FACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOLGIECatedra de ISTORIE

Planificarea activităţilor didactice de seminar (laborator)

Denumirea disciplinei: Introducere în istoria veche a României Nr.ore/săpt.: 2

Domeniul şi specializarea: Istorie; Istorie, Arheologie, Muzeologie

Anul: I Semestrul: 1

Cadrul didactic (numele şi prenumele): Popa Cristian Ioan

Gradul didacticLector

Titlul ştiinţificDoctorand

Statutul (titular/asociat)

TitularModul de ocupare (norma de bază/cumul/P.O.)

Norma de bază

Nr. crt.

Tematica seminariilor şi bibliografiaNr. ore

Data

1

Introducere în problematica seminariilor- Stabilirea cerinţelor şi a metodei de lucru la seminar;- Stabilirea obiectivelor;- Indicarea bibliografiei.

2

2

Arta paleolitică în România- Periodizarea paleoliticului în România ;- Originea artei paleolitice în Europa centrală şi răsăriteană ;- Arta paleolitică şi epipaleolitică-mezolitică pe teritoriul României ;- Locul artei rupestre paleolitice din România în cadrul picturii paleolitice central şi sud-est europene.Bibliografie:1. C. Chirica, Arta paleolitică în sud-estul Europei, Iaşi, 1997.2. V. Chirica, Amuleta-pandantiv de la Mitoc, jud. Botoşani, în Studii de istorie veche şi arheologie, 33, 2, 1982, p. 3. M. Cârciumaru, Mărturii ale artei rupestre preistorice în România, Bucureşti, 1987.4. M. Cârciumaru, M. Bitiri, Cele mai vechi picturi rupestre paleolitice din România, în Revista Muzeelor şi Monumentelor. Monumente istorice şi de artă, 1, 1980, p. 3-10.5. Vl. Dumitrescu, Arta preistorică în România, Bucureşti, 1974.

2

3 “Revoluţia neolitică”- Definirea noţiunilor de “neolitic” şi de “revoluţie neolitică”.- Diferenţele între epoca epipaleolitică-mezolitică şi cea neolitică. Trăsăturile directoare ale noii epoci (domesticirea animalelor, cultivarea plantelor, apariţia ceramicii).- Rolul factorilor naturali şi climatici în procesul neolitizării.- Problema existenţei unui neolitic aceramic pe teritoriul României.- Când se poate vorbi de primele manifestări de caracter neolitic în România. Neolitizarea spaţiului carpato-dunărean.Bibliografie :1. D. Berciu, Zorile istoriei în Carpaţi şi la Dunăre, Bucureşti, 1966.2. D. Berciu, La izvoarele istoriei, Bucureşti, 1967.3. V. G. Childe, Făurirea civilizaţiei, Bucureşti, 1966.

2

4. M. Ciută, Începuturile neoliticului în spaţiul intracarpatic, Alba Iulia, 2004.5. E. Comşa, Neoliticul pe teritoriul României, Bucureşti, 1987. 6. Vl. Dumitrescu, Al. Vulpe, Dacia înainte de Dromihete, Bucureşti, 1988.7. Fl. Gogâltan, Iluminatul în preistorie. O posibilă abordare, în Viaţă privată, mentalitţi colective şi imaginar social în Transilvania, Oradea-Cluj, 1995-1996, p. 13-23.8. Gh. Lazarovici, Z. Maxim, Gura Baciului. Monografie arheologică, Cluj-Napoca, 1995.

