chirurgicale_part2

Rezidentiat 2004242 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 10Ischemia acuta periferica

BIBLIOGRAFIE:3. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

C1210001. Sursele cele mai obisnuite ale embolilor arteriali sunt:plamanul, rinichiul si ficatulA. cordul, aorta si arterele mariB. aorta, cordul si venele mijlociiC.aorta, cava si arterele mariD.iliacele, aorta si femuraleleE.

(pag. 1545)

C1410002. Care dintre urmatoarele simptome nu este printre cele care se dezvolta in decurs de o o ora la nivelul extremitatii afectate de obstructia arteriala acuta:

senzatia de racealaA. amorteliB. paresteziiC.tulburari trofice tegumentareD.durere severaE.

(pag. 1545)

C1410003. Dupa diagnosticarea ischemiei acute arteriale pacientul va primi urmatotul tratament:trombolitic cu Heparina intraarterialA. anticoagulant cu Streptokinaza intravenos pentru a preveni propagarea trombusuluiB. anticoagulant cu Urokinaza intravenos pentru a preveni propagarea trombusuluiC.procedee de bypass venos sunt utilizate pentru a restabili prompt fluxul sangvinD.nici o varianta de raspuns nu este corectaE.

(pag. 1545)

C1410004. La nivelul membrelor inferioare, embolii se localizeaza cel mai frecvent in:aorta;A. artera femurala;B. artera iliaca;C.artera poplitee;D.artera tibioperoniera.E.

(pag. 1545)

C1510005. Care sunt bolile cardiace care produc frecvent tromboembolism si pot determina obstructie arteriala acuta periferica:

Stenoza tricuspidianaA. Blocul atrio-ventricular completB. Pericardita constrictivaC.Anevrismul ventricularD.Reumatismul articular acutE.

(pag. 1545)

242 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004


C1510006. Pentru confirmarea diagnosticului ocluziei arteriale este utila:ScintigrafiaA. Rezonanta magnetica nuclearaB. PletismografiaC.EcoendoscopiaD.ArteriografiaE.

(pag. 1545)

C1510007. Una din cauzele principale ale ocluziei arteriale acute este:Tromboza in situA. Inflamatia vascularaB. HiperviscozitateaC.Proliferarea intimeiD.Deficit de antitrombina IIIE.

(pag. 1545)

C1510008. Elementul de diagnostic esential in ocluzia arteriala acuta este:EdemulA. Hiperreflexia osteotendionasaB. Absenta pulsului distal de ocluzieC.HiperemiaD.Eritemul marginatE.

(pag. 1545)

C1510009. Un tromb venos poate determina ocluzia arteriala in cazul:Stenozei mitraleA. Anevrismului de aortaB. Cateterismului cardiacC.Bolii LenegreD.Foramenului ovale persistentE.

(pag. 1545)

C1510010. Alegeti afectiunea care se complica frecvent cu embolii arteriale:Mielomul multipluA. Mezoteliomul pericardicB. Mixomul atrialC.Macroglobulinemia WaldenstromD.MucoviscidozaE.

(pag. 1545)

C2310011. La nivelul emboliilor din ateroembolism apararii de cianoza, marmorareA. arii de necrozaB. arii localizate de sensibilitate, paloare si livedo reticularisC.arii cu tegumente purpuriceD.arii intens pruriginoaseE.

(pag. 1546)

C2310012. Ocluzia arteriala acuta determinaintreruperea fluxului catre un membruA. ocluzia sistemului venos cavB. interuperea brusca a sistemului venos cav superiorC.



interuperea brusca a fluxului sanghin catre o extremitateD.ocluzia partiala a arterelor membrelorE.

(pag. 1545)

C2310013. La nivelul membrelor inferioare embolii se localizeaza cel mai frecvent inartera iliacaA. artera aortaB. artera popliteeC.artera femuralaD.artera tibioperonieraE.

(pag. 1545)

C2310014. In cazul ischemiei severe si persistente apareabsenta pulsuluiA. raceala tegumentelorB. marmorarea tegumentelorC.paraliziaD.paresteziiE.

(pag. 1545)

C2310015. Diagnosticul ocluziei arteriale acute este de obicei realizatarteriograficA. prin examen DopplerB. cu ajutorul pletismografieiC.prin duplex scanD.pe baza tabloului clinicE.

(pag. 1545)

C2310016. Streptokinaza este administrata intraarterialsub forma unui bolus de25.000-250.000 UIA. 250.000-300.000 UIB. 1.000.000-1.500.000 UIC.10.000-25.000 UID.10.000-15.000 UIE.

(pag. 1545)

C2310017. Streptokinaza este administrata sub forma unui bolus de 25.000-250.000 UI urmat de o perfuzie continuade

25.000-35.000 UI/hA. 20.000-25.000 UI/hB. 15.000-20.000 UI.hC.5.000-15.000 UI/hD.1.000-5.000 UI/hE.

(pag. 1545)

C2510018. Care sunt bolile cardiace care produc frecvent tromboembolism si pot determina obstructie arteriala acuta periferica:

Stenoza tricuspidianaA. Blocul atrio-ventricular completB. Pericardita constrictivaC.Anevrismul ventricularD.Reumatismul articular acutE.



(pag. 1545)

C2510019. Una din cauzele principale ale ocluziei arteriale acute este:Tromboza in situA. Inflamatia vascularaB. HipervîscozitateaC.Proliferarea intimeiD.Deficit de antitrombina IIIE.

(pag. 1545)

C2510020. Alegeti afectiunea care se complica frecvent cu embolii arteriale:Mielomul multipluA. Mezoteliomul pericardicB. Mixomul atrialC.Macroglobulinemia WaldenstromD.MucoviscidozaE.

(pag. 1545)

C2510021. Elementul de diagnostic esential în ocluzia arteriala acuta este:EdemulA. Hiperreflexia osteotendionasaB. Absenta pulsului distal de ocluzieC.HiperemiaD.Eritemul marginatE.

(pag. 1545)

C2510022. Biopsia cutanată sau musculară în caz de ateroembolism arată:Cristale Charcot LeydenA. Cristale de acid uricB. Corpi CreolaC.Cristale de colesterolD.Corpi MalloryE.

(pag. 1546)

C2510023. Localizarea predilectă al embolilor arteriali este reprezentată de:Plăcile de ateromA. Valvele proteticeB. Mixomul atrialC.bifurcatiile arterialeD.Anevrismul ventricularE.

(pag. .........)

C2510024. Obstructia arteriala acuta prin embolie paradoxală poate apare în:defectul septal ventricularA. mixom atrialB. infarct de ventricul dreptC.endocardita maranticăD.trombangeita obliterantăE.

(pag. 1545)

C2510025. Un tromb venos poate determina ocluzia arteriala în cazul:Stenozei mitraleA.



Anevrismului de aortaB. Cateterismului cardiacC.Bolii LenegreD.Foramenului ovale persistentE.

(pag. 1545)

C2510026. Pentru confirmarea diagnosticului ocluziei arteriale este utila:ScintigrafiaA. Rezonanta magnetica nuclearaB. PletismografiaC.EcoendoscopiaD.ArteriografiaE.

(pag. 1545)

C2610027. Cea mai frecventa cauza embolica in ischemia acuta este:tromembolia cu sursa cardiacaA. embolia grasoasaB. embolia cu fragmente tumoraleC.embolia arterialaD.embolia gazoasaE.

(pag. 2206)

C2610028. Tulburarile de sensibilitate in ischemia acuta apar:concomitent cu debututl dureriiA. tardivB. nu aparC.la cateva minute dupa debutul durerosD.la cateva ore dupa debutul dureriiE.

(pag. 2205)

C2610029. Diagnosticul diferential al ischemiei acute se face cu:Phlegmatia coerulea dolensA. Mialgii viraleB. Dermatita buloasaC.Parapareza spastica LittleD.DegeraturaE.

(pag. 2207)

C2610030. Cea mai mare toleranta la ischemie o are:Tesutul nervosA. Tesutul muscularB. Tesutul ososC.Tesutul celular subcutanat si pieleaD.Tesutul adiposE.

(pag. 2205)

C2610031. Prognosticul in ischemia acuta este bun daca:Tratamentul chirurgical se efectueza in primele 6 oreA. Pacientul este tanarB. Pacientul este transportat la spital in primele 8 oreC.Se administreaza anticogulanteD.Tulburarile troficeale tegumentelor constau doar in flictene cu continut sero-citrinE.



(pag. 2208)

C2610032. Semnele clinice relevante pentru IC includ următoarele, cu excepţia:Galopul protodiastolic (zgomot IV)A. Pulsul alternantB. Pulsul paradoxalC.Distensia venelor jugulareD.Reflux hepato – jugularE.

(pag. 1423)

C2610033. Criteriile minore " Framingham " pentru diagnosticul IC congestive nu includ:Edeme perifericeA. Dispnee de efortB. HepatomegalieC.Presiune venoasa crescuta de 16 cm H2OD.Reflux hepatojugularE.

(pag. 1424)

C2610034. În insuficienţa cardiacă, mecanismul adaptativ Frank Starling intervine prin:Reducerea postsarciniiA. Creşterea presarciniiB. Reducerea presarciniiC.Creşterea postsarciniiD.Scăderea volumului telediastolicE.

(pag. 1417)

C2610035. Tratamentul vasodilatator al IC cu inhibitori ai enzimei de conversie este recomandat în următoarele situaţii:

Clasele funcţionale III şi IV NYHAA. În insuficienţa cardiacă pe fond de stenoze valvulareB. Ca ultimă elecţieC.Toate clasele funcţionale NYHAD.Numai în insuficienţa cardiacă de tip sistolicE.

(pag. 1425)

C2610036. Tabloul clinic al I.C. dr. Include următoarele semne şi simptome, cu excepţia:HepatomegaleA. Distensia venoasă perifericăB. Edeme perifericeC.Dispneea paroxistică nocturnăD.AscitaE.

(pag. 1422)

C2610037. Mecanismele implicate în patogeneza dispeei din IC includ următoarele cu excepţia:Hipertensiune pulmonară veno – capilarăA. Edemul interstiţial pulmonarB. Creşterea complianţei pulmonareC.Creşterea travaliului muşchilor respiratoriD.Activarea receptorilor pulmonariE.

(pag. 1423)

C2710038. Care din urmatoarele semne si simptome este specific fazei “leziuni ireversibile” in cazul sindromul de ischemie acuta periferica:



Racirea tegumentelor care progreseaza proximalA. Fixarea piciorului in equinB. Absenta pulsului distalC.Edemul sever in special la nivel distalD.Diminuarea reflexelor osteotendinoase la nivelul membrului ischemic asociat cu dureri atroceE.

(pag. vol.II pag. 2205)

C2910039. Definitia obstructiei arteriale acute esteo boala inflamatorie arteriala cu localizare inferior de obstacolA. o boala hiperplazica a arterelor mici si mariB. o intrerupere brusca a fluxului sanguin catre extremitatiC.o dilatare anevrismalaD.o ischemie episodica a degetelorE.

(pag. 1545)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

C1210040. Urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul trombolitic din boala ocluziva arteriala sunt adevarate:

poate fi indicat cind starea generala a pacientului contraindica interventia chirurgicalaA. streptokinaza este administrata intraarterial in bolus de 10.000- 20.000 UIB. este necesara urmarirea complicatiilor tromboticeC.eficacitatea este certa pentru activatorul tisular al plasminogenului recombinant (tPA)D.urokinaza se administreaza intr-un bolus de 150.000 – 250.000 UI urmat de 240.000 UI/h timp de 2 hE.

(pag. 1545)

C1210041. Tromboza arteriala se caracterizeaza prin:apare rar in vasele ateroscleroticeA. traumatizarea unei artere poate fi urmata de trombozaB. cauza frecventa de tromboza este sindromul de compresie toracicaC.poliglobulia si bolile de hipercoagulabilitate sunt asociate cu tromboza arterialaD.ocluzia arteriala poate complica punctiile si plasarile de catetereE.

(pag. 1545)

C1210042. Simptomele si semnele ocluziei arteriale acute au urmatoarele caracteristici:nu depind de localizarea , durata si severitatea obstructieiA. se dezvolta in decurs de 2 ore durere severa, parestezii si amortealaB. semnele si simptomele sunt mai putin impresionante in prezenta unei circulatii colaterale adecvateC.arteriografia este utila pentru confirmarea diagnosticuluiD.absenta pulsului distal de ocluzie, paloarea si rigiditatea musculara fac parte din semnele cliniceE.

(pag. 1545)

C1410043. Simptomatologia asociata ocluziei arteriale acute este corelata cu:localizarea obstructiei;A. punctul de plecare al embolului;B. durata obsructiei;C.natura obstructiei;D.severitatea obstructiei.E.

(pag. 1545)

C1410044. Tromboza arteriala acuta in situ apare cel mai frecvent:



in grefele de bypass venos;A. in vasele aterosclerotice la nivelul unei stenoze;B. in vasele aterosclerotice la nivelul unui anevrism;C.in urma traumatizarii unei artere;D.in urma sindromului de compresiune toracica cu orificiu de evacuare.E.

(pag. 1545)

C1410045. Cauzele principale ale ischemiei arteriale acute sunt:anevrismul dezvoltat rapid;A. embolia;B. arterita;C.ateromatoza;D.tromboza in situ.E.

(pag. 1545)

C1410046. Cele mai obisnuite surse ale embolilor arteriali sunt:cordul;A. venele trombozate;B. aorta;C.arterele mari;D.defectul septal.E.

(pag. 1545)

C1510047. Tratamentul trombolitic in ocluzia arteriala acuta periferica se face cu:Activator tisular al plasmonogenului recombinatA. Heparine cu greutate moleculara micaB. StreptokinazaC.Globulina antihemofilicaD.Antitrombina IIIE.

(pag. 1545)

C1510048. Severitatea ischemiei in ocluzia arteriala acuta depinde de:Varsta pacientuluiA. Localizarea si extinderea ocluzieiB. Nivelul hematocrituluiC.Prezenta si dezvoltarea colateralelorD.Nivelul seric al proteinelor C si SE.

(pag. 1545)

C1510049. Tromboza arteriala acuta in situ apare in:Endocardita infectioasaA. Vasele ateroscleroticeB. CardiomiopatieC.Grefele de by-pass arterialD.PosttraumaticE.

(pag. 1545)

C1510050. In ocluzia arteriala acuta, modalitatile de administrare a tratamentului trombolitic includ:Bolus intraarterialA. Perfuzie intravenoasaB. Minidoze intramusculareC.Perfuzie continua arterialaD.



Administrare pe cateter venos centralE.

(pag. 1545)

C2310051. Severitatea ischemiei si viabilitatea extremitatii depind demarimea cheaguluiA. localizarea si extinderea ocluzieiB. leziunile asociateC.timpul scurs de la atacul ischemicD.prezenta si dezvoltarea ulterioara a vaselor sanguine colateraleE.

(pag. 1545)

C2310052. Bolile cardiace care determina tromboembolism includecardiomiopatia dilatativaA. fibrilatia atriala paroxisticaB. infarctul miocardic acutC.anevrismul ventricularD.insuficienta cardiacaE.

(pag. 1545)

C2310053. tromboza arteriala acuta in situ apare cel mai frecventin vasele aterosclerotice la nivelul unei stenozeA. migrarea unui embol cardiacB. la nivelul unui anevrismC.desprinderea unei placi de ateromD.in grefele de by pass arterialE.

(pag. 1545)

C2310054. Mai rar cauzele de tromboza arteriala acuta cuprindtraumatizarea unei artereA. prinderea arterei poplitee de catre insertia anormala a capului medial al muschiului gastrocnemianB. sindromul RaynaudC.sindromul de compresie toracica a arterei subclaviiD.migrarea unei placi de ateromE.

(pag. 1545)

C2310055. Clinic la nivelul extremitatii afectate se dezvolta in timp de o ora:durere severaA. paresteziiB. edemC.amortealaD.senzatia de racealaE.

(pag. 1545)

C2310056. Semnele fizice in ischemia acuta includeabsenta pulsurilor distal de ocluzieA. cianoza sau paloareB. hiperestezie cutanataC.scaderea temperaturii cutanateD.rigiditate muscularaE.

(pag. 1545)

C2310057. In cazul ocluziei acute a grefelor pacientul acuza



scadere brusca a distantei de mersA. durere vie in segmentul de membru operatB. pulsatii dureroase sub nivelul by pass-uluiC.senzatia de raceala a tegumentelorD.durere moderata si paresteziiE.

(pag. 1545)

C2310058. Dupa realizarea diagnosticului de ischemie acuta si tratament anticoagulant se practica din punct de vedere chirurgical

punctia si aspiratia cheaguluiA. angioplastie de arteraB. trombendarterectomiaC.tromboembolectomia chirurgicalaD.procedee de by passE.

(pag. 1545)

C2310059. Tratamentul trombolitic intraarterial este eficient atunci cind ocluzia arteriala acuta este produsa

in caz de embolie masivaA. de un trombus la nivelul unui vas ateroscleroticB. cind placa de aterom este de mici dimensiuniC.la nivelul unei grefe de by pass arterialD.cind ischemia este situata pe vase miciE.

(pag. 1545)

C2310060. In ateroembolism depozitele care migreaza sint formate dinfibrinaA. placheteB. hematii aglutinateC.resturi de colesterolD.cristale de uratiE.

(pag. 1546)

C2310061. Ischemia determinata de ateroemboli poate fi prevenita prinantiagregante plachetareA. rezectie si by pass de vas ateroscleroticB. rezectie si by pass de anevrismC.tratament cu anticoagulante oraleD.heparine cu molecula micaE.

(pag. 1546)

C2510062. Tromboza arteriala acuta in situ apare în:Endocardita infectioasaA. Vasele ateroscleroticeB. CardiomiopatieC.Grefele de by-pass arterialD.PosttraumaticE.

(pag. 1545)

C2510063. Dupa realizarea diagnosticului de ocluzie arteriala acuta conduita terapeutica include:Administrarea de solutii alcalinizanteA. Administrarea de heparinaB.



Administrarea de clorura de potasiuC.Administrarea de urokinazaD.Administrarea de antiagregante plachetareE.

(pag. 1545)

C2510064. În ocluzia arteriala acuta, modalitatile de administrare a tratamentului trombolitic includ:Bolus intraarterialA. Perfuzie intravenoasaB. Minidoze intramusculareC.Perfuzie continua arterialaD.Administrare pe cateter venos centralE.

(pag. 1545)

C2510065. Severitatea ischemiei în ocluzia arteriala acuta depinde de:Vârsta pacientuluiA. Localizarea si extinderea ocluzieiB. Nivelul hematocrituluiC.Prezenta si dezvoltarea colateralelorD.Nivelul seric al proteinelor C si SE.

(pag. 1545)

C2510066. Ocluzia arteriala acuta se poate produce iatrogen dupa:Administrare de fier intravenosA. Intubatie oro-trahealaB. Punctie arterialaC.CardioversieD.Cateterism arterialE.

(pag. 1545, 1396)

C2510067. În urma ocluziei arteriale acute pot apare urmatoarele semne:ParalizieA. Rigiditate muscularaB. HiperestezieC.Reflexe osteotendinoase absenteD.ParesteziiE.

(pag. 1545)

C2510068. Principalele cauze ale ocluziei arteriale acute sunt:hiperviscozitatea sanguinăA. EmboliaB. absenţa colateralelorC.tomboza in situD.dislipidemiaE.

(pag. 1545)

C2510069. Nu determină ocluzie arterială acută:MucoviscidozaA. PoliglobuliaB. Endocardita infecţioasăC.Sindromul GoodpastureD.Fibrilaţia atrialăE.

(pag. 1545)



C2510070. Bolile cardiace care produc embolii periferice arteriale sunt:DextrocardiaA. anevrismul ventricularB. mixomul atrialC.pericardita constrictivăD.valvele cardiace proteticeE.

(pag. 1545)

C2510071. Tromboza arterială in situ apare în următoarele condiţii:HemofileA. catetere arterialeB. stenoze ateroscleroticeC.deficit de alfa-1 antitripsinăD.colangita sclerozantăE.

(pag. 1545)

C2510072. Tratamentul trombolitic se realizează cu:HeparinăA. WarfarinăB. StreptokinazăC.HialuronidazăD.Activator tisular al plasminogenuluiE.

(pag. 1545)

C2510073. Diagnosticul ocluziei arteriale acute se realizează:ClinicA. Prin arteriografieB. Prin pletismografieC.Prin scintigramă de perfuzieD.Prin oscilometrieE.

(pag. 1545)

C2510074. Tromboza arteriala in situ nu poate apare in:tratamentul trombolitic intraarterialA. mixomul atrialB. inserţia anormală a capului median al gastrocnemianuluiC.grefele de by-pass arterialD.foramenul ovale persistentE.

(pag. 1545)

C2510075. Prevenirea emboliei periferice recurente se realizează prin:HeparinăA. Tratamentul chirurgical al mixomului atrialB. StreptokinazăC.WarfarinăD.HipocolesterolemianteE.

(pag. 1546)

C2510076. Care dintre urmatoarele situaţii se pot asocia cu o embolie arteriala:tromboembolismul pulmonarA. infarctul mezentericB.



cardiomiopatiileC.anevrismul ventricularD.gutaE.

(pag. 1545)

C2510077. Tratamentul trombolitic în ocluzia arteriala acuta periferica se face cu:Activator tisular al plasmonogenului recombinatA. Heparine cu greutate moleculara micaB. StreptokinazaC.Globulina antihemofilicaD.Antitrombina IIIE.

(pag. 1545)

C2510078. Care din urmatoarele afirmatii privitoare la ateroembolism sunt adevarate:Reprezinta un subgrup al ocluziei arteriale acuteA. Este frecvent în boala lupicaB. Se asociaza cu sindrom antifosfolipidicC.Pulsurile distale sunt de obicei palpabileD.De obicei nu este util tratamentul tromboliticE.

(pag. 1546)

C2510079. La nivelul membrelor inferioare embolii se localizeaza de obicei:În artera pedioasaA. În artera femuralaB. În artera popliteeC.În artera tibioperonieraD.În artera tibiala posterioaraE.

(pag. 1545)

C2610080. Elemente clinice de diagnostic in favoarea etiologiei emboligene sunt:Debut brusc la un tanar cu insuficienta cardiaca emboligenaA. Pacient cu anevrism de aortaB. Debut lent,progresivC.Pacient cu semne de arteriopatie cronicaD.Pacient cu boala neoplazica concomitentaE.

(pag. 2206)

C2610081. Elemente de diagnostic valoroase pentru tromboza arteriala sunt:Debut lent, progresiv, la bolnavi de peste 50 de aniA. Absenta unui focar emboligenB. Pacient cu anevrism de aortaC.Pacient cu semne de arteriopatie cronicaD.Pacient cu embolii simultaneE.

(pag. 2207)

C2610082. Obiectivele tratamentului medicamentos in ischemia acuta periferica sunt:Combaterea dureriiA. Vasodilatatia colateralelorB. Prevenirea extensiei trombozeiC.Suprimarea spasmului arterialD.TrombolizaE.

(pag. 2207)



C2610083. Cauze etiologice ale ischemiei acute periferice sunt:Embolia arteriala cu fragmente de tumora cardiaca (mixom)A. Tromboza arteriala dupa interventii chirurgicala (trombendarterectomii sau by-pass-uri)B. Spasm arterial produs de frigC.Spasm arterial produs de intoxicatie cu compusi organo-fosforiciD.Tromboza venoasa superficialaE.

(pag. 2204)

C2610084. Durerea in ischemia acuta este:AbsentaA. Mai intensa in segmentele distaleB. Neameliorata prin imobilizarea membruluiC.Partial ameliorata de medicatia antalgicaD.Mai ales nocturnaE.

(pag. 2205)

C2610085. Trombembolia paradoxala este caracterizata de:Este o forma particulara de trombembolieA. Mobilizarea unui coagul din sistemul venos profund spre cordB. Tranzitarea coagulului venos din atriul drept in cel stang printr-o comunicare interatrialaC.Ejectarea coagulului venos in circulatia arteriala prin aortaD.Ajungerea unui coagul din circulatia venoasa profunda in plamani via atriul drept-ventriculul dreptE.

(pag. 2204)

C2610086. Embolectomia se poate realiza chirurgical prin:Tehnica indirecta, cu sonda FogartyA. Tehnica directa de descoperire a leziunii arterialeB. Tromboliza cu urokinazaC.By-passD.TrombendarterectomieE.

(pag. 2208)

C2610087. Sindromul de revascularizare care apare la restabilirea fluxului arterial dupa 8-10 ore se traduce clinic prin:

Edem masivA. Sindrom de loja gambiera sau antebratB. Eritem localizatC.Durere intensa si continuaD.ParesteziiE.

(pag. 2208)

C2610088. Heparinoterapia in ischemia acuta:Este contraindicata in accidentele vasculare cerebrale recenteA. Este indicata in hematoamele difuze posttraumaticeB. Se aplica postoperator 7-10 zileC.Este inutilaD.Se administreaza sub controlul parametrilor de coagulare(timp de coagulare, INR)E.

(pag. 2207)

C2610089. Fac parte din sindromul celor 6 p urmatoarele:DurereaA. Absenta pulsuluiB.



ParesteziiC.Claudicatie intermitentaD.Reflexe osteotendinoase diminuateE.

(pag. 2205)

C2610090. Dispneea paroxistică nocturnă are drept cauze:Reducerea întoarcerii venoase perifericeA. Depresia centrului respirator în cursul somnuluiB. Scăderea presiunii parţiale a oxigenului arterialC.Reducerea stimulării adrenergice a miocarduluiD.Wheezing secundar bronhospasmuluiE.

(pag. 1423)

C2610091. Respiraţia Cheyne – Stokes din IC prezintă următoarele mecanisme şi manifestări:Este o respiraţie periodică sau ciclicăA. Creşte sensibilitatea centrului respirator la presiunea parţială a CO2 din sângele arterialB. A pare frecvent la pacienţii cu AS cerebralăC.Este favorizată de alungirea timpului de circulaţie plămân – creierD.Perioadele de hiperventilaţie şi hipocapnie sunt urmate de apneeE.

(pag. 1423)

C2610092. Criteriile majore " Framingham " pentru diagnosticul IC congestive cuprind:Dispneea paroxistica nocturnaA. Ralurile de staya pulmonaraB. Tuse nocturnaC.PleurezieD.Galop (zgomot III)E.

(pag. 1424)

C2610093. Spironolactonele în terapia I.C:Acţionează printr– un mecanism de inhibiţie competitivă a aldosteronuluiA. Induc o diureză bogată în sodiuB. Produc retenţie de potasiuC.Acţionează numai în prezenţa concentraţiilor serice crescute aldosteronD.Efectul maxim apare la 24 h de la administrareE.

(pag. 1427)

C2610094. Activarea neurohormonală în IC induce creşterea postsarcinii prin următoarele mecanisme:Acţiunea simpatoadrenergicăA. Creşterea catecolaminelor circulanteB. Scăderea nivelului sanguin al hormonului antidiureticC.Acţiunea sistemului renină – angiotensină - aldosteronD.Blocarea angiotensinei IIE.

(pag. 1427)

C2610095. Digoxinul în tratamentul insuficienţei cardiace:Ameliorează supravieţuirea la bolnavii în ritm sinusal şi disfuncţie VS sistolicăA. Este indicat la bolnavii cu IC şi FAB. Eliminarea renală este scăzută de spironolactonăC.Scade perioada refractară efectivă a nodului AVD.Creşte activitatea vagalăE.

(pag. 1428-1429)



C2610096. În tratamentul IC, dopamina:Acţionează asupra receptorilor dopaminergiciA. Are efect inotrop pozitivB. Scade rezistenţa vasculară perifericăC.Acţionează asupra receptorilor beta1 şi beta2D.Acţionează asupra receptrorilor alfaE.

(pag. 1430)

C2610097. În tratamentul aritmiilor din IC, sunt recomandate următoarele droguri:ChinidinaA. FlecainidaB. ProcainamidaC.AmiodaronaD.BetablocanteleE.

(pag. 1430)

C2610098. I.C. cu debit cardiac crescut apare în următoarele condiţii:AnemieA. Fistule arterio – venoaseB. HipertiroidismC.Cardiomiopatii dilatativeD.Boala PagetE.

(pag. 1421)

C2710099. Tratamentul medico-chirurgical al ischemiei acute periferice presupune:Initierea precoce a tratamentului cu heparina in scopul lizei cheagurilor embolizate indiferent de varsta acestora

A.

Tratamentul trombolitic cu streptokinaza administrata prin cateterizare selectiva, in trombozele sau emboliile localizate pe vasele proximale in scopul prevenirii trombozei distale

B.

Embolectomie sau trombectomie cu sonda Fogarty in primele 6 ore de la instalarea IAP severeC.Trombectomie completata cu bypass sau trombendarterectomie daca cauza ischemiei arteriale periferice este tromboza arteriala pe teren ateromatos

D.

Embolectomie indirecta cu sonda Fogarty urmata de tratamentul anticoagulant mai ales daca ischemia survine prin tromboza pe artere ateromatoase

E.

(pag. vol. II, pag. 2207)

C2710100. Care din urmatoarele afirmatii privind sindromul ce compresiune neurovasculara al defileului toracic superior sunt adevarate:

Tratamentul chirurgical consta in rezectia coastei cervicale, scalenotomie anterioara si extirparea coastei I in toate cazurile cand exista un sindrom scalenic dovedit

A.

Sindromul scalenic este consecinta hipertrofiei muschiului subclavicular si se manifesta prin disparitia pulsului radial in cazul manevrei Adson

B.

Sindromul costoclavicular pot fi cauza unei exostoze sau agenezei de clavicula si se poate manifest prin sindrom Raynaud

C.

Examenele paraclinice utile sunt electromiografia, examenul radiologoic si arteriografiaD.Sindromul de coasta cervicala este in cele mai multe cazuri unilateral si predomina formele cu sindrom ischemic al membrului superior.

E.

(pag. vol. II, pag. 2211)

C2910101. Care sunt cauze de obstructie arteriala acuta embolica dintremixom atrialA. punctiile arterialeB. embolia paradoxalaC.



fibrilatia atrialaD.valvele cardiace proteticeE.

(pag. 1545)

C2910102. Optiunea terapeutica in ocluzia unui vas mare proximal esteprocedee de by pass arterialaA. tratament cu heparinaB. tratament cu antiagregante plachetareC.trombembolectomia chirurgicalaD.tratamentul trombolic cu streptochinazaE.

(pag. 1545)

C2910103. Cauze de ocluzie arteriala acuta trombotica mai frecvente sunttromboza la nivelul unei artere cu stenoze aterosceroticeA. tromboza la nivelul unei artere cu anevrismB. tromboza la nivelul grefei arterialeC.tromboza subclaviei la bolnavi cu sdr.de apertura toracicaD.tromboza la nivelul unui traumatism arterialE.

(pag. 1545)

C2910104. Simptomele ocluziei arteriale acute depind delocalizarea obstructieiA. prezenta altor boli asociateB. durata obstructieiC.prezenta sau absenta hipercoagulabilitatiiD.severitatea obstructieiE.

(pag. 1545)



Tema nr. 11Pancreatitele acute

BIBLIOGRAFIE:1. N. Angelescu, subredactia - Tratat de patologie chirurgicala – vol. I si II – Editura Medicala, 2001


C1211001. In pancreatita acuta, pentru a avea semnificatie diagnostica, raportul dintre clearance-ul amilazei si al creatininei trebuie sa fie cuprins intre:

0.5-1A. 1.5-2.3B. 3-4.6C.6-8.9D.15-20E.

(pag. 1995)

C1211002. Stadiul "C” al clasificarii tomodensitometrice Ranson si Baltazar este reprezentat de:pancreas normalA. cresterea in volum a pancreasului cu conservarea conturului glandeiB. inflamarea pancreasului si a grasimii peripancreatice cu pierderea conturuluiC.prezenta unei colectii peripancreaticeD.prezenta mai multor colectii lichidiene peripancreatice si la distanta de pancreasE.

(pag. 1998)

C1211003. Simptomul major prezent in cadrul tabloului clinic al pancreatitei acute este reprezentat de:durereA. greturiB. febraC.varsaturi bilioaseD.tahicardieE.

(pag. 1994)

C1211004. Elementul definitoriu al formei supurate a pancreatitei acute este reprezentat deedemul pancreaticA. necroza pancreaticaB. hemoragia intrapancreaticaC.sechestrul pancreaticD.infectarea zonelor de necroza pancreaticaE.

(pag. 1993)

C1211005. Germenii responsabili de infectia necrozelor pancreatice sunt reprezentati cel mai frecvent de:

bacterii Gram-pozitiveA. bacterii Gram-negativeB. bacterii anaerobeC.virusuriD.fungiE.

(pag. 2001)



C1211006. Din totalul formelor clinico-morfologice de pancreatita acuta, forma usoara (edematoasa) se intalneste in procent de:

5%A. 20%B. 50%C.80%D.95%E.

(pag. 1999)

C1411007. Scorul Ranson ia in calcul urmatorii parametrii cu exceptia:GlicemiaA. VarstaB. LDHC.ASATD.ALATE.

(pag. 1997)

C1411008. Complicatiile sistemice apar:In 5-10%in pacreatita necrozantaA. In 40-60% din pacientii cu necroza pancreatica infectataB. In 30%din pacientii cu PA usoaraC.100% la pacientii cu necroza sterilaD.In 5-10%la pacientii cu PA usoaraE.

(pag. 1994)

C1511009. Laparotomia precoce in pancreatita acuta este indicata pentru:diagnosticul pancreatitei acute;A. tratamentul unei perforatii gastro-intestinale precoce;B. tratarea necrozei pancreatice;C.evacuarea abcesului pancreatic;D.pentru drenajul chirurgical al unor colectii pancreatice.E.

(pag. 2005)

C1511010. Abordul retroperitoneal al necrozei pancreatice:este indicat in necrozele situate la nivelul capului pancreasului;A. nu prezinta riscul lezarii colonului;B. ofera ca avantaj ablatia partiala a necrozei infectate;C.permite un abord iterativ la bolnavii deja operati pe cale transperitoneala;D.prezinta riscul contaminarii peritoneale.E.

(pag. 2006)

C1511011. Un pseudochist pancreatic sub 6 cm:necesita antibioterapie curativa;A. necesita interventie chirurgicala de rutina;B. necesita imediat drenaj percutanat ghidat prin echografie sau tomografie computerizata;C.necesita derivatie digestiva : chistojejunoanastomoza sau chistogastroanastomoza;D.indeamna la abstentie chirurgicala.E.

(pag. 2005)

C1511012. Care dintre urmatoarele criterii clinice si biologice nu fac parte din scorul Ranson la internare:

Varsta;A.



Glicemia;B. Ureea;C.ASAT;D.LDH.E.

(pag. 1997)

C1611013. Simptomul major in pancreatita acuta este:febraA. varsaturileB. diareeaC.durerea abdominalaD.greturileE.

(pag. 1994)

C1611014. Scorurile prognostice Ramsau si Glasgow au valoare in pancreatita acuta in:primele 24-48 oreA. primele 48-72 oreB. prima saptamanaC.primele 12-24 de oreD.prima lunaE.

(pag. 1999)

C1611015. Cel mai sensibil si mai specific semn in diagnosticul biologic al pancreatitei acute este:cresterea lipazemieiA. cresterea amilazemieiB. cresterea raportului dintre clearance-ului amilazei si al creatinineiC.cresterea bilirubinemieiD.cresterea amilazurieiE.

(pag. 1995)

C1611016. Infectia pancreatica care apare ca o complicatie a pancreatitei acute este cauza de deces intr-o proportie de:

30%A. 80%B. 50%C.15%D.60%E.

(pag. 2001)

C1611017. Cheia succesului resuscitarii in tratamentul pancreatitelor acute severe este:restabilirea rapida si mentinerea volumului lichidului intravascularA. scaderea perfuziei tisulareB. cresterea consumului de oxigenC.administrarea de antibioticeD.analgeziaE.

(pag. 2000)

C2211018. În ce procent atacurile de pancreatită acută se dovedesc fatale?10%A. 20%B. 30%C.40%D.



50%E.

(pag. 1989)

C2211019. Complicaţiile sistemice apar la:50% dintre pacienţii cu necroză pancreatică infectatăA. 75% dintre pacienţii cu necroză pancreatică infectatăB. 80% dintre pacienţii cu necroză pancreatică infectatăC.90% dintre pacienţii cu necroză pancreatică infectatăD.100% dintre pacienţii cu necroză pancreatică infectatăE.

(pag. 1994)

C2211020. În pancreatita acută raportul dintre clearance-ul amilazei şi al creatininei atinge valori de:1 – 1,5A. 1,5 – 3,5B. 4 – 7,2C.6 – 8,9D.10 – 12,5E.

(pag. 1995)

C2211021. Scorul RANSON nu ia în calcul următorii parametri:vârstaA. leucociteB. glicemieC.LDHD.ALATE.

(pag. 1997)

C2211022. Infecţia focarelor de necroză pancreatică se realizeaza cel mai frecvent cu:germeni Gram-negativiA. germeni Gram-pozitiviB. fungiC.virusuriD.anaerobiE.

(pag. 2001)

C2211023. Stadiul “B” al clasificării tomodensitometrice RANSON şi BALTAZAR e reprezentat de:pancreas normalA. creşterea în volum a pancreasului cu conservarea conturului glandeiB. inflamarea pancreasului şi a grăsimii peripancreatice cu pierderea conturuluiC.prezenţa unei colecţii peripancreaticeD.prezenţa mai multor colecţii lichidiene peripancreatice şi la distanţă de pancreasE.

(pag. 1998)

C2211024. Stadiul “D” al clasificării tomodensitometrice RANSON şi BALTAZAR e reprezentat de:pancreas normalA. creşterea în volum a pancreasului cu conservarea conturului glandeiB. inflamarea pancreasului şi a grăsimii peripancreatice cu pierderea conturuluiC.prezenţa unei colecţii peripancreaticeD.prezenţa mai multor colecţii lichidiene peripancreatice şi la distanţă de pancreasE.

(pag. 1998)

C2211025. Din punct de vedere morfopatologic forma edematoasă a pancreatitei acute presupune:



abcese pancreaticeA. abcese peripancreaticeB. pancreas mărit de volum printr-un edem gelatinosC.sechestre pancreaticeD.leziuni hemoragice şi necroticeE.

(pag. 1993)

C2211026. Stadiul “A” al clasificării tomodensitometrice RANSON şi BALTAZAR e reprezentat de:pancreas normalA. creşterea în volum a pancreasului cu conservarea conturului glandeiB. inflamarea pancreasului şi a grăsimii peripancreatice cu pierderea conturuluiC.prezenţa unei colecţii peripancreaticeD.prezenţa mai multor colecţii lichidiene peripancreatice şi la distanţă de pancreasE.

(pag. 1998)

C2211027. Stadiul “C” al clasificării tomodensitometrice RANSON si BALTAZAR e reprezentat de:pancreas normalA. creşterea în volum a pancreasului cu conservarea conturului glandeiB. inflamarea pancreasului şi a grăsimii peripancreatice cu pierderea conturuluiC.prezenţa unei colecţii peripancreaticeD.prezenţa mai multor colecţii lichidiene peripancreatice şi la distanţă de pancreasE.

(pag. 1998)

C2211028. Stadiul “E” al clasificării tomodensitometrice RANSON şi BALTAZAR e reprezentat de:pancreas normalA. creşterea în volum a pancreasului cu conservarea conturului glandeiB. inflamarea pancreasului şi a grăsimii peripancreatice cu pierderea conturuluiC.prezenţa unei colecţii peripancreaticeD.prezenţa mai multor colecţii lichidiene peripancreatice şi la distanţă de pancreasE.

(pag. 1998)

C2211029. Laparatomia precoce în pancreatita acută se indică pentru:diagnosticul cu certitudinea unei pancreatite acuteA. evacuarea puroiului pancreaticB. evacuarea zonelor necrozate pancreaticeC.tratamentul unei perforaţii gastro-intestinale precoceD.drenajul chirurgical al unor colecţii pancreaticeE.

(pag. 2005)

C2211030. Pseudochisturile pancreatice mai mici de 6 cm.:necesită antibioterapie curativăA. necesită puncţie ghidatăB. necesită chistogastrostomieC.necesită chistojejunostomie pe ansă în YD.îndeamnă la abstinenţa chirurgicalăE.

(pag. 2006)

C2311031. Precizati daca si in ce fel chirurgia biliara precoce influienteaza prognosticul pancreatitei acute grave

Da,agraveaza prognosticulA. Da, imbunatateste prognosticulB. Nu influienteaza prognosticulC.



Nu influienteaza prognosticul in 20% din cazuriD.Da,imbunatateste prognosticul in 20% din cazuriE.

(pag. 2003)

C2511032. Care dintre urmatoarele criterii clinice si biologice nu fac parte din scorul Ranson la internare :

vârsta;A. glicemia;B. ureea;C.ASAT;D.LDH.E.

(pag. 1997)

C2511033. Care dintre urmatoarele valori biologice la internare pledeaza pentru o etiologie biliara a pancreatitei acute, conform scorului Ranson:

vârsta de 45 de ani;A. leucocitoza 16500/mm3;B. glicemie 180 mg/dl;C.LDH 250 UI/dl;D.ASAT > 9 x N.E.

(pag. 1997)

C2511034. Care dintre urmatoarele afirmatii despre abcesul pancreatic nu este adevarata:este o colectie purulenta închistata determinata de contaminarea microbiana a focarelor de necroza pancreatica;

A.

apare cam în a doua saptamâna de la debutul pancreatitei;B. poate apare si prin infectarea unui pseudochist pancreatic;C.este sugerat de aparitia bulelor de gaz în masa colectiei lichidiene pe imaginea computer-tomografica;D.este confirmat numai prin punctia aspirativa.E.

(pag. 1997)

C2511035. Interventia chirurgicala precoce în pancreatita acuta este indicata pentru:diagnosticul pancreatitei acute;A. tratarea necrozei pancreatice;B. tratamentul unei perforatii gastro-intestinale precoce;C.evacuarea abcesului pancreatic;D.pentru drenajul chirurgical al unor colectii pancreatice.E.

(pag. 2005)

C2511036. Un pseudochist pancreatic sub 6 cm:necesita imediat drenaj percutanat ghidat prin echografie sau tomografie computerizata;A. necesita interventie chirurgicala de rutina;B. necesita antibioterapie curativa;C.necesita derivatie digestiva : chistojejunoanastomoza sau chistogastroanastomoza;D.îndeamna la abstentie chirurgicala.E.

(pag. 2005)

C2511037. Abordul retroperitoneal al necrozei pancreatice:este indicat în necrozele situate la nivelul capului pancreasului;A. nu prezinta riscul lezarii colonului;B. ofera ca avantaj ablatia partiala a necrozei infectate;C.permite un abord iterativ la bolnavii deja operati pe cale transperitoneala;D.prezinta riscul contaminarii peritoneale.E.



(pag. 2006)

C2511038. Care dintre urmatoarele afirmatii despre pancreatita acuta usoara sunt adevarate:disfunctia de organe si sisteme este minima;A. histopatologic exista zone de necroza acinara;B. tesutul adipos peripancreatic nu este afectat;C.se asociaza cu complicatii amenintatoare de viata;D.colectiile peripancreatice reprezinta focare de necroza infectata.E.

(pag. 1989)

C2511039. Care dintre urmatoarele afirmatii despre pancreatita acuta severa sunt adevarate:disfunctia de organe si sisteme este minimala si complet reversibila;A. din punct de vedere histopatologic corespunde pancreatitei acute edematoase;B. se asociaza cu complicatii sistemice amenintatoare de viata;C.nu evolueaza spre complicatii locale;D.nu prezinta leziuni de necroza acinara.E.

(pag. 1989)

C2511040. Care dintre urmatoarele mecanisme fiziopatologice intervin in etiopatogenia pancreatitei acute induse de litiaza biliara:

prezenta calculilor in vezicula biliara;A. pasajul microcalculilor prin tractul biliar;B. efectul toxic direct al acizilor biliari asupra pancreasului;C.refluxul biliar in canalele pancreatice in cazul obstructiei sfincterului Oddi;D.insuficienta oddiana tardiva cu reflux duodenopancreatic izolat.E.

(pag. 1990)

C2511041. In cazul pancreatitei acute necrozante cu necroza sterila riscul de complicatii sistemice este de :

5-10%;A. 10-40%;B. 40-60%;C.60-80%;D.80-100%.E.

(pag. 1994)

C2511042. Care dintre urmatoarele semne biologice sunt specifice diagnosticului de pancreatita acuta:cresterea amilazei serice;A. cresterea amilazei serice de peste 3 ori valoarea normala;B. cresterea amilazei in urina, dupa 72 de ore;C.cresterea lipazei serice;D.cresterea amilazei serice cu amilazurie normala.E.

(pag. 1994)

C2511043. In pancreatita acuta, radiografia abdominala simpla poate evidentia urmatoarele aspecte :disparitia umbrei psoasului;A. ansa intestinala destinsa in vecinatatea lojei pancreatice;B. aerocolie difuza;C.ascensiunea hemidiafragmului drept;D.imagine hidroaerica suprapusa pe aria de proiectie a ficatului.E.

(pag. 1995)



C2511044. Urmatorul aspect ecografic il intalnim in pancreatita acuta forma usoara:calcificari pancreatice difuze la nivelul glandei pancreatice;A. glanda pancreatica marita de volum cu ecogenitate diminuata;B. reducerea dimensiunilor glandei pancreatice cu dilatarea canalului pancreatic principal;C.cresterea ecogenicitatii parenchimului glandular;D.aspect heterogen al grasimii peripancreatice, colectii peripancreaticeE.

(pag. 1995)

C2511045. Care dintre urmatoarele nu reprezinta un scor de apreciere a prognosticului unei pancreatite acute:

Ranson;A. Apache II;B. Atlanta;C.Imrie;D.Glasgow.E.

(pag. 1997)

C2511046. Care dintre urmatorii parametrii nu intra in componenta scorului Imrie de evaluare a prognosticului unei pancreatite acute:

leucocitoza;A. glicemia;B. varsta;C.potasiul seric;D.ASAT-ALAT.E.

(pag. 1998)

C2511047. Care dintre urmatoarele corespunde stadiului C din clasificarea tomodensitometrica Ranson-Baltazar din pancreatita acuta:

inflamarea pancreasului si a grasimii peripancreatice cu pierderea conturului;A. pancreas normal;B. cresterea in volum a pancreasului cu conservarea conturului glandei;C.prezenta unei colectii peripancreatice;D.prezenta mai multor colectii lichidiene peripancreatice si la distanta de pancreas.E.

(pag. 1998)

C2511048. Care dintre urmatoarele corespunde stadiului D din clasificarea tomodensitometrica Ranson-Baltazar din pancreatita acuta:

pancreas normal;A. cresterea in volum a pancreasului cu conservarea conturului glandeiB. o colectie peripancreatica;C.inflamarea pancreasului si a grasimii peripancreatice cu pierderea conturului;D.prezenta mai multor colectii lichidiene peripancreatice si la distanta de pancreas.E.

(pag. 1998)

C2511049. Care dintre urmatoarele nu reprezinta complicatie a pancreatitei acute :tromboze vasculare splenice;A. abcesul pancreatic;B. accidentul vascular cerebral;C.necroza cailor biliare;D.tromboze vasculare mezenterice.E.

(pag. 1999)

C2511050. Care tip de germeni predomina in infectia pancreatica:



stafilococul aureu;A. anaerobi;B. gram negativi;C.Clostridium;D.pneumococul.E.

(pag. 2001)

C2511051. Somatostatina si Octreotidul sunt :stimulatori ai secretiei gastrice;A. inhibitori ai enzimelor pancreatice;B. inhibitori puternici ai secretiei exocrine pancreatice;C.inhibitori ai migrarii neutrofilelor;D.antioxidanti.E.

(pag. 2002)

C2511052. Cheia succesului resuscitarii in pancreatitele acute severe este reprezentata de:administrarea de antibiotice cu spectru larg;A. administrarea de inhibitori enzimatici;B. restabilirea volumului plasmatic si mentinerea acestuia;C.administrarea de inhibitori ai secretiei pancreatice;D.interventia chirurgicala de debridare a necrozelor pancreatice.E.

(pag. 2000)

C2611053. În care din următoarele hipertiroidii sunt consideraţi markeri specifici ai bolii anticorpii antireceptori TSH.

Guşă multinodulară toxică.A. Adenomul toxic tiroidian.B. Boala Basedow.C.ToateD.Nici unaE.

(pag. 1231)

C2611054. Care din următoarele afecţiuni reprezintă indicaţie pentru tratamentul chirurgical în hipertiroidie:

Boala Basedow cu evoluţie clinică malignă.A. Forme cu debut recent.B. Forme care au ca unică manifestare sindromul cortico-diencefalic.C.Bolnavii sub 20 ani.D.Forme care evoluează pe teren biologic tarat.E.

(pag. 1238)

C2611055. Care din următoarele forme de hipertiroidie reprezintă contraindicaţii pentru tratamentul chirurgical:

Adenomul toxic tiroidian.A. Guşa hipertiroidizată difuză care nu raspunde la tratamentul medical.B. Formele în care radioterapia este contraindicată.C.Bolnavii sub 20 de ani.D.Guşile nodulare hipertiroidizateE.

(pag. 1238)

C2611056. În ce grupe de vârstă apare mai frecvent adenomul toxic tiroidian:20-30 aniA. 10-20 aniB.



40-60 aniC.60-70 aniD.sub 18 aniE.

(pag. 1236)

C2611057. Guşa multinodulară toxică are incidenţa maximă la următoarele grupă de vârstă:60-70 aniA. 40-50 aniB. la copiiC.20-30 aniD.25-40 aniE.

(pag. 1235)

C2611058. În explicarea autodigestiei pancreatice transformarea tripsinogenului în tripsina activă se face prin:

autoactivarea tripsinogenuluiA. disturbarea reacţiilor de fuziune-fisiuneB. acţiunea enzimelor lizozomaleC.exocitozaD.modificările transportului intracelularE.

(pag. 1991)

C2611059. Simptomul major în pancreatita acută este:greţurileA. diareeaB. vărsăturileC.febraD.durerea abdominalăE.

(pag. 1994)

C2611060. Cel mai sensibil şi mai specific semn în diagnosticul biologic al pancreatitei acute este:creşterea lipazemieiA. creşterea amilazurieiB. creşterea raportului dintre clearanceul amilazei şi al creatinineiC.creşterea bilirubinemieiD.creşterea amilazurieiE.

(pag. 1995)

C2611061. Scorurile prognostice Ranson şi Glasgow au valoare predictivă în pancreatita acută în:primele 24-48 oreA. primele 48-72 oreB. prima săptîmânăC.primele 12-24 oreD.prima lunăE.

(pag. 1999)

C2611062. Cheia succesului în tratamentul pancreatitelor acute severe este:restabilirea rapidă şi menţinerea volumului lichidului intravascularA. scăderea perfuziei tisulareB. crelşterea consumului de oxigenC.administrarea de antibioticeD.analgezicaE.



(pag. 2000)

C2811063. In cadrul complicatiilor evolutive ale pancreatitei, abcesele pancreatice se manifesta, in timp, dupa:

7 zile de la debutul pancreatitei acuteA. 3 zile de la debutul pancreatitei acuteB. 3-6 saptamani de la debutul pancreatitei acuteC.8 saptamani de la debutul pancreatitei acuteD.24 ore de la debutul pancreatitei acuteE.

(pag. 1999)

C2811064. Complicatia cea mai de temut a pancreatitei acute necrozante este:tetaniaA. infectia pancreatica, responsabila de 80% din deceseB. infarctul miocardicC.encefalitaD.diabetul insipidE.

(pag. 2001)

C2811065. In tratamentul chirurgical al pancreatitei acute necrotico-hemoragice, interventia de referinta este:

laparotomia medianaA. rezectia pancreatica reglataB. necrosectomiaC.lavajul peritonealD.sutura capsulei pancreaticeE.

(pag. 2005)

C2911066. Stadiul C din clasificarea semnelor tomodensitometrice făcută de Ranson şi Baltazar semnifică:

creşterea în volum a pancreasului cu conservarea conturului glandei;A. prezenta unei colecţii peripancreatice;B. prezenta mai multor colecţii peripancreatice şi la distanţă;C.pancreas normal;D.inflamarea pancreasului şi a grăsimii peripancreatice cu pierderea conturului.E.

(pag. 1998)


C1211067. Complicatiile evolutive ale pancreatitei acute necrotico-hemoragice sunt reprezentate de:sechestrul pancreaticA. infarctul splenicB. pseudochistul pancreaticC.abcesul pancreaticD.cancerul pancreaticE.

(pag. 1999)

C1211068. Elementele caracteristice ale examenului ecografic in pancreatita acuta edematoasa sunt reprezentate de:

evidentierea unei litiaze biliareA. marirea volumului pancreasuluiB. reducerea ecogenitatii parenchimului pancreaticC.



cresterea ecogenitatii pancreaticeD.prezenta unei colectii lichidiene intrapancreatice, neomogenaE.

(pag. 1995)

C1211069. Formele morfopatologice ale pancreatitei acute sunt reprezentate deforma edematoasaA. forma ulcerativaB. forma necrotico-hemoragicaC.forma emfizematoasaD.forma supurataE.

(pag. 1993)

C1211070. Cele mai frecvente cauze etiologice ale pancreatite acute sunt reprezentate de:consumul de alcoolA. fumatulB. litiaza biliaraC.medicamentele antiinflamatoare nesteroidieneD.hipercolesterolemiaE.

(pag. 1989)

C1211071. Dintre criteriile luate in calcul pentru calcularea scorului Ranson la internare in pancreatita acuta fac parte:

varstaA. glicemiaB. sideremiaC.leucocitozaD.febraE.

(pag. 1997)

C1211072. Modificarile radiologice care apar in cadrul pancreatitei acute pot fi reprezentate depneumobilieA. "ansa santinela”B. "semnul colonului amputat”C.aspect radiologic de ileus paralitic difuzD.hidrotoracele stangE.

(pag. 1995)

C1311073. Tratamentul chirurgical al pseudochistilor pancreatici se face prin:Drenaj externA. Chisto-gastrostomieB. Wirsungo-jejunostomieC.Chisto-duodenostomieD.Chisto-jejunostomie cu ansa in"Y"E.

(pag. 2006)

C1311074. Tratamentul chirurgical este indicat in pancreatita acuta pentru:Oprirea evolutiei bolii prin decapsulare pancreaticaA. Oprirea evolutiei bolii prin drenaj peritoneal peripancreaticB. Indepartarea tesutului pancreatic si peripancreatic necrozat si infectatC.Eliminarea unei eventuale litiaze biliareD.Drenajul canalului WirsungE.

(pag. 2004-2005)



C1311075. Care din urmatoarele afirmatii despre simptomatologia pancreatitei acute sunt adevarate?Greturile si varsaturile insotesc frecvent durerea din pancreatita acutaA. Semnele insuficientei organice multiple reprezinta manifestari ale unei pancreatite acute severeB. Complicatiile sistemice apar la 40-50% din pancreatitele acute usoareC.Icterul este rareori prezentD.Distensia abdominala poate fi prezenta la pacientii cu pancreatita acutaE.

(pag. 1994)

C1311076. Dupa prezentarea clinica la debutul bolii se cunosc urmatoarele forme clinice de pancreatita acuta:

Forma pseudodispepticaA. Forma pseudoanginoasaB. Forma pseudoperitoniticaC.Forma pseudoapendicularaD.Forma pseudoocluzivaE.

(pag. 1994)

C1311077. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?Computertomogerafia este superioara ecografiei in diagnosticarea pancreatitei acuteA. Administrarea substantei de contrast in timpul computertomografiei permite diferentierea pancreatitei acute edematoase de cea necrotico-hemoragica

B.

Computertomografia este mai accesibila decit ecografiaC.Rezultatele computertomografiei pot fi folosite si la evaluarea prognostica a pancreatitei acuteD.Computertomografia permite evidentierea complicatiilor locale ale pancreatitei acuteE.

(pag. 1995)

C1311078. Care din urmatoarele semne clnice sunt intilnite in pancreatita acuta?Echimoza in jurul ombilicului (semnul Cullen)A. Echimoza pe flancuri (semnul Grey-Turner)B. Palparea unei formatiuni tumorale in epigastruC.Perceperea unor zgomote hidroarice accentuate in flancul dreptD.Echimoza sub ligamentul inghinal (semnul Fox)E.

(pag. 1994)

C1311079. Radiografia abdominala simpla in ortostatism poate evidentia urmatoarele:O ansa intestinala destinsa in apropierea lojei pancreatice "ansa sentinela"A. Imagine de calculi radioopaci in lojele renaleB. Imagine de ileus paralitic difuzC.Semnul colonului amputatD.Imagine de abdomen "opac"E.

(pag. 1995)

C1311080. Care sunt caracterele durerii in pancreatita acuta?Debut bruscA. Persista cel putin 1-2 zileB. Localizata in epigastru cu iradiere in hipocondrul drept si sting si in regiunea dorso lombaraC.Caracter pulsatilD.Cedeaza la ingestia de alimenteE.

(pag. 1993-1994)

C1311081. Care sunt formele histopatologice ale pancreatitei acute?Pancreatita acuta necrotico-hemoragicaA.



pancreatita acuta edematoasaB. pancreatita acuta supurataC.pancreatita acuta flegmonoasaD.pancreatita acuta noninflamatorieE.

(pag. 1989)

C1411082. Din punct de vedere morfopatologic, forma necrotico hemoragica a pancreatitei acute prezinta:

Pancreas cu zone necrotice de consistenta moale si friabilaA. Abcese pancreatice si peripancreaticeB. Pancres marit de volum printr-un edem gelatinosC.Sechestre pancreaticeD.Leziunile hemoragice si necrotice sunt mai larg reprezentate in tesutul peripancreaticE.

(pag. 1993)

C1411083. Abcesele pancreatice au urmatoarele caracteristici:Sunt colectii lichidiene fara perete propriuA. Se manifesta la 3-6 saptamani de la debutul PAB. Se realizeaza prin delimitarea zonelor de necroza pancreatica si peripancreaticaC.Sunt colectii purulente inchistateD.Se pot rupe sangera sau infectaE.

