Ciobaneleonora Rolulgrupului Ndezvoltareapersonalit Iielevilor (1)

6
Rolul grupului în dezvoltarea personalităţii elevilor Fiinţa umană a evoluat în decursul timpului ca parte integrantă a unui grup, care creează şi vehiculează valori, determină norme socio-profesionale şi se dezvoltă în cadrul unor structuri socio-culturale. T. Herseni (1982, p.513) susţine că: „Nu numai indivizii ca atare, dar şi omenirea, mai exact specia umană, este socială, în înţelesul că s-a născut, s-a format şi se dezvoltă până azi, exclusiv în forme colective de viaţă.” Primele experienţe de viaţă şi învăţare socială se produc în contextul grupului, ca apoi să se manifeste treptat dorinţa de asociere, răspunzând astfel celor două nevoi conflictuale: de a se diferenţia de alţii şi de a se identifica cu grupul. După 1970 asistăm la o abordare cognitivă a grupului, punându-se accent pe rolul individului în grup. Grupul se constituie prin reunirea resurselor membrilor săi (cunoştinţe, efort intelectual, timp), pentru a rezolva sarcini diverse şi complexe, într-o manieră activă, pornind de la experienţele proprii, dar şi ale altora, generând sentimente de bunăstare şi autoapreciere. Grupul de elevi se caracterizează printr-o dinamică specifică a relaţiilor de influenţare : intercţiunile din interiorul grupului sunt mutuale, fiecare membru asimilează şi utilizează valorile promovate de grup ;

description

rolul grupului in dezvoltarea copilului -consiliere

Transcript of Ciobaneleonora Rolulgrupului Ndezvoltareapersonalit Iielevilor (1)

Fiina uman a evoluat n decursul timpului ca parte integrant a unui grup, care creeaz i vehiculeaz valori, determin norme socio-profesionale i se dezvolt n cadrul unor structuri socio-culturale

Rolul grupului n dezvoltarea personalitii elevilorFiina uman a evoluat n decursul timpului ca parte integrant a unui grup, care creeaz i vehiculeaz valori, determin norme socio-profesionale i se dezvolt n cadrul unor structuri socio-culturale. T. Herseni (1982, p.513) susine c: Nu numai indivizii ca atare, dar i omenirea, mai exact specia uman, este social, n nelesul c s-a nscut, s-a format i se dezvolt pn azi, exclusiv n forme colective de via.

Primele experiene de via i nvare social se produc n contextul grupului, ca apoi s se manifeste treptat dorina de asociere, rspunznd astfel celor dou nevoi conflictuale: de a se diferenia de alii i de a se identifica cu grupul.

Dup 1970 asistm la o abordare cognitiv a grupului, punndu-se accent pe rolul individului n grup.

Grupul se constituie prin reunirea resurselor membrilor si (cunotine, efort intelectual, timp), pentru a rezolva sarcini diverse i complexe, ntr-o manier activ, pornind de la experienele proprii, dar i ale altora, genernd sentimente de bunstare i autoapreciere.

Grupul de elevi se caracterizeaz printr-o dinamic specific a relaiilor de influenare:

interciunile din interiorul grupului sunt mutuale, fiecare membru asimileaz i utilizeaz valorile promovate de grup;

orienteaz comportamentul acional conformist dar i creator al fiecrui membru;

intervin alturi de interaciunile specifice binomului educaional i factori externi ( prini, ageni socio-culturali);

trebuie s fie deschise i dezvoltate calitativ, pentru a favoriza experiene de nvare diverse i complexe;

s vin n ntmpinarea nevoilor pe care elevii nu i le pot satisface singuri.

Din aceast perspectiv grupul de elevi are pe de-o parte menirea de a genera norme i modele educaionale, fiind mediu educogen, dar i de a permite exercitarea forei educative asupra individului i grupului.

Sistemul de comunicare la nivelul grupului de elevi

Relaiile interumane se manifest n grup la dou niveluri care se ntreptrund:de comunicare i afective. Cele de comunicare sunt triplu direcionate: educator- elevi; elevi educator i elevi- elevi. Multivalena acestor relaiilor este generat de interesele de mare diversitate.

Calitatea sistemului de comunicare n grup determin realizarea obiectivelor educaionale specifice grupului de elevi i obinerea performanelor scontate, prin respectarea regulilor de comunicare n grup, creterea responsabilitii personale i de grup n raport cu informaia vehiculat, ascultarea activ i promovarea ideilor creatoare.

n coala actual individul este format pentru a fi capabil s-i modeleze propria identitate, s-i aleag scopuri proprii i s rspund de aciunile sale. Identitatea personal precede i este distinct de calitatea de membru al grupului. Influenele reciproce dintre indivizi i grupuri sunt diferite.Expresia caracteristicilor personalitii unice poate fi susinut de ambiana social. Caracteristicile interaciuniin grupul de elevi n condiiile ndeplinirii unor sarcini simple, activitatea de grup este stimulativ, competitiv, n rezolvarea sarcinilor complexe, rezolvarea de probleme, obinerea soluiei corecte e facilitat de emiterea de ipoteze multiple i variate;

stimuleaz efortul i productivitatea elevului; este important pentru autodescoperirea propriilor capaciti i limite, pentru autoevaluare;

