UNIVERSITATEA ,,BABES-BOLYAI”Facultatea de Biologie si Geologie

Cluj-Napoca

Ciuperci din genul Amanitaceae

Autor: Balut Gheorghe-FlorinSpecializare: Biologie

Anul: IGrupa: B1

1

UNIVERSITATEA ,,BABES-BOLYAI”Facultatea de Biologie si Geologie

Cluj-Napoca

Introducere

Genul Amanitaceae face parte din regnul Fungi, increngatura Basidiomycota, clasa Agaricomycetes, subclasa Agaricomycetidae, ordinul Agaricales, familia Amanitaceae si cuprinde specii precum Amanita phalloides, Amanita muscaria, Amanita regalis, Amanita , Amanita cothurnata, Amanita citrina, Amanita virosa, Amanita caesarea etc. (http://indexfungorum.org/Names/NamesRecord.asp?RecordID=700514)

Ciupercile din genul Amanitaceae sunt ciuperci necomestibile, foarte toxice si halucinogene, dar sunt si ciuperci comestibile precum Amanita caesarea sau Amanita citrina . Acestea traiesc in paduri de foioase, de conifere precum si in luminisuri.

Amanita muscaria:

Specia Amanita muscaria (lat. mus =soarece; careo, ere =a evita, a tine deoparte) are palaria de culoare rosie-intens, portocalie sau galbena-portocalie. Pe palarie se gasesc numerosi solzi de culoare alba. Palaria este globuloasa in tinerete, apoi ca un clopot bombat, iar spre maturitate devine aproape plana. Piciorul este alb, bulbos la baza, inconjurat de volva in forma de solz. In stadiul tanar volva este puternic dezvoltata. Piciorul la partea superiora

2

http://files.shroomery.org/files/08-47/703065548-Fly_Agaric.jpg

UNIVERSITATEA ,,BABES-BOLYAI”Facultatea de Biologie si Geologie

Cluj-Napocaprezinta un inel bine vizibil. Carnea este alba, devenind roscata sub cuticula ce acopera palaria. Aceasta ciuperca este toxica, dar nu la fel de periculoasa ca Amanita phalloides sau alte ciuperci din acest gen. Este o specie toxica, datorita alcaloidului muscarina care determina sindromul muscaridian. Semnele intoxicatiei apar dupa cateva ore si se manifesta prin greata, ameteala, voma, pierderea cunostintei, un fel de betie, uneori cu delir furios. Amanita muscaria se intalneste prin paduri (de conifere, amestec si foioase) si este cunoscuta popular sub denumirea de muscarita, palaria sarpelui etc. (http://micologie.bioge.ubbcluj.ro).

Amanita phalloides:

Aceasta specie are palaria carnoasa, de 7-15 cm in diametru. In stadiul tanar palaria este sferica iar apoi la maturitate devine plata. Culoarea palariei variaza intre galben ca lamaia, galben-verzui sau verde-masliniu. Suprafata palariei este neteda, fin striata, cu striuri negricioase sau brune, care strabat cuticula si sunt dispuse radiar, de la centru spre margine. Piciorul are 5-11 cm lungime, este albicios, plin si prezinta, la baza, un bulb mai mult sau mai putin dezvoltat.

3

http://www.commanster.eu/commanster/Mushrooms/Agaric/SuAgaric/Amanita.phalloides.jpg

http://mycorant.com/wp-content/uploads/2009/09/amanitaphalloides.jpg

UNIVERSITATEA ,,BABES-BOLYAI”Facultatea de Biologie si Geologie

Cluj-NapocaDeasupra inelului si in dreptul volvei, piciorul este verzui; poate fi patat in zigzag cu verde. Inelul membranos este striat si lasat in jos. Volva este persistenta, membranoasa, bine dezvoltata, alba si lobata. Creste pe sol, izolat sau in grupuri, in paduri de foioase si de conifere, în locuri umbroase si umede. Contine substante toxice care au fost separate in doua grupe: amatoxine si falotoxine. Consumarea acestei ciuperci provoaca sindromul faloidian si determina, în cazurile grave, decesul consumatorului. Se mai numeste si buretele viperei sau ciuperca alba (http://www.scatiii.com/CPN/mic_atlas_micologic/86.html).

Amanita pantherina:

Specia Amanita pantherina are palaria carnoasa, fragila, vascoasa pe timp umed si lucioasa pe timp uscat. Initial, palaria este convexa, apoi devine plata si ajunge la 6-15 cm in diametru. Culoarea palariei este cafenie-cenusie, cenusie-olivacee sau ocracee, mai inchisa la mijloc. Pe suprafata palariei se afla numerosi solzi albi, dispusi regulat in cercuri concentrice. Marginea palariei este striata. Lamele regiunii himeniale sunt albe, libere, numeroase si serate. Piciorul este alb, neted, bulbos la baza, striat deasupra inelului, fistulos, de 5-15 cm lungime si 0,5-3 cm grosime. Inelul este alb, membranos, striat, lasat in jos, situat aproape la jumatatea piciorului. Volva este alba, adesea sub forma de 3-4 inele albe care inconjoara bulbul voluminos. Carnea este alba, are