4

Tipuri de aşezări şi locuinţe în preistorieI. Aşezările.- Tipuri de aşezări (luncă, terase, înălţime, peşteră). Specific.- Mod de organizare al unei aşezări neolitice.- Suprafaţa aşezărilor neolitice din România. Posibile evaluări demografice.- Elemente de fortificareII. Locuinţele.- Tipuri principale de locuinţe. Probleme de terminologie: bordei, semibordei / locuinţă adâncită, locuinţă semiadâncită.- Propuneri de reconstituire a locuinţelor neolitice. Parelele etnografice.III. Anexe.- Vetre. Tipuri principale, plasament, funcţionalitate.- Gropi. Tipuri principale, plasament, funcţionalitate.Bibliografie:1. E. Comşa, Unele date despre tipurile de locuinţe din epoca bronzului de pe teritoriul României, în Peuce, X/1, 1991, p. 21-31.2. E. Comşa, Le types d’ habitation de la culture de Vinča sur le teritorie du Banat et en Oltenie, în The Late Neolithic of the Middle Danube region, Timişoara, 1998, p. 51-59.3. I. T. Dragomir, Unele consideraţii cu privire la modul de construcţie al locuinţelor din aşezările Cucuteni-Tripolie, în SCIV, XIII, 2, 1962.4. Vl. Dumitrescu, Hăbăşeşti. Monografie arheologică, Bucureşti, 1954.5. Vl. Dumitrescu, Cu privire la platformele de lut ars ale locuinţelor unor culturi eneolitice, în Acta Musei Napocensis, V, 1968.6. Gh. Lazarovici, Fl. Draşovean, Z. Maxim, Complexul neolitic de la Parţa (III), în Analele Banatului, s. n., III, 1994, p. 106-133.7. Fl. Marinescu, Aşezări fortificate în România, în Studii şi comunicări Sibiu, 14, 1969, p. 18-24.8. S. Marinescu-Bâlcu, Cultura Precucuteni pe teritoriul României, Bucureşti, 1974.9. Z. Maxim, Neo-eneoliticul Transilvaniei, Cluj-Napoca, 1991.10. M. Meşter, Fortificaţii cu şanţ, val şi palisadă din principalele aşezări neolitice din România, în ActaMN, 32/I, 1995, p. 333-349.11. V. Neamţu, Bordei şi semibordei. Mod de locuire în vremea feudalismului timpuriu, în Civilizaţie medievală şi modernă românească, Cluj-Napoca, 1985, p. 64-70.12. I. Paul, Cultura Petreşti, Bucureşti, 1992.13. P. Roman, Cultura Coţofeni, Bucureşti, 1976.

2

5 Fortificaţii hallstattiene în spaţiul intracarpatic al României.- Premizele apariţiei pe teritoriul României a primelor fortificaţii hallstattiene. Pătrunderea în Transilvania a purtătorilor culturii Gáva.- Arie de răspândire.- Terminologie: fortificaţie, fortificaţie de refugiu, aşezare fortificată.- Locuri destinate fortificării.- Elementele defensive ale unei fortificaţii hallstattiene.- Studiu de caz - fortificaţia de la Teleac (elementele defensive – compoziţie, etape

2

de evoluţie a fortificaţiei, relaţia cu aşezarea, datare).- Alte fortificaţii hallstattiene din Transilvania.- Trăsături comune şi particularităţi în construirea fortificaţiilor. - Probleme de datare a fortificaţiilor din spaţiul intracarpatic.- Cauzele ce au determinat sfârşitul fortificaţiilor.- Apartenenţă culturală.Bibliografie:1. V. Vasiliev, I. Al. Aldea, H. Ciugudean, Fortificaţia hallstattiană de la Teleac, Cluj-Napoca, 1991.2. V. Vasiliev, Consideraţii asupra aşezărilor fortificate hallsttatiene din aria intracarpatică a României, în Symposia Thracologica, 7, Tulcea, 1989, p.55-62. 3. V. Vasiliev, Fortifications de refuge et établissements fortifiés du premier âge du fer en Transylvanie, Bucureşti, 1995.

