Cheltuieli publice pentru securitate sociala

10
Tema 12. Cheltuieli publice pentru securitate socială Securitatea socială constituie o componentă inportantă a politicii sociale a unui stat prin care se urmăreşte susţinerea unor categorii sociale prin acordarea de pensii, alocaţii, indemnizaţii, ajutoare, compensaţii. În conformitate cu practicile internaţionale sistemul securităţii sociale a unui stat include : 1. asigurările sociale ; 2. asistenţa socială ; 3. asigurările medicale ; 4. alte cheltuieli privind securitatea socială. Asigurările sociale constituie relaţii social economice, prin intermediul cărora, în procesul repartiţiei PIB se formează, se repartizează şi se utilizează fonduri băneşti necesare ocrotirii cetăţenilor în caz de incapacitate temporară sau permanentă de muncă. Conform “Legii privind sistemul public de asigurări sociale” asigurările sociale reprezintă un sistem de protecţie socială a persoanelor asigurate prin acordarea de pensii, indemnizaţii, ajutoare pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi refacerea

description

Cheltuieli publice pentru securitate sociala

Transcript of Cheltuieli publice pentru securitate sociala

Tema 7

Tema 12. Cheltuieli publice pentru securitate social

Securitatea social constituie o component inportant a politicii sociale a unui stat prin care se urmrete susinerea unor categorii sociale prin acordarea de pensii, alocaii, indemnizaii, ajutoare, compensaii. n conformitate cu practicile internaionale sistemul securitii sociale a unui stat include:

1. asigurrile sociale;

2. asistena social;

3. asigurrile medicale;

4. alte cheltuieli privind securitatea social.

Asigurrile sociale constituie relaii social economice, prin intermediul crora, n procesul repartiiei PIB se formeaz, se repartizeaz i se utilizeaz fonduri bneti necesare ocrotirii cetenilor n caz de incapacitate temporar sau permanent de munc.

Conform Legii privind sistemul public de asigurri sociale asigurrile sociale reprezint un sistem de protecie social a persoanelor asigurate prin acordarea de pensii, indemnizaii, ajutoare pentru prevenirea mbolnvirilor i refacerea capacitii de munc i constituie o component a sistemului de securitate social a cetenilor.

Asigurrile sociale de stat au la baz urmtoarele principii:

1) principiul egalitii, care asigur tuturor participanilor la sistemul public de asigurri sociale (contribuabili i beneficiari ) un tratament nediscriminatoriu n ceea ce privete drepturile i obligaiile prevzute de lege;

2) principiul obligativitii. Persoanele fizice i cele juridice sunt obligate s participe la formarea fondurilor asigurrilor sociale prin plata contribuiilor de asigurri sociale, iar drepturile de asigurri sociale se exercit corelativ cu ndeplinirea acestor obligaii;

3) principiul repartiiei, potrivit acestui principiu fondurile de asigurri sociale se distribuie pentru plata obligaiilor ce revin sistemului public de asigurri sociale, conform legii;

4) principiul autonomiei, conform cruia sistemul public de asigurri sociale se administreaz de sine stttor, pe baza legii;

5) principiul personalitii. Potrivit acestui principiu pensile, indemnizaiile, i alte drepturi de asigurri sociale nu pot fi cedate nici total nici parial, fiind un drept personal.

Dreptul la asigurri sociale este garantat de stat i se realizeaz prin sistemul public de asigurri sociale, care este gestionat de Casa Naional de Asigurri Sociale. Veniturile, cheltuielile i rezultatele financiare ale sistemului public de asigurri sociale sunt reflectate n bugetul asigurrilor sociale de stat.

Bugetul asigurrilor sociale de stat este un plan financiar anual, care reflect constituirea, repartizarea i utilizarea fondurilor bneti ale sistemului de asigurri sociale.

Veniturile bugetului asigurrilor sociale de stat includ: cotizaiile de asigurri sociale obligatorii, amenzi i penaliti, donaii interne i externe, venituri din activitatea comercial i editorial, dobnzi, alocaii speciale din BL.

Veniturile acumulate n fondul BASS se repartizeaz pe urmtoarele fonduri de cheltuieli:

1. fondul de pensii i indemnizaii;

2. fondul de protecie a familiilor cu muli copii;

3. fondul de asigurare mpotriva accidentelor de munc i a bolilor profesionale;

4. fondul de omaj;

5. fondul de asigurare social a salariailor;

6. fondul de rezerv - are menirea de a asigura stabilitate n cazul unor deficiene n sistemul de pensii.

Conform legislaiei n vigoare n RM exist urmtoarele forme de asigurare a populaiei:

1. Din fondul de pensii i indemnizaii se asigur:

- pensia pentru limita de vrst se acord persoanelor care au atins vrsta de pensionare i au realizat o vechime minim de munc;

- pensia de invaliditate se stabilete persoanelor care i-au pierdut capacitatea de munc total sau parial n rezultatul traumelor sau a mbolnvirilor obinute n timpul muncii. Pensiile se stabilesc n funcie de gradul de invaliditate;

- pensia de urma se pltete persoanelor care i-au pierdut ntreintorul n urma unei traume de serviciu sau n urma mbolnvirilor generale;

- pensia pentru vechime n munc se acord unor categorii de lucrtori care sunt ocupai la lucrri, efectul crora contribuie la pierderea capacitii profesionale de munc pn la atingerea vrstei de pensionare (lucrtorii din aviaie, militarii).

