IoT (transmisia extinsă a GSM către IoT, care a fost dezvoltată pentru îmbunătățirea transmisiilor cu rate reduse de date), eMTC (coexistența cu LTE – Long Term Evolution – ajută la reducerea complexității dispozitivelor și face spectrul LTE mai competitiv pentru aplicațiile MTC) și NB-IoT (Narrowband IoT – banda îngustă IoT este creată pentru a îmbunătăți consumul de energie al dispozitivelor conectate). Grupurile 3GPP îmbunătățesc în continuare aceste caracteristici, pentru a se asigură că cele 3 noi opțiuni vor sprijini dezvoltarea și evoluția rețelelor viitoare, împreună cu tehnologiile IoT.

A contribuit Andreea Tărpescu, Redactor ASRO, din revista Enjoy the ETSI Mag, octombrie 2018

20

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

Puterea inovării


Proverbul „Toate drumurile duc la Roma” este un adevăr simplu, care subliniază importanţa infrastructurii în edificarea societăţilor de succes. Este greu de înţeles motivul pentru care, într-o epocă în care atât pe autostrăzile reale, cât şi pe cele virtuale, statele cele mai dezvoltate avansează cu viteze foarte mari, în vreme ce o mare parte a populaţiei mondiale riscă să rămână pe marginea drumului. Cum încearcă liderii mondiali să corecteze acest dezechilibru şi cum pot standardele internaţionale să servească drept „foaie de parcurs” pentru un viitor mai drept?

22

Astăzi, din fericire, puţine state au ambiţiile de cucerire pe care le-a avut imperiul roman, dar există încă regiuni în lume fără acces la o infrastructură corespunzătoare şi acest lu-cru este dezolant. Nu este deci surprinzător faptul că ONU a consacrat unul din obiectivele sale de dezvoltare durabilă – ODD 9 – tripticului „industrie, inovare şi infrastructură”, recunoscând forţa lor de transformare asupra vieţii populaţi-ilor, economiilor şi a planetei.

ODD 9 are o importanţă decisivă întrucât ajută la stimula-rea dezvoltării, la crearea de locuri de muncă, la încurajarea construirii şi la îmbunătăţirea instalaţiilor esenţiale pentru funcţionarea întreprinderilor şi a societăţii. Standardele internaţionale pot ajuta statele să atingă aceste obiective, susţinând o industrializare durabilă datorită unor specificaţii convenite la nivel internaţional şi stabilind un limbaj univer-sal care facilitează practicile şi relaţiile comerciale. De ase-menea, standardele sunt importante pentru construirea de infrastructuri sigure şi rezistente. Ele furnizează o platformă pentru a asigura interoperabilitatea indispensabilă pentru a integra noile tehnologii în viaţa noastră şi în întreprinderile noastre. Aceste elemente îşi aduc contribuţia la deschiderea de noi pieţe şi la susţinerea modului nostru de viaţă modern acum şi pentru generaţiile următoare.

Dacă obiectivul Naţiunilor Unite, „Construirea unei infras-tructuri reziliente, promovarea unei industrializări durabile de care să beneficieze toţi şi încurajarea inovării” este atins în 2030, lumea va fi un loc mai bun, cu o viaţă mai echilibrată. Mai rămân 12 ani pentru a mobiliza societăţile şi a creşte bunăstarea populaţiei planetei. Va fi o realizare gigantică dacă ne gândim la amploarea investiţiilor şi la schimbarea de mentalitate pe care acest lucru îl implică.

Rampa de lansare a ideilorPentru organizaţii ca ISO, există locuri speciale unde se ela-borează şi se difuzează un ansamblu de produse aplicabile la nivel internaţional, care permit coordonarea, ghidarea şi furnizarea de formule de succes specifice şi reproductibile. Este vorba despre comitetele tehnice ale ISO, care reunesc experţi din toată lumea, care lucrează în mod voluntar. Aleşi de membrii ISO din diferite state, experţii din comitetele teh-nice nu sunt remuneraţi de ISO pentru contribuţia lor. Lipsa de motivaţie financiară face ca standardele ISO să fie inde-pendente, nepărtinitoare şi demne de încredere.

