Aforisme, Cugetari, Maxime, Reflectii

download Aforisme, Cugetari, Maxime, Reflectii

of 59

  • date post

    11-Aug-2015
  • Category

    Documents

  • view

    219
  • download

    25

Embed Size (px)

description

aforisme

Transcript of Aforisme, Cugetari, Maxime, Reflectii

Aforisme, cugetari, maxime, reflectii Adevr minciun Admiraie invidie linguire Altruism egoism Ambiie, aspiraie Amintire, nostalgie, melancolie uitare Art Atitudine, apreciere Avariie detaare Bine ru; buntate rutate Blndee Mnie Bucurie, plcere durere, suferin Caracter Cinste, corectitudine Compensaie Complex de inferioritate Contiin instinct Contemporaneitate Contrarii, contradicii, contraste Convingere constrngere Credin Critic Cultur, civilizaie Cunoatere ignoran Cunoaterea de sine Curaj, ndrzneal, eroism, pruden fric, spaim, laitate Curvie feciorie Cuvnt tcere Datorie Desavrire Deertciune Devotament Discernmnt Discreie curiozitate mrturisire Dorin Drept, dreptate, justiie, putere Educaie Experien Fericire nefericire nenorocire Filosofie Frumusee Generaie Generozitate, drnicie

Glorie Greal Hotrre ndoial Ideal Idee Identitate Iertare rzbunare Imaginaie, iluzie, vis Individualitate, personalitate mediocritate Inteligen, gndire, raiune, judecat, nvtur, nelepciune prostie, nerozie Intenie Interes Intransigen Istorie, tradiie Iubire ur gelozie indiferen ncredere n sine ndemnare nelegere Lege Lenevie osteneal Libertate sclavie Mndrie smerenie Merit Mil, comptimire Mnie Moderaie exagerare Modestie, mndrie orgoliu, trufie, vanitate, ngmfare Moral Mulumire nemulumire Munc, efort, creaie, aciune lene Naivitate Noblee josnicie Noroc nenoroc Obiectivitate subiectivitate Obisnuin, deprindere Om, omenire Opinie Optimism Pesimism Pace rzboi Parvenire Pasiune Patrie, popor Pedeaps Pocin Prejudecat

Prevedere Prietenie Primejdie, ncercri Profunzime aparen Putere slbiciune Rbdare, perseveren Recunotin ingratitudine Religie, superstiie Renunare, resemnare Respect, stim dispre, insult, calomnie Retragere, mprtiere, nstrinare Ruine Sacrificiu, jertf Scop mijloc Sensibilitate, emotivitate Sfat Sinceritate ipocrizie Soart, destin Speran, ndejde desperare, dezndejde Spirit, ironie Stpnire de sine tiin ignoran Succes, victorie Suferin rbdare Talent, geniu Timpul Tineree btrnee Umanitate, solidaritate, singurtate Universalitate Virtute viciu, patimi Voin Vorbrie tcere

