CIDDC pRrVrND CENTRUL INFORMARE DOCUMENTARE DE DREPTUR|TE COP|LULUI $r

re6I

Kffi#tP

unicefq@United NationsChildren'sFund

I

I I

tI/ Hiidda SarnenSwEotSHSAVETHECH|LDEREN

S['D8AR

irtroducere L Jrcrrri r J*rrri l' Jxuri e Jmri .huri de prezentare de cunoa$tere t de afirmare de incredere de comunicare. decooperare. de solutionare t derelaxare. cu parafuta. a conllictelor .

5 7 37 63 8{ 97 .141 . 179 .215 . 237

SnvrnoD[reERB

'

A::asti carte este o culegere de jocuri scopul cd"rora este de a facilita lucrul rw{f-{'rir-:-:'r ce activeazd' in domeniul educaliei copiilor si tinerilor. Jocurile prezentate : * :':*-'::iuie niqte mijloace care pot fi folosite mecanic pentru atingerea obiectivelor r*:: -:i in cadrul grupului. Folosirea jocurilor cere o cunoagtere primara a grupului :r;erientd minimd in acest domeniu. i

STRUCTURAstructura jocurilor este formata din gapte puncte: mdrimea grupului, *"r:"-e pentru inlelegerea gi realizarea cu succes a jocurilor. Obiectivele sunt un ghid orientativ pentru facilitarea folosirii jocurilor. Procedura explica etapele desfdsurdrii jocurilor. Evaluarea care uneori este necesard, iar uneori opfionala, constituie un punct :,-:- -rriportant. Evaluarea jocului de cdtre participanti ii face sri reflecteze desure --:-tele sale in grup, contributia si obiectivele acestuia. \otele sunt un punct optional. Aici se includ variantele posibile ale jocului, '::-- pentru animator, aspecte referitoare la alte puncte, anexe (desene, scheme, etc.) CI.ASIIFICAREA JOCURIIOR Traditional jocurile sunt folosite ca o formd de a petrece distractiv timpul, de -*: - atmosferd relaxatd. Ca experienli, in grup, jocurile sunt un factor important ' - -'riia sa. Mecanismele pe care le folosesc au la bazd anumite valori, stimuleazd --: anumit de relalii sau provoacd situalii concrete care rareori se evalueazi". Clasificarea jocurilor cuprinde noud" categorii care reies din situatiile sau car--.:-cile fundamentale ale grupului: Jocurile de prezentare: este vorba de un prim contact al grupului. E de dorit , *rile sd se desfdqoare intr-un mediu pldcut care ar oferi membrilor grupului o , "propiere si cunoastere. Jocurile de cunoastere: cunoaqterea persoanelor este unul din primii paqi in ::8a unui grup. Prin intermediul jocului grupul poate crea conditii pentru :-::erea reciprocd a membrilor. Jocurile de afirmare: presupun dezvoltarea autoaprecierii fieci.rei persoane qi .:ea ei in cadrul grupului. Pentru aceasta, necesitdtile proprii trebuie recunos.- exprimate. Jocurile de incredere: construirea increderii presupune crearea unui climat favor:' care cunoasterea qi afirmarea participantilor este inlocuita de incredere. incred-:esupune un grad avansat al relatiilor interpersonale intre membrii grupului.timp, matesine toate elementele

@

Jocurile de comunicare: problemele de comunicare se afla la riddcina multor a senconflicte. Dezvoltarea comunicdrii verbale, atdt ln exprimarea necesitalilor sau proces' timentelor, cAt $i-n ascultarea activa este parte componentd a acestui si Ascultarea presupune nu numai inleiegere dar si deschidere la necesitatile celorlalli presupune, de asemela compromis. Dezvoltarea formelor de comuni.care nonverbal[ nea, o multitudine de experiente pentru favorizarea relaliilor interpersonale 9i consolidarea grupului. poate Jocurile de cooperare: reprezinti depdsirea relaliilor competitive. Grupul descoperi avantajele qi posibilitatile cooperirii pentru atingerea unui scop comun' Jocurile de rezolvare a conflictelor: evolutia grupului poate avansa spre dezintre voltarea capacitalii de rezolvare de conflicte. Avansarea relaliilor interpersonale fie membrii grupului presupune o situatie in care rezolvarea conflictelor nu trebuie sa ceva ce trebuie evitat, ci rezolvat intr-o form[ creativd' Jocurile cu paraquta: principala caracteristica a acestor jocuri este cd sunt prezentare si folosite pentru relaxarea grupului. Ele, de asemenea' includ aspecte de cooperare a participanlilor.