Este nevoie de persoane excepţionale pentru a accepta, la un asemenea nivel de competenţă, un al doilea loc de muncă neremunerat. Un ziarist de la ISO Focus a avut şansa de a o întâlni pe Alice de Casanove, responsabil în domeniul ino-vării la Airbus, o firmă franceză de aeronautică cunoscută pentru faptul că a construit cel mai mare avion din lume, A 380-800. Ziaristul dorea să ştie modul în care doamna de Ca-sanove îndrumă întreprinderea în direcţii noi, ce semnificaţie


au ODD-urile după părerea ei şi ce anume a determinat-o să devină preşedinte al ISO/TC 279, Managementul inovării.

De la debutul său în domeniul video portabil, într-o perioadă în care această tehnologie abia demara, Alice de Casanove a căutat să îmbine tehnologia de vârf cu inovarea, încercând să meargă tot mai departe. Acest mod de a asocia gândirea tehnică riguroasă cu creativitatea în domeniul standardizării era surprinzător. „Eu cred că standardele sunt o bază pentru inovare. Mai mult ca niciodată, modul în care lucrăm se sprijină pe expertiza și pe energia din întreprin-derile specializate”, declară ea. „Utilizarea standardelor este un mod de a defini o bază tehnică”. Când vine vorba de evoluția tehnologiilor stabilite, acest mod este unul din cele mai bune mij-loace de a progresa împreună.

Antiteza activităţiiIată în sfârşit, o persoană a cărei profesiune implică termenul „inovare”! Adesea, standardele sunt percepute de cei care nu le-au utilizat niciodată ca fiind nişte documente prescriptive, axate pe reguli, reprezentând antiteza creativităţii. Ceea ce-i explică doamna de Casanove zi-aristului este total diferit. „Le utilizez de zece ani şi lucrez la elaborarea lor de tot atâta timp”.

Ce crede doamna de Casanove despre standardele internaţionale care provin din sistemul ISO? „Elaborarea lor durează cam mult, dar acest lucru are un motiv întemeiat”, afirmă ea. „Ele sunt globale, multe persoane participă la elaborarea lor. Coordonarea necesită timp, dar conţinutul este diferit, domeniul de aplicare este în general vast şi fundamental”. Fiind vorba de provocări atât de ambiţioase precum ODD 9, această cultură a colaborării şi inovării, care se află în centrul lucrărilor ISO/TC 279, este necesară pentru transformarea „scânteilor” inspiraţiei în idei inovatoare pentru progresul societăţii.

24

Îmbinarea colaborării cu inovarea şi soluţiileÎn domeniul managementului inovării, două standarde sunt la ora actuală în stadiu de proiect: ISO 50503, Ma-nagementul inovării. Instrumente şi metode pentru în-cheierea de parteneriate în domeniul inovării. Ghid prac-tic, care stabileşte o structură pentru managementul parteneriatelor care susţin inovările, cu consecinţe im-portante, şi ISO 50500, care se referă la principiile esen-ţiale şi la vocabularul managementului inovării. Ambele constituie un set de instrumente care permit controlul sinergiei creative care se degajă atunci când se încheie parteneriate pentru a soluţiona provocările împărtăşite.

Doamna de Casanove dă un alt exemplu precis care arată modul în care se îmbină colaborarea, inovarea şi soluţiile care să răspundă necesităţilor. În calitate de firmă care încurajează inovarea, Airbus a susţinut finan-ciar o întreprindere mică, nou creată, denumită Else S.A., care utilizează nanosateliţii, pentru a elibera potenţialul Internetului obiectelor în regiuni care nu sunt conectate la reţea. „Obiectivul este de a permite oricui să benefici-eze de Internetul obiectelor, indiferent de locul unde se află persoana respectivă”, explică doamna de Casanove.