4

http://www.svims.ca/council/illust/Amanita%20pantherina%20group%201%20Catherine%20Ardrey.jpg

UNIVERSITATEA ,,BABES-BOLYAI”Facultatea de Biologie si Geologie

Cluj-Napocagust dulceag initial, apoi devine acra. Creste in paduri de foioase si de conifere si este o specie otravitoare. Consumarea acestei ciuperci provoaca sindromul panterian, care se manifesta prin tulburari digestive (greturi, voma, dureri abdominale etc.), urmate de tulburari psihomotorii (delir cu halucinatii). Persoana intoxicata isi pierde luciditatea si trece de la o veselie extraordinara la o stare de nebunie furioasa denumita nebunie panteriana. Se mai numeste si burete pestrit sau burete bulbos (http://micologie.bioge.ubbcluj.ro).

Amanita citrina:

Specia Amanita citrina are palaria galbuie sau limonie, rar alba, de 6-10 cm în diametru si acoperita cu solzi mari. Cuticula este lipicioasa si lucioasa. Lamele sunt initial albicioase si apoi galbui. Sporii sunt albi si aproape sferici. Piciorul este cilindric, de 5-12 cm înaltime, alb sau galbui si cu bulb la baza. Pe traiectul piciorului se poate observa un inel membranos. Carnea este alba, cu miros de sfecla si gust neplacut. Se intalneste pe sol, prin paduri, de vara pana toamna. Sporii hialini, albi în masa, de 8-10 μ, sunt subglobuloşi, netezi. Este comestibila, cu valoare alimentara mica. Poate fi confundata cu Amanita phalloides (http://micologie.bioge.ubbcluj.ro)(http://www.scatiii.com/CPN/mic_atlas_micologic/83.html).

Amanita caesarea:

Aceasta specie are palaria de 10-20 cm în diametru, portocalie sau galbena-aurie, neteda, stralucitoare, uneori acoperita cu

5

http://www.francini-mycologie.fr/DOSSIERS_SPECIAUX/Amanita_caesarea_groupe.jpg

http://www.photomazza.com/IMG/jpg_Amanita_citrina.jpg

UNIVERSITATEA ,,BABES-BOLYAI”Facultatea de Biologie si Geologie

Cluj-Napocasolzi albi proveniti din valul general. Este carnoasa, initial sferica, apoi devine semisferica si în final plata. Marginea palariei este fin striata. În stadiul tânar, carpozomul are aspectul unui ou si este acoperit, în întregime, de valul general, care este alb si gros. Lamele regiunii himeniale sunt libere, de culoare galbena-aurie. Piciorul are 8-12 cm lungime si 2-3 cm în diametru, este galben-auriu, cilindric, neted, bulbos la baza, carnos, plin si apoi usor spongios. Inelul este galben, striat, lasat în jos. Volva este membranoasa, alba, lobata, densa, persistenta si înconjoara piciorul la baza. Carnea este alba, densa, cu miros si gust placut. Sub cuticula palariei si a piciorului, carnea este galbena. Se mai nu meste si roinita sau burete domnesc. Sporii sunt hialini, albi in masa, de 6-7 x 8-12 μ, ovoizi sau elipsoidali, gutulati, netezi. Aceasta specie creste izolat sau in grupuri in paduri de foioase, in luminisuri, mai ales in sudul si vestul tarii. (http://www.scatiii.com/CPN/mic_atlas_micologic/82.html) (http://micologie.bioge.ubbcluj.ro).

Majoritatea ciupercilor din genul Amanitaceae sunt ciuperci necomestibile, toxice si halucinogene dar sunt si specii comestibile, unele chiar cu valoare comerciala ridicata, fiind foarte bune la gust.

Stiati ca:Reteaua de filamente subterane ale ciupercilor poate da nastere mai multor picioare si ca acestea sunt de obicei dispuse sub forma unor cercuri regulate, numite ”cercuri ale vrajitoarelor”?

Bibliografie:

6

UNIVERSITATEA ,,BABES-BOLYAI”Facultatea de Biologie si Geologie

Cluj-Napoca

http://commanster.eu/commanster/ Mushrooms/Agaric/SuAgaric/Amanita.phalloides.jpg

http://files.shroomery.org/files/08- 47/703065548-Fly_Agaric.jpg

http://francini-mycologie.fr/ DOSSIERS_SPECIAUX/Amanita_caesarea_groupe.jpg

http://indexfungorum.org/Names/ NamesRecord.asp?RecordID=7005144

http://micologie.bioge.ubbcluj.ro http://mycorant.com/wp-content/

uploads/2009/09/amanitaphalloides.jpg

http://photomazza.com/IMG/ jpg_Amanita_citrina.jpg

http://www.scatiii.com/CPN/ mic_atlas_micologic/

http://svims.ca/council/illust/Amanita %20pantherina%20group%201%20Catherine%20Ardrey.jpg

Pârvu, M., 2003, Botanică sistematică I, Ed. Gloria, Cluj-Napoca

Parvu, M., 2007, Ghid practic de micologie, Ed, Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca

7