Cidru de mere

Cel mai bun cidru se obtine din mere acrisoare, dar coapte. Merele necoapte dau un cidru acru, lipsit de aroma. Merele padurete nu se folosesc singure la prepararea cidrului, ci in amestec cu alte fructe, deoarece contin mult acid si tanin. De asemenea, nu se folosesc la prepararea cidrului perele, din cauza continutului mic in acizi. Pentru a obtine un cidru superior trebuie sa alegem bine merele. Ele trebuie sa fie sanatoase, bine coapte, proaspete, sa nu fie lovite sau atacate de diverse boli (patate, mucegaite, inceput de putrezire), sa nu fie viermanoase. Merele pot fi dintr-un singur soi sau amestec de soiuri. Se prefera soiurile mai zemoase, cum sunt Renet de Champagne. Merele alese se spala bine, se zdrobesc si se scoate sucul la presa. Sucul obtinut se strecoara printr-o panza, tifon sau sita deasa de par si se pune in vasul de fermentat. Se adauga zahar dupa dorinta si in functie de gradul de coacere al merelor. La merele mai acrisoare se va adauga mai mult zahar decat la cele dulci. La un cidru de mere coapte cu un continut normal de zahar nu se mai adauga zahar. Vasul in care se pune sucul la fermentat se astupa cu un dop de fermentatie (un dop prin care se trece capatul unui furtun, iar celalalt capat se introduce intr-un borcan de apa). Fermentatia este mai puternica in primele zile, apoi scade in intensitate. Dupa ce fermentatia a incetat, cidrul se sifoneaza cu ajutorul unui furtun in alt vas, cu grija, pentru a nu tulbura drojdia de pe fundul vasului. Se astupa vasul si se lasa sa mai stea intr-un loc rece. Dupa ce fermentatia a incetat, ea totusi continua lent inca 4-6 saptamani, dupa care cidrul se trage in sticle, se astupa cu dopuri oparite si se pastreaza la rece.