Potenţialul este enorm, în mod deosebit când se pune problema reducerii costurilor printr-o monitorizare efi-cace a infrastructurii. Cu ajutorul acestor dispozitive, este posibil să se gestioneze de la distanţă performan-ţele şi mentenanţa reţelelor de producţie, transformarea şi distribuţia electricităţii, îmbunătăţind eficacitatea şi fiabilitatea datorită comunicării de la maşină la maşină

şi împărtăşirii expertizei, fără să fie nevoie să se trimită personal pe teren, în zonele cele mai inaccesibile.

Senzaţie tehnologicăAspectele financiare care orientează deciziile referi-toare la infrastructură contează. Orice soluţie de redu-cere a costurilor permite să se valorifice fiecare dolar pentru creşterea numărului de cămine racordate la reţea. Evident, este un lucru bun, dar aceste avantaje nu pot oferi decât o vedere de ansamblu a potenţialului unei conectivităţi mai bune. A face accesibil Internetul obiectelor pentru un miliard de persoane care sunt sau despre care se credea că sunt în afara unor astfel de reţele este o forţă care sporeşte acest potenţial deja considerabil.

Internetul obiectelor prin satelit reprezintă o perspec-tivă extraordinară şi seturile de instrumente ale ISO şi IEC conţin zeci de standarde utile pentru a soluţiona provocările actuale pe care le ridică crearea şi mana-gementul infrastructurii electrice şi a energiei. Printre aceste standarde figurează ISO 50001, Sisteme de ma-nagement al energiei. Cerinţe şi recomandări pentru im-plementare, care este unul dintre cele mai cunoscute şi mai utilizate.

„În statele dezvoltate, suntem conştienţi de mult timp de consecinţele involuntare ale activităţilor umane şi ne străduim să rezolvăm problema”, afirmă doamna de Casanove. Declinul îngrijorător al populaţiilor de albine în Europa reprezintă un exemplu în acest sens. În afară


de pierderea unei insecte reprezentative, care produce un aliment delicios, cu valoare energetică deosebită, dispariţia albinelor reprezintă o ameninţare potenţială pentru securitatea alimentelor, întrucât această specie este esenţială pentru polenizarea culturilor. „Crearea „stupilor conectaţi” este o aplicaţie neaşteptată a teh-nologiei, care are un efect mobilizator şi care joacă un rol în inversarea acestei tendinţe”, declară doamna de Casanove. Datorită unor senzori instalaţi în stupi, pu-tem monitoriza la distanţă starea de sănătate şi pro-ductivitatea populaţiilor de albine.

Împărtăşirea acestor date permite oamenilor de ştiinţă să înţeleagă modul în care populaţiile locale reacţio-nează la unii factorii cum ar fi poluarea sau variaţiile de temperatură şi oferă persoanelor particulare şi întreprinderilor un mod de a se implica într-o resursă naturală deosebit de utilă şi de a-i împărtăşi beneficiile sub formă de borcane de miere. „Iată un exemplu care ilustrează modul în care infrastructura permite sinergii. Fiecare apicultor cunoaşte modul în care funcţionează propriile sale colonii, dar când informaţiile sunt culese de la sute sau mii de stupi, potenţialul devine enorm”, declară doamna de Casanove.

Un apeductÎntrucât amploarea provocării pe care o ridică ODD 9 pare gigantică, este util să amintim că schimbarea pozi-tivă ne poate ajuta să găsim soluţii şi ne linişteşte une-ori, când ne aflăm în „zone nesigure”. Acesta este rolul inovării: să gândim diferit şi să transformăm problemele în soluţii. Standardele internaţionale ne ajută în acest sens, propunându-ne o bază obiectivă comună care ser-veşte ca punct de plecare pentru explorarea opţiunilor noastre diferite.