Adevr minciun

E absurd sa cauti a judeca adevarurile dupa lucrurile materiale ce se schimba intr-una si nu staruie nicidata in aceeasi stare; cand cauti adevarul, trebuie sa te bizui pe cele ce raman pururea aceleasi si nu sufera nici o schimbare (Aristotel) Adevarul obiectiv exista independent de om si de omenire, in sensul ca el nu depinde de bunul plac al oamenilor (F. Bacon) Adevarul este acelasi pe orice fata a lui (Seneca) Prieteni, eu stiu ca vorbele pe care le voi spune sunt adevarate. Cu multa truda se gaseste adevarul si cu greu patrunde in suflet crezarea (Emedocles) Noi nu stim nimic in realitate; caci adevarul e in abis (Democritus) Daca voi spune adevarul, nu-ti voi face bucurie; iar daca iti voi face bucurie, nu voi spune adevarul (Agathon) Limba care greseste spune adevarul (Menander) Noi vrem sa gasim adevarul, nu sa convingem pe vreun adversar (Cicero) Cand adevarul nu poate fi cercetat, neadevarul sporeste (Curtius) Cei care nu iubesc adevarul isi iau ca pretext al contestarii lui multimea acelora care-l tagaduiesc. (Pascal) Adevar dincolo de Pirinei, eroare dincolo (Pacal) Nici contrazicerea nu e un semn de neadevar, nici lipsa de contrazicere nu e un semn de adevar (Pacal) Adevarul este atat de intunecat in aceste timpuri si minciuna atat de fixata, incat n-am fi in stare sa cunoastem adevarul, daca nu l-am iubi. (Pacal) Noi credem uneori ca lucrurile sunt adevarate, numai fiindca sunt spuse in mod elocvent. (Pacal) Sa ne ferim a vesti adevaruri celor care nu sunt in stare sa-l asculte. (Rousseau) Este iertat sa se spuna si o minciuna, cand e in joc viata (Pisander) Ce-i drept, nu-i frumos sa spui minciuni; dar cand adevarul aduce primejdie cuiva, ii ieste iertat sa spuna si ce nu-i frumos. (Sofocle) Minciuna are cate odata in ochii multimii o putere mai mare si mai convingatoare decat adevarul (Menander) Durerea sileste si pe nevinovati sa minta (Syrus) Mincinosul trebuie sa aiba memorie buna. (Quintilian) Buna parte din vorbirea mestesugita consista in a stii cum sa minti. (Erasmus) Nu-ti imbogatesti sufletul cu adevaruri marunte; cine si-ar face avere adunand praful de aur imprastiat pe pamant? (L. Blaga) Exista o mare deosebire intre minciuna menita sa te apere pe tine si cea menita sa apere pe altcineva (H. Fielding) Admiraie invidie linguire Prea repede acordata, admiratia e un semn de slabiciune. (H. de Balzac) Invidia dezleaga limbile, dupa cum admiratia le ameteste. (H. de Balzac)

Daca anumite laude ti se par prea mari, socoteste-le lingusitoare (Democrit) Lauda nu e departe de admiratie, dar cea mai mare admiratie nu se manifesta prin cuvinte, ci prin tacere. (A. Gellius) isi mai aduc aminte ca au fost tineri si cat le venea greu sa fie neprihaniti si cumpatati. Primul lucru ce li se intampla oamenilor dupa ce au renuntat la placeri, fie din bunavointa, fie din dezgust, fie din pricina dietei, e sa le osandeasca la altii ; ne-ar placea ca un bun care nu mai exista pentru noi, sa nu mai existe nici pentru restul lumii; e o pornire de invidie (J. de La Bruyere) Lingusitorii se pare, traiesc pe seama cui le da crezare (La Fontaine) Lipsa de invidie e cel mai bun semn al unor inalte virtuti (La Rochefoucauld) Nu lauzi de obicei decat pentru a fi laudat (La Rochefoucauld) Lingusirea este o moneda falsa careia vanitate noastra ii acorda valoare de schimb.(La Rochefoucauld) Altruism egoism Egoistul imparte cu altii numai grijile si supararile lui (H. de Balzac) Dragostea abstracta pentru umanitate ascunde aproape intotdeauna o iubire egoista fata de tine insuti (F. Dostoievski) Nici cei mai buni dintre oameni nu sunt scutiti de egoism (V. Hugo) Raza de soare care te incalzeste pe tine nu ti-e imputinata prin faptul ca se incalzeste la ea si vecinul tau (Al. Vlahuta) Ambiie, aspiraie Orice ambitie are acest pacat: nu priveste in urma placerea de a vedea in urma lui multi insi nu-i atat de mare ca durerea de a vedea pe vreunul inaintea lui (Seneca) Amintire, nostalgie, melancolie uitare Stii prin ce a pedepsit Dumnezeu trufia omului? Dandu-i amintirea (O. Desnsusianu fiul) Exita amintiri atat de dureroase, incat iti pricinuiesc o suferinta fizica. (F. Dostoievski) Art Stilul arata omul (G. L. Buffon) Atitudine, apreciere Cand vezi lumia, te intrebi oare din cate scantei este alcatuita? (Ov. Densusianul fiul) Nu cauta sa mearga lumea dupa vointa ta, ci indreapta voia ta dupa mersul lumii. Si vei iesi bine. (Epictet) Fixeaza-ti in minte (chiar de acum) o regula si un ideal de purtare, carora sa te conformezi riguros atat in singuratate cat si intre oameni. (Epictet) Daca se vorbeste de rau despre tine si o fi adevarat, indreapta-te; daca sunt minciuni, razi. (Epictet) Poarta-te ca si cum ai fi privit de toata lumea. (B. M. Garcian) Avariie detaareSocotete bogia ultimul dintre bunuri; cci e cea mai nesigur din toate ce posedm. (Alexis) Eu duc cu mine tot ce am. (Bias) neleptul Bion spunea c patima mbogirii este obria tuturor viciilor. (Bion)