6 Arhitectura militară dacică din spaţiul intracarpatic- Probleme de terminologie: cetate, aşezare fortificată.- Locuri destinate fortificării.- Fortificaţii de tradiţie hallstattiană, cu ziduri din pământ şi piatră.- Fortificaţii cu ziduri din piatră fasonată. Studiu de caz: complexul de cetăţi din munţii Sebeşului ; surse de exploatare a pietrei calcaroase; apropieri şi deosebiri între zidul de tip elenistic şi aşa-numitul zid dacic (murus dacicus).- Fortificaţia de la Piatra Craivii. Particularităţi constructive, rol strategic, datare.- Arhitectura militară dacică în reprezentările de pe Columna Traiană.- Sfârşitul cetăţilor şi aşezărilor fortificate dacice din Transilvania. Cauze.Bibliografie:1. D. Antonescu, Introducere în arhitectura dacilor, Bucureşti, 1984.2. I. H. Crişan, Civilizaţia geto-dacilor, vol. 1-2, Bucureşti, 1993.3. C. Daicoviciu, Cetatea dacică de la Piatra Roşie, Bucureşti, 1954.4. H. Daicoviciu, Dacia de la Burebista la cucerirea romană, Cluj, 1972.5. H. Daicoviciu, Sistemul defensiv al cetăţii dacice de la Costeşti, în Sargetia, XIV, 1979, p. 103-114.6. H. Daicoviciu, şt. Ferenczi, I. Glodariu, Cetăţi şi aşezări dacice din Munţii Orăştiei, Bucureşti, 1989.7. I. Glodariu, Arhitectura dacilor. Civilă şi militară, Cluj Napoca, 1983.8. I. Glodariu, Cariere şi exploatarea pietrei în Dacia preromană, în ActaMN, XXII-XXIII, 1985-1986, p. 91-103.9. I. Glodariu, V. Moga, Cetatea dacică de la Căpâlna, Bucureşti, 1989.10. I. Glodariu, E. Iaroslavschi, A. Rusu, Cetăţi şi aşezări dacice în Munţii Orăştiei, Bucureşti, 1988.11. M. Gumă, A. Rustoiu, C. Săcărin, Raport preliminar asupra cercetărilor arheologice efectuate în cetatea dacică de la Divici între anii 1988-1994. Principalele rezultate, în Cercetări arheologice în aria nord-tracă, I, 1995, p. 401-426.12. V. Haheu, Sisteme de fortificaţii getice. Probleme şi perspective, în Symposia Thracologica, 9, 1992, p. 148-149.13. N. Lupu, Tilişca. Aşezările arheologice de pe Căţănaş, Bucureşti, 1989.14. M. Macrea, O. Floca, N. Lupu, I. Berciu, Cetăţi dacice din sudul Transilvaniei, Bucureşti, 1966.15. V. Moga, Remarques sur le mur de la citadelle dace de Piatra Craivii, în Acta Musei Napocensis, 32/I,1995, p. 145-148.16. V. Moraru, V. Pârvu, Noutăţi la Măgura Călanului, în Sargetia, XXI-XXIV, 1988-1991, p. 643-651.17. V. Moraru, H. Tatu, posibile fortificaţii dacice din val de piatră şi pământ la Pui şi Federi (jud. Hunedoara), în ActaMN, 26-30, I/1, 1989-1993, p. 263-267.18. A. Rustoiu, Observaţii privind tipologia şi cronologia fortificaţiilor daco-getice

2

cu ziduri din piatră nefasonată, în Analele Banatului, II, 1992, p.179-186.

7

Arta geto-dacică- Originile artei geto-dacice.I. Arta metalelor preţioase în sec. IV-III a. Chr.- Stilul animalier.- “Tezaurele” princiare.- Artă şi simbolistică.II. Arta metalelor preţioase în sec. II a. Chr. – I p. Chr.- Artă şi simbolistică.III. Arta obiectelor lucrate din fier.IV. Arta ceramicii.- Elemente decorative incizate şi aplicate.- Ceramica pictată din zona capitalei Sarmizegetusa Regia.- Ceramica pictată din Moldova şi legăturile cu zona est-transilvăneană.Bibliografie:1. I. H. Crişan, Spiritualitatea geto-dacilor, Bucureşti, 1986.2. I. H. Crişan, Civilizaţia geto-dacilor, Bucureşti, 1993.3. G. Florea, O schiţă pentru reconstituirea imaginarului la daci – elemente ale bestiarului real şi fantastic -, în Viaţă privată, mentalitţi colective şi imaginar social în Transilvania, Oradea-Cluj, 1995-1996, p. 56-70.4. G. Florea, Ceramica pictată. Artă, meşteşug şi societate în Dacia preromană (sec. I a. Chr. – I p. Chr.), Cluj-Napoca, 1998.5. R. Florescu, Arta dacilor, Bucureşti, 1993.6. M. Gramatopol, Artă şi arheologie dacică şi romană, Bucureşti, 1982.7. M. Gramatopol, Arta monedelor geto-dacice, Bucureşti, 1997.8. V. Sârbu, G. Florea, Imagine şi imaginar în Dacia preomană, Brăila, 1997.