Pentru a reveni la romani, mă gândesc la o scenă din filmul realizat de Monty Phiton şi intitulat: Viaţa lui Brian, în care conducătorul unui grup de rebeli care lupta con-tra ocupaţiei romane întreabă în mod ironic: „ce au făcut romanii pentru noi?” Cineva răspunde pe un ton nesigur: „apeducte? ”, iar alţii continuă enumerarea a tot ceea ce romanii au creat: sisteme de canalizare, de irigare şi, desigur, drumuri. Astfel se subliniază încă o dată faptul că infrastructura este indispensabilă şi că atunci când suntem dotaţi cu un spirit deschis, cu un bun simţ al umorului şi cu o colecţie de peste 22 000 de standarde, totul devine posibil.Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 130, septembrie-octombrie 2018, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permi-siunea Secretariatului Central al ISO (www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 de franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

Rolul inovării constă în a gândi diferit și a transforma problemele în soluţii

26

CASE INTELIGENTEFirma de consultanţă McKinsey preconizează că, în mai puţin de 10 ani, mulţi oameni vor locui în „case inteli-gente” iar că acestea vor valora până în 2020 la nivel global mai mult de 40 de miliarde de dolari. Spre exem-plu, câteva aplicaţii inteligente care sunt şi vor fi folosite în casele automatizate sunt: frigiderele care transmit fotografii ale alimentelor aflate în interiorul său, asis-tenţii virtuali vocali care pot controla electricitatea şi termometrele în case, camerele de supraveghere video care includ caracteristici precum rezoluţia video înaltă şi panorama 360˚ care pot fi monitorizate prin internet sau prin aplicaţii mobile, recunoaşterea facială şi multe alte sisteme care le înlocuiesc treptat pe cele tradiţio-nale.

Viața cotidiană în era tehnologiei inteligenteAproape orice aspect al vieţii noastre poartă amprenta tehnologiei inteligente. De la ter-mostatele de uz casnic până la smartphone-urile şi ceasurile care monitorizează sănătatea, numărul dispozitivelor care sunt conectate la tehnologie se află în creştere.

ISO şi IEC au organizat un comitet tehnic comun (ISO/IEC JTC1) care elaborează standarde internaţionale pentru tehnologiile comunicării şi ale informării. Sunt elaborate standarde internaţionale pentru IoT (Internet of Things) – pentru a face conexiunile posibile; pentru Cloud Computing – pentru stocarea şi recuperarea datelor şi pentru AI (Artificial Intelligence, Inteligenţă artificială) – pentru a elabora aplicaţii.

IEC asigură, prin mai mult de 1800 de standarde proprii, interoperabilitatea dintre sisteme, facilitează mentenanţa pe termen lung şi se ocupă de recondiţionarea infrastructurii oraşelor care utilizează electricitate sau care sunt controlate de dispozitive electronice. De exemplu, standardele şi echipamentele multimedia, audio şi video sunt elaborate de IEC TC 100, iar hardware-le pentru dispozitivele electronice cu display sunt elaborate de IEC TC 110.

ANIMALE ŞI …BEBELUŞI ÎN ERA TEHNOLOGIEIDe-a lungul ultimilor ani a apărut o nouă industrie în mo-nitorizarea activităţii bebeluşilor: senzori, instrumente de recunoaştere vocală şi facială, software de monito-rizare a sănătăţii şi a somnului, dar şi a abilităţilor de învăţare a acestora. Totodată, apar pentru bebeluşi, în industria medicală, plasturi purtabili şi tehnici de elimi-nare a germenilor.

Animalele, mai ales cele domestice, dar nu numai, sunt beneficiarele tehnologiilor inteligente prin produsele purtabile şi de monitorizare, create iniţial pentru oa-meni.

Casele inteligente utilizează dispozitivele mobile pentru a controla sistemele de securitate şi de divertisment Tehnologiile purtabile sunt utilizate în spitale pentru a permite

accesul la toate informaţiile pacientului (Foto: Zebra)


Protejarea datelor cu caracter personal şi păstrarea confidenţialităţii va deveni elementul cheie în dezvolta-rea tehnologiilor inteligente. Datele, odată stocate prin IoT sau AI, trebuie să fie protejate de potenţialii hackeri, iar software-le de conectare a dispozitivelor trebuie să fie criptate pentru a asigura protejarea adecvată a da-telor cu caracter personal. Protejarea de ameninţările cibernetice trebuie să fie garantată pentru a asigura si-guranţa şi securitatea utilizatorilor.