(pag. 1999)

C1411084. Din punct de vedere clinic bolnavii cu pancreatita acuta prezinta:Durere similara cu colica biliara la cei la care PA are origine biliaraA. Durere abdominala care este simtomul major si singularB. Durere cu debut lent si persistenta 3-4zileC.Durere localizata de obicei in epigastru cu iradiere spre hipocondru drept si stingD.Greturi si varsaturi care insotesc frecvent durerea abdominalaE.

(pag. 1993)

C1411085. Cele mai frecvente cauze etiologice ale pancreatitei sunt:Infectiile virale cu virusul urlian si CoxsackieA. Administrarea unor medicamenteB. Explorari digestive invaziveC.Consumul de alcoolD.Litiaza biliaraE.

(pag. 1989)

C1511086. Tratamentul chirurgical in pancreatita acuta:vizeaza eliminarea litiazei biliare ca factor etiologic;A. are indicatie necroza pancreatica si peripancreatica infectata;B. consta in rezectii pancreatice reglate;C.in necroza pancreatica operatia de referinta este necrosectomia;D.stopeaza evolutia bolii prin efectuarea unei decapsulari pancreatice precoce.E.

(pag. 2004)

C1511087. Abordul retroperitoneal sub videoscopie:este o realizare importanta a ultimilor ani;A. este o tehnica sigura fara riscuri;B. nu prezinta complicatii specifice;C.indicatia preferentiala a acestei metode o reprezinta colectiile heterogene de necroza pancreatica cu D.



contaminare bacteriana;expune la aparitia unor eventratii laterale reziduale.E.

(pag. 2006)

C1511088. Care dintre urmatoarele afirmatii despre necroza pancreatica sunt adevarate:poate fi uni sau multifocala;A. daca nu se infecteaza se poate resorbi;B. poate antrena complicatii locale si generale grave prin eliberarea de substante vasoactive si toxice;C.necesita obligatoriu tratament chirurgical;D.poate da nastere la un pseudochist dupa 3 saptamani de la debut.E.

(pag. 2005)

C1511089. Care dintre cauzele de mai jos sunt cel mai frecvent intalnite in etiologia pancreatitei acute:colangiopancreatografia retrograda endoscopica;A. litiaza biliara;B. hiperparatiroidia;C.consumul de alcool;D.traumatismele intraoperatorii.E.

(pag. 1989-1990)

C1511090. Care dintre urmatoarele afirmatii despre infectia pancreatica sunt adevarate:este o complicatie a pancreatitei acute necrozante;A. frecventa ei creste dupa 3 saptamani de la debut;B. calea de infectie este reprezentata de translocatia bacteriana a germenilor din intestin;C.se trateaza numai cu antibiotice;D.odata dovedita prin punctii aspirative ghidate necesita tratament antibiotic si chirurgical.E.

(pag. 2005)

C1511091. Care dintre urmatoarele variante corespund formelor clinice de pancreatita acuta conform clasificarii de la Atlanta 1992:

pancreatita acuta edematoasa;A. pancreatita acuta usoara;B. pancreatita acuta necrotico-hemoragica;C.pancreatita acuta severa;D.pancreatita acuta supurata.E.

(pag. 1989)

C1511092. Inaintea efectuarii explorarilor biologice si imagistice la internare, diagnosticul diferential al pancreatitei acute trebuie sa includa:

infarctul miocardic;A. ulcerul perforat;B. diabetul zaharat;C.ocluziile intestinale mecanice;D.infarctul entero-mezenteric.E.

(pag. 1996)

C1611093. Clasificarea clinica a pancreatitelor acute cunoaste urmatoarele tipuri:pancreatita acuta usoaraA. pancreatita acuta medieB. pancreatita acuta severaC.pancreatita acuta edematoasaD.pancreatita acuta necrotico-hemoragicaE.



(pag. 1989-vol.II)

C1611094. Radiografia abdominala simpla in pancreatita acuta poate evidentia:ansa santinelaA. ileus paralitic difuzB. semnul colonului amputatC.distensia gastricaD.pneumoperitoneuE.

(pag. 1995)

C1611095. Cele mai frecvente cauze etiologice ale pancreatitelor sunt:consumul de alcoolA. iatrogenaB. traumaticaC.metabolicaD.litiaza biliaraE.

(pag. 1989)

C1611096. Factorul vascular intervine in declansarea pancreatitelor acute:postoperatorA. la alcooliciB. posttraumaticeC.dupa transplante de organeD.dupa circulatie extracorporealaE.

(pag. 1990)

C1611097. Din punct de vedere morfopatologic in pancreatita acuta avem urmatoarele forme:edematoasaA. necrotico-hemoragicaB. supurataC.abcedataD.chisticaE.

(pag. 1993)

C1611098. Diagnosticul diferential al pancreatitei acute se face:cu alte forme de abdomen acut chirurgicalA. infarctul miocardicB. uremiaC.embolia pulmonaraD.delirium tremensE.

(pag. 1996)

C1611099. Complicatiile pancreatitei acute propriu-zise sunt reprezentate de:sechestru pancreaticA. tromboze vasculareB. pseudochistul pancreaticC.necroza cailor biliareD.abcesele pancreaticeE.

(pag. 1999)

C1611100. Cheia succesului tratamentului chirurgical al necrozei pancreatice consta in:detectia precoce a infectiei zonelor necrozateA.



colecistectomieB. ablatia intregului material necroticC.drenajul caii biliare principaleD.abordul retroperitoneal al acestoraE.

(pag. 2006)

C2211101. În declanşarea pancreatitei acute factorul vascular intervine în următoarele cazuri:postoperatorA. posttraumaticB. litiaza biliarăC.după transplant de organeD.la alcooliciE.

(pag. 1990)

C2211102. În declanşarea pancreatitei acute factorul vascular nu este incriminat în următoarele cazuri:postoperatorA. posttraumaticB. litiaza biliarăC.după transplant de organeD.la alcooliciE.

(pag. 1990)

C2211103. Pancreatita acută determinată de consumul excesiv de alcool apare frecvent la:tineriA. vârstniciB. populaţia urbanăC.populaţia ruralăD.sexul masculinE.

(pag. 2000)

C2211104. Factorii precipitanţi cei mai frecvenţi ai apariţiei insuficienţei organice multiple (M.O.F.) pe parcursul primei săptămâni a pancreatitei acute sunt:

hipoxiaA. şocul circulatorB. infecţia pancreaticăC.radicalii liberi de O2D.abcesul pancreaticE.

(pag. 2000)

C2211105. Care dintre următoarele medicaţii se utilizează în tratamentul pancreatitei acute:somatostatinaA. octreotidB. PGE2C.pentoxifilinaD.buflomedilulE.

(pag. 2002)

C2211106. Pancreatita acută datorată litiazei biliare apare frecvent la:tineriA. vârstniciB. populaţia urbanăC.populaţia ruralăD.



sexul femininE.

(pag. 1989)

C2211107. Printre cauzele pancreatitei acute se numără:litiaza biliarăA. consumul de alcoolB. hipertiroidismulC.hiperparatiroidismulD.virusul CoxsackieE.

(pag. 1989-1990)

C2211108. Clasificarea histopatologică a pancreatitei acute cuprinde următoarele forme:pancreatita edematoasăA. pancreatita acută uşoarăB. pancreatita necrotico-hemoragicăC.pancreatita acută severăD.pancreatita supuratăE.

(pag. 1989)

C2211109. Clasificarea clinică a pancreatitei acute cuprinde următoarele forme:pancreatita edematoasăA. pancreatita acută uşoarăB. pancreatita necrotico-hemoragicăC.pancreatita acută severăD.pancreatita supuratăE.

(pag. 1989)

C2211110. Cele mai frecvente cauze etiologice ale pancreatitei acute sunt:consumul de alcoolA. litiaza biliarăB. cauzele iatrogeneC.fumatulD.medicamente antiinflamatorii nesteroidieneE.

(pag. 1989)

C2211111. Formele morfopatologice ale pancreatitei acute sunt:forma edematoasăA. forma necrotico-hemoragicăB. forma ulcero-hemoragicăC.forma ulcerativăD.forma supuratăE.

(pag. 1993)

C2211112. Durerea din pancreatita acută are următoarele caractere:debut bruscA. atinge o intensitate maximă câteva ore mai târziuB. persistă cel puţin 3 - 4 zileC.localizată de obicei în epigastru, durerea iradiază spre hipocondrul stâng şi drept şi frecvent în regiunea dorso – lombară

D.

greţurile şi vărsăturile însoţesc frecvent durerea abdominalăE.

(pag. 1993-1994)



C2211113. Diagnosticul biologic în pancreatita acută pune în evidenţă:hiperamilazemieA. hipoamilazemieB. hiperamilazurieC.hiperamilazurieD.hipolipazemieE.

(pag. 1994)

C2211114. Amilaza digestivă este produsă de către:glandele salivareA. pancreasB. pancreasC.creierD.masele musculareE.

(pag. 1994)

C2211115. Amilazele extradigestive sunt produse de către:creierA. masele musculareB. trompele uterineC.pancreasD.glandele salivareE.

(pag. 1994)

C2211116. În pancreatita acută radiografia abdominală simplă în ortostatism poate evidenţia:ansa santinelăA. pneumotoraceB. semnul colonului amputatC.hidrotoraceD.ileus paralitic difuzE.

(pag. 1995)

C2211117. Diagnosticul diferenţial al pancreatitei acute se face cu:ulcerul perforatA. diabetul zaharatB. infarctul enteromezentericC.colica ureterală stângăD.infarctul miocardicE.

(pag. 1996)

C2211118. Scorul RANSON ia în calcul următorii parametri:vârstaA. leucociteB. glicemieC.LDHD.ALATE.

(pag. 1997)

C2211119. Complicaţiile evolutive propriu-zise ale pancreatitei acute sunt:sechestrul pancreaticA. cancerul pancreaticB. pseudochistul pancreaticC.



litiaza biliarăD.abcesele pancreaticeE.

(pag. 1999)

C2211120. Într-o pancreatită acută, mai rar, pot surveni următoarele complicaţii:hemoragii pancreaticeA. tromboze vasculare spleniceB. colecistita acutăC.necroza căilor biliareD.fistule pancreaticeE.

(pag. 1999)

C2211121. Într-o pancreatită acută scurgerile necrozante sunt mai adesea observate în:spaţiul pararenal anterior şi posteriorA. bursa omentalăB. loja renală dreaptăC.mezocolonul transversD.faţa posterioară a colonului ascendent şi a colonului descendentE.

(pag. 2004)

C2211122. Avantajele analgeziei epidurale în tratamentul pancreatitei acute sunt:evită efectele secundare ale analgeziei convenţionaleA. creşte debitul sanguin intestinal şi motilitatea intestinalăB. reduce constipaţiaC.facilitează nutriţia enteralăD.este neinvazivăE.

(pag. 2001)

C2211123. Avantajele ecografiei în confirmarea modificărilor morfologice de la nivelul pancreasului sunt:

se realizează cu uşurinţăA. costul este mareB. poate fi efectuată la patul bolnavuluiC.este invazivăD.nu implică riscuri pentru bolnavE.

(pag. 1995)

C2211124. La examenul ecografic pancreatita forma uşoară (benignă sau edematoasă) se caracterizează prin:

mărirea glandeiA. parenchimul cât şi grăsimea peripancreatică devin heterogeneB. prezenţa unor mari colecţii lichidieneC.reducerea ecogenităţii parenchimatoaseD.creşterea ecogenităţii parenchimatoaseE.

(pag. 1995)

C2211125. La examenul ecografic pancreatita forma severă (necrozantă) se caracterizează prin:mărirea glandeiA. parenchimul cât şi grăsimea peripancreatică devin heterogeneB. prezenţa unor mari colecţii lichidieneC.reducerea ecogenităţii parenchimatoaseD.creşterea ecogenităţii parenchimatoaseE.



(pag. 1995)

C2211126. În cazul unui pacient cu pancreatită acută prezentarea tipică include:durere abdominală superioarăA. greaţăB. vărsăturiC.febrăD.bradicardieE.

(pag. 1993)

C2211127. După prezentarea clinică la debut se recunosc mai multe forme clinice de pancreatită acută şi anume:

forma pseudodispepticăA. forma pseudoocluzivăB. forma pseudoapendicularăC.forma pseudoperitoniticăD.forma toxicăE.

(pag. 1994)

C2211128. La examenul clinic într-o pancreatită acută se poate constata:palparea unei formaţiuni inflamatorii în epigastruA. echimoză în jurul ombilicului (semnul CULLEN)B. echimoză sub ligamentul inghinal (semnul FOX)C.echimoză pe flancuri (semnul GRAY-TURNER)D.frecvent icterE.

(pag. 1994)

C2211129. Din punct de vedere morfopatologic forma supurată a pancreatitei acute presupune:abcese pancreaticeA. abcese peripancreaticeB. pancreas mărit de volum printr-un edem gelatinosC.sechestre pancreaticeD.leziuni hemoragice şi necroticeE.

(pag. 1993)

C2211130. Din punct de vedere morfopatologic forma necrotico-hemoragică a pancreatitei acute presupune:

abcese pancreaticeA. abcese peripancreaticeB. pancreas mărit de volum printr-un edem gelatinosC.sechestre pancreaticeD.leziuni hemoragice şi necroticeE.

(pag. 1993)

C2211131. Sechestrul pancreatic reprezintă:complicaţie evolutivă propriu-zisă a unei pancreatite acuteA. delimitarea zonelor de necroză pancreatice şi peripancreaticeB. colecţie lichidiană extra sau intrapancreaticăC.colecţie purulentă închistatăD.colecţie purulentă închistatăE.

(pag. 1999)

C2211132. Pseudochistul pancreatic reprezintă:



complicaţie evolutivă propriu-zisă a unei pancreatite acuteA. delimitarea zonelor de necroză pancreatice şi peripancreaticeB. colecţie lichidiană extra sau intrapancreaticăC.colecţie purulentă închistatăD.survine secundar organizării unei necroze pancreatice după o pancreatită acutăE.

(pag. 1999)

C2211133. Abcesele pancreatice reprezintă:complicaţie evolutivă propriu-zisă a unei pancreatite acuteA. delimitarea zonelor de necroză pancreatice şi peripancreaticeB. colecţii lichidiene extra sau intrapancreaticeC.colecţii purulente închistateD.clinic se manifestă la 3-6 săptămâni de la debutul pancreatitei acuteE.

(pag. 1999)

C2211134. Abcesele pancreatice se manifestă clinic:la 3-6 săptămâni de la debutul pancreatitei acuteA. printr-un sindrom general septicB. prin durere localizată în etajul abdominal superiorC.rareori prin palparea unei tumori inflamatorii cu limite imprecise în aria pancreaticăD.prin durere localizată în etajul abdominal inferiorE.

(pag. 1999)

C2211135. Tratamentul chirurgical în pancreatita acută:poate viza eliminarea litiazei biliare ca factor etiologicA. are obiect în momentul constituirii necrozelor pancreatice şi peripancreatice infectateB. intervenţia chirurgicală de referinţă este necrosectomiaC.intervenţia chirurgicală de referinţă este rezecţia pancreatică reglatăD.cea mai bună cale este abordul anterior bisubcostalE.

(pag. 2005)

C2211136. Căile concurente în tratamentul chirurgical al pancreatitei acute sunt:drenajul transcutanat ghidat prin scannerA. abordul retroperitoneal al necrozei pancreaticeB. abordul retroperitoneal sub videoscopieC.laparatomia precoceD.laparatomia secundarăE.

(pag. 2006)

C2211137. Abordul retroperitoneal sub videoscopie în tratamentul pancreatitei acute:este o realizare importantă a ultimilor aniA. are un mare grad de securitateB. este indicat mai ales în cazul colecţiilor heterogene de necroză pancreatică cu contaminare bacterianăC.expune la apariţia de fistule coloniceD.expune la apariţia de eventraţii laterale rezidualeE.

(pag. 2006)

C2311138. Care sunt formele histopatologice ale pancreatitei acute?Pancreatita acuta necrotico-hemoragicaA. pancreatita acuta edematoasaB. pancreatita acuta supurataC.pancreatita acuta flegmonoasaD.



pancreatita acuta noninflamatorieE.

(pag. 1989)

C2311139. Care sunt caracterele durerii in pancreatita acuta?Debut bruscA. Persista cel putin 1-2 zileB. Localizata in epigastru cu iradiere in hipocondrul drept si sting si in regiunea dorso lombaraC.Caracter pulsatilD.Cedeaza la ingestia de alimenteE.

(pag. 1993-1994)

C2311140. Care din urmatoarele semne clnice sunt intilnite in pancreatita acuta?Echimoza in jurul ombilicului (semnul Cullen)A. Echimoza pe flancuri (semnul Grey-Turner)B. Palparea unei formatiuni tumorale in epigastruC.Perceperea unor zgomote hidroarice accentuate in flancul dreptD.Echimoza sub ligamentul inghinal (semnul Fox)E.

(pag. 1994)

C2311141. Radiografia abdominala simpla in ortostatism poate evidentia urmatoarele:O ansa intestinala destinsa in apropierea lojei pancreatice "ansa sentinela"A. Imagine de calculi radioopaci in lojele renaleB. Imagine de ileus paralitic difuzC.Semnul colonului amputatD.Imagine de abdomen "opac"E.

(pag. 1995)

C2311142. Diagnosticul diferential al pancreatitei acute trebuie facut cu:Ulcerul gastro-duodenal perforatA. Colica ureterala dreaptaB. Ocluzia intestinala dreaptaC.Infarct enteromezentericD.Anevrism de aorta ruptE.

(pag. 1996)

C2311143. Care sunt complicatiile evolutive propriuzise ale pancreatitei acute?Stenoza rectosigmoidianaA. Sechestrul pancreaticB. Pseudochistul de pancreasC.Abcesul pancreaticD.Fistule digestiveE.

(pag. 1999)

C2311144. Tratamentul chirurgical este indicat in pancreatita acuta pentru:Oprirea evolutiei bolii prin decapsulare pancreaticaA. Oprirea evolutiei bolii prin drenaj peritoneal peripancreaticB. Indepartarea tesutului pancreatic si peripancreatic necrozat si infectatC.Eliminarea unei eventuale litiaze biliareD.Drenajul canalului WirsungE.

(pag. 2004-2005)

C2311145. Pseudochisturile pancreatice trebuie tratate chirurgical daca:



Au diametrul mai mare de 6 cmA. Sunt simptomaticeB. Sunt complicateC.Au pereti calcificatiD.Sunt multipliE.

(pag. 2006)

C2311146. Tratamentul chirurgical al pseudochistilor pancreatici se face prin:Drenaj externA. Chisto-gastrostomieB. Wirsungo-jejunostomieC.Chisto-duodenostomieD.Chisto-jejunostomie cu ansa in"Y"E.

(pag. 2006)

C2311147. Care din urmatoarele afirmatii despre simptomatologia pancreatitei acute sunt adevarate?Greturile si varsaturile insotesc frecvent durerea din pancreatita acutaA. Semnele insuficientei organice multiple reprezinta manifestari ale unei pancreatite acute severeB. Complicatiile sistemice apar la 40-50% din pancreatitele acute usoareC.Icterul este rareori prezentD.Distensia abdominala poate fi prezenta la pacientii cu pancreatita acutaE.

(pag. 1994)

C2311148. Dupa prezentarea clinica la debutul bolii se cunosc urmatoarele forme clinice de pancreatita acuta:

Forma pseudodispepticaA. Forma pseudoanginoasaB. Forma pseudoperitoniticaC.Forma pseudoapendicularaD.Forma pseudoocluzivaE.

(pag. 1994)

C2311149. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?Amilazemia creste intre 2-12 ore dupa debutul pancreatitei acuteA. Hiperamilazemia nu este specifica pentru pancreatita acutaB. In pancreatita acuta de cauza alcoolica se pot gasi valori enzimatice sub limita diagnosticului pozitivC.Bilirubina totala cu valori sub 3mg/dl este sugestiva pentru pancreatita de origine biliaraD.Diagnosticul de pancreatita acuta este luat in seama atunci cind durerea abdominala se asociaza cu amilazemie de 3 ori mai mare decit normal

E.

(pag. 1994-1995)

C2311150. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?Computertomogerafia este superioara ecografiei in diagnosticarea pancreatitei acuteA. Administrarea substantei de contrast in timpul computertomografiei permite diferentierea pancreatitei acute edematoase de cea necrotico-hemoragica

B.

Computertomografia este mai accesibila decit ecografiaC.Rezultatele computertomografiei pot fi folosite si la evaluarea prognostica a pancreatitei acuteD.Computertomografia permite evidentierea complicatiilor locale ale pancreatitei acuteE.

(pag. 1995)

C2311151. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?Infectia pancreatica este raspunzatoare de 80% din decesele prin pancreatita acutaA. Infectia zonelor pancreatice infectate are o frecventa in crestere de la prima la a treia saptamina de boalaB.



Infectarea focarelor de necroza se face prin translocare bacterianaC.Exista o predominenta a germenilor gram pozitivi la nivelul focarelor necrotice pancreaticeD.Antibioterapia este indicata in pancreatita acuta severa fie in scop profilactic fie in scop curativE.

(pag. 2001)

C2511152. Care dintre urmatoarele variante reprezinta forme clinice de pancreatita acuta dupa clasificarea de la Atlanta (1992) :

pancreatita acuta usoara;A. pancreatita acuta edematoasa;B. pancreatita acuta severa;C.pancreatita acuta necrotico-hemoragica;D.pancreatita acuta supurata.E.

(pag. 1989)

C2511153. Care dintre anomaliile biologice din pancreatita acuta au valoare prognostica:hiperamilazemiaA. hiperamilazuria;B. hiperglicemia;C.hipocalcemia;D.hiperlipazemia.E.

(pag. 1994)

C2511154. Care dintre cauzele de mai jos sunt cel mai frecvent întâlnite în etiologia pancreatitei acute:litiaza biliara;A. consumul de alcool;B. hiperparatiroidia;C.anumite medicamenteD.dislipidemiaE.

(pag. 1989-1990)

C2511155. Înaintea efectuarii explorarilor biologice si imagistice la internare, diagnosticul diferential al pancreatitei acute trebuie sa includa:

infarctul miocardic;A. embolia pulmonara;B. ulcerul perforat;C.ocluziile intestinale mecanice;D.anevrismul de aortaE.

(pag. 1996)

C2511156. Care dintre urmatoarele afirmatii despre infectia pancreatica sunt adevarate:este o complicatie a pancreatitei acute necrozante;A. calea de infectie este reprezentata de translocatia bacteriana a germenilor din intestin;B. frecventa ei creste dupa 3 saptamâni de la debut;C.se trateaza numai cu antibiotice;D.odata dovedita prin punctii aspirative ghidate necesita tratament antibiotic si chirurgical.E.

(pag. 2005)

C2511157. Care dintre urmatoarele afirmatii despre necroza pancreatica sunt adevarate:poate fi uni sau multifocala;A. daca nu se infecteaza se poate resorbi;B. poate antrena complicatii locale si generale grave prin eliberarea de substante vasoactive si toxice;C.necesita obligatoriu tratament chirurgical;D.



poate da nastere la un pseudochist dupa 3 saptamani de la debut.E.

(pag. 2005)

C2511158. Urmatoarele afirmatii privind atitudinea terapeutica în cazul pseudochistului pancreatic sunt corecte:

pseudochisturile cu diametrul mai mic de 6 cm au indicatie de punctie ghidata;A. pseudochistele pancreatice cu diametru peste 6 cm si complicatii hemoragice au indicatie de drenaj percutan si instilare de hemostatice pe tubul de dren;

B.

practicarea unei derivatii chistodigestive evita riscul producerii unei fistule pancreatice externe;C.drenajul extern al pseudochistelor pancreatice expune mai frecvent la recidiva fata de derivatia chistodigestiva;

D.

hemoragia intrachistica necesita tratament endoscopic.E.

(pag. 2006)

C2511159. Abordul retroperitoneal sub videoscopie :este o realizare importanta a ultimilor ani;A. este o tehnica sigura fara riscuri;B. nu prezinta complicatii specifice;C.indicatia preferentiala a acestei metode o reprezinta colectiile heterogene de necroza pancreatica cu contaminare bacteriana;

D.

expune la aparitia unor eventratii laterale reziduale.E.

(pag. 2006)

C2511160. Tratamentul chirurgical în pancreatita acuta :vizeaza eliminarea litiazei biliare ca factor etiologic;A. are indicatie necroza pancreatica si peripancreatica infectata;B. consta în rezectii pancreatice reglate;C.în necroza pancreatica operatia de referinta este necrosectomia;D.stopeaza evolutia bolii prin efectuarea unei decapsulari pancreatice precoce.E.

(pag. 2004)

C2511161. Care dintre variantele de mai jos reprezinta forme anatomo-patologice de pancreatita acuta:pancreatita acuta usoara;A. pancreatita acuta edematoasa;B. pancreatita acuta medie;C.pancreatita acuta necrotico-hemoragica;D.pancreatita acuta severa.E.

(pag. 1989)

C2511162. Care dintre urmatoarele reprezinta cauze iatrogene ale pancreatitei acute:consumul de alcool;A. colangiopancreatografia retrograda endoscopica;B. traumatismele;C.interventiile chirurgicale;D.punctia pancreatica.E.

(pag. 1990)

C2511163. Care dintre urmatoarele mecanisme fiziopatologice intervin in etiopatogenia pancreatitei acute la alcoolici:

hipervascozitatea secretiei pancreatice prin precipitatele proteice;A. pasajul de microcalculi biliari prin papila oddiana;B. stimularea secretiei pancreatice in duct inchis;C.efect toxic direct asupra parenchimului pancreatic;D.



existenta unui canal comun de excretie bilio-pancreatic.E.

(pag. 1990)

C2511164. Care dintre urmatoarele afirmatii privind tabloul clinic al pancreatitei acute sunt adevarate:durerea abdominala este localizata de regula in hipocondrul stang si iradiaza in epigastru;A. durerea abdominala poate lipsi complet din tabloul clinic al pancreatitei acute;B. durerea abdominala este simptomul major;C.alaturi de durerea abdominala mai pot apare greata, varsaturile, constipatia sau diareea;D.poate imbraca aspectul unei iritatii peritoneale difuze.E.

(pag. 1993-1994)

C2511165. In pancreatitele acute examenul clinic poate decela:contractura musculara generalizata;A. formatiune inflamatorie epigastrica ca o impastare difuz conturata;B. echimoze in jurul ombilicului sau pe flancuri;C.semne de soc hipovolemicD.disparitia matitatii hepatice.E.

(pag. 1994)

C2511166. Pe cliseul de radiografie toracica, in pancreatita acuta se pot observa urmatoarele aspecte:marirea hilurilor pulmonare bilateral;A. infiltrat alveolar difuz;B. opacitate tringhiulara cu baza la peretele toracic si varful la hil;C.atelectazie pulmonara bazala;D.hidrotorax stang.E.

(pag. 1995)

C2511167. Urmatoarele afirmatii despre rolul ecografiei in pancreatita acuta sunt adevarata:se poate realiza cu usurinta la patul bolnavului;A. are o specificitate de 60-95% si o sensibilitate de 90%;B. are o sensibilitate de 60-95% si specificitate de 90%;C.are un pret de cost redus;D.poate fi repetata de ori cate ori este nevoie nefiind nociva pentru pacient.E.

(pag. 1995)

C2511168. Care dintre urmatoarele aspecte ecografice se pot intalni se intalnesc in pancreatita acuta forma severa:

marirea de volum a glandei pancreatice cu calcificari difuze in interiorul glandei;A. dilatatia canalului Wirsung;B. aspect heterogen al parenchimului pancreatic, colectii lichidiene mari;C.reducerea volumului glandei pancreatice cu prezenta de calcificari la interior;D.aspect heterogen al grasimii peripancreatice.E.

(pag. 1995)

C2511169. Care dintre urmatoarele afirmatii despre rolul CT in pancreatita acuta sunt adevarate:este superioara ecografiei din punct de vedere al calitatii informatiilor;A. nu se poate practica la pacientii meteorizati deoarece continutul gazos al intestinului impiedica vizualizarea pancreasului;

B.

poate stabili diagnosticul de pancreatita acuta;C.are contraindicatie la pacientii purtatori de pace-maker;D.permite diagnosticul complicatiilor locale.E.

(pag. 1995)



C2511170. Care dintre urmatoarele afirmatii despre rolul tomografiei computerizate in pancreatita acuta nu sunt adevarate:

permite diferentierea intre forma edematoasa si cea necrozanta prin administrarea de substanta de contrast intravenos;

A.

este obligatorie pentru stabilirea diagnosticului;B. expune pacientii la iradiere;C.permite stabilirea etiologiei litiazice sau alcoolice;D.datele obtinute pot fi folosite la calcularea unui scor de prognostic.E.

(pag. 1995)

C2511171. Despre rolul colangiopancreatografiei retrograde endoscopice in pancreatita acuta se poate afirma ca:

stabileste diagnosticul etiologic de pancreatita acuta etanolica;A. ofera date pentru stabilirea etiologiei litiazice;B. in cazul existentei unei colangite se practica papilosfincterotomie;C.permite extragerea unui calcul inclavat in papila;D.permite diagnosticul diferential cu o perforatie ulceroasa gastro-duodenala.E.

(pag. 1995-1996)

C2511172. Care dintre urmatoarele reprezinta criterii prognostice de evaluat la internarea unui pacient cu diagnosticul de pancreatita acuta:

varsta;A. leucocitoza;B. calcemia;C.deficitul de baze;D.glicemiaE.

(pag. 1997)

C2511173. Care dintre urmatoarele valori ai parametrilor clinico biologici din scorul Ranson pledeaza pentru etiologia etanolica a pancreatitei acute:

varsta de 65 de ani;A. leucocitoza de 17.000/ mm3;B. ASAT peste 9 ori valoarea normala;C.valoarea LDH sub 300 UI/l;D.glicemie de 11 mmol/l.E.

(pag. 1997)

C2511174. Diagnosticul de sechestru pancreatic se stabileste :prin radiografie abdominala simpla care evidentiaza bule de gaz;A. prin punctie fina aspirativa percutana;B. prin tomografie computerizata cu substanta de contrast;C.prin colangiopancreatografie retrograda endoscopica;D.in a doua saptamana de boala.E.

(pag. 1999)

C2511175. La diagnosticul de abces pancreatic contribuie urmatoarele:sindromul septic;A. radiografia abdominala simpla care arata bule de gaz in loja pancreatica;B. tomografia computerizata care evidentiaza bule de gaz la nivelul unei colectii pancreatice;C.punctia fina aspirativa percutana;D.colangiopancreatografia retrograda endoscopica.E.

(pag. 1999)



C2511176. Care dintre urmatoarele antibiotice au o buna penetratie tisulara pancreatica:ampicilinele;A. imipenemul;B. chinolonele;C.aminoglicozidele;D.metronidazolul.E.

(pag. 2002)

C2511177. Care dintre antibioticele de mai jos au o buna penetratie tisulara si un spectru adecvat pentru tratarea infectiilor pancreatice:

ureidopenicilinele;A. cefalosporinele de generatia a III-a;B. imipenemul;C.ciprofloxaina;D.metronidazolulE.

(pag. 2002)

C2511178. Indicatiile sfincterotomiei endoscopice in tratamentul pancreatitei acute de cauza biliara sunt :

de rutina;A. in caz de calcul impactat in ampula lui Vater;B. litiaza veziculara,C.dilatatii ale canalului Wirsung;D.litiaza de cale biliara principala.E.

(pag. 2004)

C2511179. Abordul laparoscopic in tratamentul chirurgical al pancreatitei acute de cauza biliara :este permis in formele benigne;A. permite efectuarea colecistectomiei;B. permite efectuarea colangiografiei transcistice;C.are o rata de conversie de peste 10%;D.amelioreaza prognosticul formelor grave in comparatie cu calea de abord clasic.E.

(pag. 2004)

C2511180. Nutritia adecvata a pacientilor cu pancreatita acuta:trebuie sa aduca un aport proteic mare pentru a reduce catabolismul;A. se poate efectua clasic pe cale parenterala;B. se poate efectua suplimentar pe cale enterala;C.necesita un aport crescut de carbohidrati;D.prezenta ileusului intestinal contraindica nutritia enterala.E.

(pag. 2001)

C2611181. Din punct de vedere epidemiologic guşa multinodulară toxică se caracterizează prin:Tireotoxicoză rar întâlnită.A. Incidenţă maximă la copiiB. Prezintă cauza cea mai frecventă a tireotoxicozei după boala BasedowC.Este întâlnită numai în zonele endemiceD.Prezintă variaţii geografice, fiind întâlnită atât în zone endemice cât şi în cele neendemice.E.

(pag. 1235)

C2611182. Care din elementele de mai jos diferenţiază adenomul toxic tiroidian de boala Basedow:Absenţa exoftalmiei şi a dermopatiei.A.



Absenţa anticorpilor antireceptor T.S.H. şi a imunoglobulinelor stimulante.B. Evoluţia mai bruscă a tireotoxicozei comparativ cu boala BasedowC.T.S.H. scăzut şi răspunde le stimularea cu T.R.H.D.T.S.H. crescut si nu răspunde la stimulare cu T.R.H.E.

(pag. 1236)

C2611183. Efectele iodoterapiei în hipertiroidii sunt:Efect guşogen.A. Reduce sinteza şi eliberarea hormonilor tiroidieniB. Scade concentraţia serică a LATS.C.Scade vascularizaţia şi volumul guşii.D.Creşte vascularizaţia şi volumul guşii.E.

(pag. 1237)

C2611184. Ce nu defineşte tireotoxicoza apatică:Criza tireotoxică acută cu encefalopatie tireotoxică.A. Criza tireotoxică acută fără encefalopatie tireotoxicăB. Hipotiroidie severă la vârstnici.C.Toate formele de tireotoxicoză cu manifestări nervoase.D.Tireotoxicoza ca variantă severă de hipertiroidie la vârstnici.E.

(pag. 1230)

C2611185. Care din următorii factori nu determină severitatea tireotoxicozei:Greutatea pacientului.A. Nivelul şi vechimea hiperhormoniemiei tiroidiene.B. Sexul pacientuluiC.Sensibilitatea individuală a pacientului.D.Existenţa patologiei asociate.E.

(pag. 1229)

C2611186. Care din următorii factori nu sunt favorizanţi în etiopatogenia hipertiroidiilor:Tipul de sistem nervos- neechilibrat labilA. Infecţiile microbiene.B. Patologia tiroidiană preexistentă.C.Factori medicamentoşi.D.Existenţa patologiei asociate.E.

(pag. 1229)

C2611187. Care din următorii factori sunt determinanţi în etiopatogenia hipertiroidiilor:Factori medicamentoşi.A. Traume psihice puternice.B. Nivelul şi vechimea hiperhormonemiei tiroidiene.C.Sensibilitatea individuală la hormonii tiroidieni.D.Infecţiile microbiene.E.

(pag. 1229)

C2611188. Manifestările cutanate in hipertiroidie sunt caracterizate prin:Piele subţire şi suplă.A. Prurit.B. Edeme ale membrelor inferioare fără insuficienţă cardiacă.C.Pilozitate accentuată la nivelul trunchiului şi membrelor inferioare.D.Tegumente hiperpigmentate.E.



(pag. 1230)

C2611189. În hipertiroidie manifestările cardio vasculare nu se caracterizează prin:Bradicardie.A. Tahicardie neinfluenţată de efort.B. Tahicardie agravată de efort.C.Puls periferic slab şi depresibil.D.Puls periferic puternic şi amplu.E.

(pag. 1229)

C2611190. Care din modificările anatomopatologice ale glandei tiroide sunt prezente în Boala Basedow:Foliculi mici cu hiperplazia epiteliului columnar conţinând coloid.A. Foliculi mari cu atrofia epiteliului columnar conţinând coloid.B. Vascularizaţie crescută la pacienţi netrataţi.C.Guşă nodulară.D.Guşă toxică difuzăE.

(pag. 1232)

C2611191. Clinic pancreatitele acute sunt:uşoareA. mediiB. severeC.edematoaseD.necroticohemoragiceE.

(pag. 1989)

C2611192. Factorul vascular intervine în declanşarea pancreatitelor acute:postoperatorA. la alcooliciB. posttraumaticC.după circulaţia extracorporealăD.după transplantul de organeE.

(pag. 1990)

C2611193. Morfopatologic în pancreatita acută avem următoarele forme:necrotico-hemiragicăA. supuratăB. chisticăC.abcedatăD.edematoasăE.

(pag. 1993)

C2611194. Radiografia abdominală simplă în pancreatita acută poate evidenţia:ileus paralitic difuzA. semnul edemului amputatB. distensia gastricăC.ansa santinelăD.pneumoperitoneuE.

(pag. 1995)

C2611195. Diagnosticul diferenţial al pancreatitelor acute se face cu:cu alte forme de abdomen acut chirurgicalA.



infarctul miocardicB. uremiaC.embolia pulmonarăD.delirium tremensE.

(pag. 1996)

C2611196. Complicaţiile evolutive propriu-zise ale pancreatitei acute sunt reprezentate de:sechestru pancreaticA. tromboze vasculareB. pseudochistul pancreaticC.necroza căilor biliareD.abcesele pancreaticeE.

(pag. 1999)

C2611197. Tratamentul laparoscopic în pancreatitele acute vizează:formele benigne de pancreatită acutăA. realizarea colecistectomieiB. explorarea căii biliareC.drenajul biliar externD.îndepărtarea necrozelor pancreaticeE.

(pag. 2004)

C2611198. Scopurile terapiei chirurgicale în pancreatitele acute pot fi atinse prin:laparotomie precoceA. laparotomie secundarăB. căi concurenteC.sfincterotomia endoscopicăD.colecistectomieE.

(pag. 2005)

C2611199. Cheia succesului tratamentului chirurgical al necrozei pancreatice constă în:detecţia precoce a infecţiei zonelor necrozateA. colecistectomieB. ablaţia întregului material necroticC.drenajul căii biliare principaleD.abordul retroperitoneal al acesteiaE.

(pag. 2005)

C2611200. Tratamentul abceselor pancreatice cuprinde următoarele:tratamentul chirurgical ca indicaţie absolutăA. antibioterapie cu spectru largB. laparostomieC.derivaţie internăD.hemostazăE.

(pag. 2006)

C2711201. Cauzele cele mai frecvente ale pancreatitei acute sunt:parazitozeleA. litiazaB. idiopaticeC.consumul de alcoolD.pancreatitele croniceE.



(pag. pag 1989-1990)

C2711202. Simptomele in pancreatita acuta sunt:durere intensaA. greturiB. varsaturiC.ileusD.pneumoperitoneuE.

(pag. pag 1993)

C2711203. Diagnosticul diferential al pancreatitei acute se face cu:ulcerul perforatA. ocluziile intestinaleB. infarctul enteromezentericC.chistul hidatic hepatic necomplicatD.anevrismul aortic ruptE.

(pag. pag 1996)

C2811204. Cele mai frecvente cauze ale pancreatitei acute sunt:consumul de alcool, frecvent la tineriA. litiaza biliara, frecvent la varstniciB. obezitateaC.tabagismulD.traumatismeleE.

(pag. 1989)

C2811205. Formele morfopatologice ale pancreatitei acute, sunt reprezentate de:forma gangrenoasaA. forma edematoasaB. forma necrotico-hemoragicaC.forma hemoragicaD.forma supurataE.

(pag. 1993)

C2811206. Diagnosticul diferential al pancreatitei acute se face cu:ulcerul perforatA. ocluziile intestinaleB. infarctul enteromezentericC.anevrismul aortic ruptD.endocardita acutaE.

(pag. 1996)

C2811207. Tabloul clinic tipic din pancreatita acuta cuprinde:durerea intensa supraombilicalA. cefaleeaB. greataC.varsaturileD.febra joasaE.

(pag. 1993)

C2811208. Complicatiile evolutive ale pancreatitei acute sunt:sechestrul pancreaticA.



pseudochistul pancreaticB. abcesele pancreaticeC.lipotimia de ortostatismD.infarctul miocardicE.

(pag. 1999)

C2811209. Factorii precipitanticei mai frecventi implicati in aparitia insuficientei organice multiple ( MOF ), in prima saptamana de evolutie a pancreatitei acute sunt:

hipoxiaA. alimentatia oralaB. dislipidemiaC.socul circulatorD.hiperglicemiaE.

(pag. 2000)

C2811210. Pseudochisturile pancreatice cu diametrul mai mic de 6 cm si asimptomatice:se opereazaA. se dreneaza percutanB. au sansa unei regresii spontaneC.sunt supuse terapiei sclerozanteD.indeamna la abstinenta chirurgicalaE.

(pag. 2006)

C2911211. Care din următoarele afirmatii referitoare la semnele de insuficienţă organică din pancreatita acută sunt adevărate?

reprezintă manifestări ale unei pancreatite acute severe;A. apar la 5-10% din pacientii cu pancreatită acută uşoară;B. apar la 50 - 70% din pacientii cu pancreatită necrozantă sterilă;C.apar la 80-90% din pacientii cu necroză pancreatică infectată;D.apar la debutul pancreatitei acute.E.

(pag. 1994)

C2911212. În pancreatita acută biliară următoarele elemente ale scorului Ranson la internare sunt corecte:

vârsta > 60 de ani;A. leucocite > 16.000/mm3B. glicemia > 10 mmol/eC.LDH > 1,7x ND.ASAT > 9 x NE.

(pag. 1997)

C2911213. Următoarele elemente ale scorului Ranson la internare în pancreatita acută alcoolică sunt corecte:

Vârsta > 50 aniA. Leucocite > 18.000/mm3B. Glicemie > 12 mmol/lC.LDS > 1,5 x ND.ASAT > 6 x NE.

(pag. 1997)

C2911214. Care din următoarele afirmatii referitoare la pseudochistul pancreatic sunt adevărate?este o colectie lichidiană extra sau intrapancreatică delimitată de un perete propriu;A. survine secundar organizării unei necroze pancreatice;B.



unele pseudochiste pot să dispară după 4 - 6 săptămâni de evolutie;C.eco-tomografia poate evidentia numai chisturile mai mari de 1,5 cm;D.tomodensitometria asigură un diagnostic mai corect.E.

(pag. 1999)



Tema nr. 12Cancerul pancreasului exocrin



C1212001. In majoritatea statisticilor facute pentru cancerul pancreasului exocrin, la momentul stabilirii indicatiei operatorii proportia cazurilor cu tumori rezecabile se situeaza intre:

0 – 10%A. 10 – 20%B. 20 – 30%C.30 – 40%D.40 – 50%E.

(pag. 2034)

C1212002. Metastazele extraabdominale ale cancerului pancreasului exocrin apar cel mai des in:sistemul ososA. sistemul nervos centralB. plamaniC.sanD.orbitaE.

(pag. 2033)

C1212003. Markerul tumoral specific cel mai utilizat in diagnosticul cancerul de pancreas exocrin, valoarea sa predictiva apropiindu-se in unele statistici de cea a ultrasonografiei, este:

alfa-fetoproteinaA. antigenul carcinoembrionarB. CA 19-9C.CA 125D.galactozyltransferaza IIE.

(pag. 2030)

C1212004. La un bolnav operat pentru o tumora de cap de pancreas tumora de aproximativ 2 cm nu depaseste conturul pancreasului. Fara metastaze hepatice sau peritoneale.Histopatologic adenocarcinom ductal cu grad 2 de diferentiere. 3 din 12 ganglioni cu metastaze de adenocarcinom. Precizati stadiul conform clasificarii UICC?

stadiul IA. stadiul IIB. stadiul IIIC.stadiul IVD.tumora nu poate fi incadrata in clasificarea UICCE.

(pag. 2033)

C1212005. Cancerul pancreasului exocrin poate fi intalnit la orice varsta. Frecventa sa este maxima in deceniile de viata

3 si 4A. 4 si 5B. 5 si 6C.6 si 7D.



7 si 8E.

(pag. 2027)

C1212006. Cancerul de cap de pancreas produce prin invazie sau compresie obstructia segmentului terminal al caii biliare principale. Icterul apare atunci cand presiunea in caile biliare depaseste pragul critic de:

10 cm apaA. 20 cm apaB. 30 cm apaC.40 cm apaD.50 cm apa.E.

(pag. 2028)

C1412007. Triada clasica caracteristica cancerului de cap pancreas este:Hepatomegalie, icter, durere de tip pancreaticA. Durere epigastrica surda, icter, meteorism abdominalB. Durere epigastrica, varsatura, inapetentaC.Varsatura, icter, scadere ponderalaD.Durere pancreatica, scadere ponderala, icterE.

(pag. 2028)

C1412008. Despre cancerul pancreasului exocrin se poate afirma ca:Regimul alimentar sarac in proteine este factor favorizantA. Are o frecventa de doua ori mai mare la barbati fata de femeiB. Cafeaua si alcoolul sunt considerati factori de risc specificiC.Antecedentele heredo – familiale pozitive nu influenteaza incidentaD.Diabetul zaharat juvenil nu ii influenteaza incidentaE.

(pag. 2026-2027)

C1412009. Stadiul II in cancerul pancreasului (UICC – 1987) se caracterizeaza prinT1 N0 M0A. T3 N0 M1B. T1 – T2 N1 M0C.T3 N0 M0D.T2 N0 M0E.

(pag. 2033)

C1412010. Icterul prezent in cancerul de cap de pancreas are urmatoarele caracteristici cu exceptia:Este nedurerosA. Da tegumentelor o nuanta verdinicaB. Este insotit de febraC.Este insotit de prurit intens rezistent la tratamentD.Este insotit de scaune decolorateE.

(pag. 2028)

C1412011. Tumorile papilare intraductale mucosecretante pancreatice au urmatoarel caracteristici:Filiatia tumora benigna – displazie – cancer, este clara.A. Nu au extensie directaB. Grad mai crescut de agresivitate fata de adenocarcinoamele ductaleC.Clinic fara elemente sugestive pentru diagnosticD.Dau metastaze mai ales osoaseE.

(pag. 2033)



C1412012. Este specifica cancerului de corp si coada pancreatica:Durere epigastrica surda,” in bara”A. Evolutie mai scurta decat cancerul capului pancreaticB. Insuficienta hepato renalaC.Durere intensa rezistenta la antalgiceD.Durerea ce apare in stadiile precoceE.

(pag. 2029)

C1512013. In cancerul pancreasului exocrin laparoscopia:nu este indicata;A. nu ofera informatii diagnostice;B. poate evidentia prezenta metastazelor peritoneale si hepatice de dimensiuni mici, care scapa explorarilor imagistice preoperatorii;

C.

nu are valoare absoluta in stabilirea inoperabilitatii, fiind totdeauna necesara efectuarea laparotomiei exploratorii;

D.

nu permite efectuarea unor interventii chirurgicale paleative nici chiar in centre cu mare experienta in chirurgia laparoscopica;

E.

(pag. 2032)

C1512014. In localizarea corporeocaudala a cancerului de pancreas exocrin este indicata:totdeauna pancreatectomie totala;A. totdeauna pancreatectomie subtotala;B. spleno-pancreatectomia corporeo-caudala;C.numai radioterapie;D.numai hormonoterapie.E.

(pag. 2036)

C1512015. In cancerul pancreasului exocrin, cu localizare cefalica este indicata:duodenopancreatectomia cefalica;A. pancreatectomia subtotala;B. intotdeauna pancreatectomia totala;C.chimioterapia singura, cu viza curativa;D.asocierea radio-chimioterapie care poate obtine singura vindecarea.E.

(pag. 2036)

C1512016. Obiectivul terapeutic ideal in cancerul pancreasului exocrin, oncologic si functional:poate fi realizat la majoritatea pacientilor;A. se obtine numai prin utilizarea tratamentului oncologic;B. se realizeaza mai frecvent prin asocierea chimioterapie – radioterapie;C.poate fi realizat integral numai chirurgical, prin exereza larga a segmentului pancreatic purtator al tumorii si a statiilor ganglionare locoregionale;

D.

este reprezentat de realizarea unei derivatii biliare.E.

(pag. 2034)

C1512017. Din punct de vedere anatomo-patologic, tumorile maligne ale pancreasului exocrin sunt:cel mai frecvent metastatice;A. cel mai frecvent primare, cu originea in celulele ductale, avand ca element specific prezenta mucinei;B. cel mai frecvent sunt tumori chistice;C.cele mai rare tumori maligne localizate periampular;D.cea mai frecventa localizare pancreatica este la nivelul corpului.E.

(pag. 2032)

C1612018. Caracteristic pentru cancerele de pancreas cu originea in celulele ductale este:



prezenta granulelor de zimogenA. prezenta mucineiB. prezenta histamineiC.prezenta incluziilor citoplasmaticeD.prezenta lizozimuluiE.

(pag. 2032)

C1612019. Intre cauzele de deces prin cancer pancreasul ocupa la barbati locul:IIIA. IVB. VC.IID.VIE.

(pag. 2026)

C1612020. Stadiului III conform clasificarii TNM in cancerul pancreasului exocrin ii corespunde:T1-2 N0 M0A. T1-3 N1 M0B. T3 N0 M0C.T1-3 N1 M1D.T1-3 N1 M1E.

(pag. 2033)

C1612021. Interventiile chirurgicale laparoscopice in tratamentul cancerului de pancreas cu intentie de radicalitate sunt:

duodenopancreatectomie cefalicaA. drenaj biliar externB. colecisto-gastroanastomozaC.colecisto-jejuno-anastomozaD.gastro-enteroanastomozaE.

(pag. 2032)

C1612022. Examenul radiologic gastro-duodenal evidentiaza in cazul cancerului pancreasului exocrin:largirea cadrului duodenalA. impingerea caudala a colonului transversB. deplasarea caudala a rinichiului stangC.deplasarea caudala a unghiului splenic a colonuluiD.imagine lacunara in ultima portiune a duodenuluiE.

(pag. 2031)

C2212023. În perioada latentă, cancerul pancreasului exocrin este sugerat de:astenie fizică marcatăA. tumoră pancreatică palpabilăB. semnul lui TrousseauC.diaree grasoasăD.nu există elemente diagnostice sugestiveE.

(pag. 2029-2030)

C2212024. Semnul lui Wirchow Troisier, ca manifestare clinică a cancerului pancreatic, este reprezentat de:

metastază ombilicalăA. bombarea fundului de sac DouglasB.



tromboflebite superficiale migratoriiC.vezicula biliară destinsă, palpabilăD.adenopatie supraclavicularăE.

(pag. 2028-2029)

C2212025. Semnul lui Trousseau, ca manifestare clinică de ordin general în cancerul pancreasului exocrin, este reprezentat de:

vezicula biliară destinsă palpabilăA. metastază ombilicalăB. tromboflebite superficiale migratoriiC.tromboflebite profunde migratoriiD.adenopatie supraclavicularăE.

(pag. 2027-2028)

C2212026. Metabolismul şi circuitul hepatocitar al pigmenţilor biliari sunt deviate spre retenţia sanguină când presiunea în căile biliare depăşeşte pragul critic de:

10 cm apăA. 20 cm apăB. 30 cm apăC.50 cm apăD.60 cm apăE.

(pag. 2028)

C2212027. Din cadrul markerilor tumorali specifici care să permită diagnosticul precoce al cancerului de pancreas exocrin, cel mai utilizat, având şi cea mai ridicată valoare predictivă este:

CA – A 19A. CA 19 – 9B. CA – A 9C.HLA – 9D.HLA - 19E.

(pag. 2030)

C2212028. Ultrasonografia endoportală intraoperatorie în diagnosticul paraclinic al cancerului pancreasului exocrin se face cu acces prin:

vena mezenterică superioarăA. vena mezenterică inferioarăB. trunchiul celiacC.vena portăD.vena splenicăE.

(pag. 2030-2031)

C2212029. Elementul histologic specific în cancerul pancreasului exocrin primar cu originea în celulele ductale este prezenţa:

granulelor de zimogenA. mucineiB. chistelorC.tumorilor solideD.tumorilor papilareE.

(pag. 2032-2033)

C2212030. Elementul histologic specific în cancerul pancreasului exocrin cu originea în celulele acinare este prezenţa:

mucineiA.



granulelor de zimogenB. tumorilor solideC.chistelorD.tumorilor papilareE.

(pag. 2032-2033)

C2212031. În cancerul pancreasului exocrin primar, proporţia majoritară o ocupă tumorile maligne cu originea în:

celulele ductaleA. celulele acinareB. ţesutul conjunctivC.focare metaplaziceD.structuri chisticeE.

(pag. 2032-2033)

C2212032. În cancerul pancreasului exocrin primar, în ordinea frecvenţei, după tumorile cu originea în celulele ductale se situează cele cu originea în:

celulele cu conţinut de mucinăA. celulele acinareB. focare metaplazice, având origine histologică neclarăC.ţesutul conjunctivD.ţesut pancreatic aberantE.

(pag. 2032-2033)

C2212033. Două treimi din cancerul pancreasului exocrin sunt situate la nivelul:capului glandeiA. corpuluiB. coziiC.corpului şi coziiD.întregii glandeE.

(pag. 2032-2033)

C2212034. Pentru stenoza determinată de invazia duodenului în cancerul pancreasului exocrin se pot realiza:

coledoco-duodenoanastomozăA. colecisto-gastroanastomozăB. coledoco-jejunoanastomozăC.gastroenteroanastomozăD.colecistostomieE.

(pag. 2037)

C2212035. Chimioterapia, ca metodă adjuvantă în tratament cancerului pancreasului exocrin se poate administra şi prin injectare intratumorală de:

5 – fluoro-uracilA. adriamicinăB. mitomicinăC.streptozocinăD.gemcitabineE.

(pag. 2038)

C2212036. Operaţia standard pentru cancerul de cap de pancreas este:pancreatectomia totalăA. pancreatectomia lărgităB.



duodenopancreatectomia cefalicăC.splenopancreatectomiaD.duodenopancreatectomia radicală extinsăE.

(pag. 2036)

C2312037. Dintre explorarile imagistice, care este utilizata ca prima intentie in algoritmul de diagnostic al tumorilor pancreatice maligne?

Ultrasonografia;A. Scintigrafia pancreatica;B. Tomografia computerizata;C.Rezonanta magnetica nucleara;D.Arteriografia selectiva.E.

(pag. 2030)

C2312038. Care marker tumoral este utilizat pentru valoarea sa predictiva in cancerul pancreasului exocrin?

Alfa-fetoproteina;A. Antigenul carcinoembrionar:B. CA 19-9;C.PSA;D.CA 15-3.E.

(pag. 2030)

C2312039. Cea mai frecventa forma histologica a cancerului pancreasului exocrin primitiv isi are originea in:

Celulele ductale;A. Celulele acinare;B. Focare metaplazice;C.Tesutul conjunctiv;D.Pancreas aberant localizat in peretele stomacului.E.

(pag. 2032)

C2312040. Stadiul III dupa clasificarea UICC pentru cancerul pancreasului exocrin se refera la:T1N0M0;A. T2N0M0;B. T3N0M0;C.T1-T3N1M0D.T1-T3N0-N1M1E.

(pag. 2033)

C2312041. Stadiul IV in clasificarea UICC referitoare la cancerul pancreasului exocrin se refera la:T1-T2N0M0;A. T3N0M0;B. T2N1M0;C.T3N1M0;D.T1-T3N0-N1M1E.

(pag. 2033)

C2312042. Supravietuirea la 5 ani dupa rezectiile pancreatice pentru cancerul pancreasului exocrin este de:

4%;A. 8%;B. 12%;C.



14%;D.20%.E.

(pag. 2034)

C2512043. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la epidemiologia cancerului pancreasului exocrin este adevărată:

este mai frecvent întâlnit la tineriA. sexul feminin este cel mai frecvent afectatB. este de două ori mai frecvent la bărbaţi, incidenţa devine maximă în deceniile 7 şi 8 şi este mai frecvent întâlnit în mediul urban

C.

diabetul zaharat nu reprezintă un factor de riscD.nitrosaminele nu sunt implicate în etiopatogenezăE.

(pag. 2026-2027)

C2512044. Care dintre afirmaţiile de mai jos, referitoare la perioada latentă clinic a cancerului de pancreas exocrin este adevărată:

diagnosticul este stabilit cu uşurinţă, pe baza semnelor clinice caracteristiceA. diagnosticul este stabilit cu uşurinţă prin explorări uzualeB. tumora este de dimensiuni importante şi determină manifestări clinice caracteristiceC.lipsesc atât semnele generale de impregnare neoplazică, cât şi semnele de localizare a tumoriiD.icterul cu caracter obstructiv este un semn caracteristicE.

(pag. 2027)

C2512045. În cancerul de cap de pancreas, în perioada de stare, triada clinică caracteristică este constituită de:

durere epigastrică de tip pancreatic, neameliorată de analgetice uzuale, scăderea severă în greutate şi icterul de tip obstructiv afebril, indolor, precedat sau însoţit de prurit

A.

durere epigastrică, vărsături bilioase, hepatomegalie de colostazăB. icter obstructiv, veziculă biliară palpabilă, astenie fizică marcatăC.durere cu iradiere în bară, vărsături bilio-alimentare, febrăD.hepatomegalie nodulară, ascită, uneori hemoragie digestivă superioarăE.

(pag. 2028)

C2512046. În cancerul pancreasului exocrin laparoscopia:nu este indicatăA. nu oferă informaţii diagnosticeB. poate evidenţia prezenţa metastazelor peritoneale şi hepatice de dimensiuni mici, care scapă explorărilor imagistice preoperatorii

C.

nu are valoare absolută în stabilirea inoperabilităţii, fiind totdeauna necesară efectuarea laparotomiei exploratorii

D.

nu permite efectuarea unor intervenţii chirurgicale nici chiar în centre cu mare experienţă în chirurgia laparoscopică

E.

(pag. 2032)

C2512047. Din punct de vedere histologic, tumorile maligne ale pancreasului exocrin sunt:cel mai frecvent metastaticeA. cel mai frecvent primare, cu originea în celulele ductale, având ca element specific prezenţa mucineiB. cel mai frecvent sunt tumori chisticeC.cele mai rare tumori maligne localizate periampularD.cea mai frecventă localizare pancreatică este la nivelul corpuluiE.