2

8

Rit şi ritual funerar în lumea geto-dacică- Noţiuni din domeniul funerar (rit, ritual, inventar funerar, ofrandă, cenotaf).- Tipuri de practici funerare în lumea geto-dacică.- Monumente funerare la geto-daci. Mormintele aristocratice.- Inventar funerar.- Autorii antici despre ritul şi ritualul funerar la tracii nordici.- Cronologia monumentelor funerare geto-dacice.- Problema penuriei mormintelor în lumea geto-dacică.Blibliografie:1. D. Ciugudean, H. Ciugudean, Un mormânt de războinic geto-dac la Tărtăria (jud. Alba), în Ephemeris Napocensis, III, 1993, p. 77-79.2. I. H. Crişan, Necropola dacică de la Cugir (jud. Alba), în Apulum, XX, 1980, p. 81-87.3. I. H. Crişan, Spiritualitatea geto-dacilor, Bucureşti, 1986.4. I. H. Crişan, Civilizaţia geto-dacilor, Biblioteca de artă, 519, vol. I, Bucureşti, 1993.5. I. H. Crişan, Civilizaţia geto-dacilor, Biblioteca de artă, 520, vol. II, Bucureşti, 1993.6. A. Rustoiu, Observaţii privind înmormântările tumulare din Dacia preromană (sec. I î. e. n. – I e. n.), în Studii de Istorie a Transilvaniei, I, 1994, p. 33-37.7. V. Sârbu, A. Despre semnificaţia unor gropi din aşezări şi complexe de cult geto-dacice. B. Noi observaţii şi ipoteze privind riturile , ritualurile şi practicile funerare ale geto-dacilor în sec. II î.e.n. - I e.n., în Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos, V-VII, 1988-1989, p. 65-82.8. V. Sârbu, Mormintele tumulare din zona carpato-dunăreană (sec. I î. de Chr.-I d.Chr.), în Istros, VII, 1994, p. 123-159.

2

Monumentul triumfal Tropaeum Traiani.- Evenimentele care au marcat ridicarea monumentului.

2

9

- Tehnici şi materiale de construcţie.- Organizarea elementelor decorative.- Tematica scenelor înfăţişate pe monument.- Importanţa studiului scenelor în reconstituirea unor aspecte din viaţa socială, politică şi militară a Daciei.- Datarea monumentului.Bibliografie:1. J. Baradez, Le tropheé d’Adamclissi témoin de deux politiques et de deux stratégies, în Apulum, IX, 1971, p. 505-522.2. F. B. Florescu, Monumentul de la Adamclisi. Tropaeum Traiani, Bucureşti, 1964.3. A. Rădulescu, Tropaeum Traiani (Monumentul şi cetatea), Bucureşti, 1988.4. M. Sâmpetru, Tropaeum Traiani. II. Monumentele romane, Bucureşti, 1984.

Columna lui Traian- Forul lui Traian. Evenimentele care au marcat ridicarea monumentului.- Probleme de funcţionalitate.- Tehnici şi materiale de construcţie.- Organizarea elementelor decorative.- Tematica scenelor înfăţişate pe monument.- Importanţa studiului scenelor în reconstituirea unor aspecte din viaţa socială, politică şi militară a Daciei.- Datarea monumentului.Bibliografie:1. C. Daicoviciu, H. Daicoviciu, Columna lui Traian, Bucureşti, 1966.2. R. Vulpe, Columna lui Traian, monument al etnogenezei româneşti, 1988.

10

Armata romană în Dacia (Exercitus Daciae)- Participarea armatei romane la cucerirea Daciei.- Organizarea armatei romane din Dacia (Exrcitus Daciae).- Unităţi militare.- Fortificaţii romane (Castre. Tipuri de castre, castrele de legiune şi etapele de evoluţie a acestora; Burguri; Limes-uri. Structură şi rol defensiv).- Rolul armatei în romanizarea Daciei.Bibliografie:1. M. Bărbulescu, Din istoria militară a Daciei romane. Leg. V Macedonica şi castrul de la Potaissa, Cluj-Napoca, 1987.2 D. Benea, Din istoria militară a Moesiei Superior şi a Daciei. Leg. VII Claudia şi Leg. II Flavia, Cluj-Napoca, 1983.3. I. Bogdan-Cătăniciu, Fortifications de terre Trajanes en dacie et dans le nord dela Mésie Inférieure, în ActaMN, 26-30, I/1, 1989-1993, p. 49-66.4. V. Christescu, Istoria militară a Daciei romane, Bucureşti, 1937.5. I. Glodariu, Itinerarii posibile ale cavaleriei maure în războaiele dacice, în In Memoriam Constantini Daicoviciu, Cluj, 1974, p. 151-164.6. N. Gudea, Porolissum, cheia de boltă a apărării Daciei Porolissensis, în Acta Musei Porolissensis, XII, 1988, p. 195-214.7. H. Daicoviciu, I. Ferenczi, A. Rusu, Dovezi referitoare la participarea legiunilor II Adiutrix şi VI Ferrata la cucerirea complexului cetăţilor dacice din Munţii Sebeşului, în Sargetia, XXI-XXIV, 1988-1991, p. 45-61.8. V. Moga, Din istoria militară a Daciei romane. Leg. XIII Gemina, Cluj-Napoca, 1985.9. D. Tudor, Oltenia romană, Bucureşti, 1968.

