Exista un drog mai periculos decat heroina, cocaina sau amfetaminele la un loc. El omoara mai multi oameni, ruineaza mai multe vieti, destrama mai multe familii, distruge mai multe cariere profesionale, risipeste mai multi bani si determina mai multe boli decat celelalte droguri la un loc. O treime din toate cazurile evitabile de moarte sunt asigurate de consumul de alcool. Multe dintre victimele zeului acestui secol, numit automobil, care au ajuns sa fie mai numeroase decat cele ucise in ultimul Razboi mondial, se datoreaza conducerii sub influenta alcoolului.

Putem spune ca alcoolul este o endemie, o plaga a societatii, a lumii de astazi. Aproximativ 7 adulti din 10 sunt bautori si cel putin unul dintre ei devine alcoolic. Alcoolismul este o boala; aceasta boala este primara, progresiva, incurabila - desi alcoolicul poate fi recuperat prin eforturi complexe, profesionale cu o singura conditie majora: sa nu se mai atinga de bautura, si fatala daca abstinenta totala nu este realizata. 

Este consumul moderat de alcool daunator sanatatii ??? Unele studii medicale au demonstrat faptul ca un consum moderat de alcool (nu mai mult

de o bautura pe zi pentru femei sau 2 bauturi pe zi pentru barbati), poate avea anumite beneficii, precum scaderea riscului de aparitie a bolii cardiace sau a accidentului vascular cerebral. Conceptia unor persoane ca ceea ce face bine in cantitati mici e si mai bun in cantitati mari, nu este valabila in acest caz. Consumul zilnic a mai mult de 1-2 bauturi, poate avea mai multe efecte negative dacat beneficii. Acest lucru poate agrava boala cardiaca (apare insuficienta cardiaca), poate precipita un accident vascular cerebral sau poate agrava alte afectiuni, precum bolile de ficat. 

In cazul anumitor persoane chiar si consumul moderat de alcool, poate prezenta anumite riscuri, legate fie de anumite accidente care pot aparea secundar consumului de alcool sau in unele cazuri chiar al aparitiei cancerului. Trebuie sa mentionam ca in cazul acestor persoane, orice cantitate de alcool poate fi considerata potential periculoasa (toleranta scazuta la alcool). 

Datorita efectelor sale initiale, euforizante, dezinhibante si relaxante, alcoolul este folosit pe scara larga, individual in familie si in societate. Mese festive, afaceri, dineuri, petreceri, ceremonii, aniversari sunt tot atatea ocazii pentru a face sa curga bauturile alcoolice.

Oamenii cauta tot felul de motive ca sa bea : cand este cald, ca sa se racoreasca, cand este frig, ca sa se incalzeasca, cand sunt fericiti, ca sa sarbatoreasca, cand sunt suparati, ca sa isi inece amarul, etc. Realitatea cruda este ca alcoolul nu rezolva nici una dintre aceste probleme reale, ci ofera doar iluzia rezolvarii lor. El are proprietateta de a afecta creierul si astfel riscul dependentei si al abuzului pandeste in orice moment.

Substanţele organice moleculare cărora conţin una sau mai multe grupe hidroxil OH, legate de restul de hidrocarbură, se numesc alcooli.

Etanolul sau alcoolul etilic, C2H5-OH e cunoscut în întreaga lume sub numele alcool. Din antichitate şi până astăzi este constituentul esenţial al tuturor băuturilor alcoolice.

Etanolul se obţine,din cele mai vechi timpuri şi până astăzi, prin fermentaţia alcoolică a compuşilor dulci (zaharide) din fructe sau din melasă, sub acţiunea unor ciuperci (Saccharomyces cerevisiae).

Alcoolul etilic, C2H5OH, este un lichid incolor, cu gust intepator, arzator. El deprima activitatetea sistemului nervos central si periferic. Masurile obisnuite cu care se consuma bauturile alcoolice (halba, paharul) contin circa 16 grame alcool pur si necesita mai mult de o ora pentru metabolizarea prin oxidare el nefiind un aliment, ci un drog; acesta strabate rapid orice mucoasa sau membrana si difuzeaza rapid in tot organismul, in torentul sangvin si in creier. Corpul il trateaza ca pe un toxic eliminandu-l cu o viteza constanta si maxima, recunoscandu-l ca indizirabil. O zecime se elimina prin rinichi, transpiratie si respiratie.

CnH2n+1OH

- OH Grupa funcţională hidroxilGrupa de atomi care determină

proprietăţile chimice caracteristice.

Din punct de vedere fizic alcoolul etilic în stare pură este un lichid incolor, inflamabil, cu punctul de fierbere la 78,3° C şi se solidifică la -114,1şi se solidifică la -114,1ooC,C, cu gust amar, care arde cu flacăra albastră.

Alcoolul metilic se obţine prin distilarea lemnului din care se mai numeşte şi alcoolul de lemn. Este o substanţă otrăvitoare care, atunci cînd este înghiţită, produce orbirea apoi moartea. Se foloseşte ca solvent precum şi pentru prepararea altor compuşi organici.

Alcoolul efecutează creierul intervenind în activitatea centrilor care coordonează echilibrul,

percepţia, vorbirea si gîndirea.

Alcoolul produce dificultăţi în vorbire şi erori în procesul de gîndire.

Alcoolul incetineste functionalitatea sistemului nervos central; alcoolul blochează o parte din mesajele care ar trebui sa ajungă la creier alterand astfel percepţiile, emoţiile, mişcare, vederea şi auzul persoanei.

Celulele nervoase nu se restabilesc. Celulele nervoase nu se regenerează.

La fiecare consum puternic de alcool se distrug cateva mii de celule.

Tulburările cerebrale apar la unii pacienti într-o măsură mai acentuată, sub formă de convulsii.

PERSOANĂ CARE NU A CONSUMAT ALCOOL

A CONSUMAT ALCOOL TIMP DE 17 ANI

Consumarea alcoolului în cantităţi mari măreşte riscul apariţiei cancerului gurii, limbii, faringelui, laringelui şi al esofagului.

Probabil datorită acţiunii sale iritante bolile ficatului cauzate de excesul de alcool includ inflamarea ficatului, hepatita, ciroza şi cancerul ficatului.

Alcoolul măreşte riscul apariţiei bolilor de inima şi determină creşterea presiunii sîngelui. Alte afectiuni cauzate de abuzul de alcool includ: gastrita, pancreatita, neurita (afecţiuni nervoase) si ulcerul digestiv.

Alcoolul consumat de către o femeie în timpul sarcinii poate afecta negativ fătul, determinînd frecvent greutate scăzută la naştere

şi în unele cazuri malformaţii congenitale sau retard mental.

Femeilor însărcinate li se recomandă abstinenţă de la alcool. Expunerea fătului la alcool poate genera anomalii la naştere cunoscute sub numele de Sindromul Fetal Alcoolic (SFA).

Alcoolul afectează capacitatea de a primi destul oxigen şi elemente nutritive a bebeluşului.

Sexul masculin constituie un factor de risc pentru consumul crescut de alcool. Cu cat varsta la care se incepe consumul de alcool este mai mica cu atat sansele de a se ajunge la abuz si alcoolism sunt mai mari. De asemenea, factorii sociali au o mare influenta asupra consumului de alcool

Consumul excesiv de alcool dăunează grav sănătăţii, fiind corelat

cu 80% dintre cazurile de sinucidere, 50% din crime, 30% dintre accidentele rutiere fătale şi 15% din cazurile de înec. De asemenea este unul dintre factorii de divorţ (unul din trei cazuri).