Aşadar, la momentul actual, sistemele şi dispozitivele utilizate în viaţa de zi cu zi se bazează din ce în ce mai mult pe tehnologii precum IoT şi AI, făcându-şi simţită prezenţa în toate sectoarele economice: în agricultură de exemplu, prin crearea unor dispozitive ataşabile pen-tru animale, în scopul identificării acestora; în fabrici, prin crearea unor senzori pentru monitorizarea proce-selor specifice; la fel, aceste tehnologii sunt folosite pentru crearea oraşelor inteligente, pentru sporirea si-guranţei, supravegherea transporturilor, serviciilor de sănătate, resurselor de apă şi energie.

AVIOANE, TRENURI ŞI AUTOMOBILENoile tehnologii revoluţionează modul în care călătorim şi transportăm bunuri. Întreaga industrie a transportu-rilor (producătorii de vehicule, industria feroviară, fabri-canţii de avioane, companiile de transporturi publice, serviciile de transport privat) este preocupată de rezol-varea problemelor din trafic şi de modernizarea tehno-logiilor în aşa fel încât să se obţină un mediu mai puţin poluat, un trafic mai lejer şi călătorii mai sigure şi mai calitative.

Una dintre cele mai mari provocări ale acestei perioade este reprezentată de crearea maşinilor zburătoare. Mulţi fabricanţi încearcă să combine tehnologiile aeri-ene cu cele automobilistice într-un singur autovehicul.

Astfel de obiecte hibridizate au fost prezentate la Spec-tacolul Internaţional de motoare de la Geneva (GIMS) din martie 2018. Acestea cuprind tehnologii încorporate de recunoaştere facială cu inteligenţă vizuală, interfeţe de citire ale stărilor pasagerilor etc.

În ceea ce priveşte siguranţa acestora, un număr de comitete tehnice de la IEC pregătesc standarde inter-naţionale cu privire la componentele din cadrul acestor tehnologii, printre care: CT IEC 47, Semiconductoare, CT IEC 100, Sistemele şi echipamentele audio, video şi multimedia şi CT IEC 69 care se ocupă de problemele standardelor referitoare la încărcarea cu putere ale ve-hiculelor electrice autonome (EV).

O altă inovaţie apărută în domeniul transporturilor este încărcarea camioanelor doar cu electricitate. Deja, câţiva producători majori au lansat camioane electrice pentru încărcări de marfă uşoară (de la eCanter, care pot fi conduse în jur de 120 km dintr-o singură încăr-care), şi sunt în desfăşurare planuri în a dezvolta ase-menea camioane şi pentru marfa grea (care să poată parcurge 350 km cu o singură încărcare şi să transporte până la 11 t de încărcătură).

Mai mult, se doreşte colectarea energiei electrice prin plasarea modulelor fotovoltaice deasupra suprafeţelor drumurilor (acestea pot fie să înlocuiască asfaltul, fie să fie plasate direct pe drumurile existente), iar principala provocare este de a produce panouri care să poată sus-ţine greutăţi atât de mari. La fel, se încearcă colectarea prin piezoelectricitate, adică încărcarea electrică prin-tr-un anumit tip de cristale încorporate dedesubtul stra-tului de asfalt, care, atunci când sunt strivite de roţile şi greutatea autovehiculelor, se deformează şi produc energie electrică. Energia colectată în acest fel poate fi utilizată pentru iluminarea drumurilor, pentru semna-lizarea traficului sau poate fi stocată în baterii pentru utilizări ulterioare.

Însă, odată cu creşterea utilizării vehiculelor conec-tate, poate creşte şi volumul de ameninţări cibernetice (hackerii pot fura automobile sau pot prelua controlul asupra sistemului computerului, pot manipula frânele, motorul şi sistemul de transmisie de la distanţă).