elevii care lucreaz n echip sunt capabili s aplice i s sintetizeze cunotinele n moduri variate i complexe, nvnd n acelai timp, mai temeinic dect n cazul lucrului individual;

dezvolt capacitile elevilor de a lucra mpreun - component important pentru via i pentru activitatea lor profesional viitoare;

dezvolt inteligenele multiple, capaciti specifice inteligenei lingvistice (ce implic sensibilitatea de a vorbi i de a scrie; include abilitatea de a folosi efectiv limba pentru a se exprima retoric, poetic i pentru a-i aminti informaiile), inteligenei logice-matematice (ce const n capacitatea de a analiza logic problemele, de a realiza operaii matematice i de a investiga tiinific sarcinile, de a face deducii), inteligena spaial (care se refer la capacitatea, potenialul de a recunoate i a folosi patternurile spaiului; capacitatea de a crea reprezentri nu doar vizuale), inteligena interpersonal (capacitatea de a nelege inteniile, motivaiile, dorinele celorlali, crend oportuniti n munca colectiv), inteligena intrapersonal (capacitatea de autonelegere, autoapreciere corect a propriilor sentimente, motivaii, temeri), inteligena naturalist (care face omul capabil s recunoasc, s clasifice i s se inspire din mediul nconjurtor), inteligena moral (preocupat de reguli, comportament, atitudini) ;

stimuleaz i dezvolt capaciti cognitive complexe (gndirea divergent, gndirea critic, gndirea lateral capacitatea de a privi i a cerceta lucrurile n alt mod, de a relaxa controlul gndirii);

munca n grup permite mprirea sarcinilor i responsabilitilor n pri mult mai uor de realizat;

timpul de soluionare a problemelor este de cele mai multe ori mai scurt n cazul lucrului n grup dect atunci cnd se ncearc gsirea rezolvrilor pe cont propriu;

cu o dirijare adecvat, nvarea prin cooperare dezvolt i diversific priceperile, capacitile i deprinderile sociale ale elevilor;

interrelaiile dintre elevi, emulaia, sporete interesul pentru o tem sau o sarcin dat, motivndu-i pentru nvare;

instruirea interactiv ofer elevilor posibilitatea de a-i mprti prerile, experiena, ideile, strategiile personale de lucru, informaiile;

se reduce la minim fenomenul blocajului emoional al creativitii;

grupul d un sentiment de ncredere, de siguran, antrenare reciproc a membrilor, ce duce la dispariia fricii de eec i curajul de a-i asuma riscul;

Interaciunea colectiv are ca efect i educarea stpnirii de sine i a unui comportament tolerant fa de opiniile celorlali, nfrngerea subiectivismului i acceptarea gndirii colective.

Dup nevoile i trebuinele psihologice ale elevilor relaiile interpersonale se pot clasifica n relaii de: intercunoatere, intercomunicare, socio-afective (afectiv-simpatetice), de influenare.

a) Relaii de intercunoatere ce sunt determinate de nevoia psihologic de a avea informaii despre personalitatea, felul de a fi al celuilalt. b) Relaii de intercomunicare sunt determinate de nevoia de a se informa reciproc, de a comunica. n clas se creeaz un univers deschis provocrilor informaionale, cu schimburi de mesaje. Comunicarea poate fi abordat sub diferite aspecte:

- modelele intercomunicrii

- contextul n comunicarea interpersonal

- aspecte particulare ale comunicrii interpersonale

- aspecte nonverbale

situaii de perturbare a comunicrii: filtrarea informaiilor, blocajul efectiv, bruiajul, distorsiunea duc la criz educaional soluionat cu mare greutate.

c) Relaii socio-afective prefereniale apar din nevoi de tip interpersonal, schimb de emoii sentimente. Relaiile afectiv-simpatetice presupun relaii de simpatie i antipatie, preferin i respingere reciproc.

d) Relaii de influenare- elevul i nsuete o serie de norme i valori pe care le dezvolt pe termen lung. Relaiile de influenare sunt determinate de poziia pe care o ocup n ierarhiile subiective i obiective. Educatorul prin utilizarea unor stiluri manageriale variate i adaptate situaiilor de nvare concrete, are un rol fundamental n monitorizarea i consilierea echipei, asigurnd resursele necesare dar i identificarea celor actuale, oferind feedback-uri constructive pentru ameliorarea i optimizarea procesului, urmrind creterea performanei i modelnd competenele prosociale.

A cunoate i a fi cunoscut de ceilali sunt principii eseniale ale oricrui proces educaional, determinnd adaptarea stilurilor manageriale la aceste deziderate. Relaiile intergrupale, cu un nivel moderat de intimitate devin prioritare pe parcursul colaritii, dezvoltarea acestora fiind esenial pentru procesul de socializare.BIBLIOGRAFIE

Allport, G. W.,( 1981), Structura i dezvoltarea personalitii, E.D.P., Bucureti

Ausubel, D. P., Robinson, F. G.,( 1981), nvarea n coal, E.D.P., Bucureti

Boboc, I.,(2002), Psihologia organizaiilor colare i managementul educaional, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti

Cristea,S.,(2003), Managementul organizaiei colare, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti

Duks, S.(2000), Relaiile interpersonale.A gndi, a simi, a interaciona, Ed. Polirom, Iai

Lect. Univ. drd. Anca Petroi,- Curs -Managementul clasei de elevi