JOCUL CA INSTRUMENT DE RUPERE A REI.ATIILOR COMPETITIVE in prezent suntem foarte influenlali de societatea orientatd spre competitivijocurilor' tate si aceasta ne face sd ne orientim spre atitudini competitive gi in cadrul Relatiile care se creeazd,in situaliile de joc pot fi transferate in alte situatii concrete este pe din viata cotidiana. Astfel se creeazi un cerc vicios in care competitivitatea prim-plan. In jocurile prezentate in aceastd carte accentul este pus pe relaliile de coopce pot erare gi comunicare eficientd, care sunt menite si rupd raporturile competitive jocurilor aparea pe parcursul jocurilor in interiorul unui grup. Formularea condiliilor s-a ficut prin prisma excluderii caracteristicilor care margi'nalizeazd" persoanele 9i a gi invingilor. In acest sens, rolul anidinamicilor care duc la aparilia invingitorilor permatorilor este foarte important in desf[gurarea cu succes a jocuriior' Ei vor fi comsoanele care vor supraveghea derularea acestora, incercdnd sd rupd relaliile de participanli. Pentru ruperea relaliilor petitivitatea gi rivalitate ce pot aparea intre competitive in cadrul grupului trebuie s6 fie conqtientizati factorii care influenleazi sau determini existenta unei structuri ierarhice interne. Pe misurd ce structun congrupului se va ierarhiza sau nu va favoriza exprimarea 9i afirmarea personali' flictele care vor apdrea vor fi solulionate intr-o formd: competitiva' Astfel jocul ca instrument de rupere a acestor relalii competitive trebuie: - Sa ajute Ia constientrzarea unei situalii prin care'grupul trece incongtientsa fie un cdmp d.e experimentare a propriilor posibilitdli, a capacitSlilor sonale de comunicare, actiull,... care poate ajuta la afirmarea personali 9i colectiv - Sa fie o experienln vitald care proporlioneazi elemente pentru rezolvareauc rlv url vqrlrl/ uv v:\rvr a"

flictelor intr-o formi noud. jocurilor sunt Cu toate acestea animatorul nu trebuie sa uite cd subiectele prezentate ticipantii gi ei vor fi cei care vor beneficia de desfdgurarea lor. Jocurile Activitdlile trebuie realizate il sunt niste sabloane care trebuie urmate cu strictele. un mediu placut qi destins care ar favortza exprimarea qi imaginalia participanlilor Ie-ar permite sd modifice jocurile existente sau si inventeze 9i si construiasc6 alt' noi in dependenli de necesitalile grupului. Speram ca jocurile Prezentate va vor fi cu ad.evd.ratutilp,in neavoastra. activitatea d

JOGI'RE DE PRtrZtsE3TARts

Sr.rnt niste jocuri foarte simple care permit un prim contact si o inmii::-=:e.Este vorba de niqte jocuri cu scopul de a afla numele qi o anumitd Ir,*r -:=::sticd minima a fiecdrui participant. Cind participantii nu se cunosc, acesta este primul pas pentru crearea Il.m.;-i:'-ip ce lucreazd dinamic gi destins. De obicei, evaluarea nu este necesara. Ea poate fi fd.cutd doar pentru a -bserva la sfarsit diferenta intre aceasti formi de contactare cu un grup Jflrr"r,ir; altor moduri de initiere a activitd.tilor ori de a ne prezenta. fi::--i-l:tatea