(pag. 2032)

C2512048. Obiectivul terapeutic ideal în tratamentul cancerului pancreasului exocrin, oncologic (dispariţia tumorii şi absenţa recidivelor şi a metastazelor la 5 ani) şi funcţional (rezolvarea unor



complicaţii determinate de evoluţia tumorii):poate fi realizat la majoritatea pacienţilorA. se obţine numai prin utilizarea tratamentului oncologicB. se realizează mai frecvent prin asocierea chimioterapie – radioterapieC.poate fi realizat integral numai chirurgical, prin exereza largă a segmentului pancreatic purtător al tumorii şi a staţiilor ganglionare locoregionale

D.

paliaţia constituie într-un număr redus de cazuri singurul obiectiv realizabilE.

(pag. 2034)

C2512049. În cancerul pancreasului exocrin, cu localizare cefalică este indicată:duodenopancreatectomia cefalicăA. pancreatectomia subtotalăB. întotdeauna pancreatectomia totalăC.chimioterapia singură, cu viză curativăD.asocierea radio-chimioterapie poate obţine singură vindecareaE.

(pag. 2036)

C2512050. În localizarea corporeocaudală a cancerului de pancreas exocrin este indicată:totdeauna pancreatectomie totalăA. totdeauna pancreatectomie subtotalăB. spleno-pancreatectomia corporeo-caudalăC.numai radioterapieD.numai hormonoterapieE.

(pag. 2036)

C2512051. Între cauzele de deces prin cancer, la bărbaţi, cancerul de pancreas ocupă locul:al doilea după cancerul de plămânA. al treilea după cancerul de plămân şi prostatăB. al patrulea după cancerul de plămân, colon şi prostatăC.al cincilea după cancerul de plămân, colon, prostatăD.primul locE.

(pag. 2026)

C2512052. Între cauzele de deces prin cancer, la femei, pancreasul ocupă locul:al doilea după cancerul de sânA. al treilea după cancerul de sân şi plămânB. al patrulea după cancerul de sân, plămân şi colonC.al cincilea după cancerul de sân, plămân, colon şi organele genitaleD.primul locE.

(pag. 2026.)

C2512053. Deşi cancerul de pancreas exocrin se poate întâlni la orice vârstă, frecvenţa maximă este în deceniile:

3 şi 4A. 4 şi 5B. 5 şi 6C.6 şi 7D.7 şi 8E.

(pag. 2027)

C2512054. Durerea din cancerul pancreasului exocrin, prezintă unele caracteristici apreciate clasic ca fiind specifice:

intensificare în ortostatismA.



ameliorare în decubit dorsalB. ameliorare parţială şi trecătoare sub efectul aspirineiC.aspect colicativD.intensificare în decubit ventral şi în poziţia de "cocoş de puşcă"E.

(pag. 2029)

C2512055. În cancerul de cap de pancreas, icterul apare atunci când presiunea în căile biliare depăşeşte pragul critic de:

10 cm apăA. 20 cm apăB. 30 cm apăC.40 cm apăD.45 cm apăE.

(pag. 2028)

C2512056. Pentru clarificarea suspiciunii dignosticului de cancer pancreatic, în mod obişnuit se începe cu:

colangiopancreatografie endoscopică retrogradăA. ultrasonografia completată sau înlocuită de tomografia computerizatăB. citologie aspirativăC.rezonanţă magnetică nuclearăD.arteriografie selectivăE.

(pag. 2029)

C2512057. În cancerul pancreasului exocrin, metastazele extraabdominale apar cel mai frecvent în:creierA. ganglionii supracalviculari stângiB. plămâniC.coloana vertebralăD.orbităE.

(pag. 2033)

C2512058. Din punct de vedere histologic,cel mai frecvent,cancerul pancreasului are originea la nivelul :

ţesutului conjunctivA. celulelor acinareB. celulelor ductaleC.focarelor metaplaziceD.celulelor GE.

(pag. 2032)

C2512059. În cancerul pancreasului exocrin, cateterele pentru chimioterapia adjuvanta sau paliativa locoregionala sunt plasate în:

artera pancreatico-duodenală superioarăA. artera pancreatico-duodenală inferioarăB. artera piloricăC.artera gastroduodenală şi splenicăD.artera mezenterică superioarăE.

(pag. 2038)

C2512060. În cancerul pancreasului (UICC 1987), stadiul III se caracterizează prin:T2 N0 M0A. T3 N0 M0B.



T1-T3 N0 M0C.T1-T3 N1 M0D.T4 N1 M0E.

(pag. 2033)

C2512061. Markerul tumoral cel mai utilizat în diagnosticul cancerului de pancreas cu valoare sa apropiata de cea a ultrasonografiei este:

CA 125A. CA 19-9B. alfa fetoproteinaC.antigenul carcinoembrionarD.galectin - 3E.

(pag. 2030)

C2612062. Între cauzele de deces prin cancer pancreasul ocupă la bărbaţi locul:IIIA. IVB. VC.IID.VIE.

(pag. 2026)

C2612063. Intervenţiile chirurgicale laparoscopice cu intenţie de radicalitate în cancerul de pancreas sunt:

duodenopancreatectomia cefalicăA. drenajul biliar externB. colecisto-gastrooanastomozaC.colecistojejunoanastomozaD.gastroenteroanastomozaE.

(pag. 2031)

C2612064. Caracteristic pentru cancerele de pancreas cu originea în celulele ductale este:prezenţa granulelor de zimogenA. prezenţa mucineiB. prezenţa histamineiC.prezenţa incluziilor citoplasmaticeD.prezenţa lizozimuluiE.

(pag. 2032)

C2612065. Stadiul III conform clasificării TNM în cancerul de pancreas este:T 1-2NoMoA. T1-3NoMoB. T3NoMoC.T1-3N1MoD.T1-3N1M1E.

(pag. 2033)

C2612066. Examenul radiologic gastroduodenal evidenţiază în cancerul pancreasului exocrin:lărgirea cadrului duidenalA. împingerea caudală a colonului transversB. deplasarea caudală a rinichiului stângC.deplasarea caudală a unghiului splenic al colonuluiD.



imagine lacunară în ultima porţiune a duodenuluiE.

(pag. 2031)

C2612067. Care din următoarele afecţiuni cardiace NU reprezintă cauze structurale de stop cardiac şi moarte subită cardiacă:

Boli valvulare cardiaceA. Cardiomiopatia dilatativăB. HipopotasemiaC.Infarctul miocardic vindecatD.Infarctul miocardic acutE.

(pag. 246)

C2612068. Care din următorii factori de risc ereditari NU sunt specifici pentru moartea subită cardiacă:Hiperlipoproteinemii geneticeA. Sindromul intervalului QT prelungit congenitalB. Unele sindroame miopaticeC.Unele sindroame displaziceD.Hipertensiunea arterialăE.

(pag. 246)

C2612069. Următorii factori funcţionali NU sunt asociaţi morţii subite cardiace:MiocarditaA. Ischemia tranzitorieB. Insuficienţa cardiacă cronicăC.ŞoculD.AcidozaE.

(pag. 246)

C2612070. Cel mai obişnuit mecanism al stopului cardiac este:Fibrilaţia ventricularăA. Bradiaritmii severe persistenteB. AsistoliaC.Disociaţia electromecanicăD.Tahicardia ventriculară susţinutăE.

(pag. 247)

C2612071. Care din următoarele afecţiuni NU se prezintă clinic sub forma stopului cardiac:Embolism pulmonar acut masivA. Anevrism de aortă ruptB. Anafilaxia intensăC.Extrasistolia ventricularăD.Ruptura de cord după IMAE.

(pag. 247)

C2612072. Indicaţi factorul de risc cel mai puţin important pentru moartea subită cardiacă:HiperuricemiaA. ObezitateaB. Anomaliile ECG nespecificeC.Hipertrofia ventriculară stîngăD.HipercolesterolemiaE.

(pag. 248)



C2612073. Care din categoriile de pacienţi enumerate au rată de supravieţuire de peste 10 %, după stopul cardiac intraspitalicesc:

Cu cancerA. Cu insuficienţă renalăB. Cu ulcer gastroduodenalC.Cu boli acute ale SNCD.Cu infecţii necontrolateE.

(pag. 250)

C2812074. In cancerul pancreasului exocrin, factorii de risc exogeni intalniti in industria chimica, cei mai cunoscuti sunt:

benzodiazepineleA. nitrozaminele si derivatii lorB. acidul piruvicC.acidul lacticD.macrolideleE.

(pag. 2027)

C2812075. Cancerul de cap pancreatic produce:hipertonie vagalaA. bradicardieB. obstructie progresiva si ireversibila a caii biliareC.infarct miocardicD.cefaleeE.

(pag. 2028)

C2812076. Triada clinica caracteristica intalnita in cancerul de cap de pancreas consta din:durere epigastrica neameliorata de analgetice, scadere severa in greutate si icter de tip obstructivA. cefalee, lipotimie, dureri abdominaleB. lipotimie de ortostatism, icter, epigastralgiiC.dureri abdominale, febra, icterD.coma, febra, icterE.

(pag. 2028)

C2912077. Semnul Joseph din cancerul pancreasului exocrin semnifică:metastaze hepatice decelabile clinic;A. sindromul ascitic neoplazic;B. splenomegalia datorată hipertensiunii portale prin invazie de venă splenică;C.metastaze peritoneale decelabile clinic;D.metastază ombilicală.E.

(pag. 2029)

C2912078. În stadializarea TNM a cancerului pancreasului exocrin, T2 reprezintă:tumoră până la 3 cm diametru;A. tumoră între 2 - 5 cm diametru;B. tumoră ce nu depăşeşte capsula pancreasului;C.tumoră cu extensie la organe imediat învecinate (duoden, coledoc);D.tumoră cu extensie la stomac, colon, splină, vase mari.E.

(pag. 2033)

C2912079. Markerul tumoral cel mai utilizat în diagnosticul cancerului de pancreas exocrin este:alfa-fetoproteina;A.



galactoziltransferaza II;B. CA 19-9;C.CA 18-9;D.CA 19-8.E.

(pag. 2030)


C1212080. Icterul obstructiv ce apare in neoplasmul de cap de pancreas are urmatoarele caracteristicidebuteaza bruscA. produce nuanta verdinica a tegumentelorB. este insotit de febra de tip angiocoliticC.este insotit de colici biliare repetateD.este insitit de prurit intens.E.

(pag. 2028)

C1212081. Dintre tumorile pancreasului exocrin, tumorile papilare intraductale mucosecretante sunt o varianta histologica care prezinta unele caractere specifice, ca

sunt mult mai agresive decat adenocarcinoamele ductaleA. clinic, se pot manifesta prin episoade de pancreatita acuta recurentaB. endoscopic, se caracterizeaza prin cresterea in volum a papileiC.endoscopia vizualizeaza dilatarea orificiului papilarD.prin papila se evacueaza cantitati variabile de mucusE.

(pag. 2032-2033)

C1212082. In cancerul de cap de pancreas, la examenul fizic se evidentiaza semnul lui Courvoisier – Terrier (vezicula biliara destinsa de presiunea crescuta in arborele biliar). Acest semn poate lipsi

la cei cu colecistopatie litiazica cu evolutie indelungata, la care vezicula biliara este scleroatroficaA. la cei colecistectomizatiB. la obezii cu ficat rasturnat in sus si posterior, sub rebordul costalC.la bolnavii casectici, cu ficat ptozatD.este prezent intotdeauna, cu exceptia bolnavilor colecistectomizatiE.

(pag. 2028)

C1212083. Tulburarile digestive comune din perioada de stare a cancerului pancreasului exocrin constau in

durere profunda epigastrica, surda, cu iradiere catre hipocondrul stang si dorsal;A. durerea abdominala cedeaza usor la medicatia analgetica obisnuitaB. anorexieC.diaree grasoasaD.constipatie alternand cu diareeE.

(pag. 2028)

C1212084. In perioada de stare a cancerului pancreasului exocrin, manifestarile clinice de ordin general sunt mult mai severe decat in perioada de debut. Dintre aceste manifestari fac parte:

scaderea capacitatii de efort intelectual;A. semnul TrousseauB. astenia fizica marcataC.scadere moderata in greutateD.tulburari psihotice, in special sindroame depresive.E.

(pag. 2028)



C1212085. Efectul dietei hiperlipidice in aparitia cancerului pancreasului exocrin poate fi explicat prin stimularea excesiva a productiei de colecistokinina si pancreozimina, cu rol favorizant pentru proliferarea celulelor pancreatice. Proliferarea celulara pancreatica este stimulata atat de colecistokinina, precum si de:

bombesinaA. histaminaB. secretinaC.glucocorticoiziD.neurotensinaE.

(pag. 2027)

C1212086. Factori de risc semnificativi pentru aparitia cancerului pancreasului exocrin sunt consideratiregimul alimentar incarcat excesiv cu lipide si proteineA. consumul de alcoolB. fumatulC.diabetul zaharat, in special cel cu debut juvenilD.consumul excesiv de cafeaE.

(pag. 2027)

C1212087. Cancerul pancreasului exocrin este intalnit mai des in mediul urban fata de cel rural, iar pe plan global apare de doua ori mai frecvent in tarile dezvoltate decat in cele in curs de dezvoltare. Aceste date sunt explicate prin

speranta de viata mai indelungataA. consumului redus de alimente celuloziceB. expunerea diferentiata la anumiti factori de riscC.frecventei crescute a bolilor inflamatorii intestinaleD.gradul diferit de depistareE.

(pag. 2027)

C1312088. Triada clinica caracteristica pentru cancerul de cap de pancreas este constituita de:Durere epigastrica, surda, profunda, permanenta, neameliorata de analgeticele uzualeA. Scadere severa in greutateB. Icter intermitent precedat de febra, frisonC.AnemieD.Icter de tip obstructiv, progresiv, afebril, indolor, precedat/insotit de pruritE.

(pag. 2028)

C1312089. In perioada de debut clinic a cancerului pancreatic exocrin se pot intalni:Astenie fizicaA. Astenie psihica si stari depresiveB. Tendinta la scaderea in greutateC.Uneori, tromboflebite superficiale migratoriiD.Varice membrele inferioareE.

(pag. 2027)

C1312090. In cancerul de cap de pancreas, semnul Courvoisier-Terrier poate lipsi la:Toti bolnaviiA. La bolnavii colecistectomizatiB. La cei cu colecistopatie litiazica cu evolutie indelungata, la care vezicula biliara este scleroatroficaC.La bolnavii cu gastrectomie in antecedenteD.La bolnavii obezi, cu ficatul rasturnat in sus si posterior, situatie in care colecistul destins nu este accesibil palparii

E.

(pag. 2028)



C1312091. In cancerul pancreasului exocrin, dozarea markerilor tumorali specifici poate fi utila in:Diagnosticul precoceA. Controlul eficientei exerezelor cu intentie de radicalitateB. Surprinderea preclinica a unor recidiveC.Surprinderea preclinica a unor metastazeD.Controlul eficientei exerezelor cu intentie paleativaE.

(pag. 2030)

C1312092. In cancerul corpului si cozii pancreasului, durerea are urmatoarele caracteristici:Durere epigastrica intensa, profunda, iradiata dorsalA. Ameliorare partiala si trecatoare sub efectul aspirineiB. Ameliorare in ortostatism, procubit, decubit ventral si in pozitie "cocos de pusca"C.Ameliorare in decubit dorsalD.Durere rezistenta la aspirinaE.

(pag. 2029)

C1312093. In cancerul pancreasului exocrin, chimioterapia:Este folosita ca tratament adjuvant sau paleativA. Are efecte mai intense folosind calea de administrare regionalaB. Izolata are efecte semnificative asupra boliiC.Asocierea hemofiltrarii extracorporeale permite cresterea dozei totale fara efecte toxiceD.Efectul iradierii este sporit prin asocierea chimioterapiei, putand uneori reconverti cazuri apreciate, initial, ca inoperabile

E.

(pag. 2038)

C1312094. Cateterul pentru chimioterapie locala in cancerul pancreatic se plaseaza in:Artera splenicaA. Artera mezenterica inferioaraB. Artera gastro-epiplooicaC.Artera gastro-duodenalaD.Artera gastrica stangaE.

(pag. 2038)

C1312095. Factorii de risc semnificativ ai cancerului pancreasului exocrin sunt:FumatulA. Alcoolul si cafeauaB. Diabetul zaharat, in special cel cu debut juvenilC.Pancreatita acuta si cronicaD.Antecedentele eredofamiliale incarcate oncologic, in special pe linie pancreaticaE.

(pag. 2027)

C1312096. In perioada de stare a cancerului pancreasului exocrin pot apare:Astenie fizica marcataA. Scadere in greutate pana la casexieB. Dureri colicative intestinale, sugestive pentru insuficienta secretorie a pancreasului exocrinC.Anorexie, uneori repulsie sau intoleranta pentru alimenteD.Durere profunda epigastrica, surda, cu iradiere catre hipocondrul stang si dorsal, rezistenta la medicatia analgetica obisnuita

E.

(pag. 2028)

C1312097. In cancerul pancreasului exocrin, interventiile paleative:Sunt impuse de evolutia avansata a tumorii sau de terenul deteriorat al bolnavuluiA.



Rezolva complicatiile de tip obstructiv secundare dezvoltarii tumoriiB. Pot fi efectuate prin chirurgie clasica, dar si pe cale laparoscopicaC.Pot fi realizate prin endoscopie, dar nu si prin imagistica (radiologie) interventionalaD.Asigura supravietuiri similare cu interventiile radicaleE.

(pag. 2037)

C1412098. Administrarea substantelor de contrast iodate pentru explorarea radiologica a cailor biliare se poate face pe cale

Endoscopica (CPER)A. IntramuscularaB. Transhepatica percutanaC.Per osD.IntraoperatorieE.

(pag. 2031)

C1412099. Pentru stabilirea diagnosticului de cancer pancreatic, sunt utile urmatoarele explorari endoscopice

Tubajul duodenalA. Laparatomia de diagnosticB. CPERC.Bariu pasajD.Ultrasonografia pancreatica endoluminalaE.

(pag. 2031-2032)

C1412100. In etapele avansate ale evolutiei cancerului pancreatic intalnim:Semnul Wirchow-TorisierA. ConstipatiaB. Hemoragii digestive superioareC.Insuficienta hepato – renalaD.Semnul JosephE.

(pag. 2029)

C1412101. Tulburarile digestive din perioada de stare a cancerului pancreatic sunt:AnorexieA. Senzatie de digestie dificilaB. ConstipatieC.Diaree grasoasaD.Semnul TrousseauE.

(pag. 2028)

C1412102. Pancreatectomia totala pentru cancer consta in excizia:Pancreasului in blocA. DuodenuluiB. SplineiC.Micului epiploonD.ColecistuluiE.

(pag. 2035-2036)

C1412103. Chimioterapia pentru cancer pancreatic exocrin:Este mai eficienta in administrarea intraarteriala regionalaA. Este in studiu experimentalB. Se poate folosi cu succes ca terapie unicaC.



Nu se administreaza pe cale generalaD.Poate fi combinata cu radioterapia in cazurile depasite chirurgicalE.

(pag. 2038)

C1512104. Pentru tratamentul paliativ al retentiei biliare determinata de un cancer de pancreas exocrin se indica:

drenaj biliar extern;A. drenaj biliar intern;B. derivatiile interne utilizand colecistul sunt totdeauna posibile si de preferat cand contam pe o supravietuire indelungata;

C.

drenajul biliar intern prin endoscopie interventionala;D.gastro-entero-anastomoza.E.

(pag. 2036 - 2037)

C1512105. Factorii de risc, semnificativi din punct de vedere statistic, implicati in etiologia cancerului pancreasului exocrin sunt:

fumatul;A. alcoolul si cafeaua;B. diabetul zaharat, in special cel cu debut juvenil;C.regimul alimentar incarcat excesiv cu lipide si proteine;D.pancreatita acuta si pancreatita cronica.E.

(pag. 2027)

C1512106. In cancerul pancreasului exocrin interventia chirurgicala cu viza radicala:este totdeauna posibila;A. este facila;B. depinde de extensia locala a tumorii (invazia peretelui anterior al venei porte sau al venei mezenterice superioare pe o distanta mai mare de 1,5 cm contraindica rezectia);

C.

este contraindicata in prezenta metastazelor peritoneale si hepatice multiple;D.invazia ganglionilor mezenterici, ai hilului hepatic si celiaci contraindica interventia radicala in mod obisnuit.E.

(pag. 2035)

C1512107. Endoscopia digestiva superioara, in cancerul pancreasului exocrin face posibila:ultrasonografia pancreatica endoluminala;A. detectarea metastazelor hepatice;B. detectarea metastazelor peritoneale;C.recoltarea de material pentru examen anatomopatologic;D.evaluarea oportunitatii si stabilirea, dupa necesitati, a unui drenaj biliar intern transtumoral cu endoproteza (stent).

E.

(pag. 2031)

C1512108. Explorarile radiologice ale cailor biliare, in cancerul pancreasului exocrin permit:diagnosticul invaziei pediculului mezenterico-portal;A. evidentierea gradului, intinderii si aspectului obstructiei segmentului terminal al CBP;B. rasunetul asupra cailor biliare in amonte de obstacol;C.pancreatocolangiografia endoscopica retrograda ofera informatii asupra sistemului canalar pancreatic, daca se reuseste opacifierea canalului Wirsung;

D.

instituirea unui drenaj biliar extern sau intern cu endoproteza prin procedee de radiologie si/sau endoscopie interventionala.

E.

(pag. 2031)

C1512109. Dozarea markerilor tumorali in cancerul pancreasului exocrin poate fi utila pentru:diagnosticul precoce al bolii;A.



controlul eficientei interventiilor de exereza cu intentie de radicalitate;B. surprinderea preclinica a unor recidive sau metastaze;C.detectarea invaziei duodenale;D.detectarea obstructiei biliare.E.

(pag. 2030)

C1512110. Icterul in cancerul de cap de pancreas, in perioada de stare:prezinta caracterele tipice ale icterului mecanic, cu nuanta verdinica a tegumentelor, urini hipercrome si scaune decolorate;

A.

este nedureros (fara colici) si afebril;B. este insotit si de multe ori precedat de prurit intens, progresiv, rezistent la tratamentul simptomatic;C.se datoreaza compresiunii duodenale de catre tumora pancreatica;D.precedat de colica biliara violenta si sindrom febril.E.

(pag. 2028)

C1512111. Caile de diseminare in cancerul pancreasului exocrin sunt:extensia progresiva, din aproape in aproape, primele structuri invadate fiind de regula stomacul si colonul transvers;

A.

extensia progresiva, din aproape in aproape, primele structuri invadate fiind de regula segmentul terminal al caii biliare principale si duodenul;

B.

diseminarea limfatica;C.diseminarea peritoneala prin migrarea celulelor de pe suprafata tumorii in cavitatea peritoneala;D.diseminare venoasa, cu metastazare primordiala in plaman.E.

(pag. 2033)

C1512112. Chimioterapia in tratamentul cancerului pancreasului exocrin:este singura modalitate terapeutica ce are viza curativa;A. poate fi adjuvanta incadrata intr-un protocol terapeutic complex care include si operatia cu intentie de radicalitate;

B.

poate fi paleativa, incadrata intr-un protocol terapeutic paleativ care nu include interventia chirurgicala in scop curativ;

C.

este total ineficienta si contraindicata;D.sporeste efectul iradierii.E.

(pag. 2038)

C1612113. Utilizarea hormonoterapiei in tratamentul cancerului pancreasului exocrin se bazeaza pe urmatoarele argumente:

frecventa bolii mai mare la barbatiA. prezenta receptorilor pentru estrogeni si androgeni in tumoraB. stimularea proliferarii celulelor pancreatice de catre hormonii gastro-intestinaliC.inhibarea proliferarii celulelor pancreatice de catre somatostatinaD.stimularea proliferarii celulelor pancreatice dupa antrectomieE.

(pag. 2038)

C1612114. Cheia operabilitatii in cancerul pancreasului exocrin este reprezentata de:absenta invadarii peretelui anterior al venei mezentericeA. absenta invadarii peretelui anterior al venei porteB. absenta adenopatiei neoplaziceC.metastazele hepatice uniceD.volumul aparent al tumoriiE.

(pag. 2035)

C1612115. Interventiile cu intentie de radicalitate au urmatoarele etape principale:



timpul de exerezaA. timpul de reconstuctieB. timpul de operabilitateC.timpul paleativD.timpul exploratorE.

(pag. 2034)

C1612116. Semnul Curvoisier-Terrier poate lipsi in cancerul de cap de pancreas in urmatoarele cazuri:la obezii cu ficat rasturnat in sus si posteriorA. la bolnavii cu vezica biliara sclero-atroficaB. la bolnavii cu colecistopatie litiazica cu evolutie indeluntgataC.la bolnavii cu colecistopatie nelitiazicaD.la bolnavii cu colecistectomieE.

(pag. 2028)

C1612117. Caile de invazie in cancerul pancreasului exocrin sunt:din aproape in aproapeA. perineuralaB. limfaticaC.venoasaD.arterialaE.

(pag. 2033)

C1612118. Factorii de risc in etiologia cancerului pancreasului exocrin sunt:regimul alimentar bogat in lipide si proteineA. fumatulB. diabetul zaharat juvenilC.modificarea metabolismului hormonilor digestiviD.alcoolul si cafeauaE.

(pag. 2027)

C1612119. Icterul obstructiv in cancerul de cap de pancreas este:durerosA. indolorB. afebrilC.precedat de pruritD.fara pruritE.

(pag. 2028)

C1612120. Clasificarea macroscopica a pancreasului exocrin cuprinde urmatoarele stadii:rezecabilA. localizatB. nemetastazatC.nerezecabil localD.metastazatE.

(pag. 2033)

C2212121. Manifestările clinice în cancerul pancreasului exocrin, diferenţiate după topografia tumorii, sunt determinate de:

sindrom dispeptic nesistematizatA. tromboflebite superficiale migratoriiB. emaciere, caşexieC.



invazia unor structuri vecineD.compresia unor structuri vecineE.

(pag. 2028)

C2212122. În cancerul pancreasului exocrin, rolul decisiv în diagnostic revine:colecistopancreatografia endoscopică retrogradăA. ultrasonografiaB. tomografia computerizatăC.examenului clinicD.citologie aspirativăE.

(pag. 2029)

C2212123. În cancerul pancreasului exocrin, perioada de debut clinic se caracterizează prin:lipsa manifestărilor cliniceA. astenie fizică marcatăB. durere profundă epigastricăC.semnul lui TrousseauD.sindrom dispeptic nesistematizatE.

(pag. 2027-2028)

C2212124. În cancerul pancreasului exocrin, perioada de stare se caracterizează prin:astenie fizică marcatăA. semnul lui TrousseauB. sindrom dispeptic nesistematizatC.sindroame paraneoplaziceD.insuficienţă hepato-renalăE.

(pag. 2027-2028)

C2212125. În cancerul pancreasului exocrin, etapa avansată se adaugă indiferent de localizare, manifestări clinice comune ca:

sindrom dispeptic nesistematizatA. tumoră pancreatică palpabilăB. hemoragie digestivă superioarăC.splenomegalieD.discretă jenă epigastricăE.

(pag. 2028-2029)

C2212126. În perioada de stare, cancerul de cap de pancreas aduce în discuţie diagnosticul diferenţial al:

icterelor mecaniceA. tumorile periampulareB. sindromului asciticC.adenopatiei supraclaviculareD.insuficienţei hepato-renaleE.

(pag. 2029-2030)

C2212127. În perioada de stare, cancerul corpului şi cozii pancreasului aduce în discuţie diagnosticul diferenţial al:

durerilor pancreaticeA. afecţiunilor caşectizanteB. adenopatiei supraclaviculareC.insuficienţei hepato-renaleD.tumorii pancreatice palpabileE.



(pag. 2029-2030)

C2212128. Uneori, durerea determinată de cancerul pancreatic mai prezintă şi alte caracteristici, apreciate clasic ca specifice:

ameliorare în ortostatismA. ameliorare în decubit dorsalB. ameliorare parţială sub efectul aspirineiC.intensificare în decubit dorsalD.intensificare în ortostatismE.

(pag. 2028-2029)

C2212129. Invazia sau compresia duodenului de către tumora cefalopancreatică adaugă tabloului clinic următoarele manifestări:

dilataţie gastricăA. vărsături de stază care conţin bilăB. vărsături de stază care nu conţin bilăC.splenomegalieD.sindromul de stenoză digestivă joasăE.

(pag. 2028)

C2212130. Icterul prin obstrucţie neoplazică a căilor biliare extrahepatice prezintă următoarele caracteristici:

urini hipercromeA. urini hipocromeB. scaune decolorateC.scaune negricioase, lucioaseD.icter rubinE.

(pag. 2028)

C2212131. Icterul prin obstrucţie neoplazică, în caz de cancer al pancreasului exocrin, se caracterizează prin:

febrăA. colici coledocieneB. prurit intensC.nedurerosD.afebrilE.

(pag. 2028)

C2212132. În cancerul corpului şi cozii pancreasului, deosebit de intense şi prin aceasta oarecum specifice sunt:

durerea epigastrică profundăA. durerea iradiată dorsalB. durerea ameliorată în decubit dorsalC.durerea ameliorată în ortostatismD.tumoră pancreatică palpabilăE.

(pag. 2029)

C2212133. Triada clinică caracteristică pentru cancerul de cap de pancreas este constituită din:icter febril şi indolorA. icter afebril şi cu colici coledocieneB. icter afebril şi indolorC.durere epigastrică profundăD.scăderea severă în greutateE.



(pag. 2028)

C2212134. Ca şi factori de risc în apariţia cancerului pancreasului exocrin se menţionează existenţa la antecesori a:

anemiei pernicioaseA. sindromul lui GardnerB. glucagonomuluiC.pancreatitei acuteD.pancreatitei croniceE.

(pag. 2026-2027)

C2212135. În apariţia cancerului pancreasului exocrin se consideră factori de risc exogeni specifici următorii:

alcoolulA. cafeauaB. produse ale industriei chimiceC.produse ale industriei alimentareD.nitrosamineleE.

(pag. 2026-2027)

C2212136. În apariţia cancerului pancreasului exocrin, proliferarea celulară pancreatică este stimulată de:

bombesinăA. neurotensinăB. glucocorticoiziC.glucagonD.pancreoziminăE.

(pag. 2026-2027)

C2212137. În cazul cancerului pancreasului exocrin, explorările radiologice ale organelor învecinate pancreasului pot evidenţia:

împingerea proximală a antrului gastricA. împingerea cranială a antrului gastricB. împingerea anterioară a corpului gastricC.împingerea posterioară a corpului gastricD.lărgirea cadrului duodenalE.

(pag. 2030-2031)

C2212138. În cazul cancerului pancreasului exocrin, endoscopia digestivă superioară face posibilă:ultrasonografia pancreatică endoluminalăA. montarea unui stentB. colangiopancreatografia retrogradă endoscopicăC.laparoscopiaD.drenajul biliar intern transtumoralE.

(pag. 2031-2032)

C2212139. Recoltarea de material anatomopatologic pe cale endoscopică la pacienţii cu cancer al pancreasului exocrin se face prin:

recoltarea conţinutului gastric pentru citologieA. periajul tumorii periampulareB. recoltarea conţinului duodenal pentru citologieC.puncţie bioptică a tumorii cefalo-pancreaticeD.laparotomieE.



(pag. 2031-2032)

C2212140. Explorarea radiologică a căilor biliare în cancerul pancreasului exocrin cuprinde:colangiografia intravenoasăA. splenoportografiaB. colangiografia percutană transjugulară şi transhepaticăC.angiografiaD.colangiografia percutană transhepaticăE.

(pag. 2030-2031)

C2212141. În diagnosticul paraclinic al cancerului pancreasului exocrin, markeri tumorali dozabili, cu specificitate şi sensibilitate semnificative sunt:

alfa – fetoproteinăA. CA – A 19B. CA 19 – 9C.galactozyltransferaza ID.galactozyltransferaza IIE.

(pag. 2030)

C2212142. În diagnosticul paraclinic al cancerului pancreasului exocrin, explorări de laborator utile sunt cele care studiază modificări a:

valorilor sanguine ale enzimelor pancreaticeA. sindromului biochimic al insuficienţei hepato-renaleB. sindromului anemicC.scăderea toleranţei la glucideD.sindromului de retenţie biliarăE.

(pag. 2030)

C2212143. În cursul endoscopiei digestive superioare la pacienţii cu cancer al pancreasului exocrin, montarea de stent poate avea ca scop:

ca paliaţie a retenţiei biliareA. diminuarea retenţiei biliareB. ca pregătire pentru operaţie cu scop de radicalitateC.recoltare de material pentru examen anatomo-patologicD.descărcarea secreţiei pancreaticeE.

(pag. 2030-2032)

C2212144. După clasificarea elaborată de UICC în 1987, stadiului III de cancer al pancreasului exocrin aparţin următoarele:

T2 N0 M0A. T1 N1 M0B. T3 N0 M0C.T2 N1 M0D.T3 N1 M0E.

(pag. 2032-2033)

C2212145. În tratamentul cancerului pancreasului exocrin, intervenţii chirurgicale laparoscopice cu intenţie paliativă sunt:

colecisto-gastroanastomozăA. colecisto-jejunoanastomozăB. gastro-enteroanastomozăC.duodeno-pancreatectomie cefalicăD.splenopancreatectomie corporeo-caudalăE.



(pag. 2031-2032)

C2212146. În tratamentul cancerului pancreasului exocrin, intervenţii chirurgicale laparoscopice cu intenţie de radicalitate sunt:

gastroenteroanastomozaA. splenopancreatectomie corporeo-caudalăB. colecisto-jejunoanastomozăC.duodeno-pancreatectomie cefalicăD.colecisto-gastroanastomozăE.

(pag. 2031-2032)

C2212147. În cancerul pancreasului exocrin, căile de diseminare ale acestuia sunt:invazia venoasăA. migrarea în cavitatea peritonealăB. diseminarea arterialăC.invazia perineuralăD.diseminarea limfaticăE.

(pag. 2032-2033)

C2212148. Dintre tumorile pancreasului exocrin, tumorile papilare intraductale mucosecretante au următoarele caracteristici:

grad mai ridicat de agresivitate faţă de adenocarcinoamele ductaleA. grad mai scăzut de agresivitate faţă de adenocarcinoamele ductaleB. dilatare caudară a ductului principalC.stenozare canalară a ductului principalD.episoade de pancreatită acută recurentăE.

(pag. 2032-2033)

C2212149. Explorarea laparoscopică ca metodă de diagnostic în cancerul pancreasului exocrin permite:

explorarea bursei omentaleA. explorarea teritoriului venos portalB. ultrasonografiaC.colangiografiaD.diagnosticul precoce al afecţiuniiE.

(pag. 2031-2032)

C2212150. Intervenţii paliative de drenaj extern în tratamentul cancerului de pancreas exocrin se menţionează:

colecisto-gastroanastomozăA. colecistostomieB. endoproteză montată endoscopicC.wirsungo-jejunoanastomozăD.cateter în căile biliare intrahepatice dilatateE.

(pag. 2037)

C2212151. Ca intervenţie paliativă de drenaj intern în tratamentul cancerului pancreasului exocrin se menţionează:

coledoco-jejunoanastomozăA. colecisto-gastroanastomozăB. colecistostomieC.splanhnicectomieD.coledoco-duodenoanastomozăE.



(pag. 2037)

C2212152. În cadrul intervenţiilor paliative de drenaj intern în tratamentul cancerului pancreasului exocrin, utilizarea colecistului pentru derivaţie este condiţionată de:

permeabilitatea coledoculuiA. dimensiunea tumorii pancreaticeB. permeabilitatea cisticuluiC.distanţă suficientă între joncţiunea acestuia cu coledocul şi tumora pancreaticăD.gradul de invazie al tumorii pancreaticeE.

(pag. 2037)

C2212153. Pentru durerea dorsală determinată de invazia plexurilor nervoase retropancreatice în cancerul pancreasului exocrin poate fi tentată:

infiltraţii analgetice ale nervilor intercostaliA. splanhnicectomiaB. simpatectomie periarterialăC.infiltraţii analgetice al splanhnicilorD.alcolizarea splanhnicilorE.

(pag. 2037)

C2212154. Chimioterapia, ca metodă de tratament paliativ în cancerul pancreatic presupune plasarea unui cateter în:

artera mezenterică superioarăA. artera mezenterică inferioarăB. artera gastro-duodenalăC.artera pancreato-duodenalăD.artera splenicăE.

(pag. 2038)

C2212155. Formele de utilizare ale radioterapiei în tratamentul cancerului pancreasului exocrin sunt:teleradioterapiaA. brahiterapiaB. iradierea externăC.iradierea internăD.hipertermia intraoperatorieE.

(pag. 2038)

C2212156. În tratamentul adjuvant al cancerului pancreasului exocrin se poate utiliza teleradioterapia cu:

izotopi plasaţi în contact cu tumoraA. izotopi plasaţi interstiţial în tumorăB. sursă de cobaltC.accelerator de particuleD.fascicul de neutroniE.

(pag. 2038)

C2312157. Ce afirmatii referitoare la cancerul pancreasului exocrin sunt false?Frecventa afectiunii este mai mare de doua ori la femei decat la barbati;A. Intre cauzele de deces prin cancer, pancreasul ocupa locul al 4-lea la barbati, dupa plaman, colon si prostata;

B.

Intre cauzele de deces prin cancer, pancreasul ocupa locul 3 la femei, dupa san si organele genitale interne;

C.

Frecventa cancerului pancreasului exocrin creste net, progresiv dupa 40 de ani si devine maxima in deceniile 7 si 8;

D.



Cancerul pancreasului exocrin este intalnit mai des in mediul rural fata de cel urban.E.

(pag. 2027)

C2312158. Factorii de risc semnificativi pentru tumorile pancreatice maligne sunt:Pancreatita acuta si pancreatita cronica;A. Fumatul;B. Regimul alimentar permanent cu produse de panificatie cu grad inalt de rafinare a fainii;C.Alcoolul si cafeaua;D.Bolnavii cu derivatii pancreatice si biliare, rezectii ileo-colice si colectomii.E.

(pag. 2027)

C2312159. In perioada de debut clinic al cancerului pancreasului exocrin se pot intalni:Semne generale de impregnare neoplazica:A. Semnul Trousseau;B. Astenie fizica, psihica si stari depresive;C.Inapetenta;D.Sindrom dispeptic nesistematizat, cu senzatie de digestie dificila si modificari de tranzit.E.

(pag. 2027)

C2312160. In perioada de stare a cancerului pancreasului exocrin se intalnesc:Semne generale de impregnare neoplazica;A. Sindroame paraneoplazice cutanate si hematologice;B. Durere profunda epigastrica, surda, cu iradiere catre hipocondrul stang, rezistenta la analgetice;C.Febra;D.Aparare musculara in epigastru.E.

(pag. 2028)

C2312161. Ce semne caracterizeaza icterul mecanic prin cancer de cap de pancreas?Este insotit de prurit intens, progresiv, rezistent la tratamentul simptomatic;A. Se insoteste de semnul Courvoisier-Terrier;B. Se insoteste de colica biliara;C.Icterul este apiretic;D.Scaunele sunt decolorate, iar urinile hipercrome.E.

(pag. 2028)

C2312162. Triada clinica ce caracterizeaza cancerul de cap de pancreas este constituita de:Durere epigastrica de tip pancreatic, surda, profunda, permanenta, neameliorata de analgeticele uzuale;;A. Icter intermitent, precedat de febra si frison;B. Durere in hipocondrul drept;C.Pierdere in greutate;D.Icter mecanic progresiv, apiretic.E.

(pag. 2028)

C2312163. Ce semne se intalnesc in perioada de stare si in perioadele avansate ale cancerului corpului si cozii pancreasului?

Durere intensa, profunda, iradiata dorsal, care se poate ameliora trecator la aspirina sau in pozitia de "cocos de pusca";

A.

Semnul Courvoisier-Terrier;B. Splenomegalie;C.Adenopatie supraclaviculara stanga;D.Semnul Cullen.E.

(pag. 2029)



C2312164. Ce beneficii aduce endoscopia digestiva superioara in diagnosticul si tratamentul tumorilor maligne pancreatice?

Permite ultrasonografia pancreatica endolumenala care furnizeaza date despre tumorile capului pancreasului, cu posibilitati de biopsie;

A.

Permite excizia unei tumori periampulare;B. Permite montarea unei endoproteze in canalul Wirsung;C.Permite periajul tumorilor periampulare pentru examenul citologic;D.Permite stadializarea tumorii si evaluarea operabilitatii.E.

(pag. 2031)

C2312165. Laparoscopia ofera urmatoarele posibilitati de diagnostic si tratament in cancerul pancreasului exocrin:

Ultrasonografia laparoscopica a pancreasului si ficatului;A. Recoltarea de material tumoral pentru studiul citologic sau histologic de la nivelul tumorii sau metastazelor;B. Drenaj biliar intern in tumorile cefalopancreatice inoperabile;C.Decelarea metastazelor extraabdominale ale cancerului pancreasului exocrin;D.Splenopancreatectomie caudala pentru tumorile cozii pancreasului.E.

(pag. 2032)

C2312166. Interventiile chirurgicale cu intentie de radicalitate practicate pentru cancerul cozii pancreasului sunt:

Duodenopancreatectomia cefalica cu pastrarea pilorului;A. Duodenopancreatectomia cefalica;B. Splenopancreatectomia caudala;C.Duodenopancreatectomia totala;D.Derivatie biliara interna asociata cu gastroenteroanastomoza.E.

(pag. 2032)

C2312167. Obiectivele tratamentului chirurgical radical in cancerul pancreasului cefalic sunt:Ridicarea tumorii si prevenirea recidivelor;A. Rezolvarea retentiei biliare;B. Rezolvarea retentiei pancreatice;C.Ridicarea statiilor limfatice loco-regionale;D.Tratamentul durerii cauzata de invazia plexului celiac.E.

(pag. 2034)

C2312168. Care din urmatoarele interventii au caracter paleativ si sunt impuse de evolutia avansata a unei tumori maligne pancreatice cefalice?

Colecistectomie urmata de o derivatie bilio-digestiva;A. Drenaj biliar extern transparietohepatic;B. Endoproteza transtumorala plasata prin endoscopie interventionala;C.Colecisto-gastroanastomoza efectuata laparoscopic;D.Duodenopancreatectomie cefalica.E.

(pag. 2037)

C2312169. Ce afirmatii referitoare la chimioterapia utilizata in tratamentul cancerului pancreatic sunt false:

Chimioterapia poate fi adjuvanta intr-un protocol terapeutic complex care include si operatia cu intentie de radicalitate;

A.

Chimioterapia poate fi paleativa, incadrata intr-un protocol complex care nu include o interventie radicala;B. Efectele chimioterapiei pot fi intensificate cand se foloseste calea de administrare intraarteriala regionala;C.Chimioterapia amelioreaza semnificativ rata supravietuirii la distanta;D.Gemzarul nu se foloseste in terapia cancerului pancreasului exocrin.E.



(pag. 2038)

C2312170. Ce afirmatii referitoare la radioterapia folosita in tratamentul cancerului pancreasului exocrin sunt adevarate:

Este utilizata ca tratament adjuvant asociat unei interventii cu scop curativ;A. Poate folosi teleradioterapia sau iradierea externa cu sursa de Cobalt, cu accelerator de particule sau cu fascicul de neutroni sau de ioni grei;

B.

Efectul iradierii nu este sporit prin asocierea chimioterapiei;C.Se poate folosi brahiterapia sau iradierea interna cu izotopi plasati in contact direct cu tumora;D.Hipertermia intraoperatorie poate sensibiliza tesutul tumoral la iradiere.E.

(pag. 2038)

C2512171. Factorii de risc, semnificativi din punct de vedere statistic, implicaţi în etiologia cancerului pancreasului exocrin sunt:

fumatulA. alcoolul şi cafeauaB. diabetul zaharat, în special cel cu debut juvenilC.regimul alimentar bogat in lipide şi proteineD.pancreatita acută şi pancreatita cronicăE.

(pag. 2027)

C2512172. În perioada de debut a cancerului de pancreas exocrin:există modificări semnificative la examenul fizic al bolnavuluiA. diagnosticul de cancer de pancreas exocrin este adus în discuţie în cadrul diagnosticului diferenţial la unor neoplasme cu localizare în etajul abdominal superior

B.

simptomatologia este specifică, uşurând algoritmul diagnosticC.diagnosticul corect şi indicaţia operatorie adecvată se stabilesc rareori în perioada de debut clinicD.diagnosticul corect şi indicaţia operatorie adecvată se stabilesc fără dificultateE.

(pag. 2027)

C2512173. În perioada de stare a cancerului de pancreas exocrin:şansele unui tratament chirurgical cu intenţie de radicalitate încununat de succes sunt reduseA. manifestările de ordin general sunt mai reduse ca în perioada de debutB. uneori bolnavii prezintă diaree grăsoasă şi alte elemente dispeptice sugestive pentru insuficienţa secretorie a pancreasului exocrin

C.

sunt prezente scăderea dramatică în greutate (emaciere, caşexie), astenia fizică şi psihică marcată, sindroame depresive

D.

în tabloul clinic pot fi prezente sindroame paraneoplazice hematologice, cutanate, tromboflebite superficiale migratorii (semnul Trousseau)

E.

(pag. 2027-2028)

C2512174. În cancerul de cap de pancreas, în perioada de stare:icterul prezintă caracterele tipice ale icterului mecanic, cu nuanţă verdinică a tegumentelor, urini hipercrome şi scaune decolorate

A.

icterul este nedureros (fără colici) şi afebrilB. icterul este însoţit şi de multe ori precedat de prurit intens, progresiv, rezistent la tratamentul simptomaticC.se datorează compresiunii duodenale de către tumora pancreaticăD.este precedat de colică biliară violentă şi sindrom febrilE.

(pag. 2028)

C2512175. În cancerul pancreasului exocrin explorările de laborator:oferă informaţii specifice pentru diagnosticul boliiA. oferă informaţii indirecte, care reflectă răsunetul evoluţiei tumorii asupra stării biologice a pacientuluiB. pot confirma existenţa şi pot defini amploarea sindroamelor biologice: anemic, de retenţie biliară, scăderea C.



toleranţei la glucide sau chiar sindrom hiperglicemic, sindromul insuficienţei pancreatice exocrine (probe de digestie)valorile sangvine ale enzimelor pancreatice oferă informaţii specifice semnificativeD.markerii tumorali specifici permit diagnosticul precoce al cancerului pancreaticE.

(pag. 2030)

C2512176. Dozarea markerilor tumorali în cancerul pancreasului exocrin poate fi utilă pentru:diagnosticul precoce al boliiA. controlul eficienţei intervenţiilor de exereză cu intenţie de radicalitate: markerul prezent preoperator dispare în perioada postoperatorie dacă nu există ţesut tumoral restant

B.

surprinderea preclinică a unor recidive sau metastaze: markerul care dispăruse după intervenţia chirurgicală reapare înaintea semnelor clinice de recidivă sau metastază

C.

markerul cel mai utilizat este antigenul carcinoembrionarD.markerul cel mai utilizat este antigenul CA 19-9, valoarea sa predictivă apropiindu-se în unele statistici de cea a ultrasonografiei

E.

(pag. 2030)

C2512177. Explorările radiologice ale căilor biliare, în cancerul pancreasului exocrin permit:diagnosticul invaziei pediculului mezenterico-portalA. evidenţierea gradului, întinderii şi aspectului obstrucţiei segmentului terminal al CBPB. răsunetul asupra căilor biliare în amonte de obstacolC.pancreato-colangiografia endoscopică retrogradă oferă informaţii asupra sistemului canalar pancreatic, dacă se reuşeşte opacifierea canalului Wirsung

D.

instituirea unui drenaj biliar extern sau intern cu endoproteză prin procedee de radiologie şi/sau endoscopie intervenţională

E.

(pag. 2031)

C2512178. Endoscopia digestivă superioară, în cancerul pancreasului exocrin, face posibilă:ultrasonografia pancreatică endoluminalăA. decelarea metastazelor hepaticeB. decelarea metastazelor peritonealeC.recoltarea de material pentru examen anatomopatologic prin studiul citologic al conţinutului duodenal, periajul tumorii periampulare sau puncţie bioptică transluminală a tumorii cefalopancreatice

D.

evaluarea oportunităţii şi stabilirea, după necesităţi, a unui drenaj biliar intern transtumoral cu endoproteză (stent)

E.

(pag. 2031)

C2512179. Căile de diseminare ale cancerului pancreasului exocrin sunt:extensia progresivă, din aproape în aproape, primele structuri invadate fiind de regulă stomacul şi colonul transvers

A.

extensia progresivă, din aproape în aproape, primele structuri invadate fiind de regulă segmentul terminal al căii biliare principale şi duodenul

B.

diseminarea limfaticăC.diseminarea peritoneală prin migrarea celulelor de pe suprafaţa tumorii în cavitatea peritonealăD.diseminare venoasă, cu metastazare primordială în plămânE.

(pag. 2033)

C2512180. În cancerul pancreasului exocrin intervenţia chirurgicală cu viză radicală:este totdeauna posibilăA. este facilăB. depinde de extensia locală a tumorii (invazia peretelui anterior al venei porte sau al venei mezenterice superioare pe o distanţă mai mare de 1,5 cm contraindică rezecţia)

C.

este contraindicată în prezenţa metastazelor peritoneale şi hepatice multipleD.invazia ganglionilor mezenterici, ai hilului hepatic şi celiaci contraindică in mod obisnuit intervenţia radicalăE.



(pag. 2035)

C2512181. Pentru tratamentul paliativ al retenţiei biliare determinată de un cancer de pancreas exocrin se indică:

drenaj biliar extern (la pacienţi a căror degradare biologică marcată nu permite realizarea unui drenaj biliar intern chirurgical)

A.

drenaj biliar intern, prin anastomozarea unui segment al căilor biliare extrahepatice (colecist sau cale biliară principală) cu un segment învecinat al tubului digestiv

B.

derivaţiile interne utilizând colecistul sunt totdeauna posibile şi de preferat atunci când expectativa de viata este îndelungată

C.

drenajul biliar intern prin endoscopie intervenţională (se monteaza o endoproteză transtumorală) sau prin imagistică intervenţională (se monteaza endoproteză sau se stabileste un drenaj biliar extern transcutaneo-hepatic)

D.

cancerul pancreasului exocrin nu determină niciodată în evoluţie retenţie biliarăE.

(pag. 2036-2037)

C2512182. Chimioterapia în tratamentul cancerului pancreasului exocrin:este singura modalitate terapeutică cu viză curativăA. poate fi adjuvantă, încadrată într-un protocol terapeutic complex, care include şi operaţia cu intenţie de radicalitate

B.

poate fi paliativă, încadrată într-un protocol terapeutic paliativ, care nu include intervenţia chirurgicală în scop curativ

C.

este total ineficientă şi contraindicatăD.efectul iradierii este sporit prin asocierea chimioterapiei, putând uneori fi reconvertite la rezecabilitate cazuri apreciate iniţial ca inoperabile

E.

(pag. 2038)

C2512183. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la epidemiologia cancerului pancreasului exocrin este adevărată:

ocupă primul loc între cauzele de deces prin cancer la bărbaţiA. ocupă locul al patrulea între cauzele de deces prin cancer la bărbaţiB. nu constituie o cauză importantă de deces la nici unul din sexeC.la femei ocupă locul al cincilea între cauzele de deces prin cancerD.este localizarea cea mai frecventă a bolii neoplaziceE.

(pag. 2026)

C2512184. Proliferarea celulară pancreatică este stimulată de:colecistokinina endogenăA. colecistokinina exogenăB. glucocorticoiziC.chimotripsinăD.pepsinogenE.

(pag. 2027)

C2512185. Frecvenţa mai mare a cancerului pancreatic, explicată prin modificarea metabolismului hormonilor digestivi se constată după:

derivaţii pancreaticeA. derivaţii biliareB. rezecţii ileocoliceC.colectomiiD.lobectomii subtotale tiroidieneE.

(pag. 2027)

C2512186. Care din următoarele afirmaţii referitoare la cancerul pancreatic în faze avansate de evoluţie sunt adevărate:



pot fi prezente hemoragii digestive superioare prin invazia stomacului sau duodenuluiA. pot fi prezente hemoragii digestive superioare prin hipertensiune portalăB. lipsesc totdeauna manifestările paraneoplaziceC.şansele curative rămân crescute dacă se asociază chimio şi radioterapiaD.pot fi prezente metastaze hepatice sau peritoneale decelabile clinicE.

(pag. 2029)

C2512187. Care din elementele următoare (tumoră-adenopatie-metastaze) sunt prezente în cancerul de pancreas în stadiul I, în clasificarea UICC din 1987:

tumoră limitată la pancreasA. tumoră cu extensie la coledoc, în localizarea cefalică a tumoriiB. adenopatii peripancreatice neinvadate clinicC.metastaze la distanţă prezenteD.tumoră cu invazia segmentului I al ficatuluiE.

(pag. 2033)

C2512188. Cancerul de pancreas exocrin în stadiul III, în clasificarea UICC din 1987, cuprinde următoarele elemente:

tumoră cu invazia organelor imediat învecinate, cu adenopatie regională invadatăA. tumoră limitată la pancreas fără invazie ganglionară regionalăB. tumoră limitată la pancreas, cu metastaze la distanţă prezenteC.indiferent de mărimea tumorii dacă există invazie ganglionară regională şi sunt absente metastazele la distanţă

D.

tumoră cu invazia organelor imediat învecinate, cu adenopatie regională invadată şi metastaze la distanţă prezente

E.

(pag. 2033)

C2512189. Care dintre următoarele afirmaţii legate de perioada latentă a cancerului pancreatic sunt false:

diagnosticul poate fi stabilit doar întâmplător, prin investigaţii imagistice de fineţe, motivate de o altă afecţiune

A.

tumora este de dimensiuni miciB. sunt prezente semnele generale de impregnare neoplazicăC.lipsesc semnele de localizare a tumoriiD.bolnavii prezintă un sindrom dispeptic nesistematizat şi o uşoară jenă epigastricăE.

(pag. 2027)

C2512190. Icterul obstructiv din cancerul de cap de pancreas are următoarele caractere:este însoţit de colici biliare repetateA. debutează bruscB. produce nuanţa verdinică a tegumentelorC.este nedureros şi afebrilD.este însoţit şi de multe ori precedat de prurit intens, progresiv, rezistent la tratamentul simptomaticE.

(pag. 2028)

C2512191. Semunul Courvoisier - Terrier, care se evidenţiază la examenul fizic în cancerul de cap de pancreas, poate lipsi:

la bolnavii cu colecistopatie litiazică cu evoluţie îndelungatăA. la bolnavii obezi cu ficatul răsturnat în sus şi posterior, sub rebordul costalB. la bolnavii colecistectomizaţiC.este prezent întotdeauna cu excepţia bolnavilor colecistectomizaţiD.la bolnavii caşectici cu hepatomegalie de colestazăE.

(pag. 2028)



C2512192. În perioada de stare a cancerului pancreasului exocrin, tulburările digestive comune constau în:

anorexieA. alternanţă constipaţie - diareeB. uneori diaree grăsoasă şi alte elemente dispeptice sugestive pentru insuficienţa secretorie a pancreasului exocrin

C.

vărsături bilioaseD.durere profundă epigastrică, surdă, cu iradiere către hipocondrul stâng şi dorsalE.

(pag. 2028)

C2512193. Care dintre manifestările de ordin general sunt prezente în perioada de stare a cancerului pancreasului exocrin:

uşoară sădere ponderalăA. tromboflebite superficiale migratoriiB. astenie psihică marcatăC.scăderea capacităţii de efort intelectualD.astenie fizică marcatăE.

(pag. 2028)

C2512194. Care dintre următoarele afirmaţii, legate de durerea din cancerul corpului şi cozii pancreasului sunt adevărate:

durere epigastrică intensă, profundă, iradiată dorsal, rezistentă la analgeticele obişnuiteA. durerea apare în etape relativ avansate ale evoluţieiB. durerea este explicată mai ales prin invazia plexurilor nervoase retropancreaticeC.durerea este explicată mai ales prin distensia canalelor pancreaticeD.durerea este surdă, profundă, localizată supraombilical, "în bară", corespunzător ariei de proiecţie a pancreasului

E.

(pag. 2029)

C2512195. În etapele avansate ale cancerului pancreatic se întâlnesc:insuficienţă hepatorenalăA. constipaţieB. metastaze cerebrale decelabile clinicC.hemoragii digestive superioareD.adenopatie supraclaviculară (semnul Wircow-Troisier)E.

(pag. 2029)

C2512196. În cancerul pancreasului exocrin, endoscopia digestivă superioară face posibilă recoltarea de material pentru examen anatomo-patologic prin:

excizia bioptică a tumorii cefalo-pancreaticeA. recoltarea pentru citologie a secreţiei pancreatice prin cateterizarea ductelor pancreaticeB. periajul tumorii periampulare in vederea examenului citologicC.puncţie bioptică endoluminală a tumorii cefalo-pancreatice, traversând peretele duodenalD.recoltarea conţinutului duodenal pentru citologieE.

(pag. 2031)

C2512197. Examenul radiologic gastroduodenal de faţă şi profil, eventual şi duodenografia hipotonă efectuate în cancerul pancreasului exocrin, pot evidenţia:

deplasarea caudală a rinichiului stângA. împingerea posterioară a corpului gastricB. împingerea caudală a colonului transversC.împingerea cranială a antrului gastricD.lărgirea cadrului duodenalE.



(pag. 2031)

C2512198. În cadrul tumorilor pancreasului exocrin, tumorile papilare intraductale mucosecretante au unele caractere care le diferenţiază de restul tumorilor pancreatice:

nu este evidentă filiaţia tumoră benignă-displazie-tumoare malignăA. au grad mai crescut de agresivitate faţă de adenocarcinoamele ductaleB. clinic, prezenţa lor poate fi sugerată de episoade de pancreatită acută recurentăC.endoscopic, nu se pun în evidenţă modificăriD.pancreatografia sub presiune prin cateter cu balonet evidenţiază dilatare canalară a ductului principal sau segmentar, formaţiuni protruzive în lumenul canalar

E.

(pag. 2032-2033)

C2512199. Criteriile pentru evaluarea operabilităţii tumorilor pancreatice includ:volumul tumoriiA. metastazarea osoasăB. invazia locală a marilor vase visceraleC.metastazarea hepaticăD.diseminarea peritoneală tumoralăE.

(pag. 2035)

C2512200. În cadrul cancerului pancreasului exocrin, administrarea substanţei de contrast organo-iodate pentru explorarea radiologică a căilor biliare se poate face pe cale:

intramuscularăA. percutană transhepaticăB. endoscopică retrogradăC.intraoperatorieD.per osE.