Reţele feroviare, de asemenea, pot fi expuse diferitelor riscuri, mai ales prin mutarea de la tehnologia electro-mecanică la cea digitală, unde interconectarea moder-nizează, dar şi sporeşte nivelul de risc. Shift2Rail, o iniţiativă care aduce împreună părţile interesate din in-dustria feroviară din Europa, îşi propune să definească diferitele aspecte ale securităţii cibernetice şi modul în care ar trebui acestea aplicate în sectorul căilor ferate.

Deoarece utilizarea vehiculelor automatizate devine o realitate în oraşele moderne, stakeholderii implicaţi în

e-camioanele/camioanele inteligente contribuie la reducerea poluării în oraşe (Foto: Daimler AG)

PROTEJAREA DATELOR CU CARACTER PERSONAL

28

HAINE CARE DEZVĂLUIE CUM TE SIMŢI CU ADEVĂRAT

Dispozitivele electronice şi senzorii imprimaţi în îmbră-cămintea şi materialele textile au aplicabilitate, în pre-zent, în toate sectoarele economice şi sociale, acestea permiţând monitorizarea sigură şi corectă a stării de sănătate sau a stării emoţionale a celor care le poartă. Această nouă tehnologie apare în: sport şi sănătate, in-

Textilele inteligente ar putea salva vieţi prin monitorizarea aspectelor legate de sănătatea la locul de muncă (Foto: Toyobo Co Ltd)

dustrie şi comerţ, domeniul militar, în cel al consumato-rilor de produse electronice şi în comunicaţii.

Produsele electronice pentru tipărire par a fi un factor cheie al tehnologiei din viitorul dispozitivelor electronice purtabile, mai ales că se face deja tranziţia pe piaţă de la dispozitivele dure, fixate în plastic, la cele flexibile şi confortabile. Dispozitivele electronice pentru tipărire au devenit necesare într-o lume dominată de tehnologie, iar studiile nu se vor opri aici. Tocmai de aceea există activitate de standardizare în domeniul electronice-lor purtabile în cadrul unor comitete tehnice de la IEC, esenţiale pentru dezvoltarea acestora, precum CT 124, Tehnologiile şi dispozitivele electronice purtabile şi CT 119, Electronice printabile (este vorba în acestea despre încorporarea produselor electronice în textile şi despre metodele şi procedeele de testare a parametrilor produ-selor, evaluărilor duratei de funcţionare şi testarea fiabi-lităţii senzorilor tipăriţi). Aceste două comitete tehnice au înfiinţat grupuri de contact cu IEC TC 47, Dispozitive semiconductoare şi IEC TC 110, Dispozitive electronice de display creând relaţii intermediare şi lucrând eficient, eficace şi sigur.

Pe viitor, se va pune accentul în cadrul dispozitivelor electronice imprimabile, pe comunităţile bioelectronice, care se axează pe monitorizarea şi controlul electronic al sistemelor biologice şi de inginerie a bio-interfeţelor.

Pe măsură ce elementele electronice devin flexibile, ele sunt din ce în ce mai des încorporate în materialele inteligente (Foto: Hindrik Johannes de Groot/Shutterstock.com)

transportul urban îşi pun întrebări acum despre cum poate fi depăşită reticenţa cu care sunt văzute aceste tehnologii într-o societate în care lumea conduce ma-nual şi încă nu are încredere în automatizare.

A contribuit Andreea Tărpescu, Redactor ASRO, din revista E-tech news&views from the IEC, nr. 4, 2018


ASRO a obținut certificarea sistemului de management al calității

Asociația de Standardizare din România (ASRO) a obținut certificarea sistemului de management al calității conform standardului SR EN ISO 9001: 2015 Sisteme de management al calității. Cerințe, ca rezultat al auditului realizat de So-cietatea Română pentru Asigurarea Calității (SRAC).

Anul 2018 se încheie pentru ASRO cu multe realizări, dar cea mai semnificativă este confirmarea oficială a stabilirii, documentării, implementării și menținerii unui sistem de management al calității care acoperă toate activitățile des-fășurate pentru realizarea produselor/serviciilor din domeniul de activitate: elaborarea standardelor române originale, participarea la elaborarea standardelor europene și internaționale, adoptarea ca standarde române a standardelor europene și internaționale, comercializarea standardelor, instruiri și consultanță în domeniul standardizării.

