Charles-Louis de Secondat, Baron de La Brde et de Montesquieu(n.18 ianuarie1689; d.10 februarie1755), de regul menionat doar caMontesquieu, s-a nscut n castelul din la Brde, lngBordeaux, ntr-o familie de magistrai aparinnd micii nobilimi.[1]A fost una din cele mai complexe i importante figuri aleiluminismuluifrancez.A activat n calitate de consilier (1714) n parlamentul de la Bordeaux, devenind preedintele acestuia (1716-1728) dup moartea unuia din unchii si, cruia i-a motenit titlul i funcia. n1728, a devenit membru alAcademiei Franceze.Opera sa major,Scrisori persane(1721), profund alegorie a dragostei, moralei, politicii i religiei[2], s-a bucurat de un succes imens i imediat. Cartea este conceput sub forma unei colecii de scrisori, despre care se presupune a fi fost scrise de cltori nPersiai de prietenii acestora dinEuropa. Aici, autorul a satirizat i a criticat instituiile franceze.n calitate de teoretician, a scris n1734o disertaie istoric tiinific asupra nfloririi i decderiiRomei,Considrations sur les causes de la grandeur des Romains et de leur dcadence(Consideraii asupra cauzelor mreiei i decadenei romanilor), n care afirm c Romaa oferit spectacolul unei fascinante pervertiri a firii umane, al unei patologii la care republicile sunt extrem de vulnerabile.[3]Spiritul legilor(1748), debuteaz cu o scurt discuie desprelegin general. n cartea I, Capitolul III, susine c legea n general este raiunea omeneasc n msura n care ea guverneaz toate popoarele de pe pmnt iar legile politice i civile ale fiecrui popor nu trebuie s fie dect cazuri particulare la care se aplic aceast raiune omeneasc.[4]Scopul deliberat a lui Montesquieu n aceast carte este s explice legile umane i legile sociale. Conform lui, tot ceea ce exist are legile sale, Divinitatea are legile sale, lumea material i substanele superioare omului au, la rndul lor, legi proprii. Cartea este un studiu comparativ, concentrat asupra a trei tipuri de guvernare (republic,monarhieidespotism), fiind realizat sub influena ideilor luiJohn Locke.Una din teoriile majore prezentate n lucrare este cea aseparrii puterilor n stat, conform creia puterile guvernului trebuie separate i echilibrate pentru a garanta libertatea individului. Cartea i pstreaz i n prezent importana istoric, fiind una dintre operele care au influenat decisiv elaborareaConstituiei Statelor Unite ale Americii, care, la rndul su, a influenat esenial scrierea a numeroaseconstituiidin multe state ale lumii.