(pag. 2030-2031)

C2512201. Intervenţia operatorie cu caracter de radicalitate este contraindicată în următoarele situaţii:evoluţie local avansată cu invazia masivă a vaselor mariA. evoluţie avansată prin diseminare limfatică cu adenopatii regionale şi/sau la distanţăB. metastaze hepatice uniceC.tumoră strict localizată la nivelul pancreasuluiD.tumora care are relaţii de continuitate cu ţesuturile peripancreaticeE.

(pag. 2034)

C2512202. Pentru durerea dorsală din cancerul pancreatic invadant in plexurile nervoase retropancreatice se poate tenta :

splahnicectomieA. alcoolizarea splahnicilorB. infiltraţii analgetice ale splahnicilor şi nervilor intercostaliC.extirparea plexului solarD.pancreatectomie totalăE.

(pag. 2037)

C2512203. Pancreatectomia totală constă în exereza în bloc a:pancreasului împreună cu duodenulA. micului epiploonB. colecistuluiC.lobului stâng hepaticD.splineiE.

(pag. 2035-2036)



C2612204. Factorii de risc în etiologia pancreasului exocrin sunt:fumatulA. diabetul zaharat juvenilB. alcoolulC.modificarea metabolismului hormonilor digestiviD.regimul alimentar bogat în lipide şi proteineE.

(pag. 2027)

C2612205. Semnul Curvoisier-Terrier poate lipsi în cancerul de cap de pancreas în următoarele cazuri:la bolnavii cu vezica biliară scleroatroficăA. la bolnavii cu colecistopatie îndelungatăB. la obezi cu ficat răsturnat în sus şi posteriorC.la bolnavii cu colecistopatie nelitiazicăD.la bolnavii cu colecistectomieE.

(pag. 2028)

C2612206. Triada caracteristică pentru cancerul de cap de pancreas este constituită din:durere epigastricăA. greţuriB. icterul de tip distructivC.scăderea ponderală severăD.vărsături incoercibileE.

(pag. 2028)

C2612207. Icterul obstructiv în cancerul de cap de pancreas este:indolorA. durerosB. afebrilC.precedat de pruritD.fără pruritE.

(pag. 2028)

C2612208. Caracterele specifice durerii în cancerul corpului şi cozii pancreasului sunt:ameliorarea parţială şi trecătoare la aspirinăA. ameliorarea în ortostatismB. intensificarea în decubit dorsalC.intensificarea în decubit ventralD.ameliorare în poziţia cocoş de puşcăE.

(pag. 2029)

C2612209. Căile de invazie în cancerul pancreasului exocrin sunt:din aproape în aproapeA. perineuralăB. limfaticăC.venoasăD.arterialăE.

(pag. 2033)

C2612210. Intervenţiile cu intenţii de radicalitate cuprind:timpul de exerezăA. timpul paleativB. timpul exploratorC.



timpul de reconstrucţieD.timpul de operabilitateE.

(pag. 2034)

C2612211. Cheia operabilităţii în cancerul pancreasului exocrin este reprezentată de:absenţa invadării peretelui anterior al venei mezentericeA. absenţa invadării peretelui anterior al venei porteB. absenţa adenopatiei neoplaziceC.metastazele hepatice uniceD.volumul aparent al tumoriiE.

(pag. 2035)

C2612212. Intervenţiile paleative în cancerul de pancreas constau în:colecistogastroanastomozăA. colecistojejunoanastomozăB. duodenopancreatectomie cefalicăC.pancreatectomie totalăD.colecistostomieE.

(pag. 2037)

C2612213. Clasificarea macroscopică a pancreasului exocrin cuprinde următoarele stadii:rezecabilA. localizatB. nemetastazatC.nerezecabil localD.metastazatE.

(pag. 2033)

C2612214. În legătură cu moartea subită se poate afirma:Are o incidenţă de aprox. 50% din totalul deceselor determinate de boli cardiaceA. Are o incidenţă de aproximativ 10% din totalul deceselor determinate de boli cardiaceB. Este definită ca perioada de timp de 2 ore de la debutul evenimentului terminal şi decesC.Este definită ca moarte naturală datorată cauzelor cardiaceD.Biologic victima nu poate rămâne în viaţă fără intervenţii rapideE.

(pag. 245)

C2612215. În stopul cardiac apare:Oprirea brutală a funcţiei de pompă a inimiiA. Deseori reversibilitate spontanăB. Reversibilitate prin intervenţie promptăC.Oprirea lentă a funcţiei de pompă a inimiiD.Rareori reversibilitate spontanăE.

(pag. 245)

C2612216. Despre moartea subită cardiacă se poate afirma:Boala aterosclerotică coronariană este cea mai frecventă anomalie structurală asociatăA. Până la 80% din totalul morţilor subite cardiace din SUA sunt datorate consecinţelor aterosclerozei coronariene

B.

Cardiomiopatiile sunt implicate în 10-15% din cazurile de moarte subită cardiacăC.Moartea subită cardiacă atinge punctul culminant în copilărie şi adolescenţăD.Incidenţa începe să scadă la adulţii tineriE.

(pag. 246)



C2612217. Următorii sunt factori funcţionali asociaţi morţii subite cardiace:Intoxicaţia cu cocainăA. Intoxicaţia cu digitalăB. HipoxemiaC.AcidozaD.Sindromul WPWE.

(pag. 246)

C2612218. Care din următoarele reprezintă cauze structurale ale morţii subite cardiace:Sindromul QT prelungit congenitalA. MiocarditaB. CMH obstructivăC.CMH neobstructivăD.Insuficienţa cardiacă cronicăE.

(pag. 246)

C2612219. Factorii de risc cei mai importanţi ai morţii subite cardiace sunt:VîrstaA. TA crescutăB. HVSC.CaşexiaD.FumatulE.

(pag. 248)

C2612220. În stopul cardia secundar bradiaritmiilor sau asistoliei:Nu este necesar şocul externA. Este necesar şocul externB. Adrenalina se administrează intravenosC.Pacientul nu necesită intubareD.Atropina se administrează intravenos.E.

(pag. 250)

C2612221. Îngrijirea pacientului care face colaps cuprinde:Intervenţia iniţială şi suportul vital de bazăA. Suportul vital avansatB. Îngrijirea postresuscitareC.Anticoagulare pe termen lungD.Îngrijire pe termen lungE.

(pag. 249)

C2812222. In evolutia clinica a cancerului pancreasului exocrin, sunt descrise:etapa avansataA. perioada asimptomatica sau latentaB. perioada de debut clinicC.perioada de stareD.perioada de agitatie psihosomaticaE.

(pag. 2027)

C2812223. Explorarile radiologice vasculare necesare diagnosticarii cancerului pancreasului exocrin constau din:

RMNA. splenoportografieB.



CTC.cateterism arterial selectivD.scintigrafiaE.

(pag. 2031)

C2812224. Examenul radiologic baritat gastoduodenal de fata si profil, in cancerul pancreasului evidentiaza:

impingerea anterioara a corpului gastricA. impingerea craniala a antrului gastricB. semne de invazie directa a peretelui gastricC.largirea cadrului duodenalD.stenoza cardialaE.

(pag. 2031)

C2812225. In diagnosticul cancerului de pancreas exocrin, endoscopia digestiva superioara permite:evacuarea continutului gastricA. explorarea stomacului si a duodenuluiB. realizarea ultrasonografiei pancreatice endoluminaleC.efectuarea colangiopancreatografiei retrogradeD.recoltarea de material pentru examenul anatomo-patologicE.

(pag. 2031)

C2812226. In diagnosticul cancerului de pancreas exocrin, pe cale laparoscopica se poate realiza:explorarea vizuala a pancreasului, bursei omentale, ficatului, peritoneului, splinei, teritoriului portalA. ultrasonografie laparoscopicaB. colangiografie laparoscopicaC.recoltare de material pentru examenul anatomo-patologicD.lavajul canalului WirsungE.

(pag. 2032)

C2812227. Tumorile maligne ale pancreasului exocrin, sunt clasificate in functie de origine si frecventa in:

primareA. metastaticeB. tertiareC.de contiguitateD.postradiceE.

(pag. 2032)

C2812228. Interventiile chirurgicale cu intentie de radicalitate in cancerul pancreasului exocrin sunt:duodenopancreatectomia totalaA. colecistoduodenostomiaB. coledocoduodenostomiaC.splenopancreatectomia corporeocaudalaD.duodenopancreatectomia cefalicaE.

(pag. 2036)

C2912229. Care din următoarele afirmatii referitoare la epidemiologia şi factorii de risc în cancerul pancreasului exocrin sunt adevărate?

are o frecventă de 3 ori mai mare la bărbaţi decât la femei;A. între cauzele de deces prin cancer pancresul ocupă locul al patrulea la femei, după cancerul de sân, colon şi organe genitale interne;

B.

frecventa maximă este în deceniiile 6 şi 7;C.



este mai des întâlnit în mediul urban fată de cel rural;D.fumatul este un factor de risc semnificativ.E.

(pag. 2026 - 2027)

C2912230. Tumorile maligne primare ale pancreasului exocrin pot avea originea în:celulele ductale;A. celulele acinare;B. tesutul conjunctiv;C.focare metaplazice;D.tesutul adipos periglandular.E.

(pag. 2032)



Tema nr. 13Ulcerul gastric



C1213001. Care dintre afirmatiile referitoare la etiopatogenia ulcerului gastric sunt gresiteAnaclorhidria nu insoteste niciodata ulcerul benignA. Anaclorhidria insoteste uneori ulcerul benignB. Debitul acid total este mai putin important in aparitia ulcerului gastricC.In ulcerul gastric se ia in discutie o diminuare a factorilor de aparare ai mucoasei gastriceD.Importanta infectiei cu Helicobacter pylori in patogeneza ulcerului gastric este mai mica in decat in cea a ulcerului duodenal

E.

(pag. 1443)

C1213002. Incidenta maxima a ulcerului gastric este situata in deceniul alsaselea de viataA. patrulea de viataB. cincelea de viataC.saptelea de viataD.treilea de viataE.

(pag. 1442)

C1213003. Ulcerul gastric apare rar inaintea varstei de40 de aniA. 50 de aniB. 60 de aniC.65 de aniD.55 de aniE.

(pag. 1442)

C1213004. Simptomul principal al ulcerului gastric necomplicat este:DurereaA. VarsaturileB. GreataC.PirozisulD.EructatiileE.

(pag. 1445)

C1213005. Care factori exogeni nu sunt implicati in aparitia ulcerului gastric:Medicamentele antiinflamatoare nesteroidieneA. Chimioterapia intraarterialaB. FumatulC.Alimentele graseD.AlcoolulE.

(pag. 1444)

C1313006. Ulcerul gastric are incidenta maxima situata in:



deceniul al patrulea de viataA. < 20 aniB. deceniul al saselea de viataC.40-50 aniD.peste 75 aniE.

(pag. 1442)

C1313007. Helicobacter pylori la nivelul mucoasei antrale in ulcerul gastric este prezent in:20-30% din cazuriA. 100% din cazuriB. 10% din cazuriC.70-90% din cazuriD.40-50% din cazuriE.

(pag. 1444)

C1313008. Tipul I de ulcer gastric dupa clasificarea Johnson se intilneste la:23% din pacientii cu ulcer gastric si se asociaza de obicei cu grupul sangvin OA. 50-60% din pacientii cu ulcer gastric si se asociaza cu grupul sangvin AB. 23-25% din pacientii cu ulcer gastric si se asociaza cu grupul AC.50-60% din pacientii cu ulcer gastric si se asociaza cu grupul BD.23-25% din pacientii cu ulcer gastric si se asociaza cu grupul BE.

(pag. 1445)

C1313009. Interventia de electie in ulcerul gastric tip I Johnson este reprezentata debulbantrectomie+ vagotomieA. rezectie cuneiforma gastricaB. hemigastrectomie + vagotomieC.rezectie gastrica distala care sa cuprinda si leziunea gastroduodeno-anastomozaD.rezectie SchoemakerE.

(pag. 1452)

C1313010. Ulcerul gastric se poate asocia cu ulcerul duodenal in:40-50% din cazuriA. 30% din cazuriB. 75% din cazuriC.10-20% din cazuriD.25% din cazuriE.

(pag. 1443)

C1313011. Cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastric este reprezentata de:perforatiaA. penetratiaB. stenozaC.malignizareaD.hemoragiaE.

(pag. 1448)

C1413012. Explorarea radiologica cu bariu precizeaza diagnosticul de ulcer gastric in:30% din cazuriA. 50% din cazuriB. 80% din cazuriC.90% din cazuriD.



85% din cazuriE.

(pag. 1446)

C1413013. Nisa Haudek este:nisa triunghiulara cu doua nivele: bariu, lichid de secretieA. nisa cu trei nivele: bariu, lichid de secretie, aerB. nisa giganta peste 5 cmC.nisa pediculataD.nisa de talie medieE.

(pag. 1446)

C1413014. Localizarea cea mai frecventa a ulcerului gastric este:fata anterioara a stomaculuiA. fata posterioara a stomaculuiB. mica curbura gastrica, in vecinatatea incizuriiC.marea curbura gastricaD.regiunea piloricaE.

(pag. 1444)

C1413015. Ulcerul gastric tip Johnson II cuprinde:ulcerul situat pe mica curbura, spre zona fundicaA. ulcerul situat inalt pe mica curbura, langa jonctiunea gastro-esofagianaB. ulcerul situat la nivelul corpului gastric pe mica curbura, asociat cu ulcerul piloric sau duodenal, chiar stenozant

C.

ulcerul cu localizare antralaD.ulcerul situat oriunde pe mucoasa gastrica, fiind rezultatul ingestiei cronice de antiinflamatoare nesteroidiene

E.

(pag. 1445)

C1413016. Ulcerul de stress poate apare in urmatoarele situatii, cu exceptia:politraumatismeA. arsuri ce afecteaza peste 35% din suprafata corporalaB. insuficienta respiratorieC.hipertensiunea arteriala severaD.leziuni cerebraleE.

(pag. 1450)

C1413017. Interventia chirurgicala de electie in ulcerul gastric tip IV este:vagotomie tronculara cu antrectomieA. vagotomie supraselectivaB. vagotomie proximalaC.rezectie gastrica "in sa"D.operatia Pean-Bilrot IIE.

(pag. 1452)

C1413018. Tratamentul chirurgical cel mai frecvent utilizat in ulcerul gastric tip III este:vagotomie tronculara asociata cu antrectomieA. rezectie gastrica proximala asociata cu gastroduodenoanastomozaB. rezectie gastrica distala asociata cu gastroduodenoanastomozaC.rezectie gastrica proximala asociata cu gastrojejunoanastomozaD.vagotomie supraselectivaE.

(pag. 1452)



C1513019. Simptomul principal al ulcerului gastric necomplicat il reprezinta:durerea sub forma de crampa, torsiune, arsura sau cu caracter lancinant, localizata cel mai frecvent in epigastru, precipitata sau exacerbata de ingestia de alimente;

A.

varsatura acida;B. pirozisul postprandial;C.scaderea ponderala;D.melena.E.

(pag. 1445)

C1513020. Semnul radiologic direct de ulcer gastric benign, la examenul radiologic baritat este:nisa mare, cu pereti rigizi, incastrata in conturul gastric;A. retractia sau scurtarea micii curburi;B. incizura spastica a marii curburi;C.nisa in afara conturului gastric, cu pliurile din vecinatate suple, convergente spre leziune;D.lacuna.E.

(pag. 1446)

C1513021. Tipul III de ulcer gastric, in clasificarea Johnson include:ulcerul situat pe curbura mica spre zona fundica;A. ulcerul situat pe curbura mare;B. ulcerul gastric cu localizare antrala, prepilorica si care se comporta simptomatic si secretor ca un ulcer duodenal;

C.

ulcerul gastric cu localizare pe curbura mica, asociat frecvent cu ulcer piloric sau duodenal;D.ulcerul gastric ce apare oriunde pe mucoasa gastrica ca rezultat al ingestiei de AINS.E.

(pag. 1445)

C1513022. Din punct de vedere anatomopatologic, localizarea cea mai frecventa a ulcerului gastric este:

fata posterioara;A. marea curbura;B. curbura mica, subcardial;C.fornixul;D.curbura mica gastrica, in vecinatatea incizurii gastrice.E.

(pag. 1444)

C1513023. Din punct de vedere etiopatogenic ulcerul gastric este rezultatul:hiperaciditatii excesive;A. dereglarii echilibrului fiziologic intre factorii de agresiune si cei de aparare ai mucoasei gastrice, in care rol primordial in ulcerogeneza au factorii de agresiune;

B.

dereglarii echilibrului fiziologic intre factorii de agresiune si cei de aparare ai mucoasei gastrice, in care rol primordial in ulcerogeneza au factorii de aparare;

C.

anaciditatii, care se asociaza frecvent cu ulcerul gastric benign;D.nivelul seric scazut al gastrinei.E.

(pag. 1442-1443)

C1513024. Care dintre urmatoarele elemente de epidemiologie a ulcerului gastric sunt adevarate:in general este mai frecvent ca ulcerul duodenal;A. are incidenta maxima la tineri;B. predominenta neta la femei;C.este mai frecvent de 2 pana la 5 ori la populatia cu conditii de viata precare, tarati biologic;D.incidenta maxima este cu 10 ani mai devreme decat in cazul ulcerului duodenal.E.

(pag. 1442)



C1613025. Urmatoarele semne radiologice la examenul baritat sunt directe, cu exceptia:nisa pediculataA. nisa gigantaB. nisa in cocardaC.scurtarea micii curburiD.nisa HaudeckE.

(pag. 1446)

C1613026. Urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul cu Misoprostol sunt adevarate cu exceptia:misoprostolul este o substanta analoaga prostaglandinei E 1A. se administreaza doza de 200 micrograme de 4 ori pe ziB. se administreaza doza de 100 miligrame de 3 ori pe ziC.se poate administra in doza de 100 micrograme pe ziD.vindeca leziunea in proportie de 75-95% din cazuriE.

(pag. 1451)

C1613027. Hemoragia in ulcerul gastric este:o complicatie majoraA. mai putin frecventa decat in ulcerul duodenalB. e urmata de mortalitate mai micaC.e intotdeauna macroscopicaD.se exteriorizeaza intotdeauna prin hematemezaE.

(pag. 1447-1448)

C1613028. Urmatorii factori exogeni sunt implicati in aparitia ulcerului gastric cu exceptia:fumatulA. ingestia de alcoolB. infectia cu Helicobacter pyloriC.antiinflamatoriile nesteroideD.citostaticeE.

(pag. 1444)

C2313029. Rata de recidiva in tratamentul chirurgical al ulcerului gastric de tip I este in jur de:90%A. 7%B. 3%C.1%D.10%E.

(pag. 1451-1452)

C2313030. Incidenta maxima a ulcerului gastric se situeaza:in deceniul sase de viataA. intre 30-40 aniB. peste 70 aniC.deceniul cinci de viataD.15-20 aniE.

(pag. 1442)

C2313031. Referitor la infectia cu Helicobacter pylori, colonizarea acestui germen in mucoasa regiunii antrale la pacientii cu ulcer gastric se intilneste in proportie de:

50-70%A. 30-70%B.



70-90%C.50-90%D.>90%E.

(pag. 1443-1444)

C2313032. Tipul I de ulcer gastric se intilneste la:50-60% din pacientii cu ulcer gastricA. 60-90% din pacientii cu ulcer gastricB. <90% din pacientii cu ulcer gastricC.50-70% din pacientii cu ulcer gastricD.<50% din pacientii cu ulcer gastricE.

(pag. 1445)

C2313033. Explorarea cu bariu precizeaza diagnosticul in:100% din cazuriA. 80% din cazuriB. 80-90% din cazuriC.50% din cazuriD.40-70% din cazuriE.

(pag. 1446)

C2513034. Etiopatogenic ulcerul gastric este rezultatul:AnaclorhidrieiA. Hipersecreţiei pancreaticeB. Dereglării echilibrului fiziologic între factorii de agresiune şi cei de apărare a mucoasei gastriceC.HiperparatiroidismuluiD.Hipersecreţiei de prostaglandine endogeneE.

(pag. 1442)

C2513035. Asocierea ulcerului gastric cu ulcerul duodenal poate fi prezentă în:10 - 20% din bolnavii care au ulcer gastricA. 5% din bolnavii care au ulcer gastricB. 50 - 60% din bolnavii care au ulcer gastricC.1 - 4% din bolnavii care au ulcer gastricD.35 - 45% din bolnavii care au ulcer gastricE.

(pag. 1443)

C2513036. Care dintre următoarele elemente de epidemiologie a ulcerului gastric sunt adevărate:În general este mai frecvent ca ulcerul duodenal.A. Este mai frecvent de 2 până la 5 ori la populaţia cu condiţii de viaţă precare, taraţi biologic.B. Predominenţă netă la femei.C.Incidenţa maximă este cu 10 ani mai devreme decât în cazul ulcerului duodenal.D.Are incidenţă maximă la tineri.E.

(pag. 1442)

C2513037. Alterarea motilităţii gastrice este un factor care contribuie la formarea ulcerului gastric. Care sunt consecinţele unei evacuări deficitare a stomacului:

Stimularea secreţiei de gastrină.A. Scăderea secreţiei de gastrină.B. Scăderea secreţiei acide.C.Creşterea evacuării refluxului duodenal.D.Diminuarea evacuării refluxului duodenal.E.



(pag. 1443)

C2513038. În etiopatogenia ulcerului gastric apariţia leziunilor de gastrită cronică are ca element determinant:

hiperaciditateaA. regurgitarea conţinutului duodenal în stomacB. anaciditateaC.hipergastrinemiaD.continenţa piloruluiE.

(pag. 1443)

C2513039. Care din următoarele enunţuri referitoare la etiopatogenia ulcerului gastric este adevărată:alterarea motilităţii gastrice nu contribuie la formarea ulcerului gastricA. refluxul duodeno-gastric este elementul determinant în apariţia ulcerului gastricB. refluxul duodeno-gastric este elementul determinant în apariţia leziunilor de gastrită cronicăC.ulcerul gastric nu se asociază cu leziuni de gastrită cronică şi nici cu leziuni de gastrită atroficăD.importanţa Helicobacter pylori în patogenia ulcerului gastric este mai mare decât în cea a ulcerului duodenal

E.

(pag. 1443-1444)

C2513040. Care este cea mai frecventă localizare a ulcerului gastric:faţa posterioarăA. mica curbură, în vecinătatea incizuriiB. faţa posterioarăC.faţa anterioarăD.regiunea prepilorică şi marea curburăE.

(pag. 1444-1445)

C2513041. Unde este localizat ulcerul gastric tip IV Kauffman şi Conter:prepiloricA. corpul gastricB. zona fundicăC.înalt, pe mica curbură, lângă joncţiunea gastroesofagianăD.pe faţa anterioarăE.

(pag. 1445)

C2513042. Care este simptomul principal al ulcerului gastric:vărsăturaA. pirozisulB. scăderea ponderalăC.greaţaD.durereaE.

(pag. 1445)

C2513043. Hipoaciditatea histaminorezistentă în ulcerul gastric pledează pentru:Ulcerul de tip II JohnsonA. Ulcerul de tip I JohnsonB. Caracterul malign al leziuniiC.Ulcerul de tip III JohnsonD.Ulcerul joncţiunii esogastriceE.

(pag. 1447)

C2513044. Ulcerul Curling este ulcerul de stress care apare în:



politraumatismeA. insuficienţa respiratorieB. insuficienţa renală oliguricăC.arsuri grave care afectează peste 35% din suprafaţa corporalăD.insuficienţa hepaticăE.

(pag. 1450)

C2513045. Ulcerul Cushing este ulcerul de stress care apare în:hipotensiunea gravă şi prelungităA. leziuni cerebraleB. intervenţii chirurgicale cu durată mareC.stări septiceD.transfuzii masiveE.

(pag. 1450)

C2513046. În ulcerul gastric tip III Johnson penetrant sau stenozant, operaţia cel mai frecvent folosită este:

gastrectomia totalăA. vagotomia + piloroplastieB. rezecţia gastrică distalăC.vagotomia + antrectomiaD.ulceroexciziaE.

(pag. 1452)

C2513047. Care este intervenţia chirurgicală de elecţie în ulcerul gastric tip II Johnson:rezecţia gastrică 2/3A. vagotomia + piloroplastieB. vagotomia + antrectomiaC.rezecţia gastrică subtotalăD.gastrectomia totalăE.

(pag. 1452)

C2513048. Care este intervenţia de elecţie în ulcerul gastric tip I Johnson:vagotomia + rezecţie gastrică limitatăA. vagotomia + gastroenteroanastomozăB. rezecţia gastrică distală care să ridice leziuneaC.vagotomia + piloroplastieD.gastrectomie subtotală sau totalăE.

(pag. 1452)

C2613049. Incidenţa maximă de apariţie a ulcerului gastric se situează în:deceniul al V-lea de viaţăA. decenul al VI-lea de viaţăB. deceniul al VII-lea de viaţăC.deceniul al IV-lea de viaţăD.deceniul al VIII-lea de viaţăE.

(pag. 1442)

C2613050. Cea mai frecventă complicaţie evolutivă a ulcerului gastric este:penetraţiaA. perforaţiaB. stenozaC.



malignizareaD.hemoragiaE.

(pag. 1448)

C2613051. Cea mai frecventă metodă de tratamentchirurgical al ulcerului gastric de tip III esterezecţia gastrică 2/3A. rezecţia de tip SchoemakerB. antrectomiaC.antrectomia asociată cu vagotomia troncularăD.gastro-jejunoanastomozaE.

(pag. 1452)

C2613052. Endoscopia digestivă gastrică permite stabilirea diagnosticului de ulcer gastric în:70% din cazuriA. 80% din cazuriB. 90% din cazuriC.97% din cazuriD.100% din cazuriE.

(pag. 1447)

C2613053. Debitul acid secretor la majoritatea pacienţilor cu ulcer gastric este:foarte scăzutA. scăzutB. în limite normaleC.crescutD.foarte crescutE.

(pag. 1447)

C2713054. Tipul I de ulcer gastric:are frecventa redusaA. se localizeaza prepiloricB. prezinta hiperaciditateC.se asociaza cu grupul sangvin AD.se asociaza cu ulcerul duodenalE.

(pag. vol. I pag. 1445)

C2813055. Anatomo-patologic, ulcerul gastric este definit ca:ulceratie pe mica curbura gastricaA. ulceratie la nivelul cardieiB. lipsa de substanta in peretele gastric cu afectarea progresiva dinspre mucoasa spre seroasaC.perforatie la nivelul antrului gastricD.eroziunea mucoaseiE.

(pag. 1444)

C2813056. In ulcerul gastric, simptomul principal este reprezentat de:pirozisA. flatulentaB. durereaC.claudicatiaD.cefaleeaE.

(pag. 1445)



C2813057. In diagnosticul ulcerului gastric prin examen radiologic baritat, semnul direct este:scurtarea micii curburiA. stenoza piloricaB. convergentapliurilor mucoasei spre ulcerC.incisura spastica a marii curburiD.nisa HaudeckE.

(pag. 1446)

C2813058. Diagnosticul diferential al ulcerului gastric se face in principal cu:leiomiomul gastricA. cancerul gastricB. polipul gastricC.gastrita de refluxD.hernia hiatalaE.

(pag. 1447)

C2813059. Tratamentul chirurgical al ulcerului gastric tip II Johnson consta din:antrectomie asociata cu vagotomie tronculara, urmata de gastroduodenoanastomozaA. piloroplastieB. piloroplastie cu vagotomie troncularaC.gastrotomieD.gastropexieE.

(pag. 1452)

C2913060. Următoarele afirmatii referitoare la hemoragia din ulcerul gastric sunt adevărate:este o complicatie acută şi majoră a ulcerului gastric;A. apare în 30 - 35% din cazurile de ulcer gastric;B. ulcerul gastric sângerează mai rar decât ulcerul duodenal;C.de obicei se opreşte spontan;D.apare mai frecvent ca o complicatie a ulcerului de tip I şi II.E.

(pag. 1447-1448)

C2913061. Efectele secundare ale Carbenoxdone-ului folosit în tratamentul medicamentos al ulcerului gastric sunt:

hiperkaliemie;A. hiponatriemie;B. acidoză metabolică;C.scăderea valorilor tensiunii arteriale;D.nici un răspuns nu e corect.E.

(pag. 1451)




C1213062. Care dintre afirmatiile referitoare la tratamentul chirurgical al ulcerului gastric sunt corecte:La tipul I interventia de electie este rezectia gastrica distala urmata de gastroduodeno-anastomoza Pean-Bilrot I sau Bilrot II

A.

La tipul II interventia de electie este vagotomia tronculara cu antrectomie cu gastroduodeno- sau gastrojejuno-anastomoza

B.

La tipul III interventia de electie este vagotomia tronculara cu antrectomieC.La tipul II interventia de electie este gastroentero-anastomozaD.Tipul V se vindeca de obicei dupa administrarea unui tratament medical intensivE.

(pag. 1452)

C1213063. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul gastric sunt corecteIn general este mai rar intalnit decat ulcerul duodenalA. In general este mai des intalnit decat ulcerul duodenalB. Este mai frecvent la populatia cu conditii de viata precaraC.Este mai rar la populatia cu conditii de viata precaraD.Apare cu o usoara predominanta la barbatiE.

(pag. 1442)

C1213064. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul gastric sunt gresiteIn general este mai rar intalnit decat ulcerul duodenalA. In general este mai des intalnit decat ulcerul duodenalB. Este mai frecvent la populatia cu conditii de viata precaraC.Este mai rar la populatia cu conditii de viata precaraD.Apare cu o usoara predominanta la barbatiE.

(pag. 1442)

C1213065. Care dintre afirmatiile referitoare la etiopatogenia ulcerului gastric sunt corecteAnaclorhidria nu insoteste niciodata ulcerul benignA. Anaclorhidria insoteste uneori ulcerul benignB. Debitul acid total este mai putin important in aparitia ulcerului gastricC.In ulcerul gastric se ia in discutie o diminuare a factorilor de aparare ai mucoasei gastriceD.Importanta infectiei cu Helicobacter pylori in patogeneza ulcerului gastric este mai mica in decat in cea a ulcerului duodenal

E.

(pag. 1443)

C1213066. Complicatiile cronice ale ulcerului gastric suntPenetratiaA. StenozaB. MalignizareaC.HemoragiaD.PerforatiaE.

(pag. 1447)

C1213067. Care dintre afirmatiile referitoare la clasificarea Johnson sunt corecteTipul I cuprinde ulcerele situate pe mica curbura inalt, spre zona fundicaA. Tipul II cuprinde ulcerul gastric de la nivelul corpului pe mica curbura asociate cu ulcer duodenal sau piloric stenozant

B.

Tipul III cuprinde ulcerul gastric antral, prepiloricC.Tipul I cuprinde ulcerele gastrice multipleD.Tipul III cuprinde ulcerele aparute in urma ingestiei cronice de aspirinaE.



(pag. 1445)

C1213068. Ulcerul gastric cronic are urmatoarele elemente definitorii:Este o leziune de 2-5 cmA. Este insotit de o inflamatie cronica periulceroasaB. Se prezinta de obicei ca leziune unicaC.Se prezinta de obicei ca leziune dublaD.Se vindeca fara cicatriceE.

(pag. 1444)

C1213069. Ulcerul gastric acut profund are urmatoarele elemente definitoriiEste o leziune de aproximativ 1 cmA. Patrunde progresiv prin toate straturile peretelui gastricB. Se complica rareori cu perforatieC.Se vindeca fara cicatriceD.Se complica rareori cu hemoragieE.

(pag. 1444)

C1213070. Eroziunea gastrica are urmatoarele elemente definitoriiEste o pierdere de substanta de dimensiuni miciA. Este superficialaB. Nu depaseste muscularis mucosaeC.Este de cele mai multe ori caracteristica gastritei hemoragiceD.Se vindeca cu o mica cicatriceE.

(pag. 1444)

C1213071. Factorii exogeni care pot participa la aparitia ulcerului gastric suntMedicamentele antiinflamatoare nesteroidieneA. Chimioterapia intraarterialaB. FumatulC.Alimentele graseD.AlcoolulE.

(pag. 1444)

C1313072. Tratamentul medical al ulcerului gastric cuprinde:antiacideA. AINSB. antagonisti de receptori H2C.sucralfat si compusi coloidali de bismutD.anticoagulanteE.

(pag. 1451)

C1313073. Care din urmatoarele semne radiologice pledeaza pentru caracterul benign al nisei gastrice:nisa iesita din conturul gastricA. nisa cu pliuri de vecinatate supleB. retractia micii curburiC.convergenta pliurilor mucoaseD.anarhia pliurilor mucoaseiE.

(pag. 1446)

C1313074. Ulcerul gastric se complica prin stenoza in leziunile:de tip I JohnsonA.



tip V JohnsonB. tip II JohnsonC.tip III JohnsonD.tip IV JohnsonE.

(pag. 1448)

C1313075. Ulcerul gastric gigant penetreaza de regula in:ficatA. colon transversB. pancreasC.splinaD.colecistE.

(pag. 1452)

C1313076. In functie de sediul leziunii ulceroase, durerea in ulcerul gastric poate fi localizata:in epigastruA. retrosternalB. hipogastruC.retroxifoidianD.hipocondrul dreptE.

(pag. 1445)

C1313077. Efectele adverse ale administrarii de carbenoxolone, substanta utilizata in tratamentul ulcerului gastric sunt:

cresterea valorilor tensiunii arterialeA. hiperkaliemieB. hipokaliemieC.edemeD.acidozaE.

(pag. 1551)

C1313078. Diagnosticul paraclinic al ulcerului gastric consta in:examen radiologic baritatA. computer tomografieB. RMNC.endoscopie gastrica cu biopsieD.ecografieE.

(pag. 1446,1447)

C1313079. Factori exogeni care pot paricipa la aparitia ulcerului gstric sunt:AINSA. fumatulB. misoprostolulC.consumul de alcoolD.anticolinergiceleE.

(pag. 1444)

C1413080. Hemoragia, complicatie acuta a ulcerului gastric:este mai frecventa in ulcerul gastric tip II si IIIA. este mai frecventa in ulcerul gastric tip I si VB. este mai frecventa decat hemoragia ce complica ulcerul duodenalC.are mortalitate mai mare decat hemoragia din ulcerul duodenalD.



are mai multe sanse sa se opreasca spontan comparativ cu hemoragia din ulcerul duodenalE.

(pag. 1448)

C1413081. Interventia chirurgicala de electie in ulcerul gastric tip Johnson I este:rezectie gastrica proximala urmata de gastroduodenoanastomozaA. rezectie gastrica distala urmata de gastroduodenoanastomozaB. rezectie gastrica distala urmata de gastrojejunoanastomozaC.rezectie gastrica proximala urmata de gastrojejunoanastomozaD.vagotomie troncularaE.

(pag. 1452)

C1413082. Urmatoarele afirmatii privind ulcerul gastric sunt adevarate:se asociaza frecvent cu gastrita cronicaA. se asociaza frecvent cu gastrita atroficaB. apare frecvent inaintea varstei de 40 de aniC.se asociaza frecvent cu gastrita cu Helicobacter pyloriD.prezinta leziuni mai profunde decat ulcerul duodenalE.

(pag. 1442, 1443)

C1413083. Care din urmatoarele afirmatii privind perforatia din ulcerul gastric sunt adevarate ?este cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastricA. cel mai des perforeaza ulcerul gastric de pe marea curburaB. cel mai des perforeaza ulcerul gastric din regiunea antero-superioara a micii curburiC.apare mai ales la pacientii tineriD.cu cat dimensiunea perforatiei este mai mare cu atat tabloul clinic si evolutia peritonitei sunt mai severeE.

(pag. 1448)

C1413084. Mecanismele prin care fumatul intervine in ulcerogeneza sunt reprezentate de:scade sinteza de prostaglandineA. creste secretia acidaB. diminua fluxul sangvin localC.creste fluxul sangvin localD.creste refluxul duodeno-gastricE.

(pag. 1444)

C1413085. Urmatoarele afirmatii privind ulcerele gastrice gigante sunt adevarate:au dimensiuni mai mari de 3 cmA. sunt situate cel mai frecvent pe marea curburaB. sunt maligne in proportie de 6-30%C.sunt situate cel mai frecvent pe mica curburaD.se trateaza chirurgical prin rezectie gastrica cu ridicarea leziunii si vagotomie troncularaE.

(pag. 1452)

C1513086. In tratamentul medicamentos al ulcerului gastric sunt utilizate:antagonisti de receptori H2;A. omeprazolulB. aspirina si antiinflamatoarele non-steroidiene;C.prednisonul;D.misoprostol.E.

(pag. 1450-1451)

C1513087. Indicatiile tratamentului chirurgical al ulcerului gastric sunt:



formele complicate;A. formele care nu raspund la tratamentul medicamentos;B. formele care recidiveaza dupa tratamentul medicamentos;C.ulcerul gastric in care dupa 6 saptamani de tratament medicamentos leziunea nu dispare sau nu isi reduce dimensiunile cu peste 60%;

D.

in ulcerul gastric tratamentul chirurgical nu este indicat.E.

(pag. 1451)

C1513088. In ulcerul gastric:hemoragia este mai frecventa decat in ulcerul duodenal;A. hemoragia are sanse mai mici sa se opreasca spontan decat in ulcerul duodenal;B. hemoragia, de regula, este in cantitate mica si repetata, niciodata macroscopica;C.mortalitatea este mai mare in cazul hemoragiei fata de cea din ulcerul duodenal;D.ulcerul gastric nu se complica prin sangerare.E.

(pag. 1447-1448)

C1513089. In ulcerul gastric perforatia:este cea mai frecventa complicatie;A. este cea mai rara complicatie;B. apare cu precadere la varstnici;C.este cel mai frecvent intalnita in ulcerul gastric din regiunea anterosuperioara a micii curburi si pe versantul anterior al acesteia;

D.

este cel mai frecvent intalnita in ulcerul gastric al marii curburi.E.

(pag. 1448)

C1513090. Complicatiile acute ale ulcerului gastric sunt:penetratia,A. perforatia,B. hemoragia,C.stenoza,D.malignizarea.E.

(pag. 1447)

C1513091. Mecanismele prin care fumatul intervine in ulcerogeneza sunt:actiune directa a nicotinei asupra epiteliului gastric cu necroza acestuia;A. creste secretia acida si refluxul duodenal in stomac;B. scade sinteza de prostaglandine;C.favorizeaza disfunctia sfincterului piloric;D.diminueaza fluxul sangvin local;E.

(pag. 1444)

C1513092. Obiectivele tratamentului chirurgical in ulcerul gastric sunt:vagotomia selectiva;A. ablatia leziunii;B. intreruperea lantului patogenic;C.vagotomia tronculara;D.refacerea circuitului digestiv cat mai aproape de fiziologia normala.E.

(pag. 1451)

C1513093. In ulcerul gastric de stress:manifestarea cea mai frecventa este hemoragia digestiva superioara;A. manifestarea cea mai frecventa este penetratia;B.



diagnosticul paraclinic se stabileste prin endoscopie;C.explorarea radiologica cu bariu este de electie;D.explorarea radiologica cu bariu nu are valoare in acest caz, deoarece leziunea de stress este superficiala.E.

(pag. 1449-1450)

C1513094. In ulcerul gastric explorarea endoscopica gastrica:nu este necesara, diagnosticul de ulcer gastric fiind stabilit radiologic;A. permite vizualizarea leziunii in mod direct;B. permite studiul citologic al leziunii prin prelevare de celule prin periaj, sau biopsie;C.exclude leziunea maligna;D.este contraindicata in prezenta ulcerului gastric suspect.E.

(pag. 1446-1447)

C1613095. Urmatoarele afirmatii referitoare la complicatiile ulcerului gastric sunt corecte:hemoragia apare frecvent la ulcerele de tip II si IIIA. hemoragia apare rar la ulcerele de tip IV dar este cataclismicaB. perforatia se produce in regiunea marii curburi pe versantul anteriorC.penetratia este cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastricD.stenoza ulceroasa apare frecvent in tipul I si IV de ulcerE.

(pag. 1448)

C1613096. Tratamentul chirurgical al ulcerului gastric de tip I cuprinde:rezectia gastrica cu anastomoza gastro-duodenala Pean-Billrot IA. rezectia gastrica cu anastomoza gastro-jejunala Billrot IIB. vagotomie tronculara cu antrectomieC.rezectie gastrica in "sa" tip Schoemaker cu anastomoza gastro-jejunalaD.vagotomie tronculara cu piloroplastieE.

(pag. 1452)

C1613097. Urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul de stress sunt adevarate cu exceptia:ulceratiile apar pe mucoasa gastrica aparent sanatoasaA. ulcerul Cushing apare in leziuni cerebraleB. ulcerul Cushing apare in arsuri extinseC.ulcerul Curling apare in arsuri extinseD.ulcerul Curling apare in traumatisme cerebraleE.

(pag. 1450)

C1613098. Urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul gastric sunt adevarate:durerea cauzata de ulcer este sub forma de torsiune sau arsuraA. nu exista ulcere gastrice asimptomaticeB. durerea nu apare niciodata retrosternal sau retroxifoidianC.durerea este calmata de ingestia de alimenteD.recidiva leziunii apare la aproximativ 40% din cazuriE.

(pag. 1445)

C1613099. Urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul gastric prepiloric sunt adevarate:durerile apar postprandial tardiv si pot prezenta ritmicitatea clasicaA. evolutia ulcerului este frecvent complicata de sangerare, perforatie, stenozaB. leziunile sunt de dimensiuni mariC.imaginea radiologica este de pseudoneoplazieD.diagnosticul de certitudine este endoscopicE.

(pag. 1449)



C1613100. Urmatoarele afirmatii referitoare la stenoza mediogastrica sunt adevarate:apare prin retractia fibroasa cicatriceala in perioada de vindecareA. apare prin atragerea progresiva de catre ulcer a fetelor si a marii curburiB. durerea apare sub forma de crampe sau senzatie de plenitudineC.pliurile mucoasei la examenul baritat sunt divergenteD.varsatura apare precoce cu continut gastric uneori sanghinolentE.

(pag. 1448)

C1613101. Indicatiile tratamentului chirurgical in ulcerul gastric sunt:hemoragiaA. raspunsul neadecvat la tratamentul medicamentosB. penetratiaC.scaderea diametrului ulcerului cu mai mult de 60%D.recidiva ulceroasaE.

(pag. 1451)

C1613102. Urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul cronic sunt adevarate cu exceptia:leziunile depasesc musculatura mucoaseiA. leziunea a fost descrisa de DieulafoyB. penetreaza in organele invecinateC.diametrul ulceros este intotdeauna peste 6 cmD.vindecarea se face prin constituirea unor cixcatrici vizibile prin seroasa gastricaE.

(pag. 1444)

C2313103. Complcatiile acute ale ulcerului gastric sunt:penetratiaA. perforatiaB. malignizareaC.stenozaD.hemoragiaE.

(pag. 1447)

C2313104. Complicatiile acute ale ulcerului gastric sunt:perforatiaA. malignizareaB. penetratiaC.stenozaD.hemoragiaE.

(pag. 1447)

C2313105. Complicatiile cronice ale ulcerului gastric sunt:perforatiaA. penetratiaB. hemoragiaC.stenozaD.malignizareaE.

(pag. 1447)

C2313106. Citostaticele incriminate in aparitia de leziuni ulceroase sunt:5-FluorouracilA. CisplatinB.



VincristinaC.AdriamicinaD.MitomicinaE.

(pag. 1444)

C2313107. tratamentul medicamentos al ulcerului gastric se face cu:antiacideA. antagonisti de receptori H2B. compusi coloidaliC.AINSD.omeprazolE.

(pag. 1450-1451)

C2313108. Carbenoxolone, un produs de hidroliza al acidului glicirizic are urmatoarele efecte adverse:retentia de sodiuA. scaderea valorilor tensionaleB. edemeC.hipokaliemieD.acidozaE.

(pag. 1451)

C2313109. Factorii exogeni implicati in patogenia ulcerului gastric sunt:AINSA. fumatulB. chimioterapiceC.omeprazolD.ingestia de alcoolE.

(pag. 1444)

C2313110. Dupa gradul de penetratie in mucoasa gastrica, leziunile ulcerului de stress se clasifica in:erozineaA. exulceratiaB. hemoragia cataclismicaC.gastrita erozivaD.malignizareaE.

(pag. 1450)

C2313111. Semnul direct de nisa de profil poate sa apara sub mai multe forme:nisa Haudek tipica cu cele 3 nivele- bariu, lichid de secretie, aerA. nisa pediculataB. nisa giganta cu diametrul sub 5 cmC.nisa de talie medie, cu sau fara halou clar in jurD.nisa mica triunghiulara sub forma unui spiculE.

(pag. 1446)

C2313112. Durerea simptomul principal al bolii, este resimtita sub forma de:crampaA. torsiuneB. arsuraC.durere surdaD.caracter lancinantE.

(pag. 1445)



C2313113. Ulcerul acut cuprinde:eroziunea gastricaA. stenoza mediogastricaB. ulcerul cronicC.ulcerul de stressD.ulcerul acut profundE.

(pag. 1444)

C2313114. Tipul II Johnson de ulcer gastric include:ulcer gastric la nivelul corpului pe marea curburaA. se asociaza cu ulcer piloric sau duodenal, chiar stenozantB. nivelul secretor poate fi scazutC.evacuarea transpilorica este intarziataD.este considerat secundar, din punct de veere patogenic, ulcerului duodenalE.

(pag. 1445)

C2313115. Durerea din ulcerul subcardial:apare postprandialA. are sediul in epigastruB. este insotita de regurgitatii foarte precoceC.este insotita de varsaturiD.este insotita de disfagie intermitenta pentru alimente solideE.

(pag. 1449)

C2313116. Tratamentul medical al ulcerului gastric nu se face cu:CisplatinA. OmeprazolB. anticolinergiceC.MitomocinaD.MisoprostolE.

(pag. 1444,1451)

C2313117. Factorii de risc si situatiile clinice patologice care predispun la aparitia ulcerului de stress sunt:

politraumatismeleA. insuficienta respiratorieB. insuficienta renala oliguricaC.sindromul vestibularD.boala ParkinsonE.

(pag. 1450)

C2513118. Care sunt factorii de apărare ai mucoasei gastrice:Pepsinogenul.A. Acidul clorhidric.B. Mucusul gastric.C.Secreţia scăzută de prostaglandine endogene.D.Integritatea epiteliului mucoasei gastrice.E.

(pag. 1443)

C2513119. Care dintre următoarele enunţuri sunt adevărate în etiopatogenia ulcerului gastric:Ulcerul gastric este rezultatul dereglării echilibrului fiziologic între factorii de apărare şi cei de agresiune ai mucoasei gastrice.

A.



Ulcerul gastric se formează totdeauna în mucoasa secretantă de acid.B. Ulcerul gastric apare în mai mare măsură ca o consecinţă a diminuării mecanismelor de protecţie a mucoasei gastrice.

C.

Anaclorhidria însoţeşte totdeauna ulcerul gastric benign.D.Concentraţia de pepsină în lumenul gastric este crescută la pacienţii cu ulcer gastric.E.

(pag. 1442-1443)

C2513120. Care dintre următoarele enunţuri sunt adevărate în etiopatogenia ulcerului gastric:Nivelul seric crescut al gastrinei este mai frecvent întâlnit la bolnavii cu ulcer gastric faţă de cei cu ulcer duodenal, dacă există hiposecreţie gastrică.

A.

Secreţia gastrică nu este cauza principală a producerii ulcerului gastric.B. Pepsina are efect de digestie efectivă a mucusului gastric.C.Pepsina are ca efect retrodifuziunea ionilor de hidrogen.D.Nivelul seric scăzut al gastrinei este mai frecvent întâlnit la bolnavii cu ulcer gastric faţă de cei cu ulcer duodenal, dacă există hiposecreţie gastrică.

E.

(pag. 1443)

C2513121. Care din următoarele enunţuri sunt adevărate în etiopatogenia ulcerului gastric:Secreţia de mucus gastric este independentă de prostaglandinele endogene.A. Factorii de apărare ai mucoasei gastrice au importanţă primordială în ulcerogeneză la nivelul stomacului.B. Vascularizaţia mucoasei gastrice nu influenţează calitatea epiteliului gastric.C.Vascularizaţia este un factor local care influenţează calitatea epiteliului gastric.D.Factorii de apărare ai mucoasei gastrice sunt reprezentanţi de mucusul gastric şi epiteliul mucoasei gastrice.

E.

(pag. 1443)

C2513122. Diminuarea motilităţii gastrice poate fi consecinţa:unei hipotonii vagaleA. unei disfuncţii a sfincterului piloricB. gastrinemiei crescuteC.ischemiei în circulaţia mezenterică la vârstnicii cu ateromatozăD.unei hipertonii vagaleE.

(pag. 1443)

C2513123. Care este modalitatea de acţiune a sărurilor biliare şi sucului pancreatic în etiopatogenia ulcerului gastric:

stimulează secreţia de gastrinăA. creşte secreţia acidă gastricăB. lezează mucoasa gastricăC.împiedică retrodifuziunea ionilor de hidrogenD.alterează funcţia de barieră a stratului de mucusE.

(pag. 1443)

C2513124. Care sunt argumentele care nu susţin teoria refluxului biliar determinant în etiopatogenia ulcerului gastric:

sărurile biliare alterează funcţia de barieră a stratului de mucusA. sucul pancreatic lezează mucoasa gastricăB. vindecarea leziunii sub acţiunea medicaţiei specificeC.după antrectomie, deşi refluxul biliar este practic totdeauna prezent, ulcerul gastric este rarD.hipoaciditatea însoţeşte mai frecvent ulcerul gastric decât ulcerul duodenalE.

(pag. 1443)

C2513125. Care sunt factorii exogeni care participă în etiopatogenia ulcerului gastric:



medicamente anticolinergiceA. medicamente antiinflamatorii nesteroidieneB. fumatulC.alcoolulD.administrarea de citostatice în artera hepaticăE.

(pag. 1444)

C2513126. Mecanismele prin care fumatul intervine în ulcerogeneză sunt:scade sinteza de prostaglandineA. scade secreţia acidăB. scade refluxul duodenal în stomacC.diminuează fluxul sanguin localD.favorizează disfuncţia sfincterului piloricE.

(pag. 1444)

C2513127. Care din următoarele enunţuri referitoare la eroziunea gastrică sunt adevărate:interesează mucoasa şi submucoasa gastricăA. totdeauna leziunea este unică, situată subcardialB. este de cele mai multe ori caracteristică gastritei hemoragiceC.interesează mucoasa fără să depăşească muscularis mucosaeD.a fost descrisă de Dieulafoy sub denumirea de exulceratio simplexE.

(pag. 1444)

C2513128. Bifaţi enunţurile corecte care se referă la ulcerul acut profund:se complică frecvent cu penetraţia în organele vecineA. se vindecă fără cicatrici vizibileB. pătrunde progresiv în toate straturile peretelui gastricC.interesează exclusiv mucoasa gastricăD.se poate complica cu hemoragie sau perforaţie relativ frecventE.

(pag. 1444)

C2513129. Care din următoarele enunţuri ce se referă la ulcerul gastric cronic sunt adevărate:pierderea de substanţă nu depăşeşte muscularis mucosaeA. ulcerul gastric cronic este caracteristic gastritei hemoragiceB. vindecarea se face fără constituirea de cicatrici vizibile pe seroasăC.ulcerul gastric cronic calos poate penetra organele vecineD.pierderea de substanţă este înconjurată de un infiltrat inflamator cronicE.

(pag. 1444)

C2513130. Care sunt enunţurile care explică localizarea de elecţie a ulcerului gastric pe mica curbură:refluxul duodeno-gastricA. staza antralăB. hipergastrinemiaC.mucoasa antrală poate urca înalt pe mica curburăD.hipoirigaţie regionalăE.

(pag. 1445)

C2513131. Ulcerul gastric tip I (după clasificarea formulată de Johnson) are următoarele elemente definitorii:

secreţia acidă este mareA. este însoţit de reflux duodenalB. se asociază cu ulcerul piloric sau duodenalC.



este situat prepiloricD.este situat pe mica curbură înalt, spre zona fundicăE.

(pag. 1445)

C2513132. Care din următoarele enunţuri sunt definitorii pentru ulcerul gastric tip I (după clasificarea formulată de Johnson):

se întâlneşte la 5% din pacienţii cu ulcer gastricA. gastrita şi refluxul duodenal sunt absenteB. se asociază frecvent cu grupul sanguin AC.se asociază cu hiperaciditatea gastricăD.secreţia acidă este redusă faţă de valorile normaleE.

(pag. 1445)

C2513133. Care din următoarele enunţuri definesc ulcerul gastric tip II Johnson:se asociază cu grupul sanguin AA. se însoţeşte de un nivel secretor scăzutB. se asociază cu ulcerul piloric sau duodenalC.este situat la nivelul corpului, pe mica curburăD.este situat prepiloricE.

(pag. 1445)

C2513134. Care din următoarele enunţuri definesc ulcerul gastric tip II Johnson:este situat pe zona fundică a stomaculuiA. apare la 23-25% din pacienţii cu ulcer gastricB. evacuarea transpilorică este întârziatăC.evacuarea transpilorică este rapidăD.se asociază cu grupul sanguin 0(I)E.

(pag. 1445)

C2513135. Ulcerul gastric tip III Johnson se defineşte prin:localizare fundicăA. se comportă din punct de vedere simptomatic şi secretor similar cu ulcerul duodenalB. este caracterizat tipic de hiposecreţia acidăC.are localizare antrală prepiloricăD.este rezultatul ingestiei cronice de aspirinăE.

(pag. 1445)

C2513136. Ulcerul gastric tip III Johnson se defineşte prin:este situat pe fundul stomaculuiA. este situat pe corpul gastricB. este caracterizat tipic de hipersecreţia acidăC.este situat pe joncţiunea gastro-esofagianăD.este asociat cu grupul sanguin 0(I)E.

(pag. 1445)

C2513137. Care sunt elementele definitorii ale ulcerului gastric tip IV - Kauffman şi Conter:se comportă simptomatic şi secretor similar cu ulcerul duodenalA. evoluează către stenoză antrală prepiloricăB. apare oriunde pe mucoasa gastricăC.este rezultatul ingestiei cronice de aspirinăD.este rezultatul ingestiei cronice de AINSE.

(pag. 1445)



C2513138. Care sunt semnele radiologice indirecte de ulcer gastric:nişaA. incizura spastică a marii curburi în ulcerul gastric localizat pe mica curburăB. nişa HaudeckC.convergenţa pliurilor mucoasei gastrice către ulcerD.retracţia sau scurtarea micii curburiE.

(pag. 1446)

C2513139. Care sunt elementele radiologice definitorii ale ulcerului gastric benign:nişa încastrată în conturul gastricA. pliurile din vecinătatea nişei sunt suple şi converg spre leziuneB. nişa în lacunăC.amputaţia pliurilor mucoasei gastrice la distanţă de nişăD.nişa ieşită din conturul gastricE.

(pag. 1446)

C2513140. Care din următoarele enunţuri referitoare la explorarea endoscopică în ulcerul gastric sunt adevărate:

Endoscopia stabileşte diagnosticul în 50% dim cazuriA. Exclude leziunea malignă prin asocierea biopsieiB. Nu este necesară în stabilirea diagnosticului complet în ulcerul gastricC.Este contraindicată în ulcerul gastric acut hemoragicD.Permite studiul citologic al leziuniiE.

(pag. 1447)

C2513141. Care sunt caracterele radiologice ale cancerului gastric ulcerat:Nişa iese din conturul gastricA. Nişa în lacună (formaţiune cu ulceraţie centrală)B. Pliurile de mucoasă gastrică întrerupte în zona ulceruluiC.Pliurile de mucoasă gastrică converg spre nişăD.Pereţii gastrici din vecinătatea leziunii sunt supliiE.

(pag. 1447)

C2513142. Care sunt complicaţiile acute ale ulcerului gastric ?PenetraţiaA. StenozaB. MalignizareaC.PerforaţiaD.HemoragiaE.

(pag. 1447)

C2513143. Care sunt complicaţiile cronice ale ulcerului gastric ?HemoragiaA. PerforaţiaB. PenetraţiaC.StenozaD.MalignizareaE.

(pag. 1447)

C2513144. Care din următoarele enunţuri privind perforaţia ulcerului gastric sunt adevărate:Perforează cel mai frecvent ulcerele gastrice ale peretelui posteriorA. Perforaţia apare cu precădere la pacienţii tineriB.



Este cea mai frecventă complicaţie a ulcerului gastricC.Este cea mai rară complicaţie a ulcerului gastricD.Perforează cel mai des ulcerul gastric situat în regiunea anterosuperioară a micii curburi şi pe versantul anterior al acesteia.

E.

(pag. 1448)

C2513145. Care din următoarele enunţuri referitoare la ulcerul gastric hemoragic sunt adevărate:hemoragia apare mai frecvent ca o complicaţie a ulcerului gastric de tip IA. hemoragia apare mai frecvent ca o complicaţie a ulcerului gastric de tip II şi IIIB. ulceruil gastric sângerează mai puţin frecvent decât ulcerul duodenalC.bolnavii cu ulcer gastric tip IV pot face hemoragii cataclismiceD.mortalitatea prin ulcer gastric hemoragic este mai mică decât cea prin ulcer duodenal hemoragicE.

(pag. 1448)

C2513146. Care sunt elementele ce definesc hemoragia din ulcerul gastric:hemoragia din ulcerul gastric este totdeauna microscopicăA. ulcerul gastric sângerează mai frecvent decât ulcerul duodenalB. hemoragia prin ulcer gastric are şanse mai mici să se oprească spontan comparativ cu cea din ulcerul duodenal

C.

hemoragia din ulcerul gastric este totdeauna macroscopicăD.hemoragiile cele mai grave sunt complicaţii ale ulcerului gastric de tip VE.

(pag. 1448)

C2513147. Care sunt semnele radiologice ale stenozei mediogastrice benigne:bilocularea stomacului, cele două cavităţi fiind unite printr-un canal anfractuos, cu pliuri de mucoasă paralele

A.

canalul intermediar este lung, rigid, neregulatB. umplerea celor două cavităţi este paradoxalăC.canalul intermediar este mărginit de spiculi, semitonuri, imagini lacunareD.distensia pungii superioare favorizează volvulusul gastric mezenterico-axialE.