Preocuparea pentru satisfacerea cerințelor utilizatorilor de standarde, prin oferirea de servicii de înaltă calitate, re-alizate în contextul unei preocupări responsabile pentru asigurarea bunăstării și sănătății angajaților, au constituit principalele argumente pentru implementarea acestui sistem de management.

Prin implementarea lui, managementul de la cel mai înalt nivel își asumă angajamentul pentru menținerea și îmbună-tățirea sistemului de management al calității, în scopul realizării politicii și obiectivelor stabilite.

30

EVENIMENTE organizate de ASRO sau la care Organismul Național de Standardizare va participa în 2019

1. CEN/TC 250/SC 3/WG 3 Working Group Evolution of EN 1993-1-3 – Cold-formed members, ianuarie 2019

2. Conferința Asociației Române pentru Tehnica de Securitate (ARTS), Evaluarea Riscului, martie 2019

3. #reCONSTRUIM 2019, martie 2019

4. Conferința Asociației de Fibră Optică din România, martie 2019

5. Întrunirile ETSI-ONS, aprilie, noiembrie 2019

6. Conferința AICPS „Risc și consecințe în proiectarea structurilor”, Eforie Nord, 23-24 mai 2019

7. Ziua comunicațiilor 2019, mai 2019

8. Adunarea generală CEN/CENELEC, București, iunie 2019

9. Conferința Societății Române de Geotehnică și Fundații, septembrie 2019

10. Întrunirile CEN/BT, CLC/BT, februarie, mai, octombrie 2019

11. Conferința națională a Asociației Române pentru Tehnica de Securitate (ARTS), iunie 2019

12. Expoziție Romanian Security Fair organizată de ARTS, București, octombrie 2019

13. Conferința Brigdit, octombrie 2019

14. Expoziție Romanian Facility Management Experience Days (ROFMEX) organizată de Asociația Română de Facility Management (ROFMA), București, noiembrie 2019

15. NOVEMBarh, noiembrie 201

CURSURI ORGANIZATE DE ASROIanuarie – Februarie – Martie 2019

Persoana de contact: Florentina STANCU, Biroul Formare Profesională – ASRO Tel: 0374.999.185 Tel: 0743.030.213E-mail: [email protected]

Cursuri Perioada Durata și Prețul cursului

IANUARIE

Prezentarea cerințelor legale și de reglementare în vigoare aplicabile dispozitivelor medicale în vederea preschimbării/obținerii Avizului de funcționare pentru activități de import/distribuție/depozitare/ instalare/punere în funcțiune/service-mentenanță-reparare.

16-17.01.2019 2 zile700 lei/curs/cursant+TVA

Prezentarea cerințelor legale și de reglementare în vigoare aplicabile dispozitivelor medicale în vederea preschimbării/obținerii Avizului de funcționare pentru activități de import/export/distribuție/ depozitare instalare/service/punere în funcțiune/întreținere protezare ortopedică/auditivă optică medicală


FEBRUARIE

Promovarea unei politici anti-mită prin implementarea unui sistem de management în conformitate cu SR ISO 37001:2017 01.02.2019 1 zi

300 lei/curs/cursant +TVA

Prezentarea cerințelor legale și de reglementare în vigoare aplicabile dispozitivelor medicale în vederea preschimbării/obținerii Avizului de funcționare pentru activități de import/distribuție/depozitare/ instalare/punere în funcțiune/service-mentenanță-reparare.