Bottom of FormTop of Form

Cidrul, una dintre cele mai vechi buturi naturale preparate de om, dateaz din perioada grecilor i romanilor. n timp, butura s-a rspndit pe tot mapamondul.Consumat n lumea ntreag, cidrul este o butur preferat de britanici, de francezi i de americani, pentru a-i enumera doar pe marii consumatori din lume.n Marea Britanie se nregistreaz cel mai mare consum de cidru pe cap de locuitor i tot aici este sediul central al marilor companii care produc aceast butur.Cidrul face parte i din categoria buturilor tradiionale consumate de francezii din Bretania i din Normandia. n schimb, cidrul preparat din pere este o butur tradiional n Spania.Ce beneficii are cura cu cidruBeneficiile curei de cidru se datoreaz, mai ales, coninutului mare de fenoli, valoroi antioxidani, a cocteiului de vitamine : C ( n mod special), B1, B2, E, PP i K, de minerale i de taninuri. De aceea, cidrul este considerat un remediu valoros i pentru afeciuni precum: anorexia, virozele, litiaz urinar i pentru alergii.Butura aceasta revigorant se obine prin fermentarea sucului de fructe, mai ales de mere i de pere, la o temperatur de 4-16 grade Celsius. De asemena, se poate prepara cidru i din alte fructe : coacze, ctin, caise, viine, zmeur, caise, piersici, smochine i din diverse fructe de pdure.Un consum de cte 50 ml de cidru de trei ori pe zi combate carena de vitamine i de minerale, frecvent la orice vrst i rentinerete organismul. Totodat, aceast butur slab alcoolizat (3-8%) i revigorant este recomandat de nutriioniti pentru aportul de substane nutritive, care contribuie la prevenirea cancerului i a bolilor cardiovasculare.Cidrul se prepar din ingrediente sortateCel mai gustos cidru de mere se prepar din fructe sortate care trebuie s fie coapte, dar acrioare, zemoase i din acelai soi. Atunci cnd cidrul se prepar din mai multe soiuri de mere, selectarea acestora trebuie s fie foarte riguroas : fructele s fie foarte coapte, s nu fie lovite sau cu coaja ptat, atacat de insecte sau de boli. n acest mod, se pstreaz aroma merelor, care este esenial n realizarea unei buturi foarte aromate.Cum se prepar delicioasa buturAcesta se obine prin fermentarea mustului proaspt de mere, la care se adaug ap, arome naturale (scorioar, ment) i zahr, obional. Cnd cidrul este preparat din mere de var sau de toamn acestea se zdrobesc i se preseaz imediat dup ce au fost culese. n cazul n care cidrul se prepar din mere de iarn, acestea se folosesc dup patru sptmni ca s devin mai moi i mai dulci.Pentru a obine un cidru de calitate, dup selectarea merelor, acestea se zdrobesc, se pun n vase curate de sticl sau de lemn i se las s se macereze, timp de ase-zece ore. Dup aceea, merele se preseaz cu teascul, astfel c, dup prima presare, cnd merele sunt zemoase, din 100 de kg de mere maceratate se obin circa 70-80 litri de suc.Peste aceast cantitate de suc se adaug circa 25 % ap potabil, opional 500 g zahr, arome, iar dup 24 de ore, amestecul respectiv se preseaz din nou i se strecoar. Sucul curat obinut se las s fermenteze cinci-ase sptmni. Cnd apare spuma, cidrul se limpezete din nou i se toarn n alt butoi curat. Dup ce fermentarea s-a ncheiat, cidrul se toarn din nou n alt butoi sau n vase de sticl i se astup bine. Se poate consuma dup trei sptmni. Anemicii i convalescenii pot s bea cte un pahar de 100 ml de dou ori pe zi.Cum se prepar cidrul de zmeurAceast butur foarte aromat se obine prin presarea fructelor; apoi acestea se las la macerat 48 de ore n vase de lemn, de sticl sau de plastic, evitndu-se vasele metalice. Dup acest interval, fructele se storc ntr-un tifon sau cu o pres manual. Separat, se prepar siropul de zahr: la un litru de suc de zmeur se adaug un litru de ap i 700 g de zahr pentru cidrul sec"sau un kg de zahr pentru cidrul dulce.Se las s fermenteze n damigene, la temperatura camerei, la 18-20 grade Celsius, ase sptmni, dup care se strecoar i se toarn ntr-o damigean curat, care se nchide cu un dop de plut nou, care a fost oprit.n acelai mod se prepar i cidrul de coacze i de viine.O butur revigorant din cidruCidrul poate fi folosit la prepararea unei buturi aromate i tonice. La doi litri de cidru se adaug o linguri de cuioare i trei bee de scorioar. Sucul se pune la fiert, la foc mic, dup 15 minute de fierbere se adaug zahr dup gust, amestecnd mereu. Dup aceea, se ndeprteaz mirodeniile se mai las s clocoteasc dou-trei minute i se ia de pe foc. Butura aceasta se consum n anotimpul rece, cu prilejul unor evenimente de familie sau n timpul popasurilor pe care le fac excursionitii care au de parcurs distane mari pe jos.

Merele aurii, care pastreaza in coaja lor soarele intregii veri, lasa cea mai buna zeama. Dar nici merele verzi si tari nu sunt de lepadat, cidrul preparat din acestea avand o aroma mai puternica si o culoare galben-verzuie prin care razele soarelui se strecoara ca printr-o margea de chihlimbar. Inainte de toate, ele trebuie curatate de codite si de samburi si trecute prin razatoarea cea mare. Nu-i pricina daca nu aveti un storcator de fructe. E de-ajuns un castron si o lingura de lemn, dar daca vreti cantitati mai sanatoase, numai cu o presa pentru struguri veti izbandi.

Practic, cidrul este doar un suc de mere fermentat, pana ajunge la un anumit grad de alcoolizare (5-6 grade). Socotim la un litru de suc de mere un sfert de kilogram de zahar, pe care il topim amestecand incet in zeama cu o lingura de lemn. Alegem o damigeana in care turnam sucul dulce si il pastram acolo vreme de o saptamana sau chiar zece zile, la temperaturi de 18C-20C.

Dupa ce timpul s-a scurs, tragem de pe drojdie in alta damigeana curata, cu ajutorul unui furtun, si lasam loc liber numai de un deget. Cu un dop de pluta nou, astupam damigeana si o mai pastram inca 3-4 saptamani la aceeasi temperatura, pana cand fermentarea este completa.

