Programe de cheltuieli publice privindbunăstarea socială

CURS 10PROF.UNIV.DR. ANDREEA STOIAN

DEPARTAMENTUL DE F INANȚE Ș I CEFIMO

ASE BUCUREȘTI

Statistici, Barr (1992)

Statul bunăstare”Statul providenţă” (welfare state) este reprezentat de modul de organizare aunei societăţi care garantează membrilor un minim de protecţie socială şisecuritate economică cu ajutorul unei redistribuiri a impozitelor şi contribuţiilorsociale.

Principalele direcţii în care acţionează statul providenţă:◦ -garantarea unui venit minim, indiferent de mărimea pieţei şi de forma de

proprietate;

◦ -diminuarea ariei de nesiguranţă şi punerea în gardă a indivizilor şi familiilorlor în înfruntarea unor situaţii determinate de boli, bătrâneţe, şomaj;

◦ -asigurarea pentru toţi membrii societăţii a unor standarde mai bune de viaţă.

Cheltuieli publice pentru educațieMotivație

Productivitate

Responsabilitate socială

Redistribuire

Eșecul pieței creditului pentru

educație

Creșterea calității capitalului uman

Creșterea gradului de responsabilitate

socială și politică

Reducerea gradului de criminalitate

Îmbunătățirea stării de sănătate

Cheltuielile pentru educațieFactori de influență

Demografici

Economici

Sociali

Politici

Cheltuielile pentru educațieSurse de finanțare

Bugetul public

Populația

Companiile private

Sponsorizări, donații

Resurse externe

Parteneriat public-privat

Furnizarea publică a serviciilor de educație și efectul de evicțiune

Finanțarea serviciilor de educație prin sistemul cupoanelor (vouchers)

Performanțe în educație, HDR 2016

Obiectivele europene în educație 2020Education and Training Monitor 2016

Cheltuielile publice pentru educație, 2014Education and Training Monitor 2016

Cheltuielile publice pentru educație-clasificație economică, 2014Education and Training Monitor 2016

Cheltuielile publice pentru educație-nivel, 2014Education and Training Monitor 2016

Indicele de preț pentru servicii educaționale, 2014Education and Training Monitor 2016

Cheltuielile gospodăriilor destinate educației din total cheltuieli publice pentru educație, 2014Education and Training Monitor 2016

Cheltuielile publice pentru sănătateTendință și factoriPrezintă o tendinţă de creştere datorită unor factori, precum:

creşterea numărului populaţiei,

modificarea structurii demografice,

accentuarea factorilor de risc,

apariţia unor noi tipuri de îmbolnăviri,

Creşterea costului prestaţiilor medicale

Creşterea duratei medii de viaţă

Cheltuielile publice pentru sănătateDestinație

Întreţinerii şi funcţionării instituţiilorsanitareFinanţării unor acţiuni de prevenire a îmbolnăvirilor, evitare a accidentelor şi de educaţie sanitarăInsituţii medicale de stat şi private

Sisteme de finanțare a sănătățiiSistemul german (Bismark)Se bazează pe cotizaţii obligatorii suportate atât de salariaţi, cât şi de întreprinderiCotizaţiile sunt mobilizate de instituţii speciale (case de asigurări)Pacienţii nu plătesc nimic pentru consultaţii, tratamente etc.Raportul dintre finanţarea publică şi cea pe bază de cotizaţii: 25-75%Germania, Belgia, Luxemburg, Olanda, Franţa, Austria

Sisteme de finanțare a sănătățiiSistemul englezOferă îngrijiri medicale gratuite pentru toţi indivizii

Sistem bazat pe resursele financiare provenite din impozite

Pacienţii nu plătesc nimic, dar au obligaţia de a se înscrie la un medic care primeşte remuneraţia de la Sistemul Naţional de Sănătate

Finanţarea bugetară: 85%, restul se suportă din alte fonduri sau de către pacienţi (medicamentele)

Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia, Grecia, Italia, Canada, Marea Britanie

Sisteme de finanțare a sănătățiiSistemul americanAsigurarea sănătăţii se realizează într-o mare măsură prin intermediul pieţei, prin asigurările

private de sănătate

aceste sume nu sunt considerate obligatorii

Se caracterizează prin asigurări individuale pe baze contractuale

Acordarea serviciilor medicale se face prin sistem privat, orientat, în mod predominant, spre profit