Viaa printre strini te nva cumptarea, cci fiertura de orz i culcuul de paie sunt leacurile cele mai dulci mpotriva foamei i a oboselii. (Democrit) Dorina de ctig care nu se satur niciodat este mai rea dect srcia cea mai mare, cci creterea lcomiei aduce creterea nevoilor. bogia i srcia exprim, deci, un raport, pe acela dintre nevoi i mplinirea lor. Exist, deci, bogai sraci i sraci bogai. n acelai sens, caracteristic pentru morala antic: Srcie, bogie: cuvinte pentru lips i abunden. Nu este bogat acel cruia i lipsete ceva i nu este srac acel cruia nu-i lipsete nimic. Dac nu doreti mult, puinul i va prea mbelugat. Dorinele moderate fac srcia puternic precum e bogia. (Democrit) Fericirea i nefericirea sunt n suflet. (Democrit) Dac nu vei dori multe (lucruri), puinul i va prea mult; cci o dorin moderat face srcia echivalent cu bogia. (Democritus) Sperana unui ctig ruinos este nceputul pagubei. (Democritus) Diogene spunea c srcia vine spontan n ajutorul filozofiei; cci, pe cnd aceasta ncearc s ne conving prin vorb, srcia ne constrnge prin fapte. (Diogenes Cynicus) Nu spune niciodat despre ceva c l-ai pierdut, ci c l-ai dat napoi. i-a murit copilul? A fost dat napoi. i-a murit soia? A fost dat napoi. i-a fost luat pmntul? i acesta a fost dat napoi. Da, dar cel care mi l-a luat este un om ru. Ce-i pas prin cine i l-a cerut napoi cel care i l-a dat? Ct timp i-l d, ai grij de el ca de lucrul altuia, cum fac cltorii ntr-un han. (Epictetus) E greu s fii nelept, cnd eti bogat, sau bogat, cnd eti nelept. (Epictet) Srcia, msurat cu scopul vieii propus de natur, este o mare bogie; bogia ns, cnd nu este limitat, este o mare srcie. (Epicur) Nimic nu-i ajunge aceluia care consider puin ceea ce de fapt este suficient. (Epicur) Ce este abundena? Un cuvnt i nimic mai mult; neleptul se mulumete doar cu strictul necesar. (Euripide) Celor care vor multe le lipsesc multe; st bine acela; cruia zeul i-a dat cu o mn econoam ceea ce-i deajuns. (Horatius) O bogie mare pentru om este s se mulumeasc cu un trai cumptat; cci niciodat nu lipsete puinul. (Lucretius) Cnd vei dobndi ctig dintr-o afacere necinstit, s fii ncredinat c ai (luat) o arvun a nenorocirii. (Menander) Bogia este un vl care ascunde multe plgi. (Menandru) Totdeauna bogia are multe necazuri: invidie, defimare i ur mult, neplceri numeroase i mii de neajunsuri, treburi multe i strngere de lucruri necesare pentru trai. i-ndat dup aceea iat c omul moare, lsnd altora averea sa pentru (a tri) n lux. De aceea prefer s fiu srac, s am ct trebuie, s duc o via fr griji i s n-am nici avere (dar) nici neplceri. Cci tot omul srac este scutit de mari rele. (Philemon) i nelepciunea este prins (n mrejele poftei) de ctig. (Pindarus) S tim s ne mrginim ambiiile: a tnji dup c