2

Urbanismul în Dacia romană- Organizarea administrativă a Daciei romane.- Colonizarea Daciei.- Începutul vieţii urbane în Dacia.

2

11

- Centrele urbane ale Daciei. Organizare, teritoriu şi evoluţie.- Sate şi târguri.- Villae rusticae.Bibliografie:1. D. Alicu, Urbanism şi arhitectură în Dacia romană, III. Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în Revista Muzeelor şi Monumentelor. Monumente istorice şi de artă, 2, 1989, p. 3-14.2. R. Ardevan, Viaţa municipală în Dacia romană, Timişoara, 1998.3. D. Benea, Evoluţia istorică a aşezării civile de la Apulum, în Napoca 1880 de ani de la începutul vieţii urbane, Cluj-Napoca, 1999, p. 40-54.4. I. Bogdan-Cătăniciu, Napoca Pomoerium şi territorium – ipoteze de lucru -, în Napoca 1880 de ani de la începutul vieţii urbane, Cluj-Napoca, 1999, p. 64-83.5. N. Branga, Urbanismul Daciei romane, Timişoara, 1980.6. H. Daicoviciu, Fenomenul urban antic în România, în Apulum, XIII, 1975, p. 85-94.7. I. Glodariu, Aşezările dacice şi politica de urbanizare romană, în Apulum, XXIV, 1987, p. 133-137.8. M. Macrea, Viaţa în Dacia romană, Bucureşti, 1969.9. V. Moga, Fortificaţia romană şi cele două centre urbane la Apulum, în Napoca 1880 de ani de la începutul vieţii urbane, Cluj-Napoca, 1999, p. 175-180.10. C. Opreanu, Castrul legiunii I Adiutrix de la Apulum în timpul lui Traian. Consecinţe asupra urbanismului roman la Apuum, în Apulum, XXXV, 1998, p. 121-134.11. C. Petolescu, Drobeta şi Dierna, în Arhivele Olteniei, 8, 1993, p. 59-62.12. I. Piso, Le territoire de la Colonia Sarmizegetusa, în EphNap, V, 1995, p. 63-82.13. C. Pop, Ulpia Traiana Sarmizegetusa Regia şi teritoriul ei, în Ephemeris Napocensis, IV, 1994, p. 61-74.14. Al. Popa, Evoluţia istorică a celor două oraşe de la Apulum, în Apulum, XIV, 1976, p. 65-70.15. Fl. Preda, Oraşele romane din Dacia, în Studii şi articole de istorie, XLIX-L, 1984, p. 220-229.16. D. Tudor, Oraşe, târguri şi sate în Dacia romană, Bucureşti, 1968.

12

Religia în Dacia romană- Arhitectura şi religia.- Reprezentări ale divinităţilor.- Cultele şi credinţele în Dacia romană.

= Panteonul greco-roman.= Cultele orientale.= Divinităţile egiptene.= Divinităţile celtice.= Divinităţile celto-germane.= Divinităţile tracice.

Bibliografie:1. M. Bărbulescu, Interferenţe spirituale în Dacia romană, Cluj-Napoca, 1984.2. M. Macrea, Viaţa în Dacia romană, Bucureşti, 1969.3. M. Macrea, De la Burebista la Dacia postromană, Cluj-Napoca, 1978.4. C. Pop, Religie şi urbanism în Dacia romană, în Sargetia, XXV, 1993-1994, p. 181-193.5. Al. Popa, Câteva consideraţii referitoare la divinităţile egiptene şi microasiatice în epigrafia Daciei romane, în Apulum, XXI, 1983, p. 71-80.6. D. Popa, Statueta de la Valea Viilor. Contribuţie la cunoaşterea vieţii cultural-religioase din mediul rural al Daciei romane, în Napoca 1880 de ani de la începutul vieţii urbane, Cluj-Napoca, 1999, p. 221-225.