Este un sistem orientat excesiv către intervenţii pentru afecţiuni acute, în defavoarea celor profilactice

Statul american finanţează două programe în domeniul sănătăţii:

MEDICARE: destinat persoanelor în vârstă de peste 65 de ani şi celor aflaţi în incapaciattede muncă

MEDICAID: pentru persoane cu venituri sub pragul sărăciei

Sisteme de finanțare a sănătățiiRomânia◦Fondul de asigurări sociale pentru sănătate: 80% din cheltuielile publice pentru sănătate

◦Bugetul public: finanţează cheltuielile curente ale unor unităţi sanitare

◦Agenţii economici◦Cheltuielile populaţiei◦Organizaţii neguvernamentale (Banca Mondială etc.)

Performanțe în sănătate, HDR 2016

Personal implicat în serviciile de asistență medicală, 2014Eurostat

Speranța de viață la naștere, 2002-14Eurostat

Speranța de viață la naștere, 1980-2014Eurostat

Cheltuielile pentru sănătate, 2014Eurostat

Cheltuieli pentru sănătate în funcție de sursa de finanțare, 2014Eurostat

Cheltuielile pentru sănătate în funcție de program, 2014Eurostat

Cheltuieli publice pentru securitate socială

Securitatea socială cuprinde un ansamblude prestaţii care asigură individului şifamiliei un venit minim şi îl protejează înfaţa unor evenimente considerate a firiscuri sociale şi care acţionează negativasupra nivelului de trai.

Riscuri socialeRiscuri fizice: care afectează parţial sau totalcapacitatea de muncăRiscuri economice: care împiedică o persoană săexercite o activitate producătoare de venit –şomajulRiscuri sociale propriu-zise: care afectează în modsubstanţial veniturile persoanelor – cheltuielilemedicale

Mecanisme financiare pentru realizarea securității sociale◦Plata unor cotizaţii pentru constituirea fondurilorsecurităţii sociale

◦Activitatea de asigurare a securităţii sociale are la bazăprincipiul mutualităţii, solidarităţii, echităţii şi asigurării

◦Universalizarea acordării ajutoarelor sau prestaţiilorsociale

◦Existenţa unor instituţii si în sectorul privat care furnizeazăprestaţii sau servicii sociale

◦Existenţa sau nu a unui venit minim garantat

Programe de cheltuieli pentru securitate socialăSOCIALE

Combaterea sărăciei

Ajutorareapersoanelor cuhandicap, a familiilorcu mulţi copii etc.

ECONOMICE

Reducerea șomajului

Măsuri de stimulare a muncii, în general

Cheltuielile pentru ajutorul de șomajAJUTOR DE ȘOMAJ

Formă de susţinere materială apersoanelor peste o vârstă stabilitălegal, care nu exercită o muncăretribuită sau nu sunt lucrătoriindependenţiSe acordă dintr-un fond financiar

constitui din contribuţii obligatoriiale salriaţilor şi patronilor, dinsubvenţii alocate din fonduribugetare

ASIGURARE DE ȘOMAJ

Protejează indivizii împotriva pierderii unui anumit nivel al veniturilor şi asigură o anumită rată de înlocuire a salariului anterior

Se finanţează din cotizaţii plătite de salariaţi şi patroni

Se acordă în raport de nivelul salariului avut anterior, de perioada lucrată şi de cea de contribuţie

Politici sociale pentru șomeriMĂSURI PASIVE

acordarea deasigurări pentruşomeri sau alocaţii

MĂSURI ACTIVE

creare de noilocuri de muncăsau acordarea defacilităţi celor careangajează şomeri

Cheltuielile pentru asistență socialăCuprind acţiunile întreprinse de societate pentruocrotirea şi susţinerea materială a familiilor şi persoanelorîn vârstă şi fără venituri, a săracilor, a persoanelorhandicapate, invalizilor, foştilor combatanţi, aemigranţilor, refugiaţilor, vagabonzilor

alocaţii pentru copii, pentru soţia (soţul) care estesingur(ă) şi creşte un copil, bătrâni, persoane defavorizate(invalizi de război, văduve, orfani etc.)

Cheltuieli pentru protecție socială, 2003-13Eurostat

Structura cheltuielilor pentru protecție socială, UE-28, 2012Eurostat

Cheltuielile pentru asigurările sociale de stat, 2013Eurostat