Din acest fond se mai pltesc: pensii deputailor, pensii funcionarilor publici, pensii militarilor n termen, alocaii sociale, alocaii lunare de stat invalizilor de rzboi, participanilor la al II Rzboi Mondial i familiilor lor, compensaii nominative pentru unele categorii de populaie.

Formele de protecie a cetenilor asigurate din fondul de protecie a familiilor cu copii, fondul de omaj, fondul de asigurare mpotriva accidentelor de munc i a bolilor profesionale, fondul de asigurare social a salariailor i fondul de rezerv se prezint n schema 1.

Schema1. Formele de protecie a cetenilor prin asigurri sociale

Asisten social - component a sistemului naional de protecie social, n cadrul cruia statul i societatea civil se angajeaz s previn, s limiteze sau s nlture efectele temporare sau permanente ale unor evenimente considerate drept riscuri sociale (boal, accidente, disabilitate, mbtrnire, deces, maternitate, omaj, inadaptare social etc.).

n RM asistena social se ntemeiaz pe baza urmtoarele principii: Recunoaterea independenei i autonomiei personalitii, respectarea demnitii umane;

Universalitatea dreptului la asisten social, garantarea accesibilitii acesteia;

Responsabilitatea personal a beneficiarului de asisten social; Solidaritatea social;

Parteneriatul social ca mijloc de realizare i evaluare a msurilor de asisten social;

Flexibilitatea msurilor de asisten social, aducerea lor n concordan cu necesitile reale ale persoanei sau ale familiei n dificultate.

De asisten social beneficiaz persoanele i familiile care, din cauza unor factori de natur economic, fizic, psihologic sau social, nu au posibilitate s i asigure un nivel decent de via, i anume:

a) copiii i tinerii ale cror sntate, dezvoltare i integritate fizic, psihic sau moral snt prejudiciate n mediul n care locuiesc;

b) familiile care nu i ndeplinesc n mod corespunztor obligaiile privind ngrijirea, ntreinerea i educarea copiilor;

c) familiile fr venituri sau cu venituri mici;

d) persoanele fr familie, care nu pot gospodri singure, care necesit ngrijire i supraveghere sau snt incapabile s fac fa nevoilor sociomedicale;

e) copiii cu disabiliti pn la vrsta de 18 ani;

f) familiile cu muli copii;

g) familiile monoparentale cu copii, persoanele vrstnice, persoanele su disabiliti

h) alte categorii de persoane i familii aflate n dificultate.

n Republica Moldova asistena social se acord sub form de:

a) prestaii n bani (alocaii, compensaii, indemnizaii, ajutoare etc.) sau prestaii n natur;

b) servicii sociale. n categoria serviciilor sociale se includ serviciile acordate n instituiile specializate (centrele sociale de zi sau de noapte, azilurile pentru btrni, centrele de reabilitare, protezare i recuperare), plasarea n instituiile de asisten social, serviciile acordate de ctre seciile de deservire social la domiciliu, examinarea la domiciliu de ctre consiliile de expertiz medical a vitalitii.

c) gratuiti sau reduceri la procurarea unor bunuri sau la plata unor servicii curente ce in de locuin;

d) scutiri sau reduceri de impozite. Aciunile de asisten social se finaneaz din urmtoarele surse: bugetul de stat, bugetele unitilor administrativ-teritoriale, fondul republican i fondurile locale de susinere social a populaiei, donaii, sponsorizri, precum i din contribuiile beneficiarilor de asisten social.

Asigurrile i asistena social stimuleaz reproducia social, contribuie la progresul economiei naionale, la dezvoltarea aciunilor social-culturale i la meninerea i creterea capacitii de munc a populaiei.

Surse bibliografice:

1. Legea privind sistemul public de asigurri sociale nr.489 XIV din 8 iulie 1999;

2. Legea privind pensiile de asigurri sociale de stat nr.156-XIV din 14 octombrie 1998;

3. Legea Bugetului Asigurrilor Sociale de Stat pe anul 2005;

4. Nichitina L. - . Chiinu 2003;

5. Legea asistenei sociale nr.547 din 25 decembrie 2003.

Bugetul asigurrilor sociale de stat

Fondul de pensii i ndemnizaii

Pensia pentru limita de vrst;

Pensia de invaliditate;

Pensia de urma;

Pensia pentru vechime n munc;

Alocaii sociale

Fondul de omaj

Ajutor de omaj;

Acordarea burselor pentru omeri;

Cheltuieli pentru: instruirea profesional a omerilor i crearea locurilor de munc.

Fondul de asigurare social a salariailor

ndemnizaia pentru incapacitatea temporar de munc, ndemnizaii n caz de sarcin i luzie, indemnizaii pentru nmormntare.

Fondul de protecie a familiilor cu muli copiii

ndemnizaia unic la naterea copilului, pentru ngrijirea copiilor pn la vrsta de 3 ani i a copiilor cu vrst ntre 3 i 16 ani.

Fondul de asigurare mpotriva accidentelor i a bolilor profesionale

ndemnizaia de invaliditate;

Indemnizaia pentru transferul la alt loc de lucru;

Indemnizaia pentru incapacitate temporar de munc.

Fondul de rezerv

Este destinat pentru acoperirea deficienelor n sistemul de pensii.