(pag. 1448)

C2513148. Care sunt elementele definitorii ale ulcerului gastric subcardial:sunt ulcere gastrice tip II JohnsonA. sunt ulcere gastrice tip I JohnsonB. sunt ulcere gastrice tip III JohnsonC.sunt ulcere situate deasupra unui plan orizontal ce trece la 3 cm sub cardiaD.clinic conturează un "sindrom pseudoesofagian"E.

(pag. 1449)

C2513149. Bifaţi elementele definitorii ale ulcerului gastric prepiloric:evacuare gastrică precipitată prin absenţa spasmului piloricA. radiologic se constată o poziţie centrală a piloruluiB. imaginea radiologică este "pseudoneoplazică"C.frecvent se complică cu penetraţia şi malignizareaD.nişa este greu sau deloc vizualizabilăE.

(pag. 1449)

C2513150. Bifaţi enunţurile caracteristice ulcerului de stress:manifestarea cea mai frecventă este perforaţiaA. leziunile sunt totdeauna acuteB. leziunile sunt mai frecvent uniceC.leziunile sunt mai frecvent multipleD.



leziunile apar mai frecvent pe stomac decât pe duodenE.

(pag. 1450)

C2513151. Care sunt indicaţiile tratamentului chirurgical în ulcerul gastric:ulcerul gastric care după 6 săptămâni de tratament nu dispare, dar îşi reduce dimensiunile cu mai mult de 70%

A.

ulcerul gastric acut necomplicat, sau complicat cu HDS care răspunde la tratamentul medicalB. formele complicateC.formele care nu răspund la tratamentul medicalD.formele care recidiveazăE.

(pag. 1451)

C2513152. Care sunt obiectivele tratamentului chirurgical în ulcerul gastric:refacerea cât mai fiziologică a circuitului digestivA. asigurarea unui drenaj eficient al bontului gastricB. întreruperea lanţului patogenicC.refacerea tranzitului digestiv printr-o anastomoză gastrojejunală în YD.ridicarea leziuniiE.

(pag. 1451)

C2513153. Când este indicată gastrectomia totală în ulcerul gastric de stress hemoragic:în leziunea unică situată subcardialA. gastropatie hemoragică difuzăB. când sâgerarea se reia după o primă operaţie care a încercat realizarea hemostazeiC.când există leziuni multiple situate pe antruD.în ulcerul gastric de stress cu sângerare cataclismică, în care leziunea este unicăE.

(pag. 1453)

C2513154. Care sunt indicaţiile chirurgicale în ulcerul gastric de stress complicat cu hemoragie:eşecul tratamentului conservatorA. reluarea sângerăriiB. sângerarea s-a oprit sub tratament medical, dar operaţia este indicată pentru profilaxia reluării sângerăriiC.când explorarea endoscopică nu se poate efectuaD.sângerare cataclismicăE.

(pag. 1453)

C2613155. In evoluţia ulcerului gastric pot surveni următoarele complicaţii cronice:hemoragiaA. stenozaB. penetraţiaC.perforaţiaD.malignizareaE.

(pag. 1447)

C2613156. Durerea din ulcerul gastric are următoarele caracteristici:este simptomul principalA. localizare epigastricăB. este calmată de alimenteC.este calmată după evacuarea gastricăD.are caracter colicativE.

(pag. 1445)



C2613157. Următoarele afirmaţii referitoare la localizarea ulcerului gastric sunt adevărate:cea mai frecventă localizare este marea curburăA. cea mai frecventă localizare este mica curburăB. în aproximativ 5% sunt pe faţa anterioarăC.56/ din cazuri sunt la nivelul corpului gastricD.15% sunt localizate pe antrul gastricE.

(pag. 1445)

C2613158. Următoarele afirmaţii referitoare la ulcerul gastric tip III după Johnson sunt adevărate: cu excepţia

se situează pe corpul gastricA. localizare prepiloricăB. situat în zona fundică gastricăC.este întâlnit în 2/3 din cazuriD.secreţia acidă este normalăE.

(pag. 1445)

C2613159. H.D.S. La pacienţii cu ulcer gastric are următoarele caracteristici:apare frecvent ca o complicaţie a ulcerului gastric tip II, IIIA. apare frecvent ca o complicaţie a ulcerului gastric a ulcerului gastric tip IB. este întotdeauna macroscopicC.dacă apare la ulcerul gastric tip IV este de obicei cataclismicăD.apare în 35-40% din cazuriE.

(pag. 1447-1448)

C2613160. Următoarele caracteristici au ulcerele gastrice tip V (după Kauffman şi Carter)sunt pe mica curburăA. situare la joncţiunea gastro-esofagianăB. apare oriunde pe mucoasa gastricăC.situate prepiloricD.apar după ingestia de AINSE.

(pag. 1445)

C2613161. Următoarele afirmaţii referitoare la eroziunea gastrică sunt adevărate:depăşeşte mucoasaA. nu depăşeşte muscularis mucosaeB. a fost descris de DieulafoyC.prin vindecare nu lasă cicatriciD.este frecvent însoţită de hemoragieE.

(pag. 1444)

C2613162. Următoarele afirmaţii cu privire la ulcerul gastric subcardial sunt adevărate:reprezintă ulcerul gastric tip I JohnsonA. clinic se manifestă ca sindrom pseudoesofagianB. leziunea este frecvent unică, gigantăC.corespunde tipului II JohnsonD.se datorează unei dispoziţii particulare a mucoasei antrale, prelungită pe mica curburăE.

(pag. 1449)

C2613163. Tratamentul chirurgical al ulcerului gastric tip IV cuprinde:rezecţia gastrică 2/3în scarăA. rezecţia gastrică tip SchoemakerB.



vagotomieC.vagotomie cu antrectomieD.rezecţie gastrică subtotalăE.

(pag. 1452)

C2613164. Ulcerul Cushing este cauzat de, cu excepţia:arsuri extinse mai mari de 35% suprafaţă corporealăA. leziuni cerebraleB. politraumatismeC.stări septiceD.suprasolicitare fizicăE.

(pag. 1450)

C2713165. Diagnosticul endoscopic al ulcerului gastric:este inutil daca exista explorare baritata anterioaraA. are acuratete de 50-60%B. serveste excluderii neoplasmului gastricC.preleveaza 3-4 fragmente pentru examen histopatologicD.asigura examen citologic prin periajE.

(pag. vol. I pag. 1446-1467)

C2713166. Complicatiile ulcerului gastric sunt:penetratiaA. stenozaB. hernia hiatalaC.hemoragiaD.anemia BiermerE.

(pag. vol I pag. 1447-1448)

C2813167. Clasificarea Johnson a ulcerului gastric dupa localizare si status secretor cuprinde:tipul IA. tipul IIB. tipul IIIC.tipul IVD.tipul VE.

(pag. 1445)

C2813168. Complicatiile evolutive acute ale ulcerului gastric sunt:stenozaA. perforatiaB. malignizareaC.penetratiaD.hemoragiaE.

(pag. 1447)

C2813169. Tratamentul medical al ulcerului gastric cuprinde:antiacideA. antagonisti de receptori H2B. omeprazolC.anticolinergiceD.PG I2E.

(pag. 1450,1451)



C2813170. Obiectivele tratamentului chirurgical al ulcerului gastric sunt:ameliorarea confortului de supravietuireA. ablatia leziuniiB. intreruperea lantului patogenicC.refacerea cat mai aproape de fiziologia normala a circuitului digestivD.rezectia subtotala a stomaculuiE.

(pag. 1451)

C2813171. Tratamentul chirurgical al ulcerului gastric tip I Johnson consta din:rezectie gastrica distala care cuprinde leziunea cu gastro-duodenoanastomoza Pean-Bilroth I sau Bilroth II ( mai putin frecventa )

A.

excizia ulcerului asociata cu vagotomie supraselectiva sau proximalaB. rezectia gastrica subtotalaC.gastro-enteroanastomozaD.gastropexiaE.

(pag. 1452)

C2913172. Care din următoarele afirmatii referitoare la ulcerul gastric este adevărată?ulcerul gastric apare rar înaintea vârstei de 40 ani;A. incidenta maximă este în deceniul al cincilea de viaţă;B. în general este mai putin frecvent decât ulcerul duodenal;C.repartitia bolii pe sexe consemnează o predominanţă netă la bărbaţi;D.predominanta bolii de 2 - 5 ori la populaţia cu condiţii de viaţă precară.E.

(pag. 1442 vol.I)

C2913173. Clasificarea Johnson a ulcerelor gastrice adăugită de Kauffman şi Conter cuprinde:Tipul I - ulcere situate pe mica curbură, înalt, spre zona fundică a stomacului;A. Tipul II - ulcerul gastric la nivelul corpului pe mica curbură care se asociază cu ulcer piloric sau duodenal;B. Tipul III - ulcer gastric cu localizare antrală, prepilorică şi se comportă simptomatic şi secretor similar cu ulcerul duodenal;

C.

Tipul IV - apare înalt pe marea curbură lângă jonctiunea gastro-esofagiană;D.Tipul V - apare pe mucoasa gastrică antrală datorită ingestiei cronice de aspirină şi antiinflamatoare nesteroidiene.

E.

(pag. 1445)

C2913174. Semnele radiologice indirecte de ulcer gastric sunt:retractia sau scurtarea micii curburi;A. modificarea unghiului gastric prin apropierea pilorului de cardie;B. în dreptul leziunii localizate pe mica curbură apare incizura spastică a marii curburi datorită spasmului persistent al fibrelor longitudinale ale musculaturii gastrice;

C.

convergenta pliurilor mucoasei gastrice către ulcer;D.nişa nu iese din conturul gastric, pliurile de vecinătate sunt suple.E.

(pag. 1446)



Tema nr. 14Ulcerul duodenal



C1214001. Cea mai eficienta interventie chirurgicala in tratamentul ulcerului duodenal este:vagotomie selectiva + bulbantrectomieA. vagotomie tronculara + bulbantrectomieB. vagotomie supraselectiva + bulbantrectomieC.vagotomie tronculara + rezectie gastrica 2/3D.rezectie gastrica 2/3E.

(pag. 1507)

C1214002. Care din urmatoarele situatii nu reprezinta indicatie de tratament chirurgical in caz de ulcer duodenal complicat cu hemoragie

repetarea hemoragieiA. hemoragie continuaB. hemoragie cataclismicaC.hemoragie opritaD.episoade hemoragice in antecedenteE.

(pag. 1510)

C1214003. Ulcerul duodenal postbulbarreprezinta localizarea cea mai frecventa a ulcerului duodenalA. are evolutie rapidaB. determina rar complicatiiC.este localizat exclusiv in regiunea supravateriana a segmentului D2D.poate determina icter, angiocolita sau fistule bilio-digestiveE.

(pag. 1503)

C1214004. Factorii de mediu incriminati in ulcerogeneza sunt urmatorii, cu exceptiainfectia cu Helicobacter pyloriA. fumatulB. prostaglandineleC.ingestia de antiinflamatorii nesteroidieneD.stresulE.

(pag. 1499)

C1214005. Care din urmatoarele interventii nu este o operatie de drenaj gastricpiloroplastia Heineke – MikuliczA. pilorectomia anterioaraB. seromiotomia anterioaraC.gastro-jejunostomiaD.gastro-duodenostomiaE.

(pag. 1507)

C1214006. Sindromul Zollinger-Ellison se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia



ulcere multiple la nivelul tractului gastro-intestinal superiorA. tumora pancreatica noninsulinosecretantaB. tablou clinic alcatuit din dureri intense, varsaturi abundente, diaree severaC.explorarile imagistice identifica tumora in majoritatea cazurilorD.dozarea gastrinemiei reprezinta elementul specific pentru diagnosticE.

(pag. 1504)

C1314007. Valoarea normala a gastrinemiei este de:maximum 50-60 pg/mlA. 100-150 pg/mlB. 800pg/mlC.5-15 pg/mlD.5-40 pg/mlE.

(pag. 1504)

C1314008. Incidenta sindromului Zollinger-Ellison este de:10% din bolnavii cu ulcerA. 25% din bolnavii cu ulcerB. aproximativ 1% din bolnavii cu ulcerC.30-40% din bolnavii cu ulcerD.5% din bolnavii cu ulcerE.

(pag. 1504)

C1314009. Caracteristica principala a ulcerului duodenal postbulbar este reprezentata de:tendinta spre malignizareA. tendinta de penetrare spre organele si structurile anatomice invecinateB. perforatie in cavitatea peritonealaC.exereza chirurgicala este intotdeauna facilaD.nu necesita vagotomie troncularaE.

(pag. 1508)

C1314010. La pacientii cu UD netratat incidenta complicarii prin stenoza este de aproximativ:15%A. 50%B. 30%C.10%D.sub 5%E.

(pag. 1512)

C1314011. Pentru eradicarea infectiei cu Helicobacter pylori in ulcerul duodenal, doza de METRONIDAZOL administrata este de:

500 mg de 2ori/zi , 2 saptaminiA. 250 mg de 2ori/zi , 3 saptaminiB. 250 mg/zi , 4 saptaminiC.500 mg de 2ori/zi , 4 saptaminiD.250 mg de 3ori/zi , 2 saptaminiE.

(pag. 1506)

C1314012. Urmatoarele afirmatii referitoare la vagotomia supraselectiva sunt false cu exceptianu necesita asocierea unei operatii de drenaj gastricA. presupune rezectia subdiafragmatica a nervilor vagiB. necesita asocierea unei operatii de drenaj gastricC.



nu sunt prezervate ramurile vagale celiace si hepaticeD.prezerva fibrele vagale pentru regiunea secretorie gastricaE.

(pag. 1507)

C1414013. Antiacidele in tratamentul ulcerului duodenal:sunt cele mai eficienteA. nu sunt recomandate ca tratament unic sau initialB. nu au efect in suprimarea dureriiC.au efect de lunga durataD.actioneaza prin inhibarea secretiei de histaminaE.

(pag. 1505)

C1414014. Secretia acida gastrica stimulata de histamina este inhibata de urmatoarele substante, cu exceptia:

NizatidinaA. FamotidinaB. PirenzepinaC.RanitidinaD.CimetidinaE.

(pag. 1505)

C1414015. Vagotomia tronculara in tratamentul chirurgical al ulcerului duodenal:se realizeaza prin sectiunea supradiafragmatica a ambelor trunchiuri vagaleA. se realizeaza prin sectiunea supradiafragmatica doar a unuia din trunchiurile vagaleB. se realizeaza prin sectiunea subdiafragmatica a ambelor trunchiuri vagaleC.se realizeaza prin sectiunea subdiafragmatica doar a unuia din trunchiurile vagaleD.efectul vagotomiei este hiperaciditateaE.

(pag. 1506)

C1414016. Ulcerul duodenal apare cu un maxim de frecventa:sub 20 de aniA. intre 30-50 de aniB. intre 20-30 de aniC.intre 50-70 de aniD.peste 70 de aniE.

(pag. 1498)

C1514017. Tratamentul conservator in ulcerul duodenal perforat se poate aplica:in toate cazurile;A. numai in cazurile prezentate dupa 12 ore de la debut;B. in cazurile care se prezinta precoce, cu simptomatologie atenuata si la care examenul clinic nu gaseste semne de abdomen acut;

C.

cand tabloul clinic este sever;D.in perforatiile ulcerului duodenal asociate cu hemoragie digestiva superioara grava.E.

(pag. 1511)

C1514018. Cea mai eficienta varianta de tratament chirurgical al ulcerului duodenal este considerata:rezectia gastrica 2/3;A. vagotomia cu gastroenteroanastomoza;B. vagotomia tronculara asociata cu bulbantrectomie sau hemigastrectomie;C.gastrectomia totala;D.gastroenteroanastomoza.E.



(pag. 1507)

C1514019. Durerea transfixianta, iradiata in spate, aparuta in evolutia unui ulcer duodenal, cu suferinta mai veche, semnifica:

perforatia in peritoneu liber;A. malignizarea;B. penetrarea ulcerului in pancreas;C.iminenta de perforatie;D.iminenta instalarii stenozei pilorice.E.

(pag. 1501)

C1514020. Elementul specific pentru diagnosticul sindromului Zolinger-Ellison este:dozarea gastrinemiei, care demonstreaza cresterea semnificativa a nivelului plasmatic;A. dozarea gastrinemiei, care demonstreaza scaderea semnificativa a nivelului plasmatic;B. ecografia care arata o tumora pancreatica;C.prezenta endoscopica a unui ulcer dublu;D.prezenta varsaturilor abundente.E.

(pag. 1504)

C1514021. Tipul de operatie indicat in ulcerul duodenal perforat la pacienti tineri, la care perforatia este supla sau reprezinta primul simptom al bolii, este:

sutura simpla cu epiploonoplastie;A. rezectia gastrica;B. vagotomia cu hemigastrectomie;C.drenajul dirijat al perforatiei;D.gastroenteroanastomoza.E.

(pag. 1512)

C1514022. Imaginea caracteristica radiologic unei perforatii a ulcerului duodenal in peritoneu liber este:imaginea aerica sub forma de semiluna subdiafragmatica (pneumoperitoneu);A. stomacul in "chiuveta“;B. nivelele hidroaerice centroabdominale;C.imagine de ansa opaca;D.nisa Haudeck.E.

(pag. 1511)

C1614023. Intretinerea tratamentului cu antagonisti ai receptorilor H2 se face cu:cimetidina in doza de 400 mg la 12 oreA. ranitidina in doza unica de 150 mg searaB. famotidina in doza unica de 40 mg searaC.nizatidina in doza unica de 300 mg/ziD.controloc, 40 mg/ziE.

(pag. 1505)

C1614024. Vagotomia supraselectiva realizeaza:sectionarea trunchiului vagal anteriorA. sectionarea ambelor trunchiuri vagaleB. sectionarea ramurilor vagale celiaceC.denervarea regiunii secretoare a stomaculuiD.sectionarea ramurilor hepatice vagaleE.

(pag. 1507)

C2314025. Cea mai eficienta interventie chirurgicala in tratamentul ulcerului duodenal este:



vagotomie selectiva + bulbantrectomieA. vagotomie tronculara + bulbantrectomieB. vagotomie supraselectiva + bulbantrectomieC.vagotomie tronculara + rezectie gastrica 2/3D.rezectie gastrica 2/3E.

(pag. 1507)

C2314026. Ulcerul doudenal postbulbarreprezinta localizarea cea mai frecventa a ulcerului duedenalA. are evolutie rapidaB. determina rar complicatiiC.este localizat exclusiv in regiunea supravateriana a segmentului D2D.poate detrmina icter, angiocolita sau fistule bilio-digestivaE.

(pag. 1503)

C2314027. Factorii de mediu incriminati in ulcerogeneza sunt urmatorii, cu exceptiainfectia cu Helicobacter pyloriA. fumatulB. prostaglandineleC.ingestia de antiinflamatorii nesteroidieneD.stresulE.

(pag. 1499)

C2314028. Care din urmatoarele interventii nu este o operatie de drenaj gastricpiloroplastia Heineke-MiculiczA. pilorectomia anterioaraB. seromiotomia anterioaraC.gastro-jejunostomiaD.gastro-duodenostomiaE.

(pag. 1507)

C2314029. Valoarea normala a gastrinemiei este demaximum 50-60 pg/mlA. 100-150 pg/mlB. 800 pg/mlC.5-15 pg/mlD.5-40 pg/mlE.

(pag. 1504)

C2314030. Incidenta sindromului Zollinger-Ellison este de:10% din bolnavii cu ulcerA. 25% din bolnavii cu ulcerB. aproximativ 1% din bolnavii cu ulcerC.30-40% din bolnavii cu ulcerD.5% din bolnavii cu ulcerE.

(pag. 1504)

C2314031. Caracteristica principala a ulcerului duodenal postbulbar este reprezentata de:tendinta spre malignizareA. tendinta de penetrare spre organele si structurile anatomice invecinateB. perforatie in cavitatea peritonealaC.exereza chirurgicala este intotdeauna facilaD.



nu necesita vagotomie troncularaE.

(pag. 1508)

C2514032. Ulcerul duodenal cronic este:inflamaţia acută a peretelui duodenalA. inflamaţia cronică a peretelui duodenalB. o leziune a mucoasei duodenale caracterizată prin pierdere circumscrisă de substanţă, care interesează de obicei peretele duodenal în adâncime, depăşind muscularis mucosae

C.

o eroziune superficială posttraumatică a mucoasei duodenaleD.o eroziune profundă posttraumatică a peretelui duodenalE.

(pag. 1498)

C2514033. Ulcerul duodenal apare ca urmare a:perturbării echilibrului între factorii de agresiune (secreţia de acid clorhidric şi pepsină) şi factorii de apărare ai mucoasei duodenale, rol primordial având secreţia acidă gastrică

A.

perturbării echilibrului între factorii de agresiune (secreţia de acid clorhidric şi pepsină) şi factorii de apărare ai mucoasei duodenale, rol primordial având diminuarea factorilor de apărare

B.

ingestiei de sodă causticăC.infecţiei cu bacili Boas-OpplerD.traumatismului abdominal repetatE.

(pag. 1498)

C2514034. În ulcerul duodenal rolul primordial în ulcerogeneză revine:secreţiei acide gastriceA. infecţiei cu Helicobacter pyloriB. scăderii factorilor de apărare a mucoaseiC.stress-uluiD.fumatuluiE.

(pag. 1498)

C2514035. Aspectul macroscopic al leziunii în ulcerul duodenal cronic, vizibil la endoscopie, constă în:zonă de ulceraţie rotundă sau ovalară, cu margini net delimitate şi fundul craterului acoperit de exudat aderent

A.

prezenţa unei eroziuni liniare superficialeB. prezenţa unei ulceraţii cu margini proeminente, infiltrate, cu nodozităţi localizată mai frecvent în zona antrală

C.

prezenţa unei formaţiuni conopidiforme, cu ulceraţie centralăD.prezenţa unei cicatrici stelate pe suprafaţa mucoasei duodenaleE.

(pag. 1501)

C2514036. Manifestarea clinică majoră şi dominantă în ulcerul duodenal este:hematemezaA. durerea epigastrică sau periombilical drept cu caracter de crampă, torsiune, arsură, cu mare şi mică periodicitate

B.

vărsătura bilioasăC.pirozisulD.scăderea ponderalăE.

(pag. 1501)

C2514037. Examenul obiectiv în ulcerul duodenal necomplicat relevă:accentuarea durerii la palpare în epigastruA. apărare musculară epigastricăB. prezenţa pneumoperitoneului prin dispariţia matităţii hepaticeC.



contractură musculară epigastricăD.prezenţa asciteiE.

(pag. 1502)

C2514038. Ulcerul duodenal la copii şi adolescenţi prezintă următoarele trăsături:este o boală frecvent întâlnităA. manifestările clinice sunt patognomoniceB. predomină vărsăturile, durerile abdominale difuze şi refuzul alimentaţieiC.impune tratament chirurgical în urgenţă amânatăD.ulcerul duodenal nu se întâlneşte niciodată la copii fiind o boală a vârstei adulteE.

(pag. 1503)

C2514039. Elementul specific pentru diagnosticul sindromului Zollinger-Ellison este:dozarea gastrinemiei care demonstrează creşterea semnificativă a nivelului plasmaticA. dozarea gastrinemiei care demonstrează scăderea semnificativă a nivelului plasmaticB. ecografia care arată o tumoare pancreaticăC.prezenţa endoscopică a unui ulcer dubluD.prezenţa vărsăturilor abundenteE.

(pag. 1504)

C2514040. Durerea transfixiantă, iradiată în spate, apărută în evoluţia unui ulcer duodenal, cu suferinţă mai veche, semnifică:

perforaţia în peritoneu liberA. malignizareaB. penetrarea ulcerului în pancreasC.iminenţa de perforaţieD.iminenţa instalării stenozei piloriceE.

(pag. 1501)

C2514041. Tipul de operaţie indicat în ulcerul duodenal perforat la pacienţi tineri, la care perforaţia este suplă sau reprezintă primul simptom al bolii, este:

sutura simplă cu epiploonoplastieA. rezecţia gastricăB. vagotomia cu hemigastrectomieC.drenajul dirijat al perforaţieiD.gastroenteroanastomozaE.

(pag. 1512)

C2514042. Imaginea caracteristică radiologic unei perforaţii a ulcerului duodenal în peritoneu liber este:imagine aerică sub formă de semilună subdiafragmatică (pneumoperitoneu)A. stomacul "în chiuvetă"B. nivelele hidroaerice centroabdominaleC.imagine de ansă opacăD.nişa HaudeckE.

(pag. 1511)

C2514043. Tratamentul conservator în ulcerul duodenal perforat se poate aplica:în toate cazurileA. numai în cazurile prezentate după 12 ore de la debutB. în cazurile în care se prezintă precoce, cu simptomatologie atenuată şi la care examenul clinic nu găseşte semne de abdomen acut

C.

când tabloul clinic este severD.în perforaţiile asociate cu stenoză piloricăE.



(pag. 1511)

C2514044. În tratamentul chirurgical al ulcerului duodenal postbulbar este indicată:rezecţia gastrică 2/3 cu gastro-duodenanastomozăA. vagotomie cu hemigastrectomie şi anastomoză gastroduodenalăB. rezecţie gastrică 2/3 de excludere a ulcerului cu vagotomie tronculară şi restabilirea tranzitului prin gastrojejunoanastomoză

C.

duodenopancreatectomia cu prezervare de pilorD.gastroduodenectomie cu ridicarea leziunii ulceroase şi anastomoză gastroduodenalăE.

(pag. 1508)

C2514045. În ulcerele duodenale gigante localizate pe faţa posterioară a bulbului duodenal, penetrante în pancreas sunt indicate:

hemigastrectomie cu vagotomie tronculară şi păstrarea duodenului în tranzit, sutura făcându-se la nivelul peretelui duodenal posterior chiar în marginea inferioară a craterului ulceros

A.

ridicarea leziunii ulceroase prin disecţie în pancreasB. rezecţie gastrică 2/3 cu anastomoză gastrojejunală şi sutura bontului duodenalC.vagotomie şi gastroenteroanastomozăD.vagotomie cu ulceroexcizie şi piloroplastieE.

(pag. 1508)

C2514046. Cea mai eficientă variantă de tratament chirurgical al ulcerului duodenal este considerată:rezecţia gastrică 2/3A. vagotomia cu gastroenteroanastomozăB. vagotomia tronculară asociată cu bulbantrectomie sau hemigastrectomieC.gastrectomia totalăD.gastroenteroanastomozaE.

(pag. 1507)

C2514047. La bolnavii vârstnici, cu tare asociate, în tratamentul chirurgical al ulcerului duodenal perforat este indicată:

gastrectomia subtotalăA. gastrectomia totalăB. sutura perforaţiei cu epiploonoplastieC.rezecţia gastrică de excludereD.vagotomia supraselectivă cu hemigastrectomieE.

(pag. 1512)

C2614048. Ulcerul duodenal are maximul de incident între:20-30 aniA. 30-35 aniB. 50-60 aniC.60-70 aniD.peste 70 aniE.

(pag. 1498)

C2614049. Următoarele afirmaţii referitoare la antagoniştii receptorilor H2 sunt adevărate cu excepţia:Cimetidina se administrează în doză de 400 mg la 12 oreA. Cimetidina se administrează în doză unică de 800 mg searaB. Ranitidina este de 6-8 ori mai puternică decât cimetidinaC.Doza de întreţinere pentru famotidină este de 40 mgD.Nixatidina se administrează ca doză de întreţinere seara la culcare câte 150 mgE.



(pag. 1505)

C2614050. Vagotomia supraselectivă interesează:vagul dreptA. vagul stângB. ambele trunchiuri vagaleC.fibrele care merg la regiunea antro+piloricăD.fibrele care inerveayă regiunea secretorie gastricăE.

(pag. 1507)

C2614051. Riscul de perforaţie a ulcerului duodenal este de:10%A. 20%B. 25%C.30%D.50%E.

(pag. 1510)

C2614052. Diagnosticul paraclinic al sindromului Zollinger-Ellisson cuprinde următoarele, mai puţin:dozarea secreţiei acideA. debitul acid bazal mai mare de 15 mEq/orăB. cantitatea secreţiei gastrice nocturne mai mare de 1500 ml/12 oreC.gastrinemia mai mare de 200 pg/mlD.arteriografia selectivă + CT identifică tumoare secretantă în 60% din cazuriE.

(pag. 1504)

C2714053. Ulcerul duodenal perforat se trateaza:intotdeauna chirurgicalA. celioscopic in primele 24 de oreB. intotdeauna cu viza patogeneticaC.antibiotic conform antibiogrameiD.nici un raspuns de mai susE.

(pag. vol. I pag. 1511-1512)

C2814054. Caracteristica principala a ulcerului duodenal postbulbar este:tendinta la stenozareA. tendinta la sangerareB. tendinta la deformarea regiuniiC.degenerare malignaD.tendinta la penetrare in organele vecineE.

(pag. 1508)




C1214055. Helicobacter pylorieste o bacterie gram-pozitivaA. determina gastrita cronicaB. produce eliberare de amoniacC.pentru eradicarea bacteriei se foloseste asocierea: compusi de bismut +Metronidazol + AmoxicilinaD.ataca numai celulele duodenale epiteliale secretante de mucusE.

(pag. 1500,1506)

C1214056. Semnele indirecte de ulcer duodenal la tranzitul baritat pot fiaspectul de “trefla” al bulbului duodenalA. nisa ulceroasaB. deformarea si rigiditatea segmentaraC.hipomotilitateaD.convergenta pliurilor de mucoasa ingrosataE.

(pag. 1502)

C1214057. Tratamentul chirurgical al ulcerului duodenal postbulbar consta in:rezectie gastrica 2/3 de excludere + vagotomie selectiva + gastro-jejuno-anastomoza T-LA. rezectie gastrica 2/3 de excludere + vagotomie tronculara + gastro-jejuno-anastomoza T-LB. vagotomie tronculara + GEAC.rezectie gastrica 2/3 de excludere + vagotomie tronculara + gastro-duodeno-anastomoza T-TD.rezectie gastrica 2/3 de excludere + vagotomie tronculara + gastro- si duodeno-jejuno-anastomoza T-L pe ansa in Y sau omega

E.

(pag. 1508)

C1214058. In faza organo-functionala a stenozei pilorice, tabloul clinic cuprindevarsaturi abundente si rareA. dureri persistenteB. clapotaj gastric intermitentC.unde peristaltice vizibileD.plenitudine epigastrica progresivaE.

(pag. 1513)

C1214059. In legatura cu ulcerul duodenal perforat, urmatoarele afirmatii sunt falsetratamentul chirurgical are caracter de urgentaA. perforatia complica cel mai frecvent ulcerele de pe peretele posterior al duodenuluiB. perforatia complica cel mai frecvent ulcerele postbulbare juxtapapilareC.tratarea prin sutura cu epiploonoplastie nu necesita tratament medicamentos post operatorD.rezectia gastrica 2/3 este interventia chirurgicala preferataE.

(pag. 1512)

C1214060. In ulcerul duodenal, obiectivele tratamentului chirurgical suntprevenirea complicatiilorA. reducerea aciditatii gastriceB. reducerea recidivelorC.asigurarea unui drenaj gastric cat mai fiziologicD.ridicarea leziunii ulceroase atunci cand este posibilE.

(pag. 1506)



C1214061. Recunoasteti mecanismul de actiune al medicamentelor antiulceroaseFamotidina blocheaza receptorii muscarinici pentru acetilcolinaA. Pantoprazolul este un inhibitor al pompei de protoniB. Pirenzepina formeaza o pelicula protectoare la suprafata mucoaseiC.Misoprostolul este un analog de prostaglandinaD.Sucralfatul este un antagonist al receptorilor histaminici H2E.

(pag. 1506)

C1314062. Factori exogeni incriminati in aparitia ulcerului duodenal sunt:consumul de alcoolA. infectiile croniceB. fumatulC.bolile hepatice croniceD.compusi de bismut coloidalE.

(pag. 1500)

C1314063. In evolutia ulcerului duodenal pot aparea urmatoarele complicatii:perforatieA. stenozaB. malignizareC.rezistenta la tratament medicamentosD.hemoragieE.

(pag. 1509-1514)

C1314064. Diagnosticul diferential al ulcerului duodenal se poate face cu:ulcerul gastricA. luesul gastricB. hernia diafragmaticaC.colica saturninaD.hemangiomul hepaticE.

(pag. 1502-1503)

C1314065. Tratamentul medical al ulcerului duodenal presupune administrarea de:inhibitori ai pompei de protoniA. medicatia colinergicaB. sucralfatC.anticoagulanteD.analogi de prostaglandineE.

(pag. 1505-1506)

C1314066. Semnele clinice ale hemoragiei digestive superioare prin ulcer duodenal sunt:paloareA. bradicardieB. seteC.hipotensiuneD.agitatieE.

(pag. 1509)

C1314067. Sindromul Zollinger-Ellison se caracterizeaza prin:ulcere multiple la nivelul tractului gastro-intestinal superiorA. hipersecretia clorhidropepticaB. tumora pancreatica insulinosecretanta la nivelul celulelor non-betaC.



gastrinemie < 50-60 pg/mlD.DAB>15mEq/oraE.

(pag. 1504)

C1314068. Simptomatologia clinica intilnita in sindromul Zollinger-Ellison este:durereA. varsaturiB. diareeC.steatoreeD.constipatieE.

(pag. 1504)

C1314069. Factori principali incriminati in patogenia ulcerului duodenal sunt:ingestia de AINSA. cresterea capacitatii secretorii acideB. scaderea producerii de bicarbonat in duodenC.scaderea secretiei bazaleD.infectia cu Helicobacter pyloriE.

(pag. 1499)

C1314070. Vagotomia tronculara presupune:pastrarea ramurilor destinate ficatuluiA. sectionarea subdiafragmatica a ambelor trunchiuri vagaleB. sectionarea subdiafragmatica a vagului stingC.asocierea unei operatii de drenaj a stomaculuiD.pastrarea ramurilor vagale destinate portiunii secretorii gastriceE.

(pag. 1506,1507)

C1414071. Referitor la sindromul Zollinger-Ellison sunt corecte urmatoarele afirmatii:incidenta este aproximata la 10% din cazurile de ulcerA. are incidenta maxima intre 10-30 de aniB. elementul specific pentru diagnostic il constituie dozarea gastrinemieiC.vagotomia supraselectiva reprezinta tratamentul de electieD.stimularea secretiei gastrice cu histamina nu da raspunsul obisnuitE.

(pag. 1504)

C1414072. Despre ulcerul duodenal postbulbar se pot face urmatoarele afirmatii:la examenul radiologic apare tipic nisa HaudekA. la examenul radiologic apare tipic imaginea de perla pe firB. se poate localiza subvaterianC.are evolutie indelungata, cu perioade variabile asimptomaticeD.penetreaza de regula in ficatE.

(pag. 1503)

C1414073. In hemoragia aparuta in evolutia unui ulcer duodenal endoscopia este folosita in urmatoarele situatii:

bolnavi cu instabilitate hemodinamicaA. bolnavi ce necesita transfuzii repetateB. ulcer situat pe fata posterioara a bulbului duodenalC.bolnavi cu tare asociateD.bolnavi cu varsta sub 60 de aniE.

(pag. 1510)



C1414074. Urmatoarele caracterizeaza simptomatologia sindromului Zollinger-Ellison:diaree in o treime din cazuriA. varsaturi abundente, fecaloide, datorita interesarii jejunuluiB. constipatieC.durere de intensitate redusa, rezistenta la tratamentul medicamentosD.accentuarea nocturna a dureriiE.

(pag. 1504)

C1414075. Dintre metodele de diagnostic paraclinic al ulcerului duodenal endoscopia este preferata pentru ca:

este siguraA. permite diagnosticul infectiei cu Helicobacter pyloriB. are un cost scazutC.elimina posibilitatea iradierii bolnavuluiD.permite biopsiaE.

(pag. 1502)

C1414076. Factorii patogenici implicati in ulcerogeneza duodenala sunt urmatorii, cu exceptia:infectia cu Helicobacter pyloriA. golirea normala a stomaculuiB. cresterea capacitatii secretorii acideC.cresterea debitului acid stimulat de gastrinaD.scaderea secretiei bazaleE.

(pag. 1499)

C1414077. Referitor la anatomia patologica a ulcerului duodenal se pot face urmatoarele afirmatii, cu exceptia:

ulcerul acut profund nu depaseste muscularis mucosaeA. mucoasa care inconjoara craterul ulceros este rareori eritematoasaB. apare cel mai frecvent la nivelul fetei anterioare a bulbului duodenalC.ulcerul duodenal este totdeauna multipluD.localizarea postbulbara la nivelul genunchiului duodenal superior este raraE.

(pag. 1501)

C1414078. Diagnosticul diferential al ulcerulu duodenal se face cu:ulcerul gastricA. limfomul gastricB. infarctul miocardic anteriorC.necroza de chist ovarianD.diverticulul duodenalE.

(pag. 1502)

C1514079. Ulcerul duodenal rezistent la tratament este considerat:ulcerul care nu se vindeca sub tratament medical corect condus, timp de 3 luni;A. ulcerul care nu se vindeca sub tratament medical corect condus, timp de 4 saptamani;B. recidiva ulcerului in perioada de 1 an de la vindecarea initiala, in ciuda mentinerii unei terapii de intretinere;C.ulcerul cu perioade acute evolutive prelungite, cu remisiuni scurte sau absente;D.ulcerul peptic postoperator.E.

(pag. 1514)

C1514080. Obiectivele tratamentului chirurgical in ulcerul duodenal sunt:ridicarea leziunii totdeauna datorita riscului de malignizare;A.



ridicarea leziunii postbulbare;B. ridicarea leziunii, cand este posibil;C.reducerea aciditatii gastrice;D.asigurarea unui drenaj gastric cat mai apropiat de fiziologia normala.E.

(pag. 1506)

C1514081. Efectele favorabile ale vagotomiei in tratamentul chirurgical al ulcerului duodenal sunt:reduce stimularea colinergica a celulelor parietale gastrice;A. reduce sensibilitatea celulelor parietale gastrice la actiunea gastrinei si histaminei;B. induce modificari favorabile ale motilitatii;C.scade secretia exocrina pancreatica;D.hipersecretia gastricaE.

(pag. 1506-1508)

C1514082. Ulcerul duodenal postbulbar este situat:pe marginea superioara a bulbului duodenal;A. pe portiunea fixa a D1, la dreapta arterei gastroduodenale;B. pe genunchiul superior al duodenului;C.in regiunea supravateriana a segmentului D2;D.exceptional se poate localiza si subvaterian.E.

(pag. 1503)

C1514083. Ulcerul duodenal postbulbar determina frecvent in evolutie complicatii, cum sunt:hemoragia;A. stenoza;B. penetrarea in pancreas;C.malignizarea;D.fistula gastro-colica.E.

(pag. 1503)

C1514084. In ulcerul duodenal rezistent la tratament:interventia chirurgicala reprezinta singura solutie;A. tratamentul chirurgical are indicatie absoluta;B. interventia chirurgicala nu constituie o urgenta;C.singura solutie este interventia chirurgicala in urgenta imediata;D.ineficienta in timp a tratamentului medical este considerata ca o complicatie a ulcerului duodenal.E.

(pag. 1514)

C1514085. Examenul radiologic baritat in stenoza pilorica poate evidentia:imaginea radiologica caracteristica de stomac in "chiuveta“;A. pneumoperitoneul;B. o cantitate mare de staza gastrica, prin care bariul cade asemenea fulgilor de zapada;C.persistenta reziduului baritat timp de mai multe zile;D.reflux duodeno-gastric.E.

(pag. 1513)

C1514086. Indicatiile tratamentului chirurgical in hemoragia digestiva superioara determinata de un ulcerul duodenal sunt:

in toate cazurile;A. hemoragia cataclismica, cu tendinta la soc hipovolemic;B. hemoragiile care se repeta, necesitand transfuzii masive;C.hemoragia continua sau reapare dupa tratament endoscopic;D.



cazurile care au mai prezentat hemoragie in antecedente.E.

(pag. 1510)

C1614087. Hemoragia in ulcerul duodenal:este a doua cauza de hemoragie digestiva ca frecventaA. vasele cel mai frecvent interesate in perforatie sunt artera gastro-duodenala si artera piloricaB. reprezinta uneori prima manifestare intr-un ulcer duodenalC.endoscopia digestiva stabileste diagnosticul intr-un procent de 60% din cazuriD.incidenta ei este modificata de medicatia antiulceroasaE.

(pag. 1509)

C1614088. Refacerea continuitatii digestive dupa rezectia pentru ulcer duodenal se face prin:anastomoza gastro-duodenala Pean-Billrot IA. anastomoza gastro-duodenala termino-laterala Reichel-PolyaB. anastomoza gastro-jejunala HoffmeisterC.anastomoza gastro-jejunala Billrot IID.anastomoza gastro-jejunala latero-laterala Hoffmeister-FinstererE.

(pag. 1505-1506)

C1614089. Infectia cu Helicobacter pylori se asociaza cu.ulcerul gastricA. gastrita hipertroficaB. gastrita atroficaC.boala MenetrierD.ulcerul duodenalE.

(pag. 1500)

C1614090. Sindromul Zollinger-Ellison:reprezinta asa-numitul "ulcer endocrin"A. se asociaza cu hiposecretie clorhidro-pepticaB. se asociaza cu tumori pancreatice insulinosecretanteC.se asociaza cu tumori pancreatice non-insulinosecretanteD.diagnosticul sau se bazeaza pe dozarea secretiei gastrice acideE.

(pag. 1504)

C1614091. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptiaulcerul duodenal gigant este situat pe peretele posterior al bulbului sau postbulbarA. ulcerul postbulbar nu penetreaza niciodata in pancreasB. ulcerul duodenal postbulbar se situeaza cel mai frecvent subvaterianC.asocierea ulcerului gastric cu ulcerul duodenal este raraD.la examenul baritat nisa giganta poate fi confundata cu bulbul duodenal in cazul ulcerului duodenal gigantE.

(pag. 1503)

C1614092. Helicobacter pylori:este o bacterie Gram negativaA. este o bacterie Gram pozitivaB. produce un proces de gastrita cronicaC.este evidentiata la peste 90% din bolnavii cu ulcer duodenalD.stimuleaza producerea de interleukina-1 in mucoasaE.

(pag. 1500)

C1614093. Rezistenta ulcerului duodenal la tratamentul medicamentos:



este apreciata in caz de recidivaA. daca dupa 2 luni nu se obtine vindecarea mucoasei duodenaleB. impune interventia chirurgicalaC.se tenteaza tratament medicamentosD.reprezinta o indicatie chirurgicala absolutaE.

(pag. 1514)

C2314094. Factorii patogenigi implicati in ulcerogeneza duodenal sunt urmatorii cu exceptiainfectia cu Helicobacter pyloriA. golirea normala a stomaculuiB. cresterea capacitatii secretorii acideC.cresterae debitului acid stimulat de gastrinaD.scaderae secretiei bazaleE.

(pag. 1499)

C2314095. Diagnosticul diferential al ulcerului duodenal se face cu:ulcerul gastricA. limfomul gastricB. infarctul miocardic anteriorC.necroza de chist ovarianD.diverticulul duodenalE.

(pag. 1502)

C2314096. efectele favorabile ale vagotomiei in tratamentul chirurgical al ulcerului duodenal sunt:reducerea stimularea colinergica a celulelor parietale gastriceA. reduce sensibilitatea celulelor parietale gastrice la actiunea gastrinei si histamineiB. induce modificari favorabile ale motilitatiiC.scade secretia exocrinapancreaticaD.hipersecretia gastricaE.

(pag. 1506-1508)

C2314097. Ulcerul duodenal postbulbar este situat:pe marginea superioara a bulbului duodenalA. pe portiunea fixa a D1, la dreapta arterei gastroduodenaleB. pe genunchiul superior al duodenuluiC.in regiunea supravateriana a segmentului D2D.exceptional se poate localiza si subvaterianE.

(pag. 1503)

C2314098. Helicobacter pylorieste o bacterie gram-pozitivaA. determina gastrita cronicaB. produce eliberarea de amoniacC.pentru eradicarea bacteriei se foloseste asocierea: compusi bismut+metronidazol+amoxicilinaD.ataca numai celulele duodenale epiteliale secretante de mucusE.

(pag. 1500,1506)

C2314099. In faza organo-functionala a stenozei pilorice tabloul clinic cuprindevarsaturi abundente si rareA. dureri persistenteB. clapotaj gastric intermitentC.unde peristaltice vizibileD.



plenitudine epigastrica progresivaE.

(pag. 1513)

C2314100. Factori exogeni incriminati in aparitia ulcerului duodenal sunt:consumul de alcoolA. infectiile croniceB. fumatulC.bolile hepatice croniceD.compusi de bismut coloidalE.

(pag. 1500)

C2314101. In evolutia ulcerului duodenal pot aparea urmatoarele complicatii:perforatieA. stenozaB. malignizareC.rezistenta la tratament medicamentosD.hemoragieE.

(pag. 1509-1514)

C2314102. Diagnosticul diferential al ulcerului duodenal se poate face cu:ulcerul gastricA. luesul gastricB. hernia diafragmaticaC.colica saturninaD.hemangiomul hepaticE.

(pag. 1502-1503)

C2314103. Tratamentul medicamentos al ulcerului duodenal presupune administrarea de:inhibitori ai pompei de protoniA. medicatia colinergicaB. sucralfatC.anticoagulanteD.analogi de prostaglandineE.

(pag. 1505-1506)

C2314104. Semnele clinice ale hemoragiei digestive superioare prin ulcer duodenal sunt:paloareA. bradicardieB. seteC.hipotensiuneD.agitatieE.

(pag. 1509)

C2314105. Simptomatologia clinica intilnita in sindromul Zollinger-Ellison este:durereA. varsaturiB. diareeC.steatoreeD.constipatieE.

(pag. 1504)

C2314106. Dintre metodele de diagnostic paraclinic al ulcerului duodenal endoscopia este preferata



pentru ca:este siguraA. permite diagnosticul infectiei cu Helicobacter pyloriB. are un cost scazutC.elimina posibilitatea iradierii bolnavuluiD.permite biopsiaE.

(pag. 1502)

C2514107. Factorii patogenici principali incriminaţi în ulcerogeneză, în ulcerul duodenal sunt:hipersecreţia acidă gastricăA. diminuarea rezistenţei mucoaseiB. tumora pancreatică insulinosecretantăC.factorii de mediu (fumat, stress, antiinflamatoare non-steroidiene)D.refluxul biliar duodeno-gastricE.

(pag. 1499)

C2514108. Implicarea factorului genetic în ulcerul duodenal este sugerată de:prezenţa a numeroase cazuri de boală în familieA. relaţia între ulcerul duodenal şi grupul sanguin 0(I)B. frecvenţa crescută a antigenului HLA-B27C.frecvenţa crescută a antigenului HLA-B5D.factori histologici condiţionaţi genetic (masa crescută de celule parietale şi fragilitatea mucoasei digestive)E.

(pag. 1500)

C2514109. Din punct de vedere epidemiologic ulcerul duodenal este mai frecvent:la bărbaţiA. la femeiB. la copiiC.la bătrâniD.la vârsta adultă cu maxim de frecvenţă între 30 şi 50 de aniE.

(pag. 1498)

C2514110. Hipersecreţia acidă gastrică la bolnavii cu ulcer duodenal se datorează:unei mase crescute de celule parietale gastriceA. unei mase crescute de celule fundice gastriceB. sensibilităţii crescute a celulelor parietale gastrice la acţiunea gastrinei şi la stimularea vagalăC.hipersecreţiei de enterogastronăD.hipersecreţiei de prostaglandine E2E.

(pag. 1499)

C2514111. Factorii patogenici principali incriminaţi în ulcerogeneză pot fi sistematizaţi astfel:secreţia gastrică acidăA. factori de apărare a mucoaseiB. factori de mediuC.ingestia de substanţe causticeD.factori geneticiE.

(pag. 1499)

C2514112. Factorii locali care favorizează ulcerogeneza, în ulcerul duodenal sunt:starea epiteliului mucoasei duodenaleA. infecţia cu Helicobacter pyloriB. calitatea şi cantitatea mucusului protectorC.



starea microcirculaţiei din mucoasă şi submucoasăD.nici unul din factorii prezentaţi anteriorE.

(pag. 1499)

C2514113. În etiopatogenia ulcerului duodenal secreţia de prostaglandine are ca efect:scăderea secreţiei gastrice acideA. creşterea secreţiei gastrice acideB. accelerarea vindecării ulceraţieiC.efect citoprotector directD.creşte secreţia de bicarbonat a mucoaseiE.

(pag. 1500)

C2514114. Infecţia cu Helicobacter pylori se asociază cu:gastrita atroficăA. ulcerul gastricB. cancerul gastricC.ulcerul duodenalD.cancerul pancreaticE.

(pag. 1500)

C2514115. Argumentele pentru luarea în considerare a Helicobacter pylori ca factor de patogeneză a ulcerului duodenal sunt:

Helicobacter pylori este responsabil de apariţia unui proces de gastrită cronică, dovedită prin studii bacteriologice şi histologice

A.

eradicarea infecţiei prin terapie antimicrobiană determină vindecarea leziunii ulceroaseB. pacienţii trataţi cu compuşi de bismut - cu efect cunoscut de eradicare a infecţiei cu Helicobacter pylori - prezintă un procent mai scăzut de recidivă a bolii

C.

Helicobacter pylori nu intervine în patogenia ulcerului duodenalD.constatarea invaziei directe a peretelui duodenal prin imunofluorescenţăE.

(pag. 1500)

C2514116. Factorii de mediu incriminaţi în apariţia ulcerului duodenal sunt:fumatulA. consumul de antiinflamatoare non-steroidieneB. stress-ulC.alimentaţia inadecvatăD.grupul sanguin 0(I)E.

(pag. 1500)

C2514117. În apariţia ulcerului duodenal fumatul acţionează prin:scăderea producţiei de prostaglandineA. creşterea producţiei de prostaglandineB. stimularea producerii de acid clorhidric gastricC.alterarea fluxului sanguin în mucoasa gastricăD.apariţia refluxului biliarE.

(pag. 1500)

C2514118. Caracterele semiologice ale durerii în ulcerul duodenal necomplicat sunt:localizare în hipocondrul drept cu iradiere în umărA. localizare epigastrică sau paraombilical drept, pe o suprafaţă relativ restrânsăB. caracter variabil, de crampă, torsiune, arsurăC.prezintă mare periodicitate sezonieră (primăvara şi toamna)D.se însoţeşte de contractură musculară epigastricăE.



(pag. 1501)

C2514119. În ulcerul duodenal vărsăturile prezintă următoarele caractere semiologice:nu apar în mod obişnuit în ulcerul necomplicatA. sunt constant prezente şi constituie un semn esenţial în diagnosticB. la bolnavii cu hiperaciditate crescută calmează durereaC.apar brusc, în jet, neprecedate de greaţă şi sunt însoţite de cefalee şi fotofobieD.dacă sunt abundente, cu aspect de stază, semnifică instalarea stenozei ulceroaseE.

(pag. 1501)

C2514120. Semnele radiologice indirecte de ulcer duodenal sunt:nişa cu aspect de pată opacă înconjurată de halou transparentA. convergenţa pliurilor de mucoasăB. deformare şi rigiditate segmentară duodenalăC.hipermotilitateD.aspect de treflă sau de ciocan al bulbului duodenalE.

(pag. 1502)

C2514121. În ulcerul duodenal examinarea endoscopică are următoarele trăsături:în prezent este metoda standard pentru diagnosticul bolii ulceroaseA. permite biopsia leziuniiB. permite diagnosticul infecţiei cu Helicobacter pylori prin studiul bacteriologic al fragmentelor de mucoasă prelevate

C.

are specificitate mai mică decât tranzitul baritat gastroduodenalD.examenul endoscopic nu este indicat în ulcerul duodenalE.

(pag. 1502)

C2514122. În ulcerul duodenal infecţia cu Helicobacter pylori poate fi identificată prin:coloraţia Giemsa a fragmentelor de biopsie de mucoasăA. cultura bacteriologică din fragmentele de biopsie de mucoasăB. decelarea anticorpilor specifici de tip IgG şi IgA în serul bolnavilorC.coloraţia cu soluţie Lugol a mucoasei duodenale şi examinare endoscopică ulterioarăD.nu există la ora actuală posibilitatea decelării infecţiei cu Helicobacter pylori în ulcerul duodenalE.

(pag. 1502)

C2514123. Sindromul Zollinger-Ellison este caracterizat de asocierea:ulcere multiple la nivelul tractului digestiv superiorA. adenom paratiroidianB. hipersecreţie clorhidropepticăC.tumoare pancreatică a celulelor non-beta, gastrinosecretoareD.tumoare pancreatică secretantă de insulinăE.

(pag. 1504)

C2514124. În sindromul Zollinger-Ellison durerea prezintă următoarele trăsături semiotice:este intensăA. prezintă frecvent iradiere posterioarăB. respectă mica şi marea periodicitateC.prezintă adeseori accentuare nocturnăD.răspunde la antiacidele uzualeE.

(pag. 1504)

C2514125. În sindromul Zollinger-Ellison vărsăturile prezintă următoarele caractere semiologice:



sunt rareA. sunt abundenteB. sunt în cantitate redusăC.se datorează cantităţii foarte mari de secreţie acidăD.în sindromul Zollinger-Ellison nu sunt prezente vărsăturileE.

(pag. 1504)

C2514126. În tratamentul medical al ulcerului duodenal se utilizează următoarele categorii de substanţe antisecretorii gastrice:

antagonişti ai receptorilor H2A. sucralfatulB. anticolinergiceC.inhibitori ai pompei de protoniD.mixturi de hidroxid de aluminiuE.

(pag. 1505)

C2514127. Ulcerul duodenal postbulbar determină frecvent în evoluţie complicaţii, cum sunt:hemoragiaA. stenozaB. penetrarea în pancreasC.malignizareaD.perforaţia în peritoneu liberE.

(pag. 1503)

C2514128. Ulcerul duodenal postbulbar este situat:pe marginea superioară a bulbului duodenalA. pe porţiunea fixă a D1, la dreapta arterei gastroduodenaleB. pe genunchiul superior al duodenuluiC.în regiunea supravateriană a segmentului D2D.excepţional se poate localiza şi subvaterianE.

(pag. 1503)

C2514129. Ulcerul duodenal rezistent la tratament este considerat:ulcerul care nu se vindecă sub tratament medical corect condus timp de 3 luniA. ulcerul care nu se vindecă sub tratament medical corect condus timp de 4 săptămâniB. recidiva ulcerului în perioada de 1 an de la vindecarea iniţială, în ciuda menţinerii unei terapii de întreţinereC.ulcerul cu perioade acute evolutive prelungite, cu remisiuni scurte sau absenteD.ulcerul peptic postoperatorE.

(pag. 1514)

C2514130. Ulcerul duodenal rezistent la tratament are următoarele trăsături:intervenţia chirurgicală reprezintă singura soluţie terapeuticăA. tratamentul chirurgical are indicaţie absolutăB. intervenţia chirurgicală nu constituie o urgenţăC.singura soluţie este intervenţia chirurgicală în urgenţă imediatăD.ineficienţa în timp a tratamentului medical este considerată ca o complicaţie a ulcerului duodenalE.

(pag. 1514)

C2514131. Examenul radiologic baritat în stenoza pilorică poate evidenţia:imaginea radiologică caracteristică de stomac "în chiuvetă"A. pneumoperitoneulB. o cantitate mare de stază gastrică, prin care bariul cade asemenea fulgilor de zăpadăC.



persistenţa reziduului baritat timp de mai multe zileD.trecerea bariului în peritoneuE.

(pag. 1513)

C2514132. În tratamentul chirurgical al ulcerelor endocrine multiple pot fi indicate:ablaţia gastrinomului când localizarea lui preoperatorie a fost posibilăA. gastrectomia totală, când localizarea preoperatorie a gastrinomului nu a fost posibilăB. rezecţia gastrică 2/3C.vagotomia troncularăD.antrectomiaE.

(pag. 1509)

C2514133. Indicaţiile tratamentului chirurgical în hemoragia digestivă superioară determinată de un ulcer duodenal sunt:

în toate cazurileA. hemoragia cataclismică, cu tendinţă la şoc hipovolemicB. hemoragiile care se repetă, necesitând transfuzii masiveC.hemoragia continuă sau reapare după tratament endoscopicD.cazurile care au mai prezentat hemoragie în antecedenteE.

(pag. 1510)

C2514134. Efectele favorabile ale vagotomiei în tratamentul chirurgical al ulcerului duodenal sunt:reduce stimularea colinergică a celulelor parietale gastriceA. reduce sensibilitatea celulelor parietale gastrice la acţiunea gastrinei şi histamineiB. induce modificări favorabile ale motilităţiiC.scade secreţia exocrină pancreaticăD.creşte secreţia biliarăE.

(pag. 1506-1508)

C2514135. În tratamentul chirurgical al ulcerului duodenal vagotomia tronculară:se realizează prin secţiunea subdiafragmatic a trunchiurilor vagaleA. determină hipoaciditateB. determină hiperaciditateC.determină tulburări motorii gastropilorice cu evacuare precipitată a stomaculuiD.nu are efecte motorii, motiv pentru care nu este necesar să fie urmată de piloroplastieE.

(pag. 1506-1507)

C2514136. Obiectivele tratamentului chirurgical în ulcerul duodenal sunt:ridicarea leziunii totdeauna datorită riscului de malignizareA. ridicarea doar a leziunilor postbulbareB. ridicarea leziunii, când este posibilC.reducerea acidităţii gastriceD.asigurarea unui drenaj gastric cât mai apropiat de fiziologia normalăE.

(pag. 1506)

C2514137. În hemoragia digestivă determinată de un ulcer duodenal sursa sângerării poate fi:erodarea unor vase din submucoasăA. erodarea unui vas situat în fundul craterului, cel mai frecvent fiind interesate artera pilorică şi artera gastroduodenală

B.

mugurii de ţesut de neoformaţie de la baza ulceruluiC.erodarea unui vas situat în fundul craterului, cel mai frecvent fiind interesată artera coronarăD.mucoasa congestivă periulceroasăE.