Nu ne mai ramane decat sa tragem in sticle si sa astupam tot cu dopuri de pluta noi. De acum putem sa pastram linistiti licoarea la rece.

CIDRU DE PERE O bautura mai rar intalnita este cidrul de pere. Se aleg, pentru a-l prepara, pere tomnatice, verzi, cu coaja tare. Se spala, se curata de coaja si se dau pe razatoare. Se dau deoparte un ceas ori doua sa lase zeama. Se strecoara printr-un tifon, iar restul pulpei se paseaza si se strecoara din nou. Sucul in care s-au topit 250 g de zahar se trage in sticla si se pune la fermentat. Se procedeaza mai departe ca la cidrul de mere.

SIROP DE MERE Curatati 3 kg de mere, taiati-le in felii subtiri si puneti-le intr-o cratita cu 3 l de apa, pe foc iute, pana devin moi. Strecurati-le printr-o panza deasa, adaugati 1 kg de zahar si fierbeti siropul pana incepe sa se ingroase, avand grija sa indepartati din cand in cand spuma. Lasati siropul sa se raceasca si puneti-l apoi in borcane mici, bine acoperite cu celofan, pe care le veti fierbe la bain-marie. Se vor pastra la loc rece si uscat.

SUC DE MERE Se folosesc fructe bine coapte, din acelasi soi ori din soiuri diferite. Se spala bine si se sterg. Se taie bucati si se scot samburii, iar apoi se dau prin razatoare. Se storc fie in storcator de fructe, fie in saculete de panza cu tesatura mai rara. Urmeaza limpezirea sau filtrarea printr-o panza de tifon. Se toarna in sticle si se tine la frigider. Dupa doua zile se poate limpezi si mai bine. Se poate dizolva si putina miere in suc, dar numai in cantitatea care se consuma imediat.

Otet de mereReteta nr. 1Aceasta reteta utilizeaza resturile de mere (coji, cotoare); lasa-le la aer, pana devin maronii. Adauga apa intr-un borcan, pana le acopera complet. In functie de cat otet vrei sa obtii, poti adauga ulterior mai multe resturi de mere, dar in acest caz nu umple borcanul complet cu apa. Dupa adaugarea resturilor de mere, acopera gura borcanului cu o bucata de panza si tine-l intr-un loc intunecos si cald. Un dulap de bucatarie ar fi ideal. Dupa cateva zile, continutul borcanului va incepe sa se ingroase si va apare la suprafata apei o spuma gri. Odata ce observi aceasta schimbare, inceteaza sa mai adaugi resturi de mere, si lasa borcanul pentru o luna la fermentat. Odata fermentarea terminata, gusta otetul pentru a te asigura ca este destul de tare pentru gustul tau. Odata ce esti satisfacut de gust, scoate resturile si pune otetul in sticla.

Reteta nr. 2Aceasta reteta foloseste mere intregi. Este similara celei de mai sus, dar ia mai mult timp. Scoate cidrul din mere si pune-le intr-un recipient, in care poti sa mai adaugi si zahar. Umple partial recipientul cu apa, lasand un spatiu. Asigura-te ca pulpa merelor pe care le folosesti nu contine prea mult suc. Poti adauga drojdie pentru a accelera procesul de fermentare, dar nu este obligatoriu. Drojdia poate fi obtinuta de la laboratoarele biologice sau de la vinarii/producatori de vin sau de la cei de bere. Toarna lichidul intr-un recipient curat diferit de primul si lasa-l descoperit. Amesteca o zi da, una nu, si pastreaza recipientul ferit de lumina solara. Temperatura ideala pentru fermentare este intre 16-26 gr. Celsius. Va lua amestecului trei-patru saptamani pentru o fermentare completa. Mirosul otetului devine foarte puternic spre sfarsitul celei de-a patra saptamani de fermentare. Lasa amestecul sa fermenteze pana atinge taria dorita. Pasul final este filtrarea otetului prin tifon/tesatura de bumbac. Filtrarea inlaturatulbureala si impiedica stricarea si fermentarea in continuare.