Mirimea gxrpuluiz Timp: Materiale:

/ 0 - 3 O /azt(:cipa/4t(/5 naaafeat 4./1c

8fo*eetiveA permite cunoagterea numelor participantilor atmosferS. pldcutd. si a crea de Ia inceput o

PrneedrrrEFiecare isi spune numele si doud catitali pozitive, ce il caracterizeazd,, a ciror denumire incepe cu aceleasi initiale ca si numele. De exemplu: Petru Anghel - plicut Si amabil. Fiecare vorbeqte cAnd ii vine rd.ndul, nu prea repede, pentru ca ceilalti sd aibd. timp sd.-i memorizeze numele.

EvaluareSe poate incepe de exemplu cu intrebarea: Cum v-ati simtit "obligafi" de a gdsi 9i de a prezenta doud calitati de-ale voastre? fiind

Mirimea gr{rului!Timp:

1O-3O pazt&tpattti/5 ,atins*

:

nE

SbiectiveA insus.i numele participantilor in grup intr-o formi dinamici s.i integrantd.

Frocedur6

Toli jucatorii stau intr-un cerc. Un jucdtor este "locomotiva", simulAnd sunete si miscd.ri respective, mergand in cerc pAnd. se opreste in fata unei persoane -si dacd ii cunoaste numele, il pronuntd tare, f5.cdnd simultan gesturile unui semafor cu bariere de la trecerea ciii ferate. Apoi se intoarce cu spatele spre participant si il prinde de mAini, ca un nou vagon. Pornind impreund., se deplaseazd in cerc pAnd.la un alt participant. Tot "echipajul" strigi numele persoanei ce se integreazl si isi continud drumui. Jocul se termind odata cu epuizarea numirului de jucdtori.

$fotede ln cazul unui grup mai numeros, se poate introduce un numd"r limitd "vagoane", de fiecare data persoana de la capat detasAndu-se de ceilalti.

)

Miirirnea grrrpului: Timp: Materiale:

lO -3O fa.r*Aa*tti/5 ,44n44ie c4 c/ak( atai ata(t ilcakle

d"%dt aaar6za( de pa.ztalpanli

Vc'l I

A afla toate numele, a "anima"

Obieetivs

$i a destinde grupul.

Procednrr6

ti

rd

Jocul trebuie sd se desfdsoare intr-un ritm rapid. Toli se aranjeazl fur -i.sand un scaun liber. Cel ce gede Ia stdnga acelui scaun, se ageazd, Gmr.:" repede "sunt i- spunAnd indr[gostit"; urmitorul, la rAndul s5.u, ocupi scaunul liber W-r* -r =:anga sa spundnd "-si iubesc"; urmdtorul ocupd: scaunul eliberat spundnd *jr:. a spune cuiva"; cel ce urmeazd", agezAndu-sepe scaun, numegte persoana -;nrele unei persoane din cerc, care fuge spre a se a$eza pe scaunul liber. ; r*:--ruA persoane ce sed lAngd persoana chematd vor incerca (gingaq) si nu-i :r:a sd se scoale. Jocul continud, in ambele cazuri, cu persoana din stdnga -;-ui liber.q r , ^ 4 ^ 1 4 v v r

Timp: Materiale:

/5 taaas*a/t4l4t

ta.

0biecive-\ insugi rapid si dinamic numele tuturor participanlilor.

Procedtnrd.nd ule for mt erc l:za)1':.

T,rt grupui se aranjeazl, in cerc. Cineva se ridicd. si-si spune numele: : l"[:hai". Apoi prezintA patru persoane ce ged la stAnga sa, incepAnd cu r.- :ndepirtata: "Vasilci, Ionel, Maria, Gheorge". Dupi ordinea in care au ::=rentate, persoanele numite se ridicd gi se aqeazd" loc, deodatd, creAnd Ia :-: unei cutii cu surprize. Apoi, persoana din dreapta lui Mihdi, face

Note

Mnrimea grupufui:Timp:

l0 -30 fnvt