(pag. 1509)

C2514138. Tratamentul medical al ulcerului duodenal hemoragic constă în:sondă de aspiraţie gastricăA. spălături repetate cu ser rece alcalinizat pe sonda de aspiraţieB. reechilibrare hidroelectroliticăC.transfuzie de sânge dacă hematocritul scade sub 35%D.antisecretorii injectabileE.

(pag. 1510)

C2514139. Examenul clinic al abdomenului în ulcerul duodenal perforat în primele ore de la debut arată:prezenţa contracturii abdominale la palpareA. abdomenul este imobil cu respiraţiaB. prezenţa matităţii hepaticeC.clapotaj epigastricD.accentuarea zgomotelor intestinaleE.

(pag. 1511)

C2514140. Tratamentul conservator în ulcerul duodenal perforat constă în:drenajul stomacului printr-o sondă de aspiraţie naso-gastricăA. antibioterapie cu spectru largB. reechilibrare hidroelectroliticăC.suprimarea sondei de aspiraţie şi reluarea alimentaţiei după 4-5 zile dacă tabloul clinic se remiteD.sutura endoscopică a perforaţieiE.

(pag. 1511-1512)

C2514141. Simptomatologia stenozei pilorice decompensate include:durerea epigastrică intensă, cu caracter de crampăA. durerea abdominală moderată ca intensitate, persistentă însoţită de senzaţie de plenitudine epigastricăB. lipsa vărsăturilor, stomacul neputând să-şi evacueze conţinutulC.vărsături rare, abundente, cu alimente ingerate în zilele precedenteD.clapotaj epigastricE.

(pag. 1513)

C2514142. Tratamentul stenozei pilorice decompensate constă în:intervenţie chirurgicală de maximă urgenţăA. reechilibrare preoperatorie susţinută hidroelectrolitică şi metabolicăB. corectarea azotemiei şi alcalozei metaboliceC.transfuzii de sânge pentru corectarea anemieiD.dilataţie endoscopică a zonei de stenoză, care scurtează perioada de pregătire preoperatorieE.

(pag. 1513-1514)

C2614143. Gastrinoamele au următoarele caracteristici:2/3 sunt maligneA. pot fi extradigeastiveB. cele pancreatice sunt localizate preponderent la nivel caudalC.evoluţia celor maligne este lentăD.dimensiunile lor sunt de obicei miciE.

(pag. 1504)

C2614144. Următorii factori patogenici sunt incriminaţi în apariţia ulcerului duodenal:creşterea capacităţii secretorii acideA.



golirea anormală a stomaculuiB. creşterea secreţiei de Ph în mucoasa gastricăC.infecţia cu Helicobacter PyloriD.stresulE.

(pag. 1499)

C2614145. H.D.S. Din ulcerul duodenal este dată de:erodarea arterei piloriceA. erodarea arterei gastro-duodenaleB. sângerare din mucoasa congestionată prelezionalC.ţesutul de neoformaţie de la baza ulceruluiD.varice ale fornixului gastricE.

(pag. 1509)

C2614146. Ulcerul postbulbar prezintă următoarele caracteristici:are tendinţa de penetrareA. nu pot fi vindecate totdeauna prin intervenţie chirurgicalăB. tratamentul lor include o rezecţie gastrică 2/3 de excludere cu vagotomieC.cele suturate sub ampula Vater au tendinţă la stenozăD.respectă mereu coledoculE.

(pag. 1508)

C2614147. Semnele generale în perforaţia ulcerului duodenal cuprind:paloareA. tahicardieB. respiraţie superficialăC.semne de deshidratareD.inapetenţăE.

(pag. 1511)

C2614148. Tratamentul ulcerului duodenal perforat include:tratament conservator după metoda TaylorA. sutura perforaţiei celioscopic dacă aceasta este sub 6 oreB. sutura simplpă + epiploonoplastieC.vagotomie cu antrectomieD.nici unaE.

(pag. 1512)

C2614149. În faza de asistolie gastrică examinările paraclinice pot arăta:hipoproteinemieA. hipercalemieB. hipopotasemieC.alcaloză hipocloremicăD.acidozăE.

(pag. 1513)

C2614150. Stenoza organică din ulcerul duodenal are următoarele faze:stenoză organo-funcţionalăA. stenoză compensatăB. asistolia gastricăC.stenoză decompensatăD.diastolia gastricăE.



(pag. 1513)

C2614151. Tratamentul antimicrobian în eradicarea infecţiei cu Helicobacter pylori cuprinde:compuşi de bismutA. metronidazolB. amoxicilinaC.tetraciclinaD.misoprostolE.

(pag. 1506)

C2614152. Următoarele tipuri de piloroplastii sunt utilizate în practică pentru terapia ulcerului duodenal:

piloroplastia Heinecke-MikuliczA. piloroplastia JuddB. piloroplastia FinneyC.gastro-jejunostomiaD.pilorectomia anterioară BurluiE.

(pag. 1507)

C2714153. Tratamentul chirurgical al ulcerului duodenal cuprinde:vagotomiaA. bulbantrectomiaB. rezectia gastrica de excludereC.d. rezectia gastrica polara superioaraD.e. gastrostomiaE.

(pag. vol. I pag. 1506-1508)

C2714154. Sindromul Zollinger- Ellison se caracterizeaza prin:gastrinom cu localizari multipleA. secretie clorhidropeptica uneori normalaB. diaree fara steatoreeC.durere fara periodicitateD.frecventa de 5-10% in cadrul bolii ulceroaseE.


C2814155. Obiectivele majore ale tratamentului medical in ulcerul duodenal sunt:profilaxia stenozei piloriceA. scaderea refluxului duodenogastricB. ameliorarea dureriiC.profilaxia remanierilor fibroaseD.accelerarea vindecarii leziuniiE.

(pag. 1504)

C2814156. Tratamentul antimicrobian pentru eradicarea infectiei cu Helicobacter pylori, in ulcerul duodenal se face cu:

bismut citrat asociat cu metronidazol si cu amoxicilinaA. bismut citrat asociat cu metronidazol si cu tetraciclinaB. nitropector asociat cu ranitidina si cu nifedipinC.ranitidina asociata cu omeprazolD.omeprazol asociat cu un blocat de canale de calciuE.

(pag. 1506)

C2814157. Complicatiile ulcerului duodenal sunt reprezentate de:



hemoragieA. perforatieB. stenozaC.malignizareaD.rezistenta la tratamentul medicamentosE.

(pag. 1509)

C2814158. Diagnosticul diferential a hemoragiei digestive superioare din ulcerul duodenal se face cu:ruptura de varice esofagieneA. ulcerul gastricB. ulcerul esofagianC.polipii coliciD.boala KrohnE.

(pag. 1509)

C2814159. Abdomenul acut care apare dupa perforatia ulcerului duodenal, se caracterizeaza prin:durere abdominala intensa, contractura musculara generalizataA. febraB. tahicardieC.deshidratareD.icterE.

(pag. 1511)

C2814160. Diagnosticul diferential al perforatiei din ulcerul duodenal se face cu:pancreatita acutaA. colecistita acutaB. infarctul entero-mezentericC.ocluzia intestinalaD.hernia hiatalaE.

(pag. 1511)

C2814161. Stenoza duodenala din ulcerul duodenal, poate avea sediul:piloricA. prepiloricB. bulbarC.postbulbarD.antralE.

(pag. 1512)

C2814162. In tratamentul chirurgical al ulcerului duodenal postbulbar, majoritatea autorilor pledeaza pentru:

rezectie gastrica 2/3 de ‘ excludere ’ a ulcerului asociata cu vagotomie tronculara si gasrojejunoanastomoza T-L

A.

antrectomie asociata cu vagotomie troncularaB. piloroplastie asociata cu vagotomie selectivaC.antrectomie asociata cu vagotomie selectivaD.gastropexieE.

(pag. 1508)

C2814163. Hemoragia digestiva superioara impotanta din cadrul ulcerului duodenal se manifesta prin:palpitatiiA. icterB.



melenaC.rectoragieD.hematemezaE.

(pag. 1507)

C2914164. Semnele radiologice indirecte de ulcer duodenal sunt:convergenta pliurilor de mucoasă îngroşată;A. hipomotilitatea;B. aspectul de "ciocan";C.rigiditatea uneia din curburi;D.aspectul de "treflă".E.

(pag. 1502)

C2914165. Care din următoarele afirmatii referitoare la Helicobacter pylori sunt adevărate?este un bacil gram-pozitiv;A. scurt (0,3 - 0,6 milimicron lungime);B. este spiralat;C.se evidentiază pe biopsia din submucoasa gastrică prin coloraţie giemsa;D.este mai putin evident prin coloraţie cu hematoxilină.E.

(pag. 1502)

C2914166. Care din următoarele afirmatii referitoare la ulcerul duodenal gigant sunt adevărate?este localizat pe peretele antero-superior al bulbului duodenal;A. poate atinge dimensiunea de 3 - 6 cm;B. penetrează adânc în pancreas;C.clinic prezintă dureri colicative foarte intense;D.aspectul endoscopic este de crater gigant.E.

(pag. 1503)

C2914167. Care din următoarele afirmatii referitoare la antagoniştii receptorilor H2 sunt adevărate?la nivelul celulelor parietale gastrice histamina ocupă un receptor de membrană şi inhibă adenil-ciclaza;A. Ranitidina are o actiune de 4 - 6 ori mai intensă decât Cimetidina;B. Famotidina este de 6 - 8 ori mai activă decât Ranitidina în inhibarea secretiei acide;C.Famotidina se administrează în doză unică seara, de 40 mg;D.sub actiunea tratamentului cu antagonişti de receptori H2, ulcerul dispare după 8 săptămâni la 85 - 90% din pacienţi.

E.

(pag. 1505)

C2914168. Sindromul Zollinger - Ellison se caracterizează prin:asocierea ulcerelor multiple la nivelul tractului gastro-intestinal superior;A. are caracter evolutiv acut şi recidivant;B. hipersecretie clorhidropeptică;C.prezenta unei tumori pancreatice insulinosecretante;D.valoarea gastrinemiei depăşeşte de obicei 1000 pg/mlE.

(pag. 1504)



Tema nr. 15Cancerul gastric



C1215001. In clasificarea lui Borman, forma proliferativa de cancer gastric se prezinta caUn crater neregulat, profound, cu sfaceluri, friabilA. O zona cu pliuri ingrosate, rigide, cu ulceratii pe suprafataB. Niste excrescente de culoare normala, cu suprafata neteda si regulataC.O zona ulcerata cu margini ridicate si infiltrateD.Niste excrescente de diverse dimensiuni, de culoare albicioasa sau rosu aprinsE.

(pag. 1463)

C1215002. Dintre afectiunile gastrice predispozante la cancer gastricUlcerul gastric are un potential de malignizare de 50-70%A. Displazia mucoasei gastrice actioneaza in producerea cancerului gastric prin secretia de sulfomucinaB. Polipii adenomatosi au un risc de malignizare de 38%C.Metaplazia intestinala incompleta nu se asociaza cu cancerul gastricD.Leziunile precanceroase reprezinta 5-10% din factorii ce concureaza la aparitia cancerului gastricE.

(pag. 1461)

C1215003. In cancerul gastric:T3 se refera la tumora ce invadeaza musculara proprie sau subseroasa, fara invazia organelor din jurA. N1 se refera la metastaze in 1-11 ganglioni regionaliB. G3 se refera la tumorile slab diferentiateC.R1 reprezinta prezenta de tesut tumoral restant macroscopicD.Stadiul II in clasificarea japoneza se refera la tumori ce cuprind seroasa, cu invazia ganglionilor regionaliE.

(pag. 1465)

C1215004. In cazul cancerului gastric incipient, afirmatiile sunt adevarate, cu exceptiaMacroscopic se prezinta la endoscopie sub 3 tipuriA. Tipurile de leziuni se pot asocia la acelasi bolnav ca leziuni multifocaleB. In Europa frecventa cancerului gastric incipient este de 40%C.Exista o relatie stransa intre profunzimea invaziei, aspectul microscopic si supravietuireD.Tipul II este impartit in 3 subgrupe, ridicat, plat si denivelatE.

(pag. 1463)

C1315005. Cancerul gastric are originea in:musculara gastricaA. tesutul conjunctiv din submucoasaB. epiteliul mucoasei sau glandelor gastriceC.celule nervoase ale plexului AuerbachD.endoteliul vaselor din submucoasaE.

(pag. 1460)

C1315006. Cea mai frecventa localizare a cancerului gastric este reprezentata de:zona antralaA.



mica curburaB. marea curburaC.zona cardio-tuberozitaraD.fata posterioara a corpului gastricE.

(pag. 1463)

C1315007. Grupa de populatie cea mai afectata de cancer gastric este:intre 15-30 aniA. intre 50-70 aniB. intre 30-50 aniC.peste 85 aniD.intre 70-85 aniE.

(pag. 1460)

C1315008. Cel mai performant examen pentru diagnosticul de cancer gastric este reprezentat de:endoscopia digestiva superioara cu biopsieA. explorarea radiologica in dublu contrastB. ecografia abdominalaC.computer tomografiaD.examenul clinicE.

(pag. 1469)

C1315009. In cancerul gastric incipient:simptomatologia este specificaA. cele mai frecvente simptome sunt reprezentate de hemoragia digestiva si diareeaB. diagnosticul poate fi stabilit prin endoscopie digestiva superioaraC.disfagia este prezenta adeseaD.programele de screening nu aduc informatii utileE.

(pag. 1466, 1467)

C1315010. In cancerul gastric infiltrativ si in linita plastica, tratamentul de baza este:tratamentul simptomaticA. radioterapiaB. gastrectomie totala cu rezectia ultimilor 2 cm de esofag, a primilor 2 cm de duoden si a splineiC.fitoterapiaD.gastrostomiaE.

(pag. 1473, 1474)

C1315011. Cancerul gastric incipient (" early cancer") este definit de invazia limitata la:subseroasaA. membrana bazalaB. mucoasa si submucoasaC.peritoneul visceralD.musculara proprieE.

(pag. 1463)

C1415012. Cancerul gastric incipient a fost descoperit cu ajutorul:Determinarilor genetice;A. Ecografiei intraoperatorii;B. Endoscopiei cu biopsie;C.Rezonantei magnetice nucleare;D.Radiografiei cu substanta de contrast.E.



(pag. 1468)

C1415013. Tumora Krukenberg in cancerul gastric, reprezinta interesarea si a:Splinei;A. Ovarelor;B. Cecului;C.Colecistului;D.Regiunii eso-gastrice.E.

(pag. 1467)

C1415014. In clasificarea TNM a cancerului gastric se recomanda ridicarea a minimum:3 limfonoduli;A. 40 limfonoduli;B. 5 limfonoduli;C.10 limfonoduli;D.15 limfonoduli.E.

(pag. 1473)

C1415015. Afectiunea gastrica ce pare sa duca cel mai frecvent la cancer gastric este:Ulcerul gastric antral;A. Polipii adenomatosi;B. Gastrita atrofica;C.Metaplazia intestinala gastrica;D.Gastrita hipertrofica.E.

(pag. 1461)

C1415016. In diagnosticul cancerului gastric, ultima metoda abordata o reprezinta:Laparoscopia;A. Markerii tumorali;B. Laparotomia diagnostica;C.Rezonanta magnetica nucleara;D.Tomodensitometria.E.

(pag. 1469)

C1415017. In linita plastica, numita si schirul gastric, zona anatomica invadata precoce este:Zona antropilorica;A. Fetele stomacului;B. Orificiile;C.Mica curbura;D.Marea curbura.E.

(pag. 1470)

C1415018. Localizarea cea mai frecventa a cancerului gastric:Zona antrala;A. Zona cardiotuberozitaraB. Zona pilorica;C.Marea curbura;D.Mica curburaE.

(pag. 1463)

C1515019. In cancerul gastric, tromboflebitele migratorii descrise de Trousseau sunt localizate in special:

la nivelul venelor superficiale ale antebratului;A.



la nivelul venelor superficiale ale gambei;B. la nivelul venelor profunde ale coapsei;C.la nivelul venelor profunde ale gambei;D.la nivelul venelor superficiale ale bratului.E.

(pag. 1467)

C1515020. Din punct de vedere histopatologic linita plastica poate fi definita drept:carcinom adenoscuamos, in care se gasesc celule glandulare si epidermoide;A. carcinom epidermoid;B. adenocarcinom cu celule cu " inel cu pecete " ce infiltreaza toate planurile peretelui gastric;C.carcinomul cu celule mici;D.Early Cancer.E.

(pag. 1464)

C1515021. Care este semnificatia stadiului T2 al unei tumori maligne gastrice?tumora care invadeaza seroasa;A. tumora care invadeaza viscerele adiacente;B. tumora limitata la mucoasa;C.tumora care invadeaza cel mult submucoasa;D.tumora care invadeaza musculara proprie sau subseroasa, fara invazia organelor din jur.E.

(pag. 1465)

C1515022. Care este cea mai frecventa localizare a cancerului gastric?fornixul gastric;A. peretele posterior gastric;B. marea curbura gastrica;C.regiunea antropilorica;D.mica curbura gastrica.E.

(pag. 1470)

C1515023. In formele incipiente de cancer gastric, echografia abdominala transparietala:evidentiaza existenta unei leziuni tumorale;A. evidentiaza prezenta metastazelor hepatice;B. nu are valoare;C.poate evidentia prezenta adenopatiei latero-aortice;D.evidentiaza prezenta metastazelor ovariene.E.

(pag. 1469)

C1515024. Care este semnificatia gradului histopatologic G3 pentru tumorile gastrice maligne?tumori moderat diferentiate;A. tumori in care gradul de diferentiere nu poate fi precizat;B. tumori nediferentiate;C.tumori bine diferentiate;D.tumori slab diferentiate.E.

(pag. 1465)

C1615025. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia:linita plastica este un adenocarcinom cu celule tubulareA. extensia cancerului gastric se face predominant pe cale limfaticaB. stadiul T3 reprezinta tumora ce depaseste seroasa dar fara invazia organelor vecineC.extensia pe cale venoasa se face in primul rand in ficatD.stadiul N3 reprezinta metastaze in peste 15 ganglioni regionaliE.



(pag. 1464-1465)

C2215026. Sarcomul Kaposi:boală cu manifestare predominant digestivă, mai ales gastricA. leziunile sunt multiple, localizate submucosB. este o tumoră de origine ectodermicăC.tratamentul chirurgical este ineficientD.necesită radio- şi chimioterapieE.

(pag. 1479)

C2215027. Clasificarea macroscopică Borman:deosebeşte 4 forme de cancer gastricA. descrie forma ulcerativ infiltrată sub forma unui crater cu margini ridicate şi infiltrate, cu mici nodozităţiB. descrie în forma proliferativă excrescenţe de diverse dimensiuni, de culoare albicioasă, cenuşieC.descrie în forma proliferativă excrescenţe cu suprafaţă netedăD.descrie forma infiltrativă sub forma unui crater neregulat cu sfaceluri, friabilE.

(pag. 1463)

C2215028. În clasificarea Sauren:forma intestinală se dezvoltă pe mucoasa gastrică cu metaplazie intestinalăA. forma difuză atinge o proporţie de 6%B. forma mixtă are doar celularitate de adenocarcinom tubular sau papliferC.forma intestinală atinge o proporţie de 75%D.forma difuză are celularitate mixtă, mucosecretantă şi adenocarcinomatoasăE.

(pag. 1464)

C2215029. Ganglionii limfatici ai staţiei I cuprind:ganglionii subpiloriciA. ganglionii de-a lungul arterei gastrice stângiB. ganglionii trunchiului celiacC.ganglionii de-a lungul arterei mezenterice superioareD.ganglionii din regiunea hepato-duodenalăE.

(pag. 1466)

C2215030. Gastrita atrofică:cea mai frecventă afecţiune ce conduce la cancer gastric după displazieA. se întâlneşte mai frecvent în decada 40-50 aniB. tipul A se asociază cu anemia Biermer, dezvoltată mai ales antralC.tipul B este sub influenţa factorilor de mediuD.tipul B este şi o explicaţie a apariţiei cancerului de bontE.

(pag. 1461)

C2215031. Stadiul T2 semnifică:tumora invadează musculara proprie sau seroasa, cu invazia organelor din jurA. tumora invadează musculara proprie sau seroasa, fără invazia organelor din jurB. tumora invadează musculara proprie sau submucoasa, cu invazia organelor din jurC.tumora invadează musculara proprie sau submucoasa, fără invazia organelor din jurD.tumora invadează musculara proprie sau submucoasa, fără invazia lamina propriaE.

(pag. 1465)

C2215032. Grupul 11 ganglionar cuprinde:ganglioni de-a lungul arterei gastrice stângiA.



ganglioni sateliţi ai arterei hepatice comuneB. ai trunchiului celiacC.de-a lungul arterei spleniceD.de-a lungul arterei colice mediiE.

(pag. 1466)

C2215033. Explorările de laborator utile în diagnosticul cancerului gastric includ:VSH crescută, semn patognomonicA. anemia microcitară, hipercromă feriprivăB. testul "hemocult” exclude alte cauze de sângerare digestivăC.citologia din sediment poate evidenţia prezenţa hipo- sau anacidităţiiD.markerii tumorali au specificitate mare prin dozarea anticorpilor monoclonaliE.

(pag. 1467, 1469)

C2215034. Tomodensitometria:nu are valoare decât în formule avansate, evidenţiind masa tumorală gastricăA. evidenţiază extensia vasculară, limfatică şi peritonealăB. oferă relaţii mai de fineţe decât RMNC.cancerul apare ca o zonă hipoecogenă, ce se delimitează de straturile normoecogeneD.se poate realiza prin fibrogastroscop, explorând şi zonele limitrofe tumoriiE.

(pag. 1469)

C2215035. Biologia cancerului gastric:a evidenţiat anomalii cromozomiale importante pentru localizările antrale şi corporeale ale neoplasmelorA. a demonstrat că în cancerul gastric apar mutaţii ale genei Ki-rasB. a demonstrat că gena p53 este prezentă în 70% din displazii si canceruluiC.a evidenţiat că factorii de creştere receptori EGF, TGF prin anomalii sunt implicaţi în cancerele gastrice difuze

D.

a demonstrat că gena APC este implicată în operaţia cancerului gastric prin mutaţii sau deleţiiE.

(pag. 1461)

C2215036. Ulcerul gastric:pare să aibă un potenţial de malignizare între 8-24%A. în special în localizarea prepilorică are potenţial de malignizareB. prezintă un risc de cancerizare de 15 ori în următorii 2 ani de la diagnosticul ulceruluiC.obligă la urmărirea clinică când nu există răspuns la tratament, la tineriD.are potenţial de malignizare prin regenerarea mucoasei din craterul ulcerosE.

(pag. 1461)

C2315037. Originea cancerului gastric este reprezentata de:endoteliul vaselor din mucoasa gastricaA. celulele musculare netede din musculara mucoaseiB. peritoneul visceral gastricC.epiteliul mucoasei sau glandelor gastriceD.celulele producatoare de gastrina din mucoasa gastricaE.

(pag. 1463)

C2315038. Incidenta cancerului gastric este:uniforma pe intreg globulA. in crestere permanentaB. maxima in grupa de virsta 20-30 aniC.mai ridicata la categoriile sociale favorizateD.



foarte variabila de la o tara la altaE.

(pag. 1460)

C2315039. Infectia cu Helicobacter Pylorireduce riscul de cancer gastricA. nu este asociata cu ulcerul duodenalB. creste riscul de cancer gastricC.reprezinta factorul determinant al sindromului Zollinger EllisonD.a fost exclusa, pe baza studiilor serologice, dintre factorii asociati cu cancerul gastric.E.

(pag. 1462)

C2315040. Regimul alimentarnu reprezinta un factor incriminat in etiologia cancerului gastricA. bogat in legume si fructe are rol protector impotriva aparitiei cancerului gastricB. sarac in alimente conservate prin frig, dar bogat in alimente afumate, protejeaza impotriva aparitiei cancerului gastric

C.

nu poate influenta regresiunea leziunilor de tipul metaplaziei intestinale incompleteD.bogat in sare nu a fost incriminat in procesul de carcinogeneza gastricaE.

(pag. 1462)

C2315041. In ordinea descrescatoare a frecventei, localizarile tumorilor maligne ale stomacului sunt:antrala, mica si marea curbura, zona cardio-tuberozitaraA. antrala, zona cardio-tuberozitara, mica curbura, marea curburaB. fata anterioara gastrica, zona cardio-tuberozitara, mica curbura, marea curburaC.zona cardio-tuberozitara, antrala, corp gastric, fata posterioaraD.mica si marea curbura, zona cardio-tuberozitara, antralaE.

(pag. 1463)

C2315042. Cancerul gastric incipient "early cancer"este foarte intalnit in EuropaA. este foarte rar intalnit in JaponiaB. include tumorile limitate la mucoasa si submucoasaC.include tumorile limitate la mucoasaD.include tumorile limitate la musculara si subseroasaE.

(pag. 1463)

C2315043. In clasificarea UICC a cancerului gastric, T3 semnifica:tumora ce depaseste seroasa, dar fara invazia organelor adiacenteA. tumora ce invadeaza musculara proprieB. tumora ce invadeaza subseroasaC.tumora ce invadeaza viscerele adiacenteD.tumora ce invadeaza submucoasa si muscularaE.

(pag. 1465)

C2315044. In cancerul gastric operat, existenta de tesut tumoral restant macroscopic se noteaza:R0A. R1B. R2C.RxD.nici una de mai susE.

(pag. 1466)



C2315045. In linita plastica se recomanda ca tratament chirurgical:rezectie gastrica subtotala de minim 4 cm deasupra tumorii impreuna cu 2 cm de duoden in cancerele de tip intestinal;

A.

gastrectomia totala cu rezectia ultimilor 2 cm de esofag, a primilor 2 cm de duoden si a splinei;B. gastrectomie totala extinsa la spina si coada pancreasului;C.gastrostomie;D.hemigastrectomie cu anastomoza gastro-duodenala Billroth I.E.

(pag. 1473)

C2315046. Stadiul I A de clasificare a carcinoamelor gastrice se refera la:TisN0M0;A. T1N0M0;B. T1N1M0;C.T1N2M0;D.T2N1M0.E.

(pag. 1465)

C2315047. Stadiul III B de clasificare a carcinoamelor gastrice se refera la:T4N0M0;A. T3N0M0;B. T2N2M0;C.T2N1M0;D.T1N1M0.E.

(pag. 1465)

C2515048. Care dintre următoarele enunţuri referitoare la displazia mucoasei gastrice, ca leziune precanceroasă este falsă?

Se însoţeşte de creşterea numărului de celule nediferenţiate.A. Se însoţeşte de creşterea frecvenţei mitozelor.B. Se însoţeşte de creşterea secreţiei de mucus.C.Se asociază adesea cu metaplazia intestinală, crescând riscul de malignizare.D.Se consideră că, odată descoperită, displazia coexistă cu o leziune canceroasă.E.

(pag. 1462)

C2515049. Care este topografia gastrică, la nivelul căreia, în ultimii 15-20 ani se constată o creştere a frecvenţei cancerului?

Antrul gastric.A. Marea curbură gastrică.B. Zona cardio-tuberozitară.C.Peretele anterior gastric.D.Mica curbură gastrică.E.

(pag. 1463)

C2515050. Care este semnificaţia stadiului T3 al unei tumori maligne gastrice?Tumora care invadează numai mucoasa.A. Tumora care invadează inclusiv seroasa.B. Tumora care invadează cel mult musculara proprie.C.Tumora care invadează cel mult submucoasa.D.Tumora care invadează viscerele de vecinătate.E.

(pag. 1465)

C2515051. Care sunt germenii microaerofili evidenţiaţi la examenul bacteriologic al sedimentului din sucul gastric în cancerul gastric?



Stafilococul.A. Bacilul piocianic.B. Helicobacter pylori.C.Bacilul Boas-Oppler.D.Streptococul.E.

(pag. 1467)

C2515052. Care dintre următoarele manifestări clinice nu se consideră a fi sindrom paraneoplazic în cadrul cancerului gastric?

Diabetul zaharat.A. Flebită migratorie.B. Glomerulonefrită.C.Melanodermită difuză.D.Poliartrita.E.

(pag. 1467)

C2615053. Supravieţuire relativă la 5 ani la pacienţii cu cancer gastric, în Europa este de:9-22%A. 25-30%B. 40-45%C.60%-70%D.80%E.

(pag. 1460)

C2615054. După clasificarea japoneză, carcinomul gastric în stadiul III cuprinde:tumori ce nu invadează seroasaA. tumori ce ajung la seroasă, cu invazia ganglionilorB. tumori cu metastazeC.tumori limitate la subseroasăD.tumori penetrante în organele vecineE.

(pag. 1466)

C2615055. Ţesutul tumoral restant apreciat ca R1 după tratamentul chirurgical al cancerului gastric reprezintă:

prezenţa de ţesut tumoral microscopicA. prezenţa de ţesut tumoral macroscopicB. nu se poate aprecia ţesutul tumoral restantC.prezenţa ţesutului tumoral la distanţăD.absenţa ţesutului tumoralE.

(pag. 1466)

C2615056. Tipul I de cancer gastric superficial în clasificarea endoscopică este:plat cu mucoasă decoloratăA. denivelat cu ulcerare superficialăB. protruzivC.ridicat (proeminent)D.ulcerat (excavat)E.

(pag. 1463)

C2615057. Grupul ganglionar limfatic gastric 9 cuprinde:ganglioni paraesofagieni stg.A. subpiloriciB.



para- aorto-caviC.trunchi celiacD.retroduodenopancreaticiE.

(pag. 1466)

C2715058. Extensia cancerului gastric nu se produce:prin contiguitateA. pe cale sangvinaB. pe cale nervoasaC.pe cale limfaticaD.pe cale peritonealaE.

(pag. vol. I pag. 1464-1465)

C2815059. Grupa de populatie cea mai afectata de cancerul gastric este:30-40A. 40-50B. 50-70C.70-90D.30-50 de aniE.

(pag. 1460)

C2815060. Linita plastica reprezinta forma tipica de cancer gastric:ulceratA. infiltrantB. proliferativC.tuberozitarD.carcinoidE.

(pag. 1464)

C2815061. O formatiunetumorala gastrica ce invadeaza musculara proprie, cu metastaze in 3 ganglioni regionali, fara metastaze la distanta se incadreaza in stadiul:

T1N1M0A. T2N2M0B. T2N1M0C.T1N0M0D.T2N1M1E.

(pag. 1465)


C1215062. Simptomele cancerului gastric se caracterizeaza prin:Anorexie in 50-80% din cazuriA. Dureri epigastrice in etajul abdominal superior, difuze initial iar apoi localizateB. Tulburari de tranzit sub forma constipatiei sau diareei cu steatoreeC.Disfagie insotita de regurgitatii filante, ce apare in 25-40% din cazuriD.Hematemeza si melena in cancerele ulcerate, fiind mici cantitativE.

(pag. 1466)

C1215063. In cancerul gastricExamenul radiologic pune in evidenta in formele vegetante lacuna, cu semiton la periferie, nemobilizabilaA. Tomodensitometria este examinarea cea mai performanta pentru diagnosticB.



Ecoendoscopia apreciaza profunzimea si intinderea cancerelor infiltrativeC.Determinarea CA 19-9 arata valori crescute in cancerele gastrointestinale in proportie de 40-50%, avand sensibilitate mai mare decat ACE

D.

Laparoscopia nu se poate utiliza pentru aprecierea operabilitatii, avand o sensibilitate de diagnostic de 49%E.

(pag. 1467,1469)

C1215064. In cancerul gastricRolul factorilor de mediu in aparitia si evolutia bolii este nesemnificativA. Mortalitatea este in scadereB. Prognosticul este sumbruC.Supravietuirea la 5 ani in Europa este de 9-22%D.Cresterea supravietuirii nu este influentata de diagnosticul precoceE.

(pag. 1460)

C1215065. Gastrita atroficaEste cea mai frecventa afectiune gastrica ce conduce la cancerA. Evolueaza cu hipo sau anaclorhidrie in 85% din cazuriB. Tipul B se dezvolta mai ales pe corpul si fundul stomaculuiC.Se intalneste la 95% din varstniciD.Tipul A explica aparitia cancerului de bont dupa rezectii gastriceE.

(pag. 1461)

C1215066. Extensia cancerului gastric se facePrin contiguitate, in suprafata si profunzimeA. Limfatic, precoce, in 50% din cazuriB. In proportie de 8% in ganglionii supraclaviculariC.Pe cale sanguina in proportie de 3,3% in plamanD.Pe cale peritoneala, producand tumori ovariene sau carcinomatoza peritonealaE.

(pag. 1464,1465)

C1215067. In cazul cancerului gastricIncidenta sa este in crestereA. Zona de afectare mare cuprinde tari din AfricaB. Ocupa locul 6 in cadrul cancerelor tubului digestivC.Grupa de populatie cea mai afectata este intre 50-70 aniD.Rasa alba este mai afectataE.

(pag. 1460)

C1215068. Cancerul gastric este:In aproape 90% din cazuri reprezentat de adenocarcinomA. Cu localizarea cea mai frecventa pe mica curburaB. Localizat la nivel cardiotuberozitar in proportie de 12-15%C.Caracterizat prin cresterea frecventei localizarii in zona marii curburi in ultimii 15-20 aniD.Un cancer dezvoltat pe seama epiteliului glandular al mucoasei gastriceE.

(pag. 1463)

C1315069. Clasificarea histopatologica OMS a adenocarcinomului gastric cuprinde urmatoarele forme:epidermoidA. papilarB. tubularC.mucinos (coloid)D.cu celule in "inel de pecete"E.



(pag. 1464)

C1315070. Unele afectiuni gastrice care predispun la aparitia cancerului gastric sunt:gastrita atroficaA. volvulusul gastricB. polipii gastrici cu diametrul peste 2 cmC.metaplazia intestinalaD.hernia hiatala prin rostogolireE.

(pag. 1461-1462)

C1315071. In cadrul stadializarii UICC - TNM in vigoare, invazia ganglionara este clasificata astfel:N1 - metastaze in 1-6 ganglioni regionaliA. N2 - mestastaze in 5-12 ganglioni regionaliB. N3 - metastaze in peste 15 ganglioni regionaliC.N2 - metastaze in 7-15 ganglioni regionaliD.N3- metastaze in peste 12 ganglioni regionaliE.

(pag. 1465)

C1315072. Existenta de tesut tumoral restant dupa interventia chirurgicala se noteaza:R 0- nu exista tesut tumoral macroscopicA. R 2 - tesut tumoral restant la peste 2 cm distanta de anastomozaB. R 1- tesut tumoral restant la peste 1 cm distanta de anastomozaC.R 2- tesut tumoral restant macroscopicD.R 1 - tesut tumoral restant microscopicE.

(pag. 1475)

C1315073. Explorarea radiologica in cancerul gastric:are o valoare diagnostica importantaA. poate evidentia formele incipienteB. se poate realiza in dublu contrastC.necesita obligatoriu administrarea de substante de constrast hidrosolubile iodateD.prezinta in formele vegetante o imagine de "lacuna" cu semitonE.

(pag. 1467, 1468)

C1315074. Supravietuirea in cancerul gastric depinde de:invazia ganglionaraA. tipul de rezectie gastricaB. diametrul tumoriiC.zona geograficaD.tipul constitutionalE.

(pag. 1475)

C1315075. Laparoscopia diagnostica in cancerul gastric:este utila mai ales in cancerele incipienteA. permite evitarea unei laparotomiiB. are o sensibilitate diagnostica de 94%C.este utila mai ales in cancerele avansateD.nu poate evidentia prezenta metastazelor peritonealeE.

(pag. 1469-1473)

C1415076. Indicatiile tratamentului paliativ in cancerul gastric:Durerile de tip ulceros care nu cedeaza la antispastice sau antisecretorii;A.



Compresiuni asupra organelor vecine sau invazia acestora;B. Varsta intre 41-50 ani;C.Debutul insidios;D.Scaderea ponderala severa.E.

(pag. 1473)

C1415077. In cancerul gastric, se considera interventie paliativa:In prezenta metastazelor;A. Dupa trecerea a mai mult de 3 luni de la diagnostic;B. Cand raman resturi tumorale;C.Cand nu se asociaza chimioterapia;D.Nici una de mai sus.E.

(pag. 1473)

C1415078. In cancerul gastric incipient, tipul II este:Impartit in trei subgrupe;A. Tipul ulcerat;B. Tipul superficial;C.Cea mai curabila forma;D.Cu ulcerare profunda.E.

(pag. 1463)

C1415079. Chirurgia cu viza radicala, in cancerul gastric este realizabila:In absenta metastazelor;A. Cand seroasa stomacului nu este depasita;B. Cand pilorul este permeabil;C.In orice conditii;D.Nici una de mai sus.E.

(pag. 1471)

C1515080. Infectia cu Helyobacter pylori a fost evidentiata in urmatoarele afectiuni:polipii gastrici;A. ulcerul duodenal;B. boala Menetrier;C.sindromul Zollinger-Ellison;D.gastrita atrofica.E.

(pag. 1462)

C1515081. Explorarea endoscopica in cancerul gastric este indicata:pentru depistarea in masa;A. numai dupa efectuarea tranzitului baritat eso-gastroduodenal;B. pentru monitorizarea persoanelor cu risc;C.pentru depistarea individuala;D.ca metoda terapeutica.E.

(pag. 1468)

C1515082. Care din urmatoarele grupe ganglionare limfatice ale stomacului sunt incluse in statia a II-a?grupul situat in jurul trunchiului celiac;A. grupul situat in hilul splinei;B. grupul retroduodenopancreatic;C.grupul subpiloric;D.ganglioni sateliti ai arterei hepatice comune.E.



(pag. 1466)

C1515083. In cancerul gastric, sindromul hemoragic se poate manifesta prin:hematurie;A. hematemeza;B. hemoragii oculte;C.rectoragii;D.melene.E.

(pag. 1467)

C1515084. Care din urmatoarele afectiuni gastrice sunt considerate boli precanceroase?volvulusul gastric;A. ulcerul gastric;B. gastrita atrofica;C.polipii gastrici;D.metaplazia intestinala gastrica.E.

(pag. 1461)

C1515085. Care din urmatoarele forme simptomatice se intalnesc in cancerul gastric:forma pseudotumorala;A. forma anemica;B. forma casectica;C.forma ocluziva;D.forma dispeptica.E.

(pag. 1472)

C1515086. Care dintre urmatoarele complicatii evolutive se descriu in cancerul gastric:sangerari;A. stenoze pilorice;B. dilatatia acuta gastrica;C.perforatii;D.flebite ale membrelor pelvine.E.

(pag. 1472)

C1515087. Chirurgia cu viza radicala, in cancerul gastric este realizabila:cand seroasa stomacului nu este depasita;A. in absenta metastazelor;B. cand marginile restante sunt indemne de celule tumorale;C.cand nu exista invazie ganglionara;D.cand este invadat grupul ganglionar para-aortic.E.

(pag. 1472)

C1515088. Examenul echoendoscopic in cancerul gastric de obicei evidentiaza:prezenta metastazelor in ganglionii latero-aortici;A. prezenta metastazelor hepatice;B. profunzimea la care ajunge tumora;C.extensia tumorii la organele vecine;D.existenta adenopatiei de vecinatate.E.

(pag. 1469)

C1615089. In ceea ce priveste radioterapia in cancerul gastric, urmatoarele afirmatii sunt adecvate:radioterapia postoperatorie este eficace, cancerul gastric fiind radiosensibilA.



dozele folosite sunt de 40-50 Gy in regiunea celiacaB. dozele folosite sunt de 40-50 Gy in regiunea epigastricaC.radioterapia preoperatorie se foloseste in scop curativD.rezultate mai bune se obtin prin utilizarea acceleratoarelor liniareE.

(pag. 1474)

C1615090. In clasificarea OMS, carcinoamele sunt:mucinoaseA. cu celule "in inel cu pecete"B. cu celule mariC.tubulareD.mezonefroideE.

(pag. 1464)

C1615091. Statia II ganglionara cuprinde urmatoarele grupe ganglionare:de-a lungul arterei gastrice stangiA. subpiloriciB. de la originea arterei mezenterice superioareC.din hilul splineiD.ai trunchiului celiacE.

(pag. 1466)

C1615092. Simptomatologia cancerului gastric in perioada de stare este dominata de urmatoarele simptome:

dureri epigastriceA. varsaturiB. senzatia de satietate precoceC.anorexieD.astenieE.

(pag. 1466)

C1615093. Chirurgia cu viza radicala in cancerul gastric este realizabila:in absenta metastazelorA. daca seroasa stomacului este depasitaB. daca exista invazie ganglionaraC.in prezenta metastazelorD.daca marginile restante sunt indemne de celule tumoraleE.

(pag. 1472)

C2215094. Limfadenectomia:se realizează în raport de teritoriile de drenaj limfatic şi staţiile ganglionareA. ameliorează calitatea vieţii postoperator, nu şi supravieţuireaB. se recomandă ridicarea a minimum 15 noduli limfatici (D1)C.limfadenectomia D2 comportă ridicarea a minimum 25 noduli, situaţi la peste 3 cm de marginea tumoriiD.limfadenectomia D3 comportă ridicarea a minimum 35 noduli situaţi la peste 3 cm de marginea tumoriiE.

(pag. 1473)

C2215095. Indicaţiile tratamentului paliativ sunt:în absenţa metastazelor, dacă marginile restante sunt libere de neoplazieA. durere rezistentă la tratamentB. hemoragii oculte sau evidenteC.tromboflebite migratorii trenanteD.



icter obstructiv prin invazie neoplazicăE.

(pag. 1473)

C2215096. Tipurile de intervenţii chirurgicale paliative cuprind:rezecţii gastrice 2/3 în cancerele antraleA. rezecţii polare superioare în cancerele cardio-tuberozitareB. uneori gastrectomii totaleC.derivaţii interne (gastro-enteroanastomoze, derivaţii bilio-digestive, gastro-colice)D.stomii (gastrostomii, enterostomii, colostomii)E.

(pag. 1473, 1474)

C2215097. Asociaţiile de chimioterapie utilizate în tratamentul cancerului gastric sunt:5FU + adriamicină + mitomicin CA. 5FU + adriamicină + cisplatinB. cetopsid + adriamicină + metotrexatC.SFU + acid folinic + etoposidD.epirubicin + cisplatin + 5FUE.

(pag. 1774)

C2215098. Chimioterapie intraperitoneală cu hipertermie utilizează:mitomicina CA. EtoposideB. doxorubicinC.cisplatinD.adriamicinaE.

(pag. 1474)

C2215099. Următoarele afirmaţii privitoare la radioterapia peroperatorie sunt adevărate:constă în iradierea directă a patului tumoralA. este mai eficace după îndepărtarea tumoriiB. se utilizează doza de 40-50 GyC.permite o mai bună rezecţieD.a crescut supravieţuirea la 5 ani faţă de iradierea externăE.

(pag. 1474)

C2215100. Sarcoamele gastrice se clasifică (după origine) în:limfoame maligne primitive (non-Hodgkiniene) sau secundare (limfoide şi reticulare)A. leiomiosarcoameleB. fibrosarcoameC.osteosarcoameD.liposarcoameE.

(pag. 1475)

C2215101. Se consideră limform gastric malign primitiv dacă bolnavul:prezintă adenopatie superficialăA. nu are imagine lărgită a mediastinului ca urmare a adenopatieiB. prezintă limfocitozăC.prezintă splenomegalieD.nu prezintă hepatomegalieE.

(pag. 1475)

C2215102. Macroscopic, limfoamele îmbracă mai multe forme:



infiltrativăA. vegetantăB. nodularăC.polipoidăD.schimsE.

(pag. 1476)

C2215103. Microscopic, limfomul malign gastric îmbracă mai multe forme:bine diferenţiate, cu limfocite imature ce nu au caracter de malignitateA. slab diferenţiate, cu limfocite matureB. cu celule mixte, în formele nodulareC.histiocitareD.nediferenţiateE.

(pag. 1476)

C2215104. Diagnosticul diferenţial al limfomului gastric se face cu:gastrite mimeticeA. pseudolimfomulB. limfomul non-Hodgkin gastricC.limita plasticăD.ulcere gastrice nodulareE.

(pag. 1476)

C2215105. Histopatologic, s-au descris:limfomul imunoclasticA. limfomul malign cu eozinofilieB. limfomul laterociticC.limfomul limfoblasticD.plasmocitomul secundar gastricE.

(pag. 1477)

C2215106. Tratamentul limfomului gastric cuprinde:rezecţii gastriceA. eridare ganglionară loco-regionalăB. nu se recomandă rezecţii viscerale în cazul invaziilor, deoarece cresc mortalitateaC.radioterapie în cazul reticulosarcoamelorD.chimioterapie cu localizări sistemiceE.

(pag. 1477, 1478)

C2215107. Leimioblastomul:se aseamănă leimionului, fiind localizat în 75% din cazuri în zona corporeo-fundicăA. se confundă uneori cu adenocarcinomulB. metastazează precoceC.simptomul predominant este scăderea ponderalăD.poate produce ocluzii înalteE.

(pag. 1478)

C2215108. Hemangiopericitomul:are origine în ţesutul gastric de susţinere, în afara membranei bazaleA. este format din celule fusiforme, cu nuclei excentrici şi citoplasmă eozinofilă, cu vacuoleB. se poate localiza retroperitonealC.tratamentul este chirurgicalD.



nu recidivează local, dar metastazează frecventE.

(pag. 1479)

C2215109. În clasificarea Marson şi Dawson:forma vegetantă se întâlneşte mai frecvent în zona AA. forma ulcerată se caracterizează printr-o ulceraţie de dimensiuni variabile, cu margini proeminente şi bază indurată

B.

forma infiltrantă se caracterizează prin îngroparea pliurilor mucoaseiC.forma vegetantă apare sub forma unor muguri cărnoşi de diverse mărimi, cu întindere variabilăD.forma infiltrantă poate cuprinde o zonă sau tot stomaculE.

(pag. 1463)

C2215110. Cancerul incipient:atinge în Japonia o proporţie de 45% din cancerele gastrice datorită screeninguluiA. în Europa are o frecvenţă de 5-15%B. prezintă o relaţie strânsă între profunzimea invaziei, aspectul microscopic şi supravieţuireC.tipul "denivelat” cu ulcerare superficială a mucoasei se înscrie în categoria IibD.în 10% din cazuri leziunile se pot asocia la acelaşi bolnav – leziuni multifocaleE.

(pag. 1463)

C2215111. În cazul carcinoamelor gastrice:limita plastică debutează de obicei la nivelul orificiilor (pilor, cardie)A. limfomul gastric apare în proporţie de 5-7%B. carcinoidul stomacului atinge o proporţie de 2% faţă de alte localizăriC.limita plastică se poate uneori limita la antru sau formix şi corpD.aspectul macroscopic în limfomul gastric este de ulceraţie profundă, flux delimitatE.

(pag. 1464)

C2215112. Din clasificarea OMS a adenocarcinoamelor fac parte cele:tipiceA. papilareB. tubulareC.cu celule "în inel cu pecete”D.metatipiceE.

(pag. 1464)

C2215113. Extensia cancerului gastric:se face prin contiguitate doar în suprafaţăA. pe cale limfatică este tardivăB. pe cale limfatică atinge o proporţie de 60%C.pe cale venoasă se face în principal în ficat (49 oo/o)D.pe cale peritoneală duce la apariţia de tumori ovariene sau carcinomatoză peritonealăE.

(pag. 1464, 1465)

C2215114. Stadiul II al carcinoamelor gastrice cuprinde:T2N2M0A. T3N0M0B. T1N1M0C.T2N1M0D.T3N1M0E.

(pag. 1465)



C2215115. În cancerul gastricdebutul este insidiosA. tulburările dispeptice apar în proporţie de 65%B. anorexia este bruscă şi neselectivăC.durerile epigastrice, difuze iniţial se întâlnesc în 50-80% din cazuriD.hematemeza şi melena sunt în general masiveE.

(pag. 1466)

C2215116. Examenul obiectiv în cancerul gastric:oferă precoce date preciseA. ce detectează împăstare epigastrică şi periombilicală semnifică invazie parietală pe cale limfaticăB. determină prezenţa ganglionilor Virchrow Troisier în 15% din cazuriC.poate detecta ascită în cazul carcinomatozei peritoneale sau a tumorilor KruckenbergD.decelează tromboflebite migratorii, în special la venele profunde ale gambeiE.

(pag. 1467)

C2215117. În cazul explorărilor paraclinice în cancerul gastric:endoscopia cu biopsia este examenul cel mai performant pentru diagnosticul cancerului gastricA. ecoendoscopia oferă date importante în tumorile vegetanteB. antigenul CA 19-9 are valori crescute în cancerele gastrointestinale 70%C.laproscopia este utilă pentru aprecierea operabilităţii, cu sensibilitate diagnostică de 94%D.ecografia abdominală oferă relaţii bune asupra infiltrării ţesuturilor vecine, a extensiei vasculare limfatice şi peritoneale

E.

(pag. 1468-1469)

C2215118. Următoarele afirmaţii despre incidenţa cancerului gastric sunt false:incidenţa cancerului gastric este în scădereA. incidenţa cancerului gastric este în creştereB. în ultimii 30-40 ani ocupă locul III în lumeC.în ultimii 30-40 ani ocupă locul II în lumeD.în 1985 reprezenta cea mai comună cauză de mortalitateE.

(pag. 1460)

C2215119. Localizări neoplazice mai frecvente decât cea gastrică sunt:sânA. plămânB. pancreasC.ficatD.ovarE.

(pag. 1460)

C2215120. Următoarele afirmaţii privitoare la cancerul gastric sunt corecte:grupa de populaţie cea mai afectată este între 50-70 aniA. este relativ frecvent sub 30 aniB. mai frecvent în mediul ruralC.rasa galbenă este cea mai afectatăD.prognosticul cancerului gastric este sumbru, în concordanţă cu mortalitateaE.

(pag. 1460)

C2215121. Oncogenele şi genele supresoare implicate în biologia cancerului gastric sunt:gena p54 supresoareA. oncogenele N-rasB.



DCC (deleted in colo-rectal cancer)C.TNFD.FGTE.

(pag. 1461)

C2215122. Gena p53:prezintă alterări frecvente în cancerele umaneA. este prezentă în 60% în displazii şi metaplazia intestinalăB. este mai crescută în cancerul mucoidC.nu este prezentă în invaziile ganglionareD.este crescută în cancerul superficialE.

(pag. 1461)

C2215123. Factorii dietetici implicaţi în apariţia cancerului gastric sunt:alimentele congelate au rol protectorA. legumele şi fructele au rol protector prin conţinutul în hidrocarburi policicliceB. tutunul este un factor esenţial în carcinogenezăC.consumul de alcool bogat în zinc au un rol protectorD.rolul nitrozaminelor nu este încă bine precizatE.

(pag. 1462)

C2215124. Clasificarea Borman a cancerului gastric cuprinde formule macroscopice:proliferativăA. ulcerativăB. ulcerativă proliferatăC.infiltrativăD.protusivăE.

(pag. 1463)

C2215125. Aspectul exterior al stomacului canceros este:în raport cu extensia tumorii, indiferent de sediuA. în formele ulcerative stomacul este dilatatB. în formele stenozante pereţii apar edemaţiaţiC.în formele infiltrative ce ating seroasa apar pete sidefii, netede, dureD.în cancerele invadante, stomacul aderă la seroasa peritoneală proprieE.

(pag. 1463)

C2215126. Cancerul superficial gastric poate avea următoarele aspecte endoscopice:infiltrativA. protusivB. limităC.platD.ridicatE.

(pag. 1463)

C2215127. Clasificarea OMS a cancerului gastric cuprinde:adenocarcinoame tubulareA. adenocarcinoame epidermoideB. adenocarcinoame coloideC.adenocarcinoame cu celule miciD.adenocarcinoame cu celule "în inel cu pecete”E.

(pag. 1464)



C2215128. Următoarele afirmaţii privitoare la cancerul gastric sunt false:cancerele tubulare au diseminare sanguină şi metastazare hepaticăA. cancerele tubulare sunt sărace în mucus în 80% din cazuriB. cancerele diferenţiate cu mucus redus dau metastazare osoasăC.limita plastică este un adenocarcinom cu celule mici, independenteD.cancerul superficial are un tip histopatologic particularE.

(pag. 1464)

C2215129. Extensia cancerului gastric:calea limfatică este de elecţieA. extensia în profunzime se face până la seroasă şi de aici la organele vecineB. extensia pe cale peritoneală este urmare a inversiei seroaseC.extensia sanguină se realizează arterial, în principal în ficatD.extensia pe cale sanguină nu se realizează spre pulmon şi veneE.

(pag. 1465)

C2215130. Stadiul IIIA cuprinde:T2N1M0A. T2N2M0B. T1N2M0C.T3N1M0D.T3N2M0E.

(pag. 1465)

C2215131. Clasificarea japoneză împarte carcinoamele gastrice în 4 stadii, respectiv:stadiul II – tumori ce nu invadează seroasa, cu invadare ganglionară locală şi metastazeA. stadiul III – tumori ce cuprind seroasa, cu invazia ganglionilor regionaliB. stadiul III – tumori ce cuprind seroasa cu metastazare ganglionară la distanţăC.stadiul IV – tumori cu invadare ganglionară la distanţă şi metastazareD.stadiul IV – tumori cu invadare ganglionară la distanţă, fără metastazareE.

(pag. 1466)

C2215132. Semnele generale ale neoplasmului gastric cuprind, în perioada de stare:scăderea ponderalăA. tulburări de tranzitB. astenieC.melenăD.paloare tegumentarăE.

(pag. 1466)

C2215133. Examenul obiectiv în cancerul gastric oferă:tumora epigastrică este semnul cel mai valoros, deoarece apare relativ precoceA. stări febrile, cu evoluţie "în fierăstrău”B. ascită, în faze tardiveC.tromboflebite migratoriiD.palparea ganglionului supraclavicular drept (Virchow-Troisier)E.

(pag. 1467)

C2215134. Sindroamele întâlnite în cancerul gastric sunt:sindromul diaree-constipaţieA. sindromul anemie-adinamieB.



sindromul dispepticC.sindromul ulcerosD.sindromul hemoragicE.

(pag. 1467)

C2215135. Sindroamele paraneoplazice ăn cancerul gastric cuprind:nevrite, poliartriteA. flebite migratoriiB. diabet zaharatC.glomerulonefrite paraneoplaziceD.hipocoagulabilitateE.

(pag. 1467)

C2215136. Examenul radiologic cu bariu prezintă următoarele aspecte:în formule ulcerate aspectul de "lacună”A. în formule vegetante aspectul de "nişă”B. aspectul de "nişă” poate fi diferenţiat de "nişa” ulceroasăC.formule ulcerative pot retracta stomacul şi orificiile acestuia, realizând limiteD.poate evidenţia zone rigide ale mucoasei şi mici ulceraţii superficialeE.

(pag. 1467, 1468)

C2215137. Următoarele afirmaţii privind endoscopia gastrică sunt false:datorită costurilor nu poate fi utilizată ca screeningA. poate fi o metodă terapeuticăB. examenul histopatologic al fragmentelor bioptice are o sensibilitate de 76%C.cercetarea Helicobacter pilory este obligatorieD.în tumorile mici, sub 3 cm diametru, se va încerca electrorezecţia lorE.

(pag. 1468, 1469)

C2215138. Markerii tumorali utili în explorarea cancerului gastric cuprind:antigenul carcino-embrionarA. α fetoproteinaB. antigenul carbo-hidrat 19-9C.antigenul polipeptidic tisularD.proteina p53E.

(pag. 1469)

C2215139. În perioada de stare, diagnosticul diferenţial al cancerului gastric se face cu:ptoza gastricăA. tumori hepaticeB. ciroza hepaticăC.tumori de colon descendentD.fitobezoarE.

(pag. 1470)

C2215140. Următoarele afirmaţii privind cancerul cardio-tuberozitar sunt adevărate:cea mai frecventă localizareA. examenul radiologic arată întârzierea evacuării gastriceB. fibrogastroscopia este utilă în diagnosticC.evoluează cu disfagie, regurgitaţii, vărsături precoceD.poate fi cauză de hemetemezăE.

(pag. 1470)



C2215141. Schirusul gastric:invadează precoce orificiul piloricA. invadează prcoce orificiul cardialB. îngustează lumenul gastricC.evoluează cu saţietate precoce şi vărsăturiD.se palpează tardiv tumora gastrică voluminoasăE.

(pag. 1470)

C2215142. Formule simptomatice:forma anemicăA. forma dispepticăB. forma gastrologicăC.forma subfebrilăD.forma astenicăE.

(pag. 1472)

C2215143. Complicaţiile evolutive cuprind:sângerări reprezentate de hematemeză şi hematochesiiA. stenoze cardiale cu vărsături tardiveB. perforaţii în organele învecinateC.flebite ale membrelor superioare şi inferioareD.metastaze la distanţăE.

(pag. 1472)

C2215144. Chirurgia cu viză radicală este realizabilă în următoarele condiţii:absenţa metastazelor sau metastaze hepatice ce nu depăşesc seroasaA. dacă marginile restante sunt libereB. nu există invazie ganglionarăC.seroasa gastrică nu este depăşităD.seroasa gastrică este depăşită, dar nu sunt invadate organele învecinateE.

(pag. 1472)

C2215145. În cancerul gastric:incidenţa sa este în creştere în ultimii 30-40 aniA. ocupă locul 6 între cancere ca şi frecvenţăB. incidenţa în România se situează între 20-30 o/oooo locuitoriC.boala este mai frecventă la bărbaţi 4-5/1D.rasa albă este mai afectatăE.

(pag. 1460)

C2215146. În cancerul gastric:prognosticul este în concordanţă cu mortalitateaA. mortalitatea este în creştereB. supravieţuirea la 5 ani în Europa este de 9-22%C.a crescut în ultimii ani rata diagnosticului precoceD.tratamentul postoperator cu radiaţii şi citostatice aduc ameliorări importante (în durata de supravieţuire)E.

(pag. 1460)

C2215147. În etiopatogenia cancerului gastric:factorul genetic este incriminat în aproximativ 6% din cazuriA. grupa sanguină AII este mai frecvent afectată de boalăB.



la grupul sanguin 0I există o mai mare susceptibilitate la carcinogenele ingerateC.condiţiile socio-economice nu prezintă importanţăD.bolile gastrice predispozante şi regimul alimentar sunt pe primul planE.