2

7. S. Sanie, Cultele orientale în Dacia romană, Bucureşti, 1981.8. D. Tudor, Oltenia romană, Bucureşti, 1968.

13

Arta provincială romană în România- Arta minoră în Dacia (gliptica, podoabele, toreutica, bronzurile figurative, monedele, teracotele, ceramica).- Arta funerară.- Arta statuară.- Arta mozaicului.- Arhitectura.Bibliografie:1. V. Canarache, Edificiul cu mozaic din Tomis, Bucureşti, 1966.2. R. Ciobanu, Câteva consideraţii privind stilistica artei provinciale romane, în Apulum, XXIII, 1983, p. 89-91.3. R. Ciobanu, Simulacra Daciae. Imagine şi autoritate imperială, în Apulum, 26, 1990, p. 185-201.4. L. Dancu, S. Simion, Aprecieri privind arta Daciei romane, în ActaMN, 31/I, 1994, p. 235-240.5. M. Gramatopol, Artă şi arheologie dacică şi romană, Bucureşti, 1982.6. M. Gramatopol, Dacia antiqua, Bucureşti, 1982.7. M. Gramatopol, Portretul roman în România, Bucureşti, 1985.8. M. Gramatopol, Arta romană în România, Bucureşti, 2000.9. N. Gudea, V. Salanşiu, Al. V. Matei, Statuia ecvestră a împăratului Marcus Aurelius Antoninus (Caracalla) de la Porolissum. Propuneri pentru o reconstituire grafică, în Acta Musei Porolisenssis, X, 1986, p. 157-181.10. ***, Marele edificiu cu mozaic de la Tomis, f.a.11. A. Rădulescu, Date tehnice despre edificiul cu mozaic din Constanţa, în Buletinul Monumentelor Istorice, 3, 1970, p. 52-56.12 L. Ţeposu-Marinescu, Tipuri de statuete de bronz romane din Dacia, în Sargetia, XXI-XXIV, 1988-1991, p. 63-81.

2

14

Răspândirea creştinismului la daco-romani. Dovezi arheologice şi documentare- Apariţia creştinismului în imperiul roman.- Simbolistică creştină.- Au existat sau nu comunităţi creştine în Dacia romană ? Materialele arheologice.- Creştinismul la Dunărea de Jos. Dovezi arheologice.

= Bazilici creştine în Dobrogea.= Martiri dobrogeni.

- Creştinismul la daco-romani după părăsirea aureliană.- Dovezi documentare privind răspândirea creştinismului pe teritoriul actual al României.Bibliografie:1. I. Barnea, Despre două inscripţii paleocreştine de la Callatis (Mangalia), în Pontica, XXVIII-XXIX, 1995-1996, p. 183-186.2. C. Cârjan, Un mormânt creştin descoperit la Tomis, în Pontica, III, 1970, p. 383-389.3. E. Condurachi, Problema unor basilici creştine de la Histria şi Callatis, în Pontica, IV, 1971, p. 173-189.4. Z. Covacef, P. Covacef, O nouă mărturie arheologică paleocreştină descoperită la Capidava, în Pontica, XXV, 1992, p. 343-347.5. N. Gudea, I. Ghiurco, Din istoria creştinismului la români, Oradea, 1988.6. I. Ionescu, Simboluri paleocreştine din secolele II-III pe unele monumente funerare din Dacia romană, în ActaMN, 34/I, 1994, p. 241-251.7. V. Lungu, Misionarismul şi începuturile creştinismului în Scythia Minor, în Pontica, XXV, 1992, p. 297-307.8. I. Mitrea, Comunităţi creştine din secolele V-VII în regiunea subcarpatică a

2

Moldovei, în Pontica, XXVIII-XXIX, 1995-1996, p. 227-232.9. E. Norocel, Pagini din istoria veche a creştinismului la români, Buzău 1986.10. D. Gh. Teodor, Creştinismul la est de Carpaţi de la origini până în secolul al XIV-lea, Iaşi, 1991.11. D. Gh. Teodor, Creştinism şi păgânism la est de Carpaţi în a doua jumătate a mileniului I d. Hr., în Pontica, XXVIII-XXIX, 1995-1996, p. 215-226.12. N. Zugravu, Cu privire la jurisdicţia asupra creştinilor nord-dunăreni în secolele II-VIII, în Pontica, XXVIII-XXIX, 1995-1996, p. 163-181.

Data întocmirii ___23.02.2007_______ Semnătura ____________________________________