Prezentarea cerințelor legale și de reglementare în vigoare aplicabile dispozitivelor medicale în vederea preschimbării/obținerii Avizului de funcționare pentru activități de import/export/distribuție/ depozitare instalare/service/punere in funcțiune/întreținere protezare ortopedică/auditivă optică medicală


Auditor intern în domeniul sistemului de management al Sănătății și Securității în muncă, conform SR ISO 45001:2018 11-13.02.2019 3 zile

850 lei/curs/cursant+TVA

Creşterea competenţelor de standardizare ale experţilor din comitetele tehnice 19.02.20191 zi

Gratuit pentru membrii noi din CT ASRO

MARTIE

Prezentarea cerințelor legale și de reglementare în vigoare aplicabile dispozitivelor medicale în vederea preschimbării/obținerii avizului de funcționare pentru activități de import/distribuție/depozitare/ instalare/punere în funcțiune/service-mentenanță-reparare.


Prezentarea cerințelor legale și de reglementare în vigoare aplicabile dispozitivelor medicale în vederea preschimbării/obținerii Avizului de funcționare pentru activități de import/export/distribuție/ depozitare instalare/service/punere in funcțiune/întreținere protezare ortopedică/auditivă optică medicală


Promovarea unei politici anti-mită prin implementarea unui sistem de management în conformitate cu SR ISO 37001:2017 07.03.2019 1 zi

300 lei/curs/cursant +TVA

Auditor inter în domeniul managementului calității conform SR EN ISO 9001:2015 18-20.03.2019 3 zile850 lei/curs/cursant+TVA

Creşterea competenţelor de standardizare ale experţilor din comitetele tehnice 21.03.20191 zi

Gratuit pentru membrii noi din CT ASRO

Specialist al sistemului de management al calităţii conform SR EN ISO 9001:2015 27-29.03.2019 3 zile850 lei/curs/cursant+TVA

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA – ASROStr. Mendeleev, nr. 21-25, 010362, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA

www.asro.roe-mail: [email protected], [email protected]://magazin.asro.ro

Serviciul Marketing-Vânzări: Tel: 021/316 77 25, Fax: 021/316 99 74Serviciul Formare profesională: Tel/Fax: 0743030213 © ASRO 2018

Editura Standardizarea 2018

ISO – Organizaţia Internaţională de Standardizare (înfiinţată în 1947)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul neelectric (servicii, construcţii, chimie, agricultură, standarde fundamentale, produse de uz casnic şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate,

mediu şi protecţia vieţii, transport şi ambalaje) şi tehnologia informaţiei (JTC 1) şi sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 162 membriNumăr de comitete tehnice: 249Număr de standarde în vigoare: 21 991

IEC – Comisia Electrotehnică Internaţională (înfiinţată în 1907)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în electrotehnică, electronică, inginerie electrică), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 62 membri, 24 asociaţiNumăr de comitete tehnice: 204

Număr de standarde în vigoare: 6 606

ITU – Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii (înfiinţată în 1865)

Domeniu de activitate: telecomunicaţiiNumăr de membri: 193 de state membre, peste 700 de membri clasificaţi pe sectoare de activitate şi membri afiliaţi

CEN – Comitetul European de Standardizare (înfiinţat în 1961)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul neelectric (servicii, construcţii, chimie şi agricultură, standarde fundamentale, produse pentru casă şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, mediu şi protecţia vieţii, transport

şi ambalaje), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 34 membri, 3 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 330Număr de standarde în vigoare: 16 651

CENELEC – Comitetul European de Standardizare pentru Electrotehnică (înfiinţat în 1973)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în electrotehnică, electronică, inginerie electrică), sisteme de certificare şi acreditare.

Număr de membri: 34 membri, 3 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 78Număr de standarde în vigoare: 7 026

ETSI – Institutul European de Standardizare pentru Telecomunicaţii (înfiinţat în 1993)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în telecomunicaţii şi sisteme de certificare şi acreditare.

Număr de membri: 809 din 66 de ţăriNumăr de comitete tehnice: 26Număr de standarde în vigoare: 21 343

Organisme internaţionale de standardizare

Organisme europene de standardizare

Standardizarea 2018 web.pdf · metrologiei, cât și în cel al standardizării, ar fi benefică...

Documents

Transcript of Standardizarea 2018 web.pdf · metrologiei, cât și în cel al standardizării, ar fi benefică...