(pag. 1461)

C2215148. Gastrita atrofică:se întâlneşte în 95% din cazuri la vârstniciA. evoluează în 80% din cazuri cu hipo sau anaclorhidrieB. de tip A se dezvoltă mai ales pe antruC.de tip B are o incidenţă mai mare în apariţia canceruluiD.de tip A reprezintă o explicaţie a apariţiei cancerului gastric de bontE.

(pag. 1461)

C2215149. În cadrul afecţiunilor gastrice predispozante:polipii gastrici cu diametrul sub 2 cm sunt mai frecvent predispuşi la malignizareA. polipii adenomatoşi au un risc de malignizare de 38%B. metaplazia intestinală gastrică de tip II se asociază adesea cu cancerul gastricC.metaplazia intestinală gastrică incompletă de tip II acţionează în special prin secreţia de sulfomicină în apariţia cancerului gastric

D.

displazia mucoasei gastrice coexistă deja cu o leziune canceroasă în momentul descoperirii eiE.

(pag. 1461, 1462)

C2215150. În apariţia cancerului gastric:pe o mucoasă atrofică creşte riscul apariţiei cancerului de 3-6 oriA. creşte riscul de cancer gastric de 9,2 ori în 15 aniB. regimul alimentar este un factor secundar în etiologia cancerului gastricC.legumele şi fructele au rol protector bine precizat prin conţinutul bogat în vitamina C şi betacarotenD.tutunul şi alcoolul cresc riscul de cancer gastric de 1,5-2 ori la consum moderatE.

(pag. 1462)

C2215151. Tumorile maligne gastrice:sunt în proporţie de 94% adenocarcinomA. sunt localizate în regiunea antrală în proporţie de 12-15%B. cu localizarea pe marea curbură, ating un procent de 20%C.cu localizare cardiotuberozitară sunt cele mai frecventeD.cu localizare cardiotuberozitară cresc ca frecvenţă în ultimii 15-20 aniE.

(pag. 1463)

C2215152. Limitele rezecţiei gastrice:în tumorile antropilorice rezecţiile se realizează la minimum 4 cm de la marginea tumorii în cancerele intestinale şi de minimum 8 cm în cele nediferenţiate

A.

în tumorile antro-pilorice se rezecă şi ultimii 2 cm din esofagB. în cancerele superficiale se recomandă rezecţii limitateC.în cancerele ce ocupă 2/3 din stomac se recomandă gastrectomia subtotală cu splenectomieD.în limitele plastice se recomandă gastrectomie totală cu rezecţia ultimilor 2 cm din esofag şi primilor 2 cm duodenali

E.

(pag. 1473)

C2315153. Printre afectiunile gastrice predispozante pentru cancer gastric se numara:gastrita atroficaA. hernia hiatalaB. ulcerul gastricC.metaplazia intestinalaD.



polipii gastrici cu diametrul mai mare de 2 cmE.

(pag. 1461-1462)

C2315154. Clasificarea Bormann a tumorilor maligne gastrice cuprinde urmatoarele forme macroscopice:

proliferativaA. ulcerativaB. ulcerat-infiltrativaC.infiltrativaD.nodularaE.

(pag. 1463)

C2315155. Clasificarea OMS a adenocarcinoamelor gastrice cuprinde formele:papilareA. cu celule in "bob de ovaz"B. tubulareC.mucinoase (coloidale)D.cu celule in "inel cu pecete"E.

(pag. 1464)

C2315156. Clasificarea Lauren a adenocarcinoamelor gastrice cupinde formele:difuzeA. globuloaseB. mixteC.tubulareD.intestinaleE.

(pag. 1464)

C2315157. Extensia cancerului gastric se poate face pe urmatoarele cai:limfaticaA. pleuralaB. sanguinaC.peritonealaD.contiguitateE.

(pag. 1464-1465)

C2315158. Prognosticul cancerului gastric ramine grav datorita:simptomatologiei insidioase;A. depistarii in faze tardive;B. incidentei in crestere a bolii;C.slabei eficacitati a metodelor terapeutice adjuvante;D.aplicarii pe scara larga a screening-ului populatiei cu risc.E.

(pag. 1472)

C2315159. Chirurgia cu viza radicala in cancerul gastric este realizabila:in absenta metastazelor;A. in caz de rezectie R2;B. daca marginile restante sunt indemne de celule tumorale;C.cind seroasa stomacului nu este depasita;D.daca nu exista invazie ganglionara.E.

(pag. 1472)



C2315160. Supravietuirea in cancerul gastric depinde de:antibioprofilaxia preoperatorie;A. zona geografica;B. diametrul tumorii;C.radioterapia peroperatorie;D.chimioterapia sistemica.E.

(pag. 1475)

C2315161. Stadiul II al carcinoamelor gastrice se refera la:T1N0M0;A. T1N1M0;B. T1N2M0;C.T3N0M0;D.T2N1M0.E.

(pag. 1465)

C2515162. Care dintre următoarele tipuri histopatologice de cancer gastric sunt cuprinse în clasificarea lui Lauren?

Formele papilare.A. Formele"în inel cu pecete".B. Formele difuze.C.Formele intestinale.D.Formele mixte.E.

(pag. 1464)

C2515163. Care dintre tipurile de leziuni precanceroase gastrice poate regresa ca urmare a consumului de legume şi fructe bogate în vitamina C şi beta-caroten?

Ulcerul gastric.A. Displazia gastrică.B. Polipii gastrici.C.Gastrita atrofică.D.Metaplazia intestinală incompletă.E.

(pag. 1462)

C2515164. Care dintre următoarele profesii pare să predispună la creşterea riscului de cancer gastric?Pictorii.A. Tipografii.B. Cei care lucrează în industria cauciucului.C.Cei care lucrează în industria textilă.D.Cei care lucrează în agricultură.E.

(pag. 1462)

C2515165. Care dintre următoarele grupe ganglionare limfatice ale stomacului sunt incluse în staţia a treia?

Grupul paraesofagian stâng.A. Grupul subpiloric.B. Grupul din hilul splinei.C.Grupul din ligamentul hepatoduodenal.D.Grupul situat la originea arterei mezenterice superioare.E.

(pag. 1466)

C2515166. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la durerile apărute în cancerul gastric este falsă?



Durerile apar postprandial precoce.A. Durerile se localizează mai frecvent în hipocondrul drept.B. Durerile se calmează după vărsături.C.Durerile se accentuează la palpare.D.Durerile sunt rebele la tratament.E.

(pag. 1466)

C2515167. Care dintre următoarele manifestări clinice caracterizează sindromul anemie-astenie din cadrul cancerului gastric?

Astenia.A. Anemia.B. Scăderea ponderală.C.Displazia.D.Apetitul capricios.E.

(pag. 1467)

C2515168. Care dintre următorii parametrii caracterizează nişa gastrică malignă?Are dimensiuni ample.A. Este dezvoltată în afara peretelui gastric.B. Este dezvoltată în interiorul peretelui gastric.C.Pliurile mucoasei gastrice converg spre nişă.D.Peretele din imediata vecinătate este suplu.E.

(pag. 1468)

C2515169. Care dintre următoarele informaţii referitoare la cancerul gastric pot fi evidenţiate cu ajutorul tomodensimetriei?

Tipul histologic de tumoră.A. Infiltrarea ţesuturilor vecine.B. Permite descoperirea formelor de cancer incipient (early cancer).C.Extensia vasculară, limfatică şi peritoneală a tumorii.D.Prezenţa metastazelor hepatice.E.

(pag. 1469)

C2515170. Care dintre următoarele informaţii pot fi obţinute în cancerul gastric cu ajutorul rezonanţei magnetice nucleare?

Evidenţiază masele tumorale.A. Evidenţiază topografia lezională a leziunilor gastrice superficiale.B. Evidenţiază invazia de vecinătate şi ganglionară.C.Apreciază profunzimea şi întinderea leziunilor infiltrative.D.Evidenţiază prezenţa metastazelor hepatice.E.

(pag. 1469)

C2515171. Cu care dintre afecţiunile enumerate mai jos se face diagnosticul diferenţial al unui cancer gastric aflat în faza de debut?

Ulcerul gastric.A. Cancerul de cap de pancreas.B. Gastritele.C.Mielomul multiplu.D.Ptoza gastrică.E.

(pag. 1470)

C2515172. Care dintre următoarele semne clinice pot fi întâlnite în cancerul antropiloric?Dureri epigastrice şi în hipocondrul drept.A.



Vărsături tardive.B. Tumoră sau împăstare epigastrică.C.Disfagie.D.Rectoragii.E.

(pag. 1470)

C2515173. Care dintre următoarele afirmaţii sunt caracteristice linitei plastice gastrice?Invazia precoce a orificiilor.A. Infiltrarea pereţilor.B. Prezenţa peristalticii.C.Îngustarea lumenului gastric.D.Ştergerea pliurilor mucoasei gastrice.E.

(pag. 1470)

C2515174. Care dintre următorii factori permit efectuarea unei intervenţii cu viză radicală oncologică în cancerul gastric?

Prezenţa ascitei.A. Absenţa metastazelor.B. Marginile restante indemne de celule tumorale.C.Invazia până în staţia a treia ganglionară.D.Seroasa stomacului nu este depăşită.E.

(pag. 1472)

C2515175. Tipurile de intervenţie chirurgicală paleativă în cancerul gastric depind de:Prezenţa sau absenţa durerii epigastrice.A. Prezenţa sau absenţa manifestărilor dispeptice.B. Localizarea tumorii.C.Invazia în profunzime a tumorii.D.Starea generală a bolnavului.E.

(pag. 1473)

C2515176. Care dintre următorii factori caracterizează forma febrilă a cancerului gastric?Este mai frecventă la tineri.A. Traduce invazia pancreasului.B. Se instalează precoce o anemie de tip feripriv.C.Stările subfebrile sunt consecinţa necrozei tumorale şi resorbţiei de pirogeni.D.Prezintă metastaze precoce.E.

(pag. 1472)

C2615177. Cancerul gastric poate prezenta următoarele forme simptomatice:forma dispepticăA. forma caşecticăB. forma febrilăC.forma anemicăD.nici unaE.

(pag. 1472)

C2615178. Complicaţiile evolutive ale cancerului gastric sunt:H.D.S.A. stenoza gastricăB. perforaţiaC.metastaze la distanţăD.



nici unaE.

(pag. 1472)

C2615179. Intervenţia chirurgicală este considerată paliativă dacă:rămân resturi tumoraleA. există hemoragia ocultăB. există metastazeC.există stenoză gastrică strânsăD.există hemoragie evidentă macroscopicE.

(pag. 1473)

C2615180. Chirurgia cu viză radicală este realizabilă în cancerul gastric când:metastazele sunt absenteA. nu există invazie ganglionarăB. marginile de rezecţie sunt indemne de invazia tumoriiC.seroasa stomacului nu e depăşităD.diametrul ulceraţiei maligne este mai mic de 3 cmE.

(pag. 1472)

C2615181. Cancerul antro-piloric are următoarele caracteristici:are o mare latenţă clinicăA. este prezent în 60% din cancerele gastriceB. invadează precoce pilorul şi cardiaC.tumora este palpabilă tardivD.evoluţia clinică cu clapotajE.

(pag. 1470)

C2615182. Următoarele afirmaţii la ACE (antigenul carcino-embrionar) sunt adevărate:este o glicoproteinăA. poate fi dozat prin tehnici de imunradiometrieB. este util în diagnosticarea preoperatorieC.este util în urmărirea postoperatorieD.oferă informaţii pentru un cancer incipientE.

(pag. 1469)

C2615183. Linita plastică (schirul gastric= are următoarele caracteristiciinvadează precoce orificiileA. îngustează lumenul gastricB. tranzitul baritat arată rigiditatea pereţilor gastriciC.afectează doar curburile gastriceD.apare frecvent la tineriE.

(pag. 1470)

C2615184. Endoscopic cancerul gastric se poate prezenta sub forma:polipi adenomatoţiA. ulceraţii ale mucoasei cu margini estompate şi sângerândeB. noduli submucoşi cu baza largă şi ulceraţii la vârfC.infiltraţii ale mucoaseiD.perforaţiiE.

(pag. 1469)

C2615185. Manifestările clinice din cancerul gastric pot evolua ca:



sindrom ulcerosA. sindrom astenie-anemieB. sindrom subfebril sau febrilC.sindrom paraneoplazicD.nici unulE.

(pag. 1467)

C2615186. După clarificarea cancerului gastric în raport cu gradul de diferenţiere celulară şi cantitatea de mucus secretat acestea pot fi:

tubulare sărace în mucusA. tubulare bogate în mucusB. diferenţiate bogate în mucusC.diferenţiate sărace în mucusD.nediferenţiateE.

(pag. 1464)

C2715187. Diagnosticul pozitiv al cancerului gastric se bazeaza pe urmatorii markeri tumorali:antigenul carcinoembrionarA. alfa-fetoproteinaB. antigenul polipeptidic tisularC.fosfataza acidaD.antigenul carbohidrat 19-9E.

(pag. vol I pag 1469)

C2715188. Cancerul gastric se caracterizeaza paraclinic prin:VSH normalA. Anemie normocitaraB. Hipoaciditate gastricaC.Hemoragii oculte in scaunD.Prezenta germenilor anaerobi in sucul gastricE.


C2815189. Urmatorii factori pot fi incriminati in etiopatogenia cancerului gastric:factorii geneticiA. afectiuni gastrice predispozanteB. hiperaciditatea gastricaC.infectia cu Helicobacter piloryD.refluxul duodeno-gastricE.

(pag. 1462)

C2815190. Clasificarea formelor macroscopice ale cancerului gastric – Bormann deosebeste formele:carcinoidaA. ulcerativaB. proliferativaC.infiltrativaD.tuberozitaraE.

(pag. 1463)

C2815191. Extensia cancerului gastric se face prin:contiguitateA. difuziuneB. limfaticaC.



sangvinaD.peritonealaE.

(pag. 1465)

C2815192. Urmatoarele grupe ganglionare fac parte din statia I limfatica gastrica dupa clasificarea japoneza:

ai trunchiului celiacA. paraesofagieni stangiB. subpiloriciC.retroduodenopancreaticiD.din hilul splineiE.

(pag. 1466)

C2815193. Urmatoarele grupe ganglionare fac parte din statia II limfatica gastrica dupa clasificarea japoneza:

ai trunchiului celiacA. paraesofagieni stangiB. subpiloriciC.retroduodenopancreaticiD.din hilul splineiE.

(pag. 1466)

C2815194. Chirurgia cu viza radicala, in cancerul gastric este realizabila in urmatoarele conditii:absenta metastazelorA. seroasa stomacului nu este depasitaB. nu exista invazie ganglionaraC.tumora nu depaseste 50mmD.daca marginile restante sunt invadateE.

(pag. 1472)

C2815195. Urmatoarele afirmatii referitoare la radioterapie in cancerul gastric sunt adevarate:preoperator are rezultate mai bune decat postoperatorA. cancerul gastric este radiorezistentB. are dezavantajul iradierii organelor vecine urmata de complicatiiC.se folosesc doze 40-50 de GyD.cancerul gastric este radiosensibilE.

(pag. 1474)

C2815196. Supravietuirea in cancerul gastric depinde de urmatorii factori:diametrul tumoriiA. invazia ganglionaraB. tipul constitutionalC.zona geograficaD.sexE.

(pag. 1475)



Tema nr. 16Hipertensiunea portala

BIBLIOGRAFIE:3. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003


C1216001. Care dintre urmatoarele metode permite masurarea directa a presiunii venoase portale?EsofagoscopiaA. Cateterizarea percutana transhepaticaB. Canularea transjugulara a venelor hepaticeC.Angiografia hepaticaD.Angiografia mezentericaE.

(pag. 1885)

C1216002. Care dintre urmatoarele manifestari aparute la pacientii cu hipertensiune portala este deobicei intilnita numai in ciroza?

Varicele esofagieneA. Hemoragia din varicele esofagieneB. AscitaC.SplenomegaliaD.Colaterale periombilicale ale peretelui abdominalE.

(pag. 1885)

C1216003. Care este valoare minima a presiunii sanguine in vena porta, la care este considerata prezenta hipertensiunea portala?

10 cm solutie salinaA. 15 cm solutie salinaB. 20 cm solutie salinaC.25 cm solutie salinaD.30 cm solutie salinaE.

(pag. 1885)

C1216004. Care dintre urmatoarele interventii relizeaza decompresia doar a varicelor gastro-esofagieneAnastomozele porto-cave latero-lateraleA. Anastomozele porto-cave termino-lateraleB. Anastomoza porto-renala proximalaC.Anastomoza porto-renala distalaD.Suntul portosistemic transjugular intrahepatic (SPTI)E.

(pag. 1887)

C1216005. Care dintre urmatorii agenti terapeutici sunt utili in tratamentul gastropatiei portale hipertensive?

Antagonistii de receptori H-2A. OmeprazolulB. AnticolinergiceleC.ProstaglandineleD.PropanololulE.

(pag. 1887)



C1216006. Care este doza eficienta de octreotid in controlul hemoragiilor variceale?10-5 microg/hA. 15-20 microg/hB. 20-25 microg/hC.25-50 microg/hD.60-100 microg/hE.

(pag. 1886)

C1316007. In tratamentul medical al singerarilor prin varice esofagiene rupte se foloseste vasopresina in perfuzie intravenoasa in doza de:

0,1-0,6 unitati pe minutA. 0,2-0,5 unitati pe minutB. 0,1-0,4 unitati pe minutC.10 unitati pe minutD.5 unitati pe minut.E.

(pag. 1886)

C1316008. Sunturile portosistemice selective sunt reprezentate de:anastomoze portocave termino-lateraleA. anastomoze porto-cave termino-terminaleB. anastomoze porto-cave latero-lateraleC.anastomoze spleno-renale proximaleD.anastomoze spleno-renale distaleE.

(pag. 1887)

C1316009. Shuntul porto-cav efectuat in urgenta se insoteste de o mortalitate postoperatorie precoce de:

40%A. 20%B. 80%C.peste 30%D.50%E.

(pag. 1887)

C1316010. In tratamentul medical al singerarilor prin varice esofagiene rupte se foloseste octreotidul in urmatoarea doza:

25-50 micrograme/ora.A. 70 micrograme/ora.B. 100 micrograme/ora.C.10-20 micrograme/ora.D.250 micrograme/ora.E.

(pag. 1886)

C1416011. Care dintre urmatoarele stari mentale reprezinta stadiul II clinic al encefalopatiei hepatice:letargie, stare de confuzie moderataA. euforie sau depresie, usoara stare de confuzieB. exprimare verbala neclara , tulburari ale somnuluiC.stare de confuzie marcata, exprimare verbala incoerantaD.comaE.

(pag. 1892)

C1416012. Foetorul hepaticus din encefalopatia portala este datorat probabil:fenolilorA.



amoniaculuiB. mercaptanilorC.acizilor grasi cu lant scurtD.eterilorE.

(pag. 1891)

C1416013. Substanta care este cel mai des incriminata in patogeneza encefalopatiei portale este reprezentata de catre:

fenoliA. acizi grasiB. mercaptaniC.acidul gama-aminobutiricD.nici una din cele de mai susE.

(pag. 1891)

C1416014. Semnul neurologic care se intalneste mai rar in encefalopatia portala este:rigiditateaA. asterixisulB. raspunsul extensor plantarC.hiperreflexiaD.convulsiileE.

(pag. 1891)

C1416015. Abordarea terapeutica a pacientilor cu encefalopatie cronica ar trebui sa includa:restrangerea de proteine in alimentatie frecvent pana la nivele de 160 de grame pe ziA. doze crescute de lactulozaB. doze scazute de neomicinaC.doze scazute de amoniacD.administrarea proteinelor animale preferential celor vegetaleE.

(pag. 1892)

C1516016. Hipertensiunea portala prin obstructie la nivel sinusoidal apare predominant in urmatoarele entitati patologice:

tromboza de vena portaA. sindromul Budd-ChiariB. ciroza hepaticaC.schistosomiazaD.boala venoocluziva hepaticaE.

(pag. 1885)

C1516017. In hipertensiunea portala manifestarile clinice sunt determinate de dezvoltarea comunicantelor colaterale porto-sistemice. Ce element anatomic faciliteaza dezvoltarea acestor colaterale:

structura particulara a peretului venos portalA. absenta valvelor din sistemul venos portalB. prezenta valvelor in sistemul venos portalC.structura asemanatoare a peretelui venos portal si a peretelui venos din sistemul cavD.existenta la acesti bolnavi a unor anastomoze porto-cave preformateE.

(pag. 1885)

C1516018. Tratamentul cu propranolol in hipertensiunea portala (in special pentru prevenirea sangerarii de la nivelul varicelor esogastrice) se face cu ajustarea dozelor pana la reducerea valorii pulsului de repaos, in cazul in care nu exista contraindicatii, cu pana la:



50%A. 25%B. 10%C.100%D.75%E.

(pag. 1886)

C1516019. Hipertensiunea portala este definita prin cresterea presiunii in sistemul port peste:5 cm solutie salinaA. 30 cm solutie salinaB. 15 cm solutie salinaC.10 cm solutie salinaD.20 cm solutie salinaE.

(pag. 1885)

C1516020. Deoarece rezistenta vasculara din sinusoidele hepatice este minima, presiunea normala in vena porta este de:

1 - 5 cm solutie salinaA. 20 - 30 cm solutie salinaB. peste 30 cm solutie salinaC.30 - 40 cm solutie salinaD.10 - 15 cm solutie salinaE.

(pag. 1885)

C2316021. Presiunea normala in vena porta este:6-8 cm solutie salinaA. 8 cm solutie salinaB. 10-15 cm solutie salinaC.20 cm solutie salinaD.30 cm solutie salinaE.

(pag. 1885)

C2316022. Hipertensiunea portala este definita ca:Valori peste 30 cm solutie salinaA. Valori peste 10 cm solutie salinaB. Valori peste 100 cm solutie salinaC.Valori de 5-10 cm solutie salinaD.valori de 40-60 cm solutie salinaE.

(pag. 1885)

C2316023. Ciroza este cea mai frecventa cauza de hipertensiune portala in:SUAA. JaponiaB. ChinaC.GermaniaD.Marea BritanieE.

(pag. 1885)

C2316024. Dozele corecte de vasopresina folosite pentru obtinerea hemostazei in hemoragia digestiva din hipertensiunea portala sunt:

0,1-0,2 unitati pe minutA. 0,1-0,5 unitati pe minutB.



0,1-0,4 unitati pe minutC.10 unitati pe minutD.150 unitati pe minutE.

(pag. 1886)

C2316025. Scleroterapia endoscopica in scopul controlului singerarilor acute poate controla hemoragia intr-un procent de:

100% cazuriA. 50-70% cazuriB. 25% cazuriC.90% cazuriD.80% cazuri.E.

(pag. 1887)

C2516026. Hipertensiunea portală se caracterizează prin valori (în cm soluţie salină) de:peste 5A. peste 20B. sub 30C.10-15D.peste 30E.

(pag. 1885)

C2516027. Presiunea normală (în cm soluţie salină) în vena portă este de:10-15A. 1-5B. 25-30C.40-45D.60-90E.

(pag. 1885)

C2516028. O cauză rară de hiperetnsiune portală este:ciroza hepaticăA. splenomegaliaB. tromboza atrială dreaptăC.stările de hipercoagulabilitateD.fibroza portală non-ciroticăE.

(pag. 1885)

C2516029. Aspectul de "cap de meduză" la nivelul peretelui abdominal se datorează:hipertensiunii portaleA. hipertensiunii sistemiceB. insuficienţei cardiaceC.hipersplenismuluiD.pancreatitei acuteE.

(pag. 1885)

C2516030. Cea mai fidelă tehnică actuală pentru evidenţierea varicelor eso-gastrice este:esofagoscopia cu fibroscop opticA. radioscopia baritată eso-gastricăB. scintigrafiaC.arteriografia selectivăD.flebografia cu substanţă de contrastE.



(pag. 1885)

C2516031. Doza de propranolol în hipertensiunea portală se ajustează astfel încât:frecvenţa pulsului la efort maximal să scadă cu 25%A. păstrarea unui puls de 100/minB. scăderea TA sistolice cu 2 diviziuniC.reducerea pulsului de repaus cu 25%D.se dublează doza în caz de ascită şi encefalopatieE.

(pag. 1886)

C2716032. Tabloul clinic al hipertensiunii portale nu cuprinde:ascitaA. icterul obstructiveB. splenomegaliaC.varicele esofagieneD.tulburari neuropsihiceE.

(pag. vol. II pag. 1875)

C2916033. Presiunea nurmala in vena porta este:5 cm solutie salinaA. 10-15 cm solutie salinaB. 30 cm solutie salinaC.25 cm solutie salinaD.5-10 cm solutie salinaE.

(pag. 1885)

C2916034. Hipertensiunea portala este definita la valoarea presiunii sanguine in vena porta de:5 cm solutie salinaA. 10 cm solutie salinaB. 20 cm solutie salinaC.peste 30 cm solutie salinaD.peste 40 cm solutie salinaE.

(pag. 1885)

C2916035. Care este boala ce determina hipertensiunea portala la nivel sinusoidal ?Schistosomiaza.A. Boala venoocluziva.B. Ciroza hepatica.C.Sindromuld Budd-Chiari.D.Tromboza venei cave inferioare.E.

(pag. 1885)




C1216036. La pacientii cu singerare variceala si coagulopatii, este importanta:Administrarea de vasopresinaA. Administrarea de octreotidB. Administrarea de nadololC.Administrarea de factori ai coagulariiD.Administrarea de plasma proaspata refrigerataE.

(pag. 1886)

C1216037. Care sunt caracteristicile clinice ale hemoragiei variceale din hipertensiunea portala?Frecvent exista un factor precipitantA. Frecvent nu exista un factor precipitantB. Se prezinta cu hematemeza nedureroasaC.Hematemeza este masivaD.Melena poate lipsiE.

(pag. 1886)

C1216038. Care dintre urmatoarele afirmatii despre tratamentul cu agenti blocanti beta-adrenergici, in hipertensiunea portala, sunt adevarate?

Pot reduce incidenta singerarilor la pacientii cu varice mari care nu au singerat niciodataA. Pot prelungi supravietuireaB. Nu influenteaza supravietuireaC.Propanololul este util in doze care reduc cu 10% frecventa cardiaca de repausD.Propanololul este util in doze care reduc cu 25% frecventa cardiaca de repausE.

(pag. 1887)

C1216039. Asocierea caror dintre urmatoarele elemente clinice sugereaza tromboza de vena splenica?Absenta cirozeiA. Prezenta cirozeiB. SplenomegaliaC.Absenta splenomegalieiD.Hemoragia de la nivelul varicelor esofagieneE.

(pag. 1887)

C1216040. Care sunt complicatiile terapiei cu vasopresina in hemoragiile variceale?Ischemia cardiacaA. Ischemia tractului digestivB. Pneumonia de aspiratieC.Insuficienta renala acutaD.HipopotasemiaE.

(pag. 1886)

C1216041. Prin ce mecanisme reduce blocajul beta-adrenergic presiunea portala?Vasodilatatie arteriala splanhnicaA. Vasoconstritie venoasa splanhnicaB. Vasodilatatie a sistemului portC.Reducerea debitului cardiacD.Vasoconstrictie generalizataE.

(pag. 1886)



C1316042. Referitor la singerarile varicelor esofagiene in cadrul hipertensiunii portale urmatoarele afirmatii sunt corecte:

au loc adesea fara existenta unor factori precipitanti evidenti, se prezinta ca o hematemeza nedureroasa, dar masiva, cu sau fara melena.

A.

semnele asociate merg de la tahicardie posturala usoara pina la soc profundB. pacientii cu varice esofagiene prin hipertensiune portala nu pot singera prin ulcer peptic sau gastrita.C.fibroscopia optica este cea mai buna metoda de evaluare a a hemoragiilor gastrointestinale superioare la pacientii cu hipertensiune portala.

D.

se prezinta ca o hematemeza nedureroasa, dar masiva, cu sau fara melena.E.

(pag. 1886)

C1316043. Manifestarile clinice majore ale hipertensiunii portale includ:hemoragiile din varicele esofagiene rupteA. edemul pulmonar acutB. splenomegalia cu hipersplenismC.ascitaD.encefalopatia acuta si cronicaE.

(pag. 1885)

C1316044. In etiopatogenia hipertensiunii portale, in cadrul barajelor presinusoidale cauze care realizeaza obstacolul portal sunt reprezentate de:

tromboza de vena portaA. un proces septic abdominal.B. o compresiune prin tumora locoregionala.C.schistosomiazaD.sindromul Budd-Chiari.E.

(pag. 1885)

C1316045. Urmatoarele afirmatii referitor la explorarea hipertensiunii portale sunt adevarate:existenta varicelor este cel mai bine documentata de esofagoscopia cu fibroscop opticA. presiunea venoasa portala poate fi masurata in mod direct prin cateterizare percutana transhepaticaB. presiunea venoasa portala poate fi masurata in mod indirect prin canulare transjugulara a venelor hepaticeC.presiunea din vena hepatica determinata prin canulare transjugulara este crescuta in hipertensiunea portala sinusoidala si postsinusoidala.

D.

presiunea din vena hepatica determinata prin canulare transjugulara este crescuta in hipertensiunea portala presinusoidala

E.

(pag. 1885)

C1316046. Sunturile porto-sistemice neselective includ:anastomoze portocave termino-lateraleA. anastomoze portocave termino-terminaleB. anastomoze portocave latero-lateraleC.anastomoze spleno-renale proximaleD.anastomoze spleno-renale distaleE.

(pag. 1887)

C1316047. Interventia endoscopica de control al singerarilor acute din varice esofagiene impune:varicele se injecteaza cu un agent sclerozant prin intermediul unui cateter terminat cu un ac trecut prin endoscop.

A.

injectarea agentului sclerozant pe cale generala.B. administrarea in sistemul port a unui agent sclerozant care se va concentra la nivel esofagian.C.administrarea in submucoasa gastrica a unui agent sclerozant.D.ligaturarea endoscopica ( cu benzi de cauciuc) a varicelor esofagiene.E.



(pag. 1887)

C1316048. In hipertensiunea portala rezistenta crescuta poate apare:la nivel presinusoidalA. la nivel postsinusoidalB. la nivel sinusoidalC.la nivelul ramificatiilor arteriale hepatice.D.prin spasm al aparatului sfincterian.E.

(pag. 1885)

C1416049. Foetorul hepaticus reprezinta un miros specific de mucegai al:respiratieiA. materiilor fecaleB. transpiratieiC.saliveiD.urineiE.

(pag. 1891)

C1416050. In encefalopatia hepatica avem un aspect caracteristic al electroencefalogramei:cu unde simetriceA. cu unde de voltaj scazutB. cu unde lente( 2-5 / secunda)C.aspect nespecific al encefalogrameiD.cu unde asimetriceE.

(pag. 1891)

C1416051. Edemul cerebral este prezent frecvent in encefalopatia portala si contribuie la:decompensarea cirozei hepaticeA. tabloul clinicB. precipitarea encefalopatiei hepaticeC.mortalitatea globalaD.dezechilibre hidroelectroliticeE.

(pag. 1891)

C1416052. Encefalopatia portala se poate prezenta sub urmatoarele forme evolutive:acuta ireversibilaA. acuta progresivaB. acuta reversibilaC.cronica reversibilaD.cronica progresivaE.

(pag. 1890)

C1416053. Encefalopatia hepatica este un sindrom neuro-psihiatric complex caracterizat prin:modificari ale starii de constientaA. semne neurologice fluctuanteB. modificari electroencefalografice necaracteristiceC.asterixis sau " flapping tremor"D.modificari ale tonusului neuro-psihicE.

(pag. 1890)

C1516054. Blocajul beta-adrenergic cu propranolol sau nadolol folosit in hipertensiunea portala se caracterizeaza prin:

efect vasoconstrictor asupra patului arterial splahnicA.



efect vasodilatator asupra sistemului venos portalB. reducerea debitului cardiacC.eficienta in prevenirea primei sangerari de la nivelul varicelor esogastriceD.eficienta in prevenirea episoadelor ulterioare de sangerare de la nivelul varicelor esogastrice dupa o sangerare initiala

E.

(pag. 1886)

C1516055. Hipertensiunea portala determinata prin obstacol presinusoidal apare in urmatoarele entitati patologice:

tromboza de vena portaA. sindromul Budd-ChiariB. ciroza hepaticaC.schistosomiazaD.boala venoocluziva hepaticaE.

(pag. 1885)

C1516056. Sediile majore ale fluxului sanguin colateral din hipertensiunea portala sunt:venele din jurul rectului (hemoroizi)A. jonctiunea cardioesofagiana (varice esogastrice)B. spatiul retroperitoneal si ligamentul falciform al ficatului (colaterale periombilicale si ale peretului abdominal)C.venele membrelor superioare si gatului (jugulare turgescente)D.venele membrelor inferioare (varice hidrostatice ale membrelor inferioare)E.

(pag. 1885)

C1516057. Manifestarile clinice majore ale hipertensiunii portale includ:splenomegalia cu hipersplenismA. ascitaB. encefalopatia hepatica acuta si cronicaC.hemoragiile din varicele gastroesofagieneD.ficatul durerosE.

(pag. 1885)

C1516058. Tromboza de vena porta neasociata cirozei se caracterizeaza prin:producerea unei hipertensiuni portale postsinusoidaleA. asocierea cu diferite stari de hipercoagulabilitate incluzand policitemia vera si trombocitemia esentialaB. asocierea frecventa cu ascita refractaraC.sangerari masive din varicele gastroesofagieneD.realizarea unei hipertensiuni portale sinusoidaleE.

(pag. 1885)

C1516059. Desi este arareori necesar, presiunea venoasa portala poate fi masurata in mod direct, prin cateterizare percutana transhepatica sau indirect, prin canularea transjugulara a venelor hepatice. Presiunea din vena hepatica determinata prin canulare transjugulara este crescuta in:

hipertensiunea portala presinusoidalaA. ciroza hepaticaB. toate formele de hipertensiune portala sinusoidalaC.sindromul Budd-ChiariD.toate formele de hipertensiune portala postsinusoidalaE.

(pag. 1885)

C1516060. Hipertensiunea portala prin obstructie postsinusoidala poate apare in:ciroza hepaticaA. tromboza de vena portaB.



schistosomiazaC.sindromul Budd-ChiariD.boala venoocluziva hepaticaE.

(pag. 1885)

C1516061. Mentionati care dintre urmatoarele afectiuni se pot asocia frecvent cu aparitia unei hipertensiuni portale prin tromboza de vena porta:

policitemia veraA. deficitul de proteina C, proteina S sau antitrombina IIIB. glomerulonefrita acuta difuza poststreptococicaC.hemofilia AD.trombocitemia esentialaE.

(pag. 1885)

C1516062. Care din urmatoarele metode terapeutice pot fi utile in tratamentul hipertensiunii portale:realizarea chirurgicala a unui sunt portosistemicA. shuntul tranjugular intrahepatic portosistemic (SPTI)B. tratamentul cu beta-blocante (propranolol sau nadolol)C.tratamentul cu corticoiziD.tratamentul cu diuretice de ansaE.

(pag. 1886)

C2316063. In hipertensiunea portala rezistenta crescuta poate apare:la nivel subhepaticA. la nivel presinuisoidalB. la nivel sinusoidalC.la nivel postsinusoidalD.la nivelul venei splenice in hilul splineiE.

(pag. 1885)

C2316064. Care din urmatoarele afirmatii legate de etiopatogenia hipertensiunii portale prin baraj postsinusoidal sunt adevarate?

obstructia postsinusoidala poate apare in afara ficatuluiA. hipertensiunea portala poate apare prin obstructia venei cave inferioareB. Hipertensiunea portala se poate produce si datorita unui flux sanguin crescut.C.cel mai frecvent este datorata obstructiei intrahepatice prin mecanism venoocluziv in care venulele hepatice reprezinta sediul principal al leziunii

D.

este asociata sindromului Budd-ChiariE.

(pag. 1885)

C2316065. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la hipertensiunea portala prin tromboza a venei porte sunt adevarate?

Tromboza venei porte se poate dezvolta in diferite stari de hipercoagulabilitate incluzind policitemia vera,trombocitemia esentiala,deficitul de proteina C

A.

Tromboza venei porte se poate dezvolta in diferite stari de hipercoagulabilitate incluzind deficitul de proteina S sau antitrombina III

B.

Tromboza venei porte este foarte frecventa in cadrul neoplaziilorC.Tromboza de vena porta poate fi idiopaticaD.Tromboza de vene porta poate produce hematemeze masive din varicele gastroesofagiene dar ascita este de obicei intilnita numai in ciroze

E.

(pag. 1885)

C2316066. In etiopatogenia hipertensiunii portale, in cadrul barajelor presinusoidale cauze care produc obstacolul pertal sunt reprezentate de:



Un proces inflamator locoregionalA. tromboza venei porteB. sindromul Budd-ChiariC.schistosomiazaD.cancerul de de cap de pancreasE.

(pag. 1885)

C2316067. Manifestarile clinice importante ale hipertensiunii portale sunt reprezentate de:AscitaA. icter sclero-tegumentarB. hemoragii prin varice esofagiene rupteC.edemele gambiere severeD.tulburari de vedere prin edem sever al papilei opticeE.

(pag. 1885)

C2316068. Sediile majore ale fluxului sanguin colateral in hipertensiunea portala sunt:venele din jurul rectului (hemoroizi)A. jonctiunea cardio-esofagianaB. spatiul pelvi-subperitonealC.ligamentul falciform al ficatuluiD.spatiul retroperitonealE.

(pag. 1885)

C2316069. Care din urmatoarele afirmatii legate de diagnosticul hipertensiunii portale sunt adevarate?La pacientii cu afectare hepatica cunoscuta, dezvoltarea hipertensiunii porale devine evidenta prin aparitia splenomegaliei, asciteim encefalopatiei si/sau a varicelor esofagiene

A.

Existenta varicelor este cel mai bine documentata de splenoportografie cu substanta de contrastB. Presiunea venoasa portala poate fi masurata prin cateterizare percutana transhepaticaC.Presiunea din vena hepatica determinata prin canulare transjugulara este crescuta in hipertensiunea portala sinusoidala

D.

Presiunea din vena hepatica determinata prin canulare transjugulara este crescuta in hipertensiunea portala postsinusoidala

E.

(pag. 1885)

C2316070. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul hipertensiunii portale sunt adevarate?

In marea majoritate a cazurilor tratamentul hipertensiunii portale este orientat catre complicatiile acesteia.A. Procedeele de decompresie chirurgicala sunt o acizitie recenta in tratamentul hipertensiunii portale.B. In prezent decompresia in hipretensiunea portala este realizata si pe cale percutana.C.Efectul pozitiv al beta-blocantelor asupra hipertensiunii portale este bazat pe efectul vasodilatator asupra patului arterial splanhnic cit si prin cresterea debitului cardiac.

D.

Hipertensiunea portala din ciroza, corect tratata este in marea majoritate a cazurilor reversibila.E.

(pag. 1886)

C2316071. Tratamentul medical al hemoragiei digestive din varicele esofagiene rupte presupune:Asociere intre tamponada Blakemore si administrare de propranolol.A. Asociere intre scleroterapie si administare de prazosin.B. Asociere intre tamponada Blakemore si administare de prazosin.C.Asociere intre tamponada Blakemore sau scleroterapie si administarea de octreotid.D.Asociere intre tamponada Blakemore sau scleroterapie si administarea de vasopresina.E.

(pag. 1886)

C2316072. Care din urmatoarele afirmatii legate de tratamentul medical al hemoragiei digestive prin



varice esofagiene rupte sunt false?Controlul singerarii se poate obtine in pina la 80% din cazuri dupa administarea de vasopresina cu o rata de 0,1-0,4 unitati pe minut.

A.

Singerarea se poate reinstala in peste jumatate din cazuri dupa ce vasopresina este redusa gradat si oprita.

B.

Terapia cu vasopresina se poate insoti de unele efecte secundare precum ischemia cardiaca si gastro-intestinala,insuficienta renala si hiponatremie.

C.

Tratamentul concomitent cu venodilatatoare precum nitroglicerina in perfuzie venoasa sau isosorbid dinitratul sublingual sunt absolut contraindicate la cirotici.

D.

Tratamentul concomitent cu venodilatatoare precum nitroglicerina in perfuzie venoasa sau isosorbid dinitratul sublingual pot creste eficienta vasopresinei,dar cresc efectele secundare si deci complicatiile.

E.

(pag. 1886)

C2316073. Agenti terapeutici care pot scade presiunea in hipertensiunea portala si care sunt considerati alternative la tratamentul cu vasopresina sunt:

Somatostatina administrata initial in bolus 250 micrograme urmata de o perfuzie constanta de 250 micrograme/ora.

A.

Somatostatina administrata initial in bolus300 micrograme urmata de o perfuzie constanta de 250-500 micrograme/ora.

B.

Octreotid in doze de 25-50 micrograme /oraC.Octreotid in doze de 50-100 micrograme/oraD.Somatostatina in doze de 100 micrograme/ora alternativ cu octreotid 250 micrograme/ora.E.

(pag. 1886)

C2316074. Care din urmatoarele afirmatii legate de tratamentul endoscopic al hemoragiilor prin varice esofagiene rupte este adevarata?

Acolo unde este disponibila, interventia endoscopica ar trebui efectuata ca tratament de prima linie in scopul controlului hemoragiei.

A.

Scleroterapia repetata se poate efectua pina la obtinerea obliterarii tuturor varicelor pentru a preveni singerarile recurente.

B.

Uneori scleroterapia poate fi urmata de ulceratii mucoase care pot determina hemoragii sau stenozari secundare.

C.

Scleroterapia nu trebuie efectuata decit o singura data si nu poate fi repetata la acelasi bolnav pentru a nu perfora esofagul.

D.

In prezent se poate realiza ligatura endoscopica a varicelor singerinde cu benzi de cauciuc, cu mai putine complicatii datorate procedeului in sine.

E.

(pag. 1887)

C2316075. Tratamentul chirurgical al hipertensiunii portale si singerarilor de la nivelul varicelor esogastrice implica si folosirea sunturilor porto-sistemice neselective, reprezentate de:

anastomoze portocave termino-lateraleA. anastomoze portocave latero-lateraleB. anastomoze spleno-renala distalaC.anastomoza porto-cava termino-terminalaD.anastomoza spleno-renala proximalaE.

(pag. 1887)

C2316076. Care din urmatoarele afirmatii legate de tratamentul chirurgical al hipertensiunii portale sunt adevarate?

Sunturile portosistemice neselective efectuate in urgenta pot controla hemoragiile acute dar cu o mortalitate postoperatorie precoce ce depaseste 30%.

A.

Sunturile neselective sunt mai frecvent complicate cu encefalopatie decit sunturile selective.B. Sunturile de urgenta portosistemice trebuie sa fie folosite ca o ultima alternativa terapeutica.C.Sunturile de urgenta portosistemice trebuie sa fie folosite ca prima metoda terapeutica de control al hemoragiei severe..

D.

Sunturile create chirurgical reduc in mod eficient riscul hemoragiei recurente, dar mortalitatea globala a E.



pacientilor care sufera astfel de interventii este comparabila cu cea a pacientilor neoperati.

(pag. 1887)

C2316077. Hemoragiile din cadrul gastropatiei portale hipertensive au urmatoarele caracteristici clinice si terapeutice:

Sunt secundare unei gastropatii congestive datorate hipertensiunii venoase.A. Endoscopic se identifica o mucoasa friabila si umpluta cu singe.B. Este tipica o singerare insidioasa de la nivelul mucoasei.C.Hemoragia este brusca si severa.D.Antagonistii de receptori H-2 sau alti agenti utili in tratamentul afectiunilor peptice nu sunt utili in acest caz.E.

(pag. 1887)

C2516078. Menţionaţi caracteristicile sistemului venos port:este de joasă presiuneA. este lipsit de valveB. rezistenţa în sinusoidele hepatice este minimăC.prezintă numeroase valve parietaleD.este de înaltă presiuneE.

(pag. 1885)

C2516079. Rezistenţa în sistemul port poate apare:presinusoidalA. în hilul splenicB. sinusoidalC.la nivelul arterei hepaticeD.postsinusoidalE.

(pag. 1885)

C2516080. Obstrucţia postsinusoidală cu hipertensiune portală apare în:tromboza de venă portăA. sindromul Budd-ChiariB. boala venoocluzivăC.schistosomiazăD.tromboza venei spleniceE.

(pag. 1885)

C2516081. Cele mai frecvente cauze de hipertensiune portală sunt:tromboza venelor suprahepaticeA. ciroza hepaticăB. obstrucţia venei porteC.boala venoocluzivă hepaticăD.tromboza de venă cavă inferioarăE.

(pag. 1885)

C2516082. Obstrucţia venei porte poate apare în:ciroza hepaticăA. infecţiiB. traumatisme abdominaleC.pancreatităD.tromboza venei mezenterice superioareE.

(pag. 1885)



C2516083. Tromboza venei porte este favorizată de:trombocitemia esenţialăA. deficitul de antitrombină IIIB. boli mieloproliferativeC.tratamentul cu heparinăD.aterosclerozăE.

(pag. 1885)

C2516084. Hipertensiunea portală se manifestă prin:splenomegalieA. ascităB. encefalopatie hepaticăC.hemoragii variceale gastro-esofagieneD.creşterea valorilor tensiunii arteriale sistemice peste 160 mm HgE.

(pag. 1885)

C2516085. Comunicantele colaterale porto-sistemice în hipertensiunea portală se realizează la nivelul:venelor hemoroidaleA. joncţiunii cardio-esofagieneB. ligamentului falciformC.spaţiului retroperitonealD.ligamentului rotundE.

(pag. 1885)

C2516086. Tratamentul hiperetsniunii portale include:şuntul porto-sistemic chirurgicalA. administrarea de propranololB. şuntul porto-sistemic transjugular intrahepaticC.transplantul hepaticD.administrarea de neomicinăE.

(pag. 1886)

C2516087. Propranololul în hipertensiunea portală este eficient prin:reducerea debitului cardiacA. creşterea catecolaminelorB. vasodilataţia patului arterial splanhnicC.blocaj colinergicD.acţiune vasodilatatoare asupra sistemului venos portalE.

(pag. 1886)

C2516088. Hipertensiunea portală din ciroza hepatică are următoarele trăsături:evoluează ireversibilA. este frecventăB. dezvoltă deseori colaterale porto-sistemiceC.răspunde la tratament cu inhibitori ai enzimei de conversieD.poate fi ameliorată prin transplant hepaticE.

(pag. 1886)

C2716089. Tratamentul medicamentos al hemoragiei variceale din hipertensiunea poratala utilizeaza:somatostatinaA. propanololulB. adrenalinaC.



vasopresinaD.silimarinaE.

(pag. vol. II pag. 1879)

C2716090. Tratamentul chirurgical de urgenta in hemoragia variceala din hipertensiunea portala include:

ligatura varicelorA. anastomozele portocaveB. transplantul hepaticC.splenectomiaD.deconexiunile azygoportaleE.

(pag. vol. II pag.1878)

C2916091. Tratamentul chirurgical al hipertensiunii portale si sangerarilor de la nivelul varicelor esogastrice implica realizarea unui sunt porto-sistemic.Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate ?

Sunturile neselective includ anastomoze portocave termino-terminale.A. Sunturile neselective includ anastomoze spleno-renale distale.B. Sunturile selective includ anastomoze spleno-renale distale.C.Sunturile neselective includ anastomoze spleno-renale proximale.D.Sunturile selective includ anastomoze portocave latero-laterale.E.

(pag. 1887)

C2916092. Cre dintre urmatoarele sunturi efectuate in tratamentul chirurgical al hipertensiunii portale sunt mai probabil complicate cu encefalopatie ?

Anastomozele portocave termino-terminale.A. Sunturile selective.B. Anastomozele portocave latero-laterale.C.Anastomozele splenorenale distale.D.Anastomozele splenorenale proximale.E.

(pag. 1887)



Tema nr. 17Icterul mecanic



C1217001. Icterul mecanic se defineste ca fiind caracterizat de cresteri ale valorilor bilirubineiPeste 1.5mg/100mlA. Peste 2 mg/100mlB. Peste 2.5mg/100mlC.Peste 3 mg/100mlD.Peste 3.5mg/100mlE.

(pag. 2044)

C1217002. Coledocoscopia:Nu vizualizeaza direct lumenul CBPA. Nu poate explora CBPB. Nu este o metoda costisitoare, pote fi repetata de nenumarate ori, la nevoieC.Nu permite rezolvarea obstructiei, are risc infectios ridicatD.Nu poate aprecia anomaliile de dinamica oddianaE.

(pag. 2050)

C1217003. Testul Kohler semnificaNormalizarea timpului Quick la administrarea de vit. K pledeaza pentru icter prehepaticA. Scaderea timpului Quick la administrarea de vit. K pledeaza pentru icter hepaticB. Normalizarea timpului Quick la administrarea vit. K pledeaza ptr. icter hepaticC.Scaderea timpului Quick la administrarea vit. K pledeaza pentru icter obstructivD.Normalizarea timpului Quick la administrarea vit. K pledeaza pentru icter obstructivE.

(pag. 2049)

C1217004. Probele biologice relevante pentru icterul mecanic cuprind:cresterea bilirubinei indirecte, raportul intre ea si cea totala depaseste 0.4A. urobilinogenul creste paralel cu valorile bilirubinei totaleB. bucil-amino-peptidaza scade precoceC.fosfataza alcalina serica cresteD.markerii tumorali utili ptr. orientarea diagnosticului sunt: anticorpi anti mitocondriali, antigeni CassoniE.

(pag. 2048)

C1217005. Daca exista un drenaj biliar extern temporar, colangiografia de control se realizeaza dupa4-7 zileA. 7-10 zileB. 10-14 zileC.14-18 zileD.18-21 zileE.

(pag. 2053)

C1317006. Care este elementul central al explorarii intraoperatorii la un bolnav cu icter mecanic:ficatulA.



splinaB. duodenulC.coledoculD.colonul dreptE.

(pag. 2049)

C1317007. Triada Charcot caracteristica angiocolitei este reprezentata de:febra, frison, melenaA. febra, hematemeza, icterB. febra, frison, icterC.frison, prurit, durereD.prurit, vezica biliara palpabila, durereE.

(pag. 2051)

C1317008. Icterele sunt clasificate dupa Ducci (1946) in:ictere de retentie si regurgitatieA. ictere hemolitice,degenerative hepatice si litiaziceB. ictere prehepatice,hepatice si postepaticeC.ictere litiazice,neoplazice si parazitareD.ictere hemolitice si obstructiveE.

(pag. 2045)

C1317009. La bolnavii cu icter mecanic, sindromul icteric este reprezentat de:aparitia coloratiei galbene a sclerelor si a tegumentelor, urina hipercroma si scaune decolorateA. aparitia coloratiei galbene a sclerelor si a tegumentelor, urini hipercrome, scaune meleniceB. prurit palmo-plantar, febra, frisonC.tegumente palide, urini hipercrome, scaune verzuiD.aparitia coloratiei galbene a tegumentelor si a mucoaselor, durere, febraE.

(pag. 2047)

C1317010. In ce boala este caracteristic semnul Courvoisier-Terrier:cancer de pancreas corporeo-caudalA. colecistita calculoasa sclero-atroficaB. cancerul de cap de pancreasC.hepatomD.colecistita acutaE.

(pag. 2048)

C1317011. Icterul este sindromul manifestat prin colorarea in galben a tegumentelor,mucoaselor,plasmei si umorilor,determinata de:

cresterea bilirubinei intre 1,8 si 2 mg/100 ml.in singeA. cresterea bilirubinei peste 2,5mg/100 ml.in singeB. cresterea fosfatazei alcaline si a transaminazelorC.scaderea bilirubinei sub 1mg/100 ml.in singeD.cresterea colesterolului,fosfatazelor alcaline si transaminazelorE.

(pag. 2044)

C1417012. Un drenaj biliar extern care e tutore pentru o stenoza se mentine:14-28 zileA. 1-3 luniB. 3-6 luniC.6-12 luniD.



7-14 zileE.

(pag. 2053)

C1417013. Un coledoc arterializat presupune:coledocotomie transversala urmata de sutura simplaA. rezectie segmentara de cale biliara principalaB. coledocotomie longitudinala urmata de coledocojejunoanastomoza pe ansa exclusa in omegaC.coledocotomie urmata de coledocoduodenoanastomozaD.coledoc peste 8 mmE.

(pag. 2052)

C1417014. Despre pruritul din icterul mecanic sint adevarate urmatoarele,cu exceptia:predominant nocturnA. precede icterul in formele neoplaziceB. e absent in icterele din cirozaC.initial e palmoplantarD.e proportional cu durata obstructieiE.

(pag. 2047)

C1517015. In cadrul unui sindrom icteric, prezenta splenomegaliei semnifica cel mai frecvent:icter mecanic prin obstructia cailor biliare intrahepatice;A. icter hemolitic;B. icter mecanic congenital;C.icter mecanic prin obstructia extrinseca a caii biliare principale;D.nu are nici o semnificatie.E.

(pag. 2048)

C1517016. Triada Villard-Charcot:este alcatuita din: durere, icter, scadere ponderala;A. caracterizeaza neoplasmul de pancreas;B. este alcatuita din: febra, frison, icter;C.caracterizeaza ampulomul vaterian;D.in realitate este o tetrada: durere, febra, icter, scadere ponderala.E.

(pag. 2047)

C1517017. Icterul mecanic neoplazic se caracterizeaza prin urmatoarele semne clinice:durere, febra, icter remisiv;A. icter cu fenomene alergice si febra;B. icter moderat cu debut brusc;C.icter precedat de prurit, nedureros, lent progresiv, afebril;D.episod de colica hepatica urmat de instalarea icterului.E.

(pag. 2050)

C1517018. Obiectivul ideal in tratamentul chirurgical al icterelor mecanice este reprezentat de:suprimarea obstacolului;A. efectuarea coledoco-duodeno-anastomozei;B. efectuarea unei colecistostomii;C.evaluarea gradului obstructiei;D.aplicarea de principiu a unui drenaj tip Kehr.E.

(pag. 2052)

C1517019. Semnul Courvoisier-Terrier:



este intalnit in litiaza caii biliare principale;A. exclude neoplasmul cefalopancreatic;B. se caracterizeaza prin colecist mult destins, palpabil bine delimitat renitent, asociat cu icter, in cancerul de cap de pancreas;

C.

se caracterizeaza prin splenomegalie asociata cu icter;D.este intalnit in icterele hemolitice.E.

(pag. 2048)

C1517020. Derivatiile biliodigestive sunt utilizate in icterul mecanic in urmatoarele situatii:numai in icterele litiazice;A. reprezinta unica metoda chirurgicala in icterele neoplazice;B. daca exista siguranta indepartarii complete a obstacolului;C.cand situatia locala sau generala nu permite ridicarea obstacolului;D.se utilizeaza numai la bolnavii tineri.E.

(pag. 2052)

C1617021. Colangiografia intraoperatorie nu se poate realiza prin:punctie vezicularaA. punctie transhepaticaB. punctie duodenalaC.punctia directa a caii biliare principaleD.cateterizarea cisticului sau a papileiE.

(pag. 2049)

C1617022. In ceea ce priveste etiologia icterului mecanic, care din urmatoarele afirmatii este adevarata?

nu exista cauze congenitaleA. hemobilia poate aparea ca urmare a traumatismelor sau poate fi spontana, in rupturile anevrismaleB. cea mai frecventa cauza este obstacolul parazitarC.ulcerele duodenale nu pot determina icter mecanicD.litiaza colecistului nu se poate complica cu icter mecanicE.

(pag. 2046)

C1617023. In ceea ce priveste etiologia icterelor mecanice:litiaza coledociana nu poate cauza icter mecanicA. hemobilia poate fi consecinta traumatismelor sau poate fi spontana, in rupturile de anevrismeB. cea mai frecventa cauza este obstructia parazitaraC.ulcerele duodenale nu pot determina icter mecanicD.nu exista cauze congenitaleE.

(pag. 2046)

C1617024. Din punct de vedere biochimic, icterul mecanic este caracterizat prin:cresterea bilirubinei, cresterea urobilinogenului, scaderea colesteroluluiA. cresterea bilirubinei directe, cresterea colesterolului, scaderea fosfatazei alcalineB. cresterea bilirubine directe, scaderea urobilinogenului, cresterea colesterolului, cresterea fosfatazei alcalineC.scaderea bilirubinei directe, scaderea urobilinogenului, cresterea pigmentilor urinariD.cresterea bilirubinei, cresterea importanta a enzimelor hepatocitare, cresterea pigmentilor urinariE.

(pag. 2048)

C1617025. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la simptomatologia icterului mecanic este falsa?sindromul icteric cuprinde coloratia galbena a tegumentelor si mucoaselor, urini hipercrome, scaune decolorate

A.

sindromul hipercolalemic (retentia sarurilor biliare) e cu atat mai pronuntat cu cat obstacolul este mai B.



vechi, mai distal si completsindroamele imunalergice sunt mai frecvente in stenozele inflamatorii ale caii biliareC.sindroamele paraneoplazice cuprind tromboflebite repetate, hipertensiune portla segmentar, hipercalcemie, ginecomastie

D.

febra este mai frecvent intalnita in triada Charcot din litiaza coledocianaE.

(pag. 2046-2047)

C1617026. La examenul local al bolnavilor icterici, ficatul este:marit, sensibil, renitent, cu margine rotunjita - in icterul colestaticA. micsorat, dur, omogen - in neoplasmeB. nedureros, simetric, cu margine ascutita - in echinococozeC.marit, dureros, cu reflux hepato-jugular - in cirozeD.nodular, dureros, asociat cu splenomegalie - in litiaza coledocianaE.

(pag. 2048)

C1617027. Splenomegalia care acompaniaza icterul nu poate fi prezenta in:icterele hemoliticeA. formele colestatice de cirozaB. icterele mecanice prelungite, cu ciroza biliaraC.icterele hepatocelulareD.limfoameE.

(pag. 2048)

C2217028. Sindromul hipercolalemiei este dat de:Colonul iritabilA. Infecţia urinară cu colibaciliB. Retenţia sărurilor biliareC.Insuficienţa hepatocitarăD.Constipaţia cronică rebelăE.

(pag. 2047)

C2217029. În cadrul diagnosticului paraclinic al icterului mecanic, care este raportul dintre fracţiunea directă van den Bergh (conjugată) a bilirubinei şi cea totală?

1A. Depăşeşte 0,4B. Sub 0,4C.Între 0,1-0,2D.0,1E.

(pag. 2048)

C2217030. Care este comportamentul urobilinogenului în icterele mecanice?Creşte peste 6 mg/24 oreA. Creşte peste 10 mg/24 oreB. Scade sub 1 mg/24 oreC.Rămâne nemodificatD.Creşte la 3-5 mg/24 oreE.

(pag. 2048)

C2217031. Testul terapeutic Kohler, în icterul mecanic, constă în:Normalizarea pigmenţilor biliari după administrarea de FitomenadionA. Reducerea dimensiunilor coledocului după drenajul biliar endoscopic (sfincterotomie)B. Ameliorarea valorilor transaminazelor după administrarea de hepatoprotectoareC.



Normalizarea timpului Quick la administrarea parenterală de Fitomenadion (vitamina K)D.Scăderea bilirubinei după administrarea de corticoiziE.

(pag. 2049)

C2217032. Tehnica colangiografiei intravenoase presupune injectarea de Pobilan, după cum urmează:Iniţial 5 ml, apoi 50 mlA. Bolus de 25 mlB. Bolus de 5 mlC.Iniţial 5 ml, ulterior alţi 10-15 mlD.40-60 ml în perfuzie continuă, maxim 20 picături/minutE.

(pag. 2049)

C2217033. Kinesimetria, ca explorare manometrică intraoperatorie a arborelui biliar în icterul mecanic, constă în:

Măsurarea presiunii din căile biliare intrahepaticeA. Perfuzarea CBP cu 1,5-2 ml Papaverină/minut, cu înregistrarea presiunilorB. Perfuzarea CBP cu 1,5-2 ml ser fiziologic/minut, cu înregistrarea presiunilorC.Perfuzarea CBP cu 50 mg Hidrocortizon hemisuccinat, cu înregistrarea presiunilorD.Perfuzarea CBP cu 15 ml ser fiziologic, urmată de înregistrarea presiunilorE.

(pag. 2050)

C2217034. Radiomanometria biliară constă în:Instilarea sub control manometric a substanţei de contrast, în diluţie 1:4 în ser fiziologic, în CBPA. Instilarea de ser fiziologic cu înregistrarea presiunilor din CBPB. Instilarea substanţei de contrast nediluată în CBPC.Instilarea substanţei de contrast în diluţie 1:75 cu ser fiziologic în CBPD.Instilarea substanţei de contrast în diluţie 1:10 cu Hemisuccinat de hidrocortizon în CBPE.

(pag. 2050)

C2217035. Ceea ce se poate reproşa explorării intraoperatorii a CBP în icterele mecanice, cu coledocoscopul, este:

Imposibilitatea depistării calculilor mici coledocieniA. Nu poate aprecia dacă un calcul este inclavat în papilăB. Nu poate vizualiza direct un colangiocarcinom distalC.Nu poate aprecia anomaliile de dinamică oddianăD.Poate duce la infectarea arborelui biliar intrahepaticE.

(pag. 2050)

C2217036. Printre complicaţiile infecţioase ale icterului mecanic litiazic se numără şi angiocolita. Care dintre elementele de mai jos constituie tabloul clinic al acesteia?

Febră + frison + hematemezăA. Icter + febră + melenăB. Febră + frison + icterC.Febră + icter + hematurieD.Frison + febră + colurieE.

(pag. 2051)

C2217037. Ce procedeu radical de exereză recomandaţi la un pacient cu icter mecanic prin neoplasm de cap de pancreas?

CecostomiaA. Coledocotomia cu drenaj Kehr temporarB. Colecistectomia ca soluţie unicăC.Duodenopancreatectomia cefalicăD.



PapilosfincterotomiaE.

(pag. 2052)

C2217038. Ce procedeu indicaţi în ampuloamele vateriene benigne cu icter mecanic?Drenajul Kehr temporar după coledocotomieA. ColecistectomiaB. AmpulectomiaC.PapilosfincterotomiaD.Rezecţia segmentară de CBPE.

(pag. 2052)

C2217039. Ce este colangioplastia (în tratamentul paliativ al icterului mecanic la pacienţii taraţi)?Sutura longitudinală a CBPA. Anastomoza CBP cu duodenulB. Anastomoza CBP cu jejunulC.Dilatarea stenozei CBP prin pasaje repetate de sondă Fogarty sau tutorizarea zonei stenozate cu endoproteză (stent) plasată endoscopic

D.

CeliotomiaE.

(pag. 2052)

C2217040. Derivaţiile biliare în icterul mecanic se practică în următoarele circumstanţe:După colecistectomia clasică în caz de lipsă de dilatare a căilor biliareA. Când situaţia locală sau generală nu permite ridicarea obstacoluluiB. Obligatoriu ori de câte ori s-a deschis coledoculC.Obligatoriu la valori ale bilirubinei de peste 25 mg/dlD.În cazul în care pacientul a prezentat colurieE.

(pag. 2052)

C2217041. Intoxicaţia nervos-centrală în cadrul icterului mecanic neglijat se datorează:Endotoxinelor eliberate de germeni în angiocolităA. Efectelor secundare ale drogurilor anestezice utilizate la intervenţia chirurgicalăB. Depunerii pigmenţilor biliari în centrii subcorticali (nucleii bazali)C.Alterărilor date de sărurile biliare în exces la nivelul cortexului cerebralD.Toxinelor eliberate în cadrul insuficienţei renale din angiocolita ictero-uremigenăE.

(pag. 2051)

C2217042. Semnul Frossberg este întâlnit în:Examenul obiectiv ala pacientul icteric – vezicula biliară palpabilăA. Sensibilitatea dureroasă în inspir profund, la nivelul hipocondrului dreptB. La duodenografia hipotonă în ampulomul vaterianC.La colangiopancreatografia endoscopică retrogradă în neoplasmul pancreaticD.În litiaza complicată a CBPE.

(pag. 2048)

C2217043. În cancerele cefalopancreatice, semnul Courvoisier-Terrier constă în:Absenţa vizualizării veziculei biliare scleroatroficeA. Dilatarea ambelor canale (CBP + Wirsung) la examenul ecograficB. Caracterul nedureros al icterului obstructivC.Veziculă biliară palpabilă, mult destinsă, bine delimitată, renitentăD.Absenţa dilatării căilor biliare extrahepatice în cancerele biliare hilareE.

(pag. 2048)



C2317044. Colorarea in galben a tegumentelor, mucoaselor, plasmei si umorilor este determinata de:cresterea bilirubinei intre 1,5 si 2mg/100ml sangeA. cresterea bilirubinei peste 2,5mg/100ml sangeB. cresterea fosfatazei alcaline si a transaminazelorC.scaderea fosfatazei alcaline si a transaminazelorD.cresterea colesterolului si a fosfatazelor alcalineE.

(pag. 2044)

C2317045. Clasificarea icterelor dupa Ducci (1946) este urmatoarea:ictere de retentie si regurgitatieA. ictere hemolitice, degenerative hepatice si litiaziceB. ictere litiazice, neoplazice si parazitareC.ictere hemolitice si obstructiveD.ictere prehepatice, hepatice si posthepaticeE.

(pag. 2045)

C2317046. Sindromul icteric este reprezentat de:aparitia coloratiei galbene a sclerelor si tegumentelor, urina hipercroma si scaune decolorateA. aparitia coloratiei galbene a sclerelor si tegumentelor, urini hipercrome, scaune meleniceB. prurit palmo-plantar, febra, frisonC.tegumente palide, urini hipercrome, scaune verzuiD.aparitia coloratiei galbene a tegumentelor si mucoaselor, durere, febraE.

(pag. 2047)

C2317047. Semnul Courvoisier-Terrier este caracteristic in:pseudochist de pancreas caudalA. colecistita calculoasa sclero-atroficaB. cancerul de cap de pancreasC.hepatomD.colecistita acutaE.

(pag. 2048)

C2317048. Triada Charcot caracteristica angiocolitei este reprezentata de:febra, frison, melenaA. febra, hematemeza, icterB. febra, frison, icterC.frison, prurit, durereD.prurit, vezica biliara palpabila, durereE.

(pag. 2051)

C2317049. Glucuronoconjugarea ce transforma bilirubina hiposolubila intr-o molecula hidrosolubila polara are loc in:

membrana hepatocituluiA. nucleul hepatocituluiB. ribozomiC.reticolul endoplasmaticD.mitocondrieE.

(pag. 2044)

C2317050. Care dintre urmatoarele tumori ce pot da icter sunt benigne:colangiocarcinomulA. limfoame hodgkinieneB.



adenocarcinom de pancreas cefalicC.metastaze hepaticeD.papilomatoza cailor biliare extrahepaticeE.

(pag. 2046-2047)

C2517051. Triada Villard - Charcot:este alcatuita din: durere, icter, scadere ponderala;A. caracterizeaza neoplasmul de pancreas;B. este alcatuita din: durere, febra, icter;C.caracterizeaza ampulomul vaterian;D.in realitate este o tetrada: durere, febra, icter, scadere ponderala.E.

(pag. 2047)

C2517052. In cadrul unui sindrom icteric, prezenta splenomegaliei semnifica cel mai frecvent:icter mecanic prin obstructia cailor biliare intrahepatice;A. icter hemolitic;B. icter mecanic congenital;C.icter mecanic prin obstructie extrinseca a caii biliare principale;D.nu are nici o semnificatie.E.

(pag. 2048)

C2517053. In cadrul unui icter mecanic, prezenta leucocitozei are urmatoarea semnificatie:este un icter parazitar;A. este un icter prin compresiune extrinseca;B. este un icter litiazic;C.icterul se asociaza cu angiocolita;D.nu are nici o semnificatie.E.

(pag. 2048)

C2517054. Urmatoarele investigatii paraclinice utilizate in icterul mecanic pot reprezenta si o cale terapeutica:

colangiografia orala;A. colangiografia transparietohepatica;B. colangiografia I-v;C.cateterizarea endoscopica a papilei;D.echografia.E.

(pag. 2048)

C2517055. Icterul mecanic neoplazic se caracterizeaza prin urmatoarele semne clinice:durere, febra, icter remisiv;A. icter cu fenomene alergice si febra;B. icter moderat cu debut brusc;C.icter precedat de prurit, nedureros, lent progresiv, afebril;D.episod de colica hepatica urmat de instalarea icterului.E.

(pag. 2050)

C2517056. Derivatiile biliodigestive sunt utilizate in icterul mecanic in urmatoarele situatii:numai in icterele litiazice;A. reprezinta unica metoda chirurgicala in icterele neoplazice;B. daca exista siguranta indepartarii complete a obstacolului;C.cand situatia locala sau generala nu permite ridicarea obstacolului;D.se utilizeaza numai la bolnavii tineri.E.



(pag. 2052)

C2517057. Obiectivele tratamentului chirurgical al icterelor mecanice sunt reprezentate de:suprimarea obstacolului si restabilirea fluxului bilio-digestiv;A. efectuarea coledoco-duodeno anastomozei;B. efectuarea unei colecistectomii;C.evaluarea gradului obstructiei;D.aplicarea de principiu a unui drenaj Kehr.E.

(pag. 2052)

C2517058. Rezectiile segmentare de cale biliara principala sunt indicate in:neoplasm de cap de pancreas;A. ampulom vaterian;B. litiaza caii biliare principale;C.tumori localizate ("in virola") ale caii biliare principare;D.boala Caroli.E.

(pag. 2052)

C2517059. Semnul Courvoisier-Terrier:este intalnit in litiaza caii biliare principale;A. exclude neoplasmul cefalopancreatic;B. se caracterizeaza prin colecist mult destins, palpabil in conditiile unui icter mecanic de tip malign;C.se caracterizeaza prin splenomegalie asociata cu icter;D.este intalnit in icterele hemolitice.E.

(pag. 2048)

C2517060. Cauza cea mai frecventa de icter mecanic este reprezentata de:malformatiile ectaziante ale caii biliare;A. compresiunea extrinseca inflamatorie;B. litiaza cailor biliare;C.papilomatoza cailor biliare;D.traumatismele hepatice.E.

(pag. 2046)

C2517061. Dezavantajul major al abordului transcistic al caii biliare in scopul explorarii acesteia este:nu permite explorarea ascendenta suprajonctionala;A. este invaziva;B. poate determina aparitia pancreatitei;C.conduce la vicii de etanseitate in postoperator;D.preteaza la stenoze ale CBP.E.

(pag. 2050)

C2517062. Elementul decisiv in diagnosticul diferential dintre icterul hemolitic si cel obstructiv este:coloratia icterica a tegumentelor;A. urinile hipercrome;B. scaune decolorate;C.prezenta anemiei cu splenomegalie;D.hepatomegalia.E.

(pag. 2051)

C2517063. Tratamentul de rutina in icterul mecanic este:tratamentul neinvaziv;A.



tratamentul endoscopic;B. tratamentul chirurgical;C.colangioplastia;D.litoliza chimica.E.

(pag. 2052)

C2617064. Diagnosticul litiazei veziculare se bazeaza pe:colecistocolangiografieA. ecografia abdominalaB. radiografia abdominalaC.colangiografia intraoperatorieD.bariu pasaj cu clisee tardiveE.

(pag. 1917)

C2617065. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la abcesele hepatice primitive sau hidatice sunt adevarate?

durerile au caracter colicativA. icterul este prezent intotdeaunaB. diafragmul drept este ascensionatC.febra este de tip recurentD.iradierea spre umarul stang este regulaE.

(pag. 1919)

C2617066. Cel mai frecvent, erodarea peretilor colecisticului in fistulele bilo-digrestive are loc la nivel:infundibularA. fundusuluiB. peritoneului parietalC.corpului vezicularD.cisticuluiE.

(pag. 1920)

C2617067. Care din urmatoarele afirmartii referitoare la disolutia chimica a calculilor este adevarataeste des folosita in practicaA. se bazeaza pe acidul dezoxiribonucleicB. tratamentul are o durata scurtaC.rata de succes a tratamentului este redusaD.calculii calcificati sunt usor de tratatE.

(pag. 1922)

C2617068. In ceea ce priveste colecistectomia clasica`Este metoda de electie pentru tratamentul litiazei veziculareA. Este rezervata contraindicatiilor si complicatiilor laparoscopieiB. este unicul tratament al litizei coledocieneC.abordul retrograd favorizeaza migrarea calculilor in coledocD.durerile postoperatorii sunt minime, iar spitalizarea nu depaseste 2 zileE.

(pag. 1924)

C2617069. Complicatiile icterului mecanic suntangiocolitaA. colecistita acutaB. ciroza biliaraC.intoxicatia nervos-centralaD.



toate cele de mai susE.

(pag. 2051)

C2617070. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevaratein icterul hemolitic apare splenomegalia, scaune si urini hipercromeA. icter hemolitic: pigmentii biliari prezenti in urina, probe hepatice profund alterate, urobilinogen normalB. icter hepatocelular: sideremie scazuta, probe hepatice normale, indice de protrombina crescutC.icter hepatocelular: scaun normal, urini hipercrome, urobilinogen urinar pozitiv, teste de hepatocitoliza pozitive

D.

icter hemolitic: test Kohler negativ, UBG urinar prezent, scaune acoliceE.

(pag. 2051)

C2617071. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la angiocolita sunt adevaratese manifesta prin triada CharcotA. evolutia fara tratament este spre remisie spontanaB. tratamentul chirurgical este amanat pana la ameliorarea starii bolnavuluiC.decompresiunea biliara este contraindicata in caz de insuficienta hepaticaD.angiocolita ictero-uremigena raspunde favorabil la tratamentuil antispasticE.

(pag. 2051)

C2617072. Pregatirea preoperatorie la bolnavul icteric presupunevitaminoterapie, mai ales KA. evitarea tratamentului antibiotic datorita hepatotoxicitatiiB. antiacide si anabolizanteC.nitriti pentru vasodilatatieD.beta-blocante cu actiune selectivaE.

(pag. 2051)

C2617073. In ceea ce priveste tratamentul chirurgical al icterului mecanic, care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate

coledocotomia este indicata in cazul in care diametrul caii biliare principale este mai mic de 10 mmA. rezectiile segmentare de coledoc cu coledoco-duodenostomie sunt indicate in litiaza coledocianaB. derivatia biliara este preferabila in cazul neoplasmelor de cap de pancreas operabileC.colecistogastrostomia este preferata in cazul odditelor scleroaseD.coledocotomia si coledocoduodeno sau coledocojejunostomia sunt indicate pentru obstacolele endoluminale benigne

E.

(pag. 2052)

C2617074. Care din urmatoarele asocieri etiologie/simptomatologie sunt corecteicter litiazic:icter lent, fara febra, cu pruritA. icter neoplazic: icter precedat de prurit, fara durere, fara febraB. icter parazitar: febra, prurit, icterC.icter neoplazic: durere, febra, icterD.icter parazitar: alergie cu sau fara febra, hepatomegalie, fara dureriE.

(pag. 2050)

C2617075. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevaratela nou-nascuti, litiaza secundara infectiilor congenitale este frecventaA. la grupa de varsta 40-60 de ani, etiologia mai frecventa este atrezia biliaraB. la bolnavii peste 60 de ani, litiaza coledociana este principala etiologieC.la bolnavii din grupa de varsta 20-40 de ani, tumorile maligne de cai biliare sunt frecventeD.la bolnavii intre 40 si 60 de ani, icterul litiazic este mai frecvent decat cel neoplazicE.



(pag. 2047)

C2817076. In icterul mecanic:bilirubina directa creste, bilirubina indirecta cresteA. creste doar bilirubina indirectaB. creste doar bilirubina directaC.ambele nu se modificaD.toate raspunsurile sunt falseE.

(pag. 2048)


C1217077. Cauze de icter mecanic dobandit sunt:Litiaza restantaA. Litiaza parahidaticaB. Stenoze oddiene functionaleC.Colestaza extrahepatica idiopaticaD.Compresiuni extrinseci inflamatoriiE.

(pag. 2046)

C1217078. Spasmul oddian reflex la injectarea sub presiune a solutiei saline poate fi combatut cu:InsulinaA. GlucagonB. NitritiC.Blocante ale canalelor de calciuD.PropantelinaE.

(pag. 2049)

C1217079. Cauze de icter mecanic congenital suntAgenezia de cai biliareA. Boala CaroliB. Fascioloza hepaticaC.Anevrisme arteriale hepaticeD.Chisturi de hepatocoledocE.

(pag. 2046)

C1217080. Ecografia peroperatorie:A inlocuit colangiografia intraoperatorieA. Este neinvaziva, fiabila, dar poate fi alergizantaB. Depisteaza cu acuratete calculi, tumorileC.Este “bruiata” de continutul gazos duodenalD.Ofera date dinamice asupra sfincterului OddiE.

(pag. 2050)

C1217081. Debutul si istoricul pot sugera etiopatogeniaBrutal, cu durere colicativa, febra, icter – icter neoplazicA. Brutal, cu scadere ponderala si dispepsie – colestaza intrahepaticaB. Recurent, +/- durere si prurit, variabil – icter in ampulom vaterianC.Recurent, +/- durere si prurit, variabil – calcul coledocian flotantD.Progresiv, cu scadere ponderala si prurit – icter neoplazicE.

(pag. 2047)



C1217082. Obstructia biliara poate fi in functie de sediu:PrehepaticaA. IntrahepaticaB. HepatocitaraC.OddianaD.PedicularaE.

(pag. 2046)

C1317083. Care din urmatoarele afirmatii, referitoare la bolnavii cu icter mecanic sunt adevarate:debutul brutal, cu dureri colicative, frisoane/febra, ulterior icter, urmat eventual de prurit poate sugera icterul litiazic

A.

icterul progresiv, cu prurit si scadere ponderala, poate sugera icterul neoplazicB. peste 60 ani, cancerele depasesc ca frecventa litiazaC.peste 60 ani, litiaza depaseste ca frecventa cancereleD.icterul recurent, cu/fara dureri si prurit poate sugera ampulom vaterian sau calcul flotant coledocianE.

(pag. 2047)

C1317084. Colangiografia intraoperatorie poate fi practicata prin:punctie vezicularaA. canularea cisticuluiB. punctie directa a caii biliare principaleC.cateterizarea papileiD.punctia wirsunguluiE.

(pag. 2049)

C1317085. Care din urmatoarele interventii reprezinta drenaje biliare interne:colecisto-gastroanastomozaA. coledoco-duodenoanastomozaB. coledocotomia cu drenaj KehrC.coledoco-jejunoanastomozaD.colecisto-jejunoanastomozaE.

(pag. 2052)

C1317086. Pregatirea preoperatorie a unui bolnav cu icter mecanic include:administrarea de perfuzii coloido-cristaloideA. sonda nazo-gastricaB. administrarea de anticoagulanteC.administrarea de vitamina KD.antibioterapiaE.

(pag. 2051)

C1317087. Cauze congenitale ale icterelor mecanice pot fi:chistul hidatic hepaticA. hemobiliaB. atrezia de cai biliareC.agenezia cailor biliareD.malformatii ectaziante de cai biliareE.

(pag. 2046)

C1317088. Absenta bilirubinei in intestin in icterele mecanice duce la:scaderea absorbtiei vitaminei B si CA. scaderea absorbtiei vitaminei A si DB.



scaderea absorbtiei vitaminei E si KC.cresterea absorbtiei vitaminei A si DD.cresterea absorbtiei vitaminei E si KE.

(pag. 2046)

C1317089. Icterele mecanice dobindite pot fi cauzate de:traumatisme hepaticeA. atrezia cailor biliareB. chistul hidatic hepatic prin hidatidocolieC.colestaza benigna recurenta (Summer-Skill si Walshe)D.colangiocarcinoameE.

(pag. 2046,2047)

C1317090. In icterele mecanice, obstructia biliara poate fi localizata:intrahepaticA. coledocianB. oddianC.pe canalul cisticD.pe vezica biliaraE.

(pag. 2046)

C1317091. Probele biologice relevante pentru icterul mecanic sunt:cresterea fractiunii directe a bilirubinei sericeA. cresterea fractiunii indirecte a bilirubinei sericeB. cresterea colesterolului sericC.scaderea colesterolului sericD.cresterea fosfatazei alcaline sericeE.

(pag. 2048)

C1417092. Diagnosticul diferential al icterului mecanic se face cu:hemocromatozaA. ingestie de atebrinaB. melanurieC.eliminare de bariuD.ingestie de acetaminofenE.

(pag. 2051)

C1417093. Icterul mecanic determinat de paraziti se caracterizeaza prinhepatomegalie asimetricaA. e durerosB. uneori febrilC.precedat de pruritD.se insoteste de fenomene alergiceE.

(pag. 2050)

C1417094. Icterul mecanic poate determina:hipercolesterolemieA. tulburari de coagulareB. carenta de vitamina EC.urobilinogen crescut in urinaD.fosfataza acida crescutaE.

(pag. 2046)



C1417095. Parazitii care pot determina icter mecanic sint:fasciola hepaticaA. ascaris lumbricoidesB. tenia soliumC.giardia lambliaD.trichinela spiralisE.

(pag. 2046)

C1417096. In icterele mecanice sindromul icteric e mai accentuat la nivelul:sclerelorA. hipocondrului dreptB. flancurilorC.zonelor de parezaD.zonelor de edemE.

(pag. 2048)

C1417097. Terapia postoperatorie in icterul mecanic poate cuprinde:antiinflamatoriiA. antiulceroaseB. laxativeC.spasmoliticeD.antiparazitareE.

(pag. 2053)

C1417098. In icterul mecanic sever sint utile colangiografiile realizate:intravenosA. transparietocisticB. endoscopic retrogradC.oralD.transomfalohepaticE.

(pag. 2048)

C1517099. Examenul clinic in icterul mecanic poate constata urmatoarele aspecte:coloratia galbena a tegumentelor;A. scaune acholice ;B. urini hipercrome;C.splenomegalie;D.hepatomegalie.E.

(pag. 2048)

C1517100. Cauzele icterului mecanic sunt:agenezia cailor biliare;A. malformatii ectaziante de cai biliare;B. compresii extrinseci inflamatorii sau tumorale ale caii biliare principale;C.citoliza acuta toxica;D.hemoliza acuta.E.

(pag. 2046)

C1517101. Icterul este un sindrom caracterizat prin:colorarea in galben a tegumentelor si mucoaselor;A. cresterea bilirubinei peste 2,5 mg/100mlB.



cresterea pigmentilor biliari in sange;C.urini normocrome;D.bilirubina sub 1 mg/100ml.E.

(pag. 2044)

C1517102. La un bolnav cu icter, avand bilirubina directa 6mg% pot fi efectuate urmatoarele investigatii:

ecografia;A. colangiografia i-v;B. colangiografia retrograda endoscopica;C.colecistografia orala;D.daca exista dilatatii de cai biliare intrahepatice, colangiografia transparietohepatica.E.

(pag. 2048)

C1517103. Urmatoarele investigatii paraclinice utilizate in icterul mecanic pot reprezenta si o cale terapeutica:

colangiografia orala;A. colangiografia transparietohepatica (cateter lasat pe loc in scopul drenajului biliar);B. colangiografia i-v;C.cateterizarea endoscopica a papilei;D.ecografia.E.

(pag. 2048)

C1517104. In litiaza caii biliare principale, extragerea calculilor se poate face pe urmatoarele cai:chirurgia clasica;A. chirurgia laparoscopica;B. transparietohepatic;C.endoscopic;D.asocierea chirurgiei laparoscopice cu endoscopia.E.

(pag. 2052)

C1617105. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la icterul mecanic sunt adevarate?debutul brutal, cu dureri, frisoane, febra, urmate de instalarea icterului sugereaza icterul neoplazicA. icterul recurent, variabil, cu sau fara dureri apare in ampulomul vaterianB. la bolnavii peste 60 de ani, litiaza coledociana este cea mai frecventa cauza de icter mecanicC.la barbati, etiologia hepatica sau pancreatica este mai frecventa decat litiazaD.debutul progresiv, cu prurit si scadere ponderala marcata apare mai ales in hepatopatiile croniceE.

(pag. 2047)

C1617106. Care din urmatoarele afirmatii referoitoare la bilirubina sunt adevarate?sursa principala este hemoglobina eritrocitelor senescenteA. este transportata in sange mai ales sub forma liberaB. exudatele sunt mai icterice decat transudateleC.bilirubina conjugata poate fi absorbita in intestinD.urobilinogenul este produsul de conjugare al bilirubinei la nivel hepaticE.

(pag. 2044-2045)

C1617107. Dupa Ducci, clasificarea icterelor se face in:ictere prehepatice (hemolitice)A. ictere cirotice (fibrozante)B. ictere hepatice (hepatocelulare)C.ictere postepatice (obstructiv-mecanice)D.



ictere cardiace (congestive)E.

(pag. 2045)

C1617108. Ce tip de colangiografii pot fi efectuate la bolnavii icterici, cu bilirubinemia mai mare de 3 mg/dl?

oralaA. intravenoasaB. transparietohepaticaC.endoscopica retrogradaD.transomfalohepaticaE.

(pag. 2048)

C1617109. Care markeri tumorali pot fi crescuti in cancerele hepatice sau pancreatice icterigene?CCK -PZA. CA 19.9B. CA 50C.IgGD.antigenul carcinoembrionarE.

(pag. 2048)

C1617110. Ce explorari radioizotopice pot fi utile la bolnavii icterici?splenoportografiaA. colangiografia cu 152 CaB. colescintigrama cu HIDA sau PIPIDA cu 131IC.hepatoscintigama cu 99TcD.scintigrafia cu PobilanE.

(pag. 2049)

C1617111. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la angiocolita sunt adevarate ?angiocolita se manifesta prin triada Charcot : febra, frison, icterA. evolutia spontana, chiar in absenta tratamentului, este de cele mai multe ori favorabilaB. necesita tratament energic si rapid (decompresie biliara si antibiotice)C.bolnavii cu angiocolita nu necesita interventie de urgenta, pot fi tratati la domiciliuD.nu este posibila aparitia insuficientei hepato-renaleE.

(pag. 2051)

C2217112. Care dintre elementele enumerate se încadrează în clasificarea icterului mecanic propusă de DUCCI?

Ictere prehepatice (hemolitice)A. Ictere hepatice (hepato-celulare)B. Icterul congenitalC.Icterul dobânditD.Icterele posthepatice (obstructive, mecanice)E.

(pag. 2045)

C2217113. Care dintre criteriile enumerate se încadrează în clasificarea icterelor după tipul disfuncţiei icterigene din clasificarea elaborată de Sheila-Sherlock (1961)?

PremicrosomialA. AcolurieB. ColurieC.PostmicrosomialD.PrehepaticE.



(pag. 2045)

C2217114. Care dintre criteriile enumerate se încadrează în clasificarea icterelor după manifestarea clinico-biologică fundamentală elaborată de HUBBLEY?

AcolurieA. ColurieB. PremicrosomialC.PostmicrosomialD.PosthepaticE.

(pag. 2045)

C2217115. Care dintre criteriile enumerate se încadrează în clasificarea icterelor după mecanismul patogenetic elaborat de RICH (1930) şi WATSON (1940)?

PremicrosomialA. PostmicrosomialB. RetenţieC.RegurgitaţieD.HepaticE.

(pag. 2045)

C2217116. Sediul obstrucţiei în calea fluxului biliar în icterul mecanic, în raport cu căile biliare, poate fi:IntralumenalA. IntrahepaticB. ParietalC.ExtraparietalD.JejunalE.

(pag. 2045)

C2217117. Care sunt vitaminele liposolubile a căror absorbţie este scăzută datorită absenţei bilei din intestin la pacientul icteric?

B12A. B6B. AC.DD.KE.

(pag. 2046)

C2217118. Care dintre vitaminele enumerate prezintă o absorbţie scăzută datorită absenţei bilei din intestin în icterul obstructiv?

KA. DB. CC.ED.B2E.

(pag. 2046)

C2217119. Care dintre factorii etiologici ai icterelor mecanice enumeraţi sunt congenitali?Agenezia căilor biliareA. Sclerozele de căi biliareB. Colestaza intrahepatică idiopaticăC.Atrezia de căi biliareD.Colestaza benignă recurentă (Summer-Skill şi Walshe)E.

(pag. 2046)



C2217120. Care dintre factorii etiologici ai icterelor mecanice enumeraţi au caracter congenital?Papilomatoza căilor biliare intra-/extrahepaticeA. Cholangioame benigne intrahepaticeB. Boala CaroliC.Diverticuli sau chisturi de canal hepato-coledocD.Angiocolita de reflux digestivo-biliarE.

(pag. 2047)

C2217121. Care dintre tumorile maligne enumerate se constituie în factori etiologici extrahepatici ai icterului mecanic?

ColangiocarcinoameA. Hepatoame maligneB. AdenocarcinoameC.Cancere cefalopancreaticeD.AdenocirozaE.

(pag. 2047)

C2217122. Care dintre tumorile maligne enumerate se constituie în factori etiologici intrahepatici ai icterului mecanic?

Cancere de veziculă biliarăA. Ampuloame vaterieneB. ColangiocarcinoameC.Hepatoamele maligneD.Limfoamele hodgkinieneE.

(pag. 2047)

C2217123. O categorie aparte de cauze dobândite de obstrucţie biliară sunt iatrogeniile. Care din cauzele enumerate se încadrează în această categorie?

Corpii străini intracoledocieniA. Stenozele postoperatorii ale CBPB. Angiocolita de reflux digestivo-biliarC.Compresiunile extrinseci inflamatoriiD.Sclerozele de căi biliareE.

(pag. 2047)

C2217124. Vârsta poate orienta în ce priveşte etiologia icterelor mecanice. Care sunt cauzele cele mai frecvente de icter la grupa de vârstă 40-60 ani?

Litiaza biliarăA. Ciroza (forma colestatică)B. Atreziile biliareC.Ascarizii eraticiD.Procesele inflamatorii de vecinătateE.

(pag. 2047)

C2217125. Care sunt cauzele cele mai frecvente de icter obstructiv la nou-născuţi?Atreziile de căi biliareA. MalformaţiileB. Ascarizii eraticiC.Procesele inflamatorii de vecinătateD.Pancreatită acutăE.

(pag. 2047)



C2217126. Care sunt cauzele cele mai frecvente de icter mecanic la pacientele de sex feminin?Litiaza biliarăA. Neoplasmele (pancreatic, hepatic)B. Atreziile biliareC.MalformaţiileD.OdditeE.

(pag. 2047)

C2217127. Care sunt valorile normale ale fosfatazei serice?20-85 UIA. 8-13 unităţi BodanskiB. 20-85 unităţi BodanskiC.8-13 UID.Peste 100 UIE.

(pag. 2048)

C2217128. Care dintre afirmaţiile următoare sunt corecte în icterul mecanic?Pigmenţii biliari urinari sunt prezenţiA. Urobilinogenul scade sub 1 mg/24 oreB. Colesterolul seric creşte peste 300 mg/dlC.Raportul bilirubină directă/bilirubină totală scade sub 0,4D.Fosfataza alcalină serică scade sub valorile normaleE.

(pag. 2048)

C2217129. Spasmul oddian reflex produs la injectarea sub presiune a soluţiei hipertone în colangiografia intraoperatorie poate fi combătut prin administrarea de:

Hidromorfan-scopolaminăA. Mialgin (10 mg iv)B. Glucagon (1 mg iv)C.Himenocromen (Cantabiline)D.Hidrocortizon-hemisuccinatE.

(pag. 2049)

C2217130. Explorările manometrice biliare pot fi clasificate după Juvara în:Kinesimetria controlată retrogradăA. KinesimetriaB. Debitmetria biliarăC.Manometria biliarăD.Manometria retrogradă fracţionatăE.

(pag. 2049)

C2217131. Explorarea instrumentală a CBP poate utiliza sonde diverse de tipul:PezzerA. DormiaB. GlanzmannC.FogartyD.NelatonE.

(pag. 2050)

C2217132. În diagnosticul diferenţial al icterelor mecanice intră şi icterele hemolitice, care sunt caracterizate de:

Anemie cu splenomegalieA.



Bilirubină indirectă şi urobilinogen crescuteB. Absenţa caracteristică a splenomegaliei şi anemieiC.Probe funcţionale hepatice normaleD.Pigmenţi biliari prezenţi în urinăE.

(pag. 2051)

C2217133. În diagnosticul diferenţial al icterelor mecanice intră şi icterele hepatocelulare, care sunt caracterizate de următoarele elemente:

Scaune normale şi urini hipercromeA. Scaune acolice şi urini normocromeB. Predomină bilirubina indirectăC.Predomină bilirubina directăD.Indicele de protrombină este prăbuşit, cu test Kohler negativE.

(pag. 2051)

C2217134. Pregătirea preoperatorie a pacientului cu icter mecanic constă în:Vitaminoterapie (mai ales vitamina K)A. Terapia asociată (insulinoterapie, antiaritmice, tonicardiace, bronhodilatatoare etc.) pentru corectarea tarelor

B.

Sunt contraindicate anabolizanteleC.Sunt contraindicate antibioticele (pericol de şoc anafilactic)D.Antibioticoterapie (ampicilină sau amoxicilină sau cefalosporină + gentamicină sau metilmicină)E.

(pag. 2051)

C2217135. În tratamentul postoperator al pacientului cu icter mecanic nu sunt contraindicate următoarele măsuri terapeutice:

Radio/chimio/imunoterapia ajuvantă anti-neoplazicăA. Antiparazitare (albendazol sau mebendazol)B. Antisecretorii/antiulceroase (în ulcere şi pancreatite asociate)C.SpasmoliticeleD.Antibioticele la care s-a stabilit că pacientul este cert alergicE.

(pag. 2053)

C2217136. Care dintre tipurile următoare de operaţii fac parte din categoria celor radicale (suprimă obstacolul) în icterul mecanic?

Coledocotomia cu extragerea calculilor din CBPA. Rezecţii segmentare de CBP în tumori cu acest sediuB. Ampulectomie (în ampuloame vateriene benigne)C.Duodenopancreatectomie cefalică (în tumori pancreatice)D.Gastro-entero-anastomozaE.

(pag. 2052)

C2217137. Care sunt procedeele prin care se încheie o coledocotomie după explorarea CBP în icterul mecanic?

Sutura longitudinală (coledocotomia ideală)A. Sutura protejată cu drenaj Kehr temporarB. Rezecţie gastrică 2/3C.Gastro-entero-anastomozăD.Coledoco-duodeno(jejuno)-anastomozăE.

(pag. 2052)

C2217138. Care sunt procedeele de forţare a obstacolului în icterele mecanice?Coledocotomia cu drenaj KehrA.



Împingerea calculului în duoden, transcistic sau transcoledocianB. Forajul translumenal sau transstenotic cu plasarea unui tutore (stent)C.Duodenopancreatectomie cefalicăD.ColedocoduodenostomiaE.

(pag. 2052)

C2217139. Care dintre procedeele enumerate mai jos au valoare de "derivaţii axiale” ale obstacolului CBP incomplet eliminat, în icterul mecanic (în CBP puţin dilatată, extensie neoplazică)?

Rezecţie segmentară CBP cu anastomozăA. ColecistostomiaB. Forajul translumenal sau transstenotic cu plasarea unui tutore (stent)C.Recalibrarea unei stenoze pe Kehr-tutoreD.Colecistectomia anterogradăE.

(pag. 2052)

C2217140. Ce procedee de decomprimare biliară la taraţi, procedee cu abord minim se pot efectua în caz de icter mecanic?

Drenaje biliare externe transperitoneale (puncţie transparietohepatică)A. Drenaje biliare externe extraperitoneale (prin ligamentul rotund, după metoda Burlui)B. Extragerea obstacolului intralumenal cu sonde Dormia sau Fogarty endoscopic retrograd.C.Duodenopancreatectomie cefalicăD.Hepaticojejunostomia pe ansă exclusă în "Y” à la RouxE.

(pag. 2052)

C2217141. În ce constă laparotomia exploratorie în icterul mecanic?Modalitatea de abord asupra CBPA. Limitarea intervenţiei la observare atunci când nu se face nimic pentru că nu este nimic de făcut (icter hepatocelular sau autorezolvat)

B.

Rezolvarea intervenţiei la observare când nu se mai poate face nimic (neoplasm depăşit)C.Abordul de elecţie pentru colecistectomieD.Explorarea abdomenului înainte de a efectua operaţia propriu-zisă de duodenopancreatectomie cefalicăE.

(pag. 2052)

C2217142. Care dintre elementele enumerate reprezintă complicaţii toxice ale icterului mecanic?Angiocolita septicăA. Colecistita acutăB. Ciroza biliară secundarăC.Intoxicaţia nervos-centralăD.Colangita acută ictero-uremigenăE.

(pag. 2051)

C2217143. Care sunt căile prin care arborele biliar poate fi abordat în vederea colangiografiei intraoperatorii?

Puncţie veziculară (colecisto-colangiografie)A. Canularea cisticului (înainte sau după colecistectomie)B. Cateterizarea papilei (după duodenotomie sau pe cale endoscopică)C.Puncţie duodenalăD.Prin puncţie directă a CBPE.

(pag. 2049)

C2217144. Ce căi de administrare a substanţei de contrast iodate în icterul mecanic pot fi utile la valori ale bilirubinei de peste 2,5 mg/dl?

Colangiografiile oraleA.



Colangiografia transparietohepaticăB. Colangiografia transomfalică (Burlui)C.Colangiografia intravenoasă în perfuzieD.Colangiografia endoscopică retrogradăE.

(pag. 2048)

C2317145. Absenta bilirubinei in intestin in icterele mecanice duce la:scaderea absorbtiei vitaminei B si CA. cresterea absorbtiei vitaminei E si KB. cresterea absorbtiei vitaminei A si DC.scaderea absorbtiei vitaminei A si DD.scaderea absorbtiei vitaminei E si KE.

(pag. 2046)

C2317146. Icterele mecanice dobandite pot fi cauzate de:traumatisme hepaticeA. atrezia cailor biliareB. chistul hidatic hepatic prin hidatidocolieC.colestaza benigna recurenta (Summer-Skill si Walshe)D.colangiocarcinoameE.

(pag. 2046,2047)

C2317147. Colangiografia intraoperatorie poate fi practicata prin:punctie hepatica transcutanataA. canularea cisticuluiB. punctie directa a caii biliare principaleC.cateterizarea papileiD.punctia wirsunguluiE.

(pag. 2049)

C2317148. Un bolnav cu icter mecanic se pregateste preoperator prin:administrarea de perfuzii coloido-cristaloideA. sonda nazo-gastricaB. administrare de anticoagulanteC.administrare de vitamina KD.antibioterapiaE.

(pag. 2051)

C2317149. Care din urmatoarele interventii reprezinta drenaje biliare interne:colecisto-gastroanastomozaA. coledoco-duodenoanastomozaB. coledocotomia cu drenaj KehrC.coledoco-jejunoanastomozaD.colecistostomiaE.

(pag. 2052)

C2317150. Sursele de bilirubina sunt reprezentate de:hemoglobina eritrocitelor senescente in proportie de 20-30 %A. hemoglobina eritrocitelor senescente in proportie de 30-50 %B. hemoglobina eritrocitelor senescente in proportie de 80-85 %C.turnover-ul hemului si porfirinelorD.mioglobinaE.



(pag. 2044)

C2317151. Secretia hepatica este:un proces activA. un proces pasivB. bazat pe un sistem transportor transmembranar cu capacitate limitaC.bazat pe un sistem transportor transmembranar cu capacitate nelimitataD.etapa ce limiteaza rata metabolizarii hepatice a bilirubineiE.

(pag. 2044,2045)

C2317152. Icterul mecanic parazitar poate fi de tipul:chistului hidatic hepaticA. fasciolozei hepaticeB. ascaridiozeiC.colangitei sclerozanteD.cirozei biliare primitiveE.

(pag. 2046)

C2317153. Obstructia biliara iatrogena poate fi de tipul:chistului hidatic hepaticA. colangiocarcinoamelorB. endoprotezelor colmatateC.stenozelor postoperatorii dupa chirurgia duodenopancreaticaD.stenozelor postoperatorii dupa chirurgia biliara laparoscopicaE.

(pag. 2047)

C2317154. Stenozele postoperatorii de cale biliara principala pot apare dupa:chirurgia biliara conventionalaA. chirurgia biliara laparoscopicaB. hepatectomii segmentareC.hemicolectomii drepteD.chirurgia duodeno-pancreaticaE.

(pag. 2047)

C2317155. Ficatul colestatic este:marit si sensibilA. renitentB. cu margine rotunjitaC.dur si nodularD.dur si nedurerosE.

(pag. 2048)

C2317156. Probe biologice relevante pentru icterul obstructiv sunt:bilirubina serica, fractiunea directa crescutaA. bilirubina serica, fractiunea indirecta crescutaB. urobilinogenul scazut sau absentC.colesterolul seric crescutD.colesterolul seric scazutE.

(pag. 2048)

C2317157. Urini hipercrome pot apare in:hemoglobinurieA.



anemieB. melanurieC.administrare de nitrofurantoinD.administrare de glubiferE.

(pag. 2051)

C2517158. Icterul este un sindrom caracterizat prin:colorarea in galben a tegumentelor si mucoaselor;A. cresterea bilirubinei peste 2,5 mg/100 ml;B. cresterea pigmentilor biliari in sange;C.cresterea bilirubinei peste 5 mg/100 ml;D.cresterea bilirubinei peste 0,5 mg/100 ml.E.

(pag. 2044)

C2517159. Mecanismul patogenic al icterelor mecanice poate fi reprezentat de:obstructia cailor biliare intrahepatice;A. compresiunea extrinseca a caii biliare principale;B. degenerescenta hepatocitara;C.malformatii ectaziante de cai biliare;D.interventia unor factori toxici sau infectiosi.E.

(pag. 2045)

C2517160. In cadrul simptomatologiei icterului mecanic litiazic tipic intilnim:dureri colicative;A. febra, frisoane;B. icter cu caracter oscilant;C.icter progresiv, persistent, insostit de prurit;D.scadere ponderala marcata.E.

(pag. 2047)

C2517161. Examenul clinic in icterul mecanic poate constata urmatoarele aspecte:coloratia galbena a tegumentelor;A. scaune acolice;B. urini hipercrome;C.splenomegalie;D.hepatomegalie.E.

(pag. 2048)

C2517162. Sindromul biologic al icterului mecanic este caracterizat prin:cresterea fractiunii directe a bilirubinei serice;A. absenta pigmentilor biliari urinari;B. colesterolul seric creste peste 300 mg/dl;C.fosfataza alcalina scade sub valorile normale;D.urobilinogenul scade sub 1 g/24 h.E.

(pag. 2048)

C2517163. La un bolnav cu icter, cu bilirubina directa 6 mg% sunt utile urmatoarele investigatii:echografia;A. colangiografia I-v;B. colangiografia retrograda endoscopica;C.colecistografia orala;D.daca exista dilatatii de cai biliare intrahepatice, colangiografia transparietohepatica.E.



(pag. 2048)

C2517164. Pentru a elimina riscul litiazei restante, in chirurgia icterului mecanic sunt utile urmatoarele manevre:

efectuarea colecistectomiei;A. incheierea interventiei prin aplicarea unui drenaj Kehr;B. efectuarea unei colangiografii intraoperatorii;C.utilizarea echografiei preoperatorii;D.efectuarea unei coledocoscopii.E.

(pag. 2050)

C2517165. In litiaza caii biliare principale, extragerea calculilor se poate face pe urmatoarele cai:chirurgia clasica;A. chirurgia laparoscopica;B. transparietohepatic;C.pe cale endoscopica;D.asocierea laparoscopiei cu endoscopia.E.

(pag. 2052)

C2517166. Colangiografia transparietohepatica:precizeaza sediul si natura obstacolului biliar;A. apreciaza rasunetul obstacolului biliar in amonte;B. poate fi si o cale terapeutica (drenajul CBP);C.poate oferi date doar sub 2,5 mg/dl bilirubinemie;D.este inoperanta in icter.E.

(pag. 2048)

C2517167. Urmatoarele afirmatii despre febra ce insoteste un icter mecanic sunt adevarate:poate fi expresia angiocolitei;A. exclude litiaza caii biliare principale;B. in cadrul angiocolitei este frecvent precedata de frison solemn;C.poate fi expresia hipertermiei determinate de prezenta metastazelor hepatice;D.exclude stenoza oddiana.E.

(pag. 2047)

C2517168. Urmatoarele afirmatii despre angiocolita ictero-uremica sunt adevarate:se caracterizeaza prin insuficienta hepatorenala rapid progresiva;A. exclude litiaza caii biliare principale;B. necesita pregatire preoperatorie indelungata;C.necesita tratament energic si rapid (decompresie biliara + antibioterapie forte);D.in cazuri foarte grave se poate realiza o colecistostoma.E.

(pag. 2052)

C2517169. Pot reprezenta factori etiologici ai icterului mecanic:malformatiile ectaziante de cai biliare;A. litiaza veziculara necomplicata;B. tumori maligne ale cailor biliare;C.compresiunile extrinseci inflamatorii;D.ulcerul gastric al micii curburi.E.

(pag. 2046)

C2517170. Litiaza cailor biliare poate fi:migrata din colecist;A.



autohtona;B. restanta (nerecunoscuta intraoperator);C.migrata printr-o fistula biliodigestiva;D.migrata printr-o fistula bilio-colica.E.

(pag. 2046)

C2517171. Sindromul icteric din cadrul icterului mecanic prezinta urmatoarele caracteristici:coloratia galbena a sclerelor si tegumentelor;A. emisia de urina hipercroma;B. prezenta scaunelor decolorate;C.intotdeauna este prezenta scaderea ponderala;D.febra este caracteristica.E.

(pag. 2046)

C2517172. Urmatoarele probe biologice sunt relevante pentru icterul mecanic:bilirubina conjugata crescuta;A. pigmenti biliari prezenti in urina;B. urobilinogenul crescut peste 1 mg/ 24h;C.colesterolul seric crescut peste 300 mg/dl;D.fosfataza alcalina serica scade sub valorile normale.E.

(pag. 2048)

C2517173. In icterul mecanic, bilirubina serica si fractiunile sale pot avea urmatoarele valori:bilirubina indirecta intotdeauna crescuta;A. bilirubina conjugata scade sub valorile normale;B. raportul BD/BT > 0,4;C.raportul BD/BT < 0,4;D.bilirubina conjugata creste peste valorile normale.E.

(pag. 2048)

C2517174. In cadrul icterului mecanic, urobilinogenul poate avea urmatoarele valori:scade sub 1mg/ 24h;A. creste peste 1mg/ 24h;B. in obstructiile complete poate disparea;C.in obstructiile complete creste peste valoarea normala;D.valorile sale nu se modifica in icterele mecanice.E.

(pag. 2048)

C2517175. Dintre metodele de explorare a cailor biliare cu substanta de contrast, sunt utile in icterul mecanic urmatoarele:

colangiografiile orale;A. colangiografiile intravenoase la valori sub 2,5 mg/dl bilirubinemie;B. colangiografia retrograda endoscopica;C.colangiografia transparietohepatica;D.colangiografia transomafalohepatica.E.

(pag. 2048)

C2517176. Colangiografia intraoperatorie poate aborda arborele biliar pe urmatoarele cai:canularea cisticului;A. punctia directa a CBP;B. punctia veziculara;C.cateterizarea papilei dupa duodenotomie;D.



transparietohepatic.E.

(pag. 2049)

C2517177. Echografia preoperatorie in icterul mecanic are urmatoarele avantaje:poate inlocui colangiografia intraoperatorie;A. este o metoda neinvaziva;B. ofera date dinamice asupra sfincterului Oddi;C.poate evita coledocotomiile exploratorii "albe";D.are rezultate reproductibile.E.

(pag. 2050)

C2517178. Explorarea instrumentala a CBP se poate realiza pe urmatoarele cai:transcistica;A. transparietohepatica;B. transomfalica;C.transcoledociana;D.transpapilara.E.

(pag. 2050)

C2517179. Avantajele coledocoscopiei in icterul mecanic sunt:vizualizeaza direct lumenul CBP;A. costul redus;B. monitorizeaza inlaturarea obstacolului;C.riscul lezarii CBP este redus;D.poate aprecia anomaliile de dinamica oddiana.E.

(pag. 2050)

C2517180. Caracteristicile icterului neoplazic sunt:este precedat de prurit;A. este nedureros;B. se instaleaza rapid;C.se instaleaza lent progresiv;D.este afebril.E.

(pag. 2050)

C2517181. Caracteristicile icterului litiazic sunt:este precedat sau insotit de colica;A. este precedat sau insotit de febra;B. este nedureros;C.se instaleaza lent progresiv;D.se insoteste de fenomene alergice.E.

(pag. 2050)

C2517182. Caracteristicile icterului parazitar sunt:se insoteste de fenomene alergice;A. se insoteste de hepatomegalie asimetrica;B. este intotdeauna dureros;C.este nedureros;D.prezenta hepatomegaliei este exclusa.E.

(pag. 2050)

C2517183. Complicatiile infectioase ale icterului mecanic sunt reprezentate de:



angiocolita;A. colecistita cronica;B. fistulele bilio-digestive;C.colecistita acuta;D.intoxicatia nervos-centrala.E.

(pag. 2051)

C2517184. Urmatoarele afirmatii despre ciroza biliara sunt adevarate:apare dupa episoade icterice repetate;A. apare dupa ictere prelungite;B. se insoteste de fibroza centrolobulara;C.se insoteste de insuficienta hepatica;D.apare imediat dupa debutul icterului.E.

(pag. 2051)

C2617185. Ecografia abdominala simpla poate evidentiasepturi si cuduri veziculareA. imagini aerice in grosimea peretilor colecistului in colecistitele acuteB. formatiune ecogena cu con de umbra posterior (calcul)C.ulcerul duodenal penetrant in caile biliareD.malformatiile arterio-venoase din peretii colecistuluiE.

(pag. 1917)

C2617186. Colangiografia intravenoasa este contraindicata incolecistita acutaA. pancreatita acutaB. insuficienta hepaticaC.intoleranta la compusi iodatiD.antecedentele de icterE.

(pag. 1917)

C2617187. Diagnosticul diferential al colicii biliare se face cuperiartrita scapulo-humeralaA. cardiopatia ischemicaB. insuficienta cardiaca stangaC.dispragia intermitenta tip OrtnerD.colica renala stangaE.

(pag. 1918)

C2617188. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la colecistita acuta sunt adevaratedebuteaza printr-o colica biliara prelungitaA. apare cam la o cincime din bolnavii cu litiaza vezicularaB. tratamentul este interventia chirurgicala in urgenta imediataC.administrarea antibioticelor este contraindicataD.iradierea epigastrica a durerii sugereaza concomitenta unui ulcer gastric perforatE.

(pag. 1918)

C2617189. Complicatiile litiazei biliare cuprindcolecistita acutaA. fistula biliaraB. ileusul biliarC.agenezia biliaraD.



malignizareaE.

(pag. 1920)

C2617190. Dupa Ducci, icterele se clasifica inprehepaticeA. colestaticeB. hepaticeC.viraleD.posţepaticeE.

(pag. 2045)

C2617191. Cauzele congenitale de icter sunt:stenozele oddiene functionaleA. atrezia cailor biliareB. compresiile extrinseci prin stenoza congenitala de pilorC.chisturile de canal hepato-coledocD.colangioame intrahepaticeE.

(pag. 2046)

C2617192. In icter cu valorile bilirubinemiei de peste 3 mg/ml nu se poate efectuacolangiografia oralaA. ERCPB. colangiografie transomfalohepaticaC.colangiografie transparietohepaticaD.colangiografie intravenoasaE.

(pag. 2048)

C2617193. La bolnavul icteric, examenul obiectiv poate evidentiafrecvent splenomegalieA. hepatomegalia este frecventa, ficatul fiind sensibil si cu margine rotunjitaB. colecistul palpabil in cancerele cefalo-pancreaticeC.impastare epigastrica cu iradiere in lomba stangaD.circulatie colaterala pe flancuriE.

(pag. 2048)

C2617194. Dintre explorarile radioizotopice la bolnavul cu icter se recomandahepatoscintigrama cu 99 TcA. colangiopancreatografia cu 140 SeB. colescintigrama cu HIDA sau PIPIDA 131C.splenoportografia cu 91 ToD.scintigrafia portala cu PitometadionE.

(pag. 2049)

C2617195. Colangiografia intraoperatorie se poate face prinpunctia colecistului - colecistocolangiografieA. punctia hepatica trans sau extra peritonealaB. punctia directa a CBPC.incanularea cisticuluiD.punctia splineiE.

(pag. 2049)

C2617196. Coloratia galbena a tegumentelor poate aparea in



carotenodermieA. xantelasmaB. hemocromatozaC.dislipidemiiD.ingestie de picratiE.

(pag. 2050)

C2617197. Care din urmatoarele afirmatii este adevarataCiroza biliara secundara poate aparea dupa episoade icterice repetate sau dupa icter prelungitA. In ciroza biliara secundara apare mai ales fibroza periportalaB. sindromul hipercolalemic este cu atat mai pronuntat cu cat icterul este mai vechi, distal si completC.sindromul imunoalergic poate aparea in icterul parazitarD.in colangita intrahepatica pot aparea manifestari de recto-colita ulcero-hemoaragicaE.

(pag. 2047)

C2617198. Complicatiile icterului mecanic suntangiocolitaA. colecistita acutaB. ciroza biliaraC.intoxicatia nervos-centralaD.hemolizaE.

(pag. 2051)

C2617199. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la angiocolita sunt adevaratese manifesta prin triada CharcotA. evolutia fara tratament este gravaB. tratamentul chirurgical este amanat pana la ameliorarea starii bolnavuluiC.decompresiunea biliara este contraindicata in caz de insuficienta hepaticaD.angiocolita ictero-uremigena raspunde favorabil la tratamentul antispasticE.

(pag. 2051)

C2817200. Urmatoarele informatii referitoare la icterul mecanic sunt adevarate:apare la valori ale bilirubinei mai mari de 1,5mg/100mlA. apare la valori ale bilirubinei mai mari de 2,5mg/100mlB. beneficiaza cu rare exceptii de tratament chirurgicalC.nu reprezinta o urgenta medico-chirurgicalaD.este icterul generat de obstructia fluxului biliar la diferite niveluriE.

(pag. 2044)

C2817201. Icterele se clasifica astfel:hepaticeA. hemoliticeB. toxiceC.obstructiveD.pseudo-obstructiveE.

(pag. 2045)

C2817202. In functie de nivelul la care este localizat procesul obstructiv, obstructia biliara poate fi:postoddianaA. intrahepaticaB. hilaraC.pedicularaD.



duodenalaE.

(pag. 2046)

C2817203. Urmatoarele afectiuni pot fi cauze congenitale de ictere mecanice:agenezia cailor biliareA. traumatisme hepaticeB. atrezia de cai biliareC.scleroze de cai biliareD.colestaza intrahepatica idiopaticaE.

(pag. 2046)

C2817204. In icterul mecanic neoplazic debutul se face astfel:progresivA. recurentB. cu pruritC.cu scadere ponderalaD.brutalE.

(pag. 2047)

C2817205. Urmatoarele tipuri de colangiografii se pot efectua pentru diagnosticul icterelor mecanice, cu exceptia:

transparietohepaticaA. oralaB. intravenoasa la bilirubinemie>2.5mg/dlC.transomfalohepaticaD.endoscopica retrogradaE.

(pag. 2048)

C2817206. Urmatoarele afectiuni reprezinta complicatii infectioase ale icterului mecanic:angiocolitaA. ciroza biliara secundaraB. colecistita acutaC.colecistita cronicaD.pancreatita acutaE.

(pag. 2051)

C2817207. Urmatoarele drenaje biliare sunt externe:coleciso-gastro anastomozaA. coledoco-duodeno anastomozaB. trans-parieto-hepaticC.transcoledocianD.transomfalicE.

(pag. 2052)

C2817208. Urmatoarele drenaje biliare sunt interne:coleciso-gastro anastomozaA. coledoco-duodeno anastomozaB. trans-parieto-hepaticC.transcoledocianD.transomfalicE.

(pag. 2052)


chirurgicale_part2

Documents

Transcript